O/
" VERONIQUE, MISIONAR A TOUT GLOBUL" - declaratia sfntului Parinte Papa Paul a

CASA TACERII VERONICA GURAU

APOCALIPSA SFNTULUI IOAN

CAP. I. 1. Descoperirea lui Iisus Hristos pe care i-a dat-o Dumnezeu - ca s arate robilor si cele ce trebuie s se petreac n curnd, - iar El, prin trimiterea ngerului su a destinuit-o robului su Ioan. 2. Care a mrturisit cuvntul lui Dumnezeu si mrturia lui Iisus Hristos toate cte a vzut. 3. Fericit este cel ce citeste si cei ce ascult cuvntul acestei proorocii si pstreaz cele scrise n aceasta! Cci vremea este aproape. 4. Ioan celor sapte Biserici care sunt n Asia: har vou si pace de la Cel ce este si Cel ce era si Cel ce vine si de la cele sapte duhuri, care sunt naintea scaunului lui. 5. SI DE LA IISUS HRISTOS, MARTORUL CEL CREDINCIOS, CEL INTI NSCUT DIN MORTI SI DOMNUL IMPARATILOR PAMNTULUI. LUI, CARE NE IUBESTE SI NE-A DEZLEGAT PE NOI DIN PCATELE NOASTRE, PRIN SNGELE SU,

6. SI NE-A FCUT PE NOI MPRTIE - PREOTII LUI DUMNEZEU SI TATALUI SU - LUI FIE SLAVA SI PUTEREA N VECII VECILOR. AMIN! 7. Iat, El vine cu norii si ORICE OCHI L VA VEDEA SI-L VOR VEDEA SI CEI CE L-AU MPUNS SI SE VOR JELI DIN PRICINA LUI, TOATE SEMETIILE PAMNTULUI. ASA, AMIN! 8. Eu sunt alfa si omega, zice Domnul Dumnezeu, Cel ce este, cel ce era si Cel ce vine, Atottiitorul. 16. In mna Lui cea dreapt avea sapte stele; si din gura lui iesea o sabie ascutit cu dou tisuri, iar fata Lui era ca soarele, cnd strluceste n puterea lui. 17. Si cnd L-am vzut am czut la picioarele Lui ca un mort. Si El a pus mna dreapt peste mine, zicnd: Nu te teme! Eu sunt Cel dinti si Cel de pe urm, 18. Si Cel ce sunt viu. Am fost mort, iat sunt viu n vecii vecilor si am cheile mortii si ale iadului, 19. Scrie deci, cele ce ai vzut si cele ce sunt si cele ce au s fie dup acestea, 20. TAINA CELOR SAPTE STELE, pe care le-ai vzut n drepta Mea si a celor sapte sfesnice de aur: CELE SAPTE STELE SUNT NGERII CELOR SAPTE BISERICI iar sfesnicele cele sapte sunt sapte biserici. CAP. II 27. Si le voi pstori pe ele cu toiag de fier si ca pe vasele olarului le voi sfrma, precum si Eu am luat putere de la Tatl Meu, 28. Si i voi da lui steaua cea de dimineat, 29. Cine are urechi s aud ceea ce zice duhul Bisericilor. CAP. III

3. Drept aceea, adu-ti aminte cum ai primit si ai auzit si pstreaz si te pocieste. Iar de nu vei priveghea, voi veni ca un FUR si NU VEI STI N CARE CEAS VOI VENI ASUPRA TA. 5. Cel ce biruieste va fi astfel mbrcat n vesminte albe si nu voi sterge deloc numele lui din cartea vietii si voi mrturisi numele lui naintea Printelui Meu si naintea ngerilor lui. 10. Pentru c ai pzit cuvntul rbdrii Mele si Eu te voi pzi pe tine de ceasul ispitei ce va s vin peste toat lumea ca s ncerce pe cei ce locuiesc pe pmnt. 11. Vin curnd; tine ce ai, ca nimeni s nu ia cununa ta, 12. Pe cel ce biruieste l voi face stlp n templu Dumnezeului Meu si afar nu va mai iesi si voi scrie pe el numele Dumnezeului Meu si numele cettii Dumnezeului Meu al noului Ierusalim (gndire), care se pogoar din Cer, de la Dumnezeul Meu si numele Meu Cel nou. 18. Te sftuiesc s cumperi de la Mine aur lmurit n foc, ca s te mbogtesti si vesminte albe ca s te mbraci si s nu dea pe fat rusinea goliciunii tale, si alifie de ochi ca sti ungi ochii si s vezi. 19. Eu pe cti i iubesc i mustru si-i pedepsesc; srguieste dar si te pocieste. 20. Iat stau la us si bat; de va auzi cineva glasul Meu si va deschide usa, voi intra la el si voi cina cu el si el cu Mine. 21. Celui ce biruieste i voi da s sad cu Mine n scaunul Meu, precum si Eu am biruit si am sezut cu Tatl Meu n scaunul Lui. 22. Cine are urechi s aud ceea ce Duhul zice Bisericilor. CAP. X. 1. Si am vzut alt nger puternic pogorndu-se din Cer, nvluit ntr-un nor si pe capul lui era curcubeul iar fata lui strlucea ca soarele si picioarele lui erau ca stlpi de foc.
3

2. Si n mn avea o carte mic deschis. Si a pus piciorul Lui cel drept pe mare iar pe cel stng pe pmnt, 3. Si a strigat cu glas puternic, precum rcneste leul. IAR CIND A STRIGAT, CELE SAPTE TUNETE AU SLOBOZIT GLASURILE LOR, 4. Si cnd au vorbit cele sapte tunete, voiam s scriu, dar am auzit o voce care zicea din Cer: Pecetluieste cele ce au spus cele sapte tunete si nu le scrie, 8. Iar glasul din Cer pe care l auzisem, iarsi a vorbit cu mine si a zis: Mergi de ia cartea cea deschis din mna ngerului care st pe mare si pe pmnt. 10. Atunci am luat cartea din mna ngerului si am mncat-o (prin tot ce se scrie n pagina Maicii Domnului de pe internet vi se red aceast carte); si era n gura mea dulce ca mierea dar, dup ce-am mncat-o pntecele meu s-a amrt. 11. Si apoi mi-a zis: TU TREBUIE S PROOROCESTI NC ODAT LA POPOARE SI LA NEAMURI SI LA LIMBI SI LA MULTI MPRATI. 18. Si pgnii s-au mniat, dar a venit mnia Ta si vremea celor morti ca s fie judecati si s rspltesti pe robii Ti, pe prooroci si pe sfinti si pe cei ce se tem de numele Tu si pe cei mici si pe cei mari, si s prpdesti pe cei ce prpdesc pmntul, 19. Si s-a deschis templul lui Dumnezeu, Cel din Cer si s-a vzut n templu chivotul legmntului Su si au fost fulgere si vuiete si tunete si cutremur si grindin mare. CAP. XII. 1. Si s-a artat n Cer un semn mare: o femeie nvesmntat cu soarele si luna era sub picioarele ei si pe cap purta cunun din 12 stele (scaunul de Judecat VLADIMIRESTIUL), 2. Si era nsrcinat si striga, chinuindu-se si muncindu-se ca s nasc,
4

5. Si a nscut un copil de parte brbteasc si el avea s pstoreasc toate neamurile cu toiag de fier. Si copilul ei fu rpit la Dumnezeu si la tronul Lui, 6. Iar femeia a fugit n pustie unde are loc gtit de Dumnezeu (Romnia, localitatea Tudor Vladimirescu) ca s-o hrneasc pe ea acolo 1260 de zile. 7. Si s-a fcut rzboi n Cer: Mihail si ngerii lui au pornit rzboi cu balaurul. Iar balaurul si ngerii lui au stat n lupt, 8. Dar acestia n-au izbutit nici nu s-a mai gsit pentru ei loc n Cer. 9. Si aruncat a fost balaurul cel mare, sarpele cel de demult (ateismul, necredinta, fariseismul si minciuna), cel ce nseal toat lumea aruncat a fost pe pmnt si ngerii lui aruncati au fost cu el, 10. Si am auzit glas mare n Cer zicnd: ACUM S-A FCUT MNTUIREA si puterea si mprtia Dumnezeului nostru si stpnirea Hristosului Su, cci aruncat a fost prsul fratilor nostri, cel ce i pra pe ei naintea Dumnezeului nostru, ziua si noaptea. 11. Si ei l-au biruit prin sngele Mielului si prin cuvntul mrturiei lor si nu si-au iubit viata lor pn la moarte, 12. Pentru aceasta, bucurati-v ceruri si cei ce locuiti n acestea. Vai ns pmntule si mare, fiindc diavolul a cobort avnd mnie mare, C STIE C TIMPUL LUI E SCURT, 13. Iar cnd a vzut balaurul c a fost aruncat pe pmnt, a prigonit pe femeia care nscuse pruncul, 14. Dar femeii i s-a dat cele dou aripi ale marelui vultur (ntelepciunea) ca s zboare n pustie la locul ei (Vladimiresti) unde e hrnit acolo o vreme si vremuri si jumtate de vreme, departe de fata sarpelui, 15. Atunci sarpele a aruncat din gura lui, dup femeie apa (nvttura lui satanic) ca un ru ca s-o ia rul, 16. Si pmntul ia venit femeii ntr-ajutor, cci pmntul si-a deschis gura sa si a nghitit rul pe care l aruncase balaurul din gur,
5

17. Si balaurul s-a aprins de mnie asupra femeii si s-a pornit s fac rzboi cu ceilalti (cei care nteleg si sustin nvttura si ntelepciunea ei) din semetia ei care pzesc poruncile lui Dumnezeu si tin mrturia lui Iisus. 18. Si a stat pe nisipul mrii.

CASA TCERII

INTRODUCERE Tot ce voi arta acum, nu-i altceva dect ceea ce am citit pe fila luntric a eului meu si ceea ce am cules pe parcursul cltoriei din viata mea, din momentele intuitive din cercurile intime familiare si din preajma amicilor mei. Nu m voi cruta, nici luda si sper s nu se simt nimeni jignit de mine. De fapt numai cel atins si mbrcat n haina trufiei, poate s se simt tulburat de vre-o expresie potrivit lui. Eu din tot sufletul doresc tuturor folos si zbor usor. Veronica Bucuresti 1982

Din casa tcerii, biserica luntric din inima noastr, auzim n nenumrate rnduri soapte minunate, dac nu-i nchidem usa si hoinrim departe de ea. n tcerea ei nu-i tristete ci completare spre frumos, spre mai bine. Acest templu minunat detine forte bazate pe sublime principii si, cel mai nalt este perfectiunea n toate domeniile.
6

Ca s locuim n aceasta trebuie s fim ncrcati cu forte necesare ale perfectiunii, prin prezenta baie a nlntuirii spirituale, prin care ne ncrcm cu o energie necesar potrivit nivelului templului. n Casa Tcerii implorm forta infinittii si primim luciditate si gnduri folositoare pentru noi si cei ce le vor citi pe cele lsate prin noi. Dac ne unim mai multi n Casa Tcerii si emitem toti acelasi curent iluminat din atmosfera superioar divin, ne ncrcm cu acelasi fluid (har) care actioneaz si acumuleaz energie ca un acumulator, dac toate ne punem aceleasi scopuri sincere. Dac nu simtim toti n fiinta noastr vibrnd lumina fortei infinit, ntunecm aura Casei Tcerii, ceea ce ne daun nou si celor din jur. n dulcea singurtate luntric te concentrezi si n umbra dorintelor eliberezi dorinta din ctusele gndurilor care norii lor grei le buimcesc. Struinta prin perfectiune este singura cale prin care primesti puteri si inspiratii promte. Innobileaz si transform viata ntr-o bucurie a realizrilor ce ne depsesc. Fiecare primeste din Casa Tcerii n raport cu ct poate da el altora, fcndu-l fericit. Constiinta purific, transmite desvrsirea darurilor spre nemrginitul bine. Forta mpletit cu modestie este nsotit de dorinta ca ntelepciunea suprem s dea darul desvrsirii. Toate actiunile noastre actioneaz dac snt fcute cu toat fiinta iubirii si nsoteste prin manifestri faptele. Faptele fcute vibreaz si contribuie la temelia Casei Tcerii al crui climat l cunoaste lucrtorul. Toate izvorsc si se nmultesc transformndu-se n dorinta faptelor bune, prin care te reprezint n Casa Tcerii.

ALEGETI PRIETENII Este bine a nu avea relatii cu oameni care triesc fr nici un tel, deoarece curentii lor mentali negativi ne izoleaz de tot cei frumos si nlttor. S iubim pe toti oamenii dar s acordm ncredere cu prudent. Obiceiurile urte se dezrdcineaz cu greu . Cel mai duntor, pentru a spori n cele bune este s locuiesti cu un om cu o dezvoltare mental inferioar . Ti-l faci cel mai aprig dusman, pentru c nentelegndu-te din invidie se dezvolt urtenia, care ne supune indispozitiilor si devenim bolnavi deabinelea. Voia bun si veselia cuminte te nfloreste si-ti d aripi c ai tot zbura fr oprire. Aura ce o avem stabileste climatul fiecruia n viat si societate. Nu vorbele sau tcerea trezesc pe cei din jurul nostru ci ceea ce gndim ne facem simpatici sau antipatici. Trebuie s ne cercetm cauza antipatiei noastre fat de cineva, c aceasta este cauza unei forte nefavorabile (negative) care urste zidurile si temelia binelui. Cine trieste n adevr aduce n cel mai scurt timp rezultate benefice ce revars peste tot fericirea. Exist forte negative dinafar care prin ura lor ridic ziduri si munti de ur pe temelia binelui. Ura ti macin sufletul si sntatea precum rugina fierul si te scoate din rndul oamenilor slujindu-te. Oamenii care snt animati de dorinti nobile si tin viata n mnusi de aur. Minile lor snt conduse de o minte dinamic, ce slsluieste n lumina care dirijeaz totul fr gres. Numai prin efort cinstit distrugem falsul din conceptia noastr si trim pentru altii cptnd aripi de vultur.
8

Viata ascunde multe posibilitti; de aceea trebuie s fim mereu pregtiti pentru a receptiona undele din sferele nalte ce ne nvat s cunoastem adevratele valori, s ne dm mereu silinta de a fi veseli cci astfel nu lsm s ptrund n suflet si n trup otrava, transmitnd-o si amicilor din jur. Veselia transform pe oameni ntr-o sfer de care toti avem nevoie. Mnia si ura ne urtesc si actioneaz asupra noastr, strecurndu-ne otrava n snge si ne nrutteste viata. Microbul geloziei ne opreste respiratia pn la sufocare si ne mpinge chiar pn la crim. Cte nenorociri sau putut vedea de la aceast boal care se cuibreste aproape n toti oamenii...

RELATII INTUITIVE Asa cum nu ne cunoastem comorile pmntului ce le detine n pntecele su, iar dibcia noastr neputnd ptrunde rmnem sraci, tot asa si cu noi, necunoscndu-ne rmnem singuri, ne nchidem crrile ce duc spre sublim. Am observat c ceea ce vism ziua cu gndul sau noaptea n somn se transform n realitate cu usurint dac participm cu fiinta noastr. Ce miracol mai este si creerul care ascunde nebnuite secrete si forte n laboratorul su. Prin visarte ne pregtim un viitor fericit sau un dezastru. Puterea gndului poate actiona la sute si mii de kilometri. Fr a m trufi, mie mi s-a ntmplat s fiu o unealt nemaipomenit n sensibilitate, ce reprezint femeia evoluat pe a crei disc se poate imprima vibratiile din oceanul gndurilor. Ea receptioneaz datorit organizrii sale sufletesti. Intuitia acestei femei nu o poate ntelege dect persoanele ce se afl pe aceeasi treapt cu ea. Brbatul ntelept prin iluminare ntelege lipsa intelectului superior si nfptuieste cu ncredere intuitia femeii inspirate si n astfel de umbre se zidesc succese.
9

Astfel de femei stau nvluite n haina modestiei insuflnd inconstient darul fortei brbtesti, iar aceasta o foloseste cu posibilitatea ce o posed ca dar al naturii. Aicea se citeste cum nobletea cedeaz n fata fortei. Femeia nu-i slab ci e sublim si se multumeste s fie folosit ca o busol, instrument delicat, iar eu cred c merit o atentie deosebit. Cine ignoreaz intuitia femeii, nu numai c nu se foloseste, dar i sugrum legturile cu gndurile creatoare si se trsc inconstient ntr-o groaznic prpastie, din care se naste o pierdere comun. Se aseamn cu moasele ce omoar pruncii abia conceputi, de care n-au habar ce ar fi putut s ajung n viat. Nu toate femeile au acelasi nivel de intuitie dar toate absolut au o sensibilitate de a ptrunde (a cunoaste), de a absoarbe din sferele nalte si cele mai sublime forte. Unele din ele sunt aproape de nenteles, li se spun dinamice, c au mini de aur sau de fier. De acestea dac se apropie capacitti brbtesti, reusind s ucid invidia, pot realiza mpreun n diferite forme creatii nemuritoare. De ce nu creeaz femeia? De ce s fie furnizoarea ideilor? AICI ESTE SECRETUL. CINE A CREAT TOTUL? "BRBATUL?" CE A FCUT FEMEIA? A ADUS PACE SI A DESVRSIT CREATIA, CEA MAI MARE OPER. De ce femeia a fost mai dotat prin firea ei miloas, gndindu-se la altul mai slab cruia i transmite energie, fort si curaj? Se stie c de cte ori i dai cuiva aur, primesti napoi fier, sau i dai o floare, primesti un spin. De aici se vede c fiecare druieste ce are, ns marea bucurie de partea cui este? Se pierde oare totul fr nici un folos? Nu cred!

10

Curiosul mbrcat n prostie, caut s vad, s cunoasc si s aud totul, fr s-si dea seama c ceea ce face el, de la sine se mplineste prin silint si sporeste fortele luntrice prin care vede miracolul.

NCREDEREA Cine si-a dezvluit gndurile orisicui numai necazuri a avut. Ne cunoastem amicul n preajma cruia se creeaz un climat de liniste si de nltare spre o atmosfer prielnic. De fapt intuitia ne atrage semnalul de alarm, numai noi dac avem capacitate de receptie, prin care putem citi pericolul. n cazul n care intuitia noastr doarme, atunci s-o ascultm pe aceea a cruia este treaz si vom ntelege fr gres catastrofele amicului chiar fr s-l vedem. Prietenia ne sileste s alergm pe cile devotamentului, dar de suntem pe calea adevrului putem citi viclesugul ce zace n sngele falsului prieten si cu toat masca lui ncepi s vezi urtenia sufletului su. Viclenia si interesul falsului amic mbrac multe haine ca s nu fie descoperit. Tot ce este necinstit n preocuparea sa se retine n constiint si se reflect asupra preocuprii noastre. Invidia si gelozia provoac ur pentru toti pe care-i crede mai dotati, iar cel bolnav, fr s-si dea seama si otrveste si corpul prin mnie si si distruge interiorul su luntric neexistent. Clipele de ntelepciune aduc puterea fortei luntrice, prin care realizezi planul de viat prin forte invizibile. Ce mret este s ne privim sincer pe noi nsine si s recunoastem ce citim acolo. Prin rezultatul acesta putem spune amicului fals: chinurile ti strivesc pacea spiritual. Refugiul n singurtatea noastr sau n mijlocul naturii slbatice ne sopteste cu disperare calamitti ascunse ce ne pndesc. Intocmai ca unui
11

mprat care se ntoarce biruitor dintr-o lupt este acel om care sugrum tot ce este n el nedemn. Inteligenta fiind o facultate activ d rezultate cnd este liber si persist n a da succese comune, pentru c avalansa cascadelor spirituale mereu o ambaleaz si curtindu-o n lumin ca un robot duce la mplinirea nfptuirii dorintelor care depsesc fortele umane.

ATENTIE Fii cu luare aminte s nu se ascund n inima ta cugetri rele, care ti distrug fortele si-ti risipesc sinceritatea si puterea de a ptrunde ca s-ti cunosti boala. Invidia este marele clu, care-ti sufoc inima si nu-ti d voie s-ti descoperi rana moral att de necinstit si ca un monstru ti sfsie tot ce poate fi bun n tine. Un astfel de sclav nu vede nimic frumos din manifestrile altcuiva, nu are buntatea care ndulceste amrciunea lui si altora. Din aceast sclavie se naste ura, mnia, care sluteste caracterul si fizicul. CND URSTI PE CINEVA L LAUZI, BA CHIAR ZICI C-I SFNT CA S-I ADUCI CT MAI MULT BRF. Frumusetea faptelor se pot vedea dup moartea omului. Lauda sfintilor glorific pe Dumnezeu pentru care iubire a dorit s moar de mai multe ori pentru EL. Invidiosul este mbrcat n rugin, care miroase urt si conturb climatul n jurul lui, nu-si vede defectele, e mndru si prost. Haina lui de srbtoare este ura ce-l desparte de tot ce-i atrgtor. Se simte bine cnd poate lovi cu falnic minciun. Dojana altuia l irit pn la nebunie, se crede atotstiutor purtnd coiful trufiei pe cap. Cel ntelept i vede pe toti mai evoluati si si pstreaz secretele tainice n inima sa. n conduita lui gsesti o sfnt ordine n proportie corespunztoare pe msura eforturilor prin care capt lumin din marele ocean de lumin, si-i d o nftisare luminoas unindu-se cu lumina ce o vede mai strlucitoare la altul dect la el.12

ntr-un astfel de om troneaz iubirea fr hotar, frumusetile divine, chipul din jurul lui, pentru c pizma a fost sufocat cu iubirea ce a sdito n sufletul lui pentru orice om, indiferent de darurile sau scderile lui omenesti. Dragostea lui pentru oricine i planteaz si sinceritatea n sufletul care se comport ca un magnet neptimas cu o putere de atractie venit din alt lume. Primeste descoperiri temeinice, le pstreaz n visteriile luntrice, iar la timpul lor strlucesc fr greutate ajutndu-l s descifreze lumina ce o posed. Temelia cuvntului este viziunea initiatoare care d posibilitate de a pune n comuniune cu cel ce dirijeaz luntricul su. Se las condus, creind prin comportare perfectiunea simturilor ce-l face extrem de fericit chiar n necazuri. Pe acest fond se mbrtiseaz binele cu frumosul, dnd forme si culori strlucitoare lucrrilor si nfptuirilor lor. Se simte mistuit n ntregime de o bucurie puternic ce ofer alte trmuri din Lumea Tcerii si simtminte al crui parfum muzical apartine lumii ce a trit n lumin. Rutatea si dispretuirea aproapelui nu stau n acelasi loc cu buntatea si dragostea. Cine ponegreste pe semenul su este un slbatic, care mnnc carnea fratelui si se rzvrteste pe tatl su pentru darurile mai numeroase donate fratelui su.

SOMNUL Multi oameni au necaz pe somn c dorm prea mult. Altii se tnguiesc c n-au somn. Cum o fi mai bine? Cei care au somn se aseamn pmntului, plantelor si arborilor care iarna dorm si se odihnesc, dndu-ti impresia c nu mai au viat. Prin aceast odihn se capt regenerarea si forte creatoare, iar prin rdcin
13

triesc si-si manifest existenta n timpul cnd dulcele si caldele raze ale soarelui de primvar ncep s trezeasc bogtiile ce preau moarte. Si noi oamenii putem dormi dar ntr-un somn de alt natur dect cel fizic al cror legi ascunse ne pregtesc contopirea si ne duc la suprema armonie care nu doarme niciodat si nlocuieste moartea cu viata, nzestrnd-o cu elemente tot mai sublime. Abia atunci ne dm seama c sunt totusi niste legi care permanent lucreaz ntr-o armonie greu de citit. n lumea naturii falnicii brazi nu dorm deloc. Foarte putine plante cu o tent ruginie mai dormiteaz. Printre oameni se nasc la sute de ani cte unul din ei ncrcat cu forte din ei ce las n urma lui fapte nemuritoare prin a crui activitate si prin arta tcerii mereu nvat pe cei care au nteles rostul legilor. Ce mret lucru este s ne controlm gndurile si s refuzm a mai gndi sau a ne complace cu acele gnduri ce ne tulbur linistea luntric. Exist oameni n preajma crora simti un viscol luntric, altii de la distante mari ti tulbur linistea numai dac-ti ndrepti gndul spre ei. Undele superioare la astfel de oameni sunt la poli opusi.

TINERETEA Omul care caut s fac n activitatea lui mai mult bine si fericit pe semenul su, nu numai c nu-si ruineaz trupul fizic, dar mereu l rennoieste prin bucurii pozitive, ce l face s arate mereu tnr si dinamic, pentru c detine fortele binelui. S'au vzut fiinte omenesti care prin facerea de bine si prin iubirea acordat tuturor ca pentru ei nssi, au rmas cu trupul fizic nesupus stricciunii. Avem exemple prin sfintele moaste de pretutindenea, care desi aparent cu trupul dorm, din laboratorul dragostei sfinte mprstie
14

parfum alctuit din florile binelui mplinirii cu folos celor ce alearg si cer. Faptele binelui dau nemurirea fizicului ce seamn mereu binele, pentru c ntelegerea bucuriilor dau valori nemuritoare si transform cu usurint un instrument ce reflect adevrul. Astfel de procedee sunt transformate de valorile binelui, care regenereaz fiinta superioar n ntregime. Omul ct trieste pe pmnt se mbib si se ncarc de curenti vesnici prin contopirea cu sublimul ce are harul s dezvolte intuitia cu noi idei. Un astfel de om este permanent pe cmpul de btlie, nti cu cele dou fiinte ale lui: trupul cu plcerile lui, sufletul cu dorintele din alt lume ce le detine n mijlocul celui mai scump diamant: gndirea spre frumosul vesnic ce n'a fost si nici nu v'a fi pipit vreodat. Si cei din jur de multe ori n-au puterea de a ntelege un astfel de om. Ba de multe ori se declar adevrate rzboaie. Din aceast lupt se alege cu suferint din care se naste biruinta, iar nvechitele rtciri se nltur, statornicindu-se senintatea care deschide orizonturi luminoaese, dnd la iveal fenomene neasteptate. Prin cldura stelei cluzitoare clocoteste n omul binelui rvna asupra unui nou adevr si-l va obtine cu plintate, mplinindu-se ceea ce i se pare imposibil si biruind se desctuseaz de ru. In acest scop omul trebuie s-si ndrepte nsusirile n scopuri bune. Orice minune izvort din scopuri josnice d omului nftisare hidoas, priviri de hot, glas ce tulbur si stare de agitatie pentru cei din jur. Cei ancorati n temelia binelui ating forte supreme ce nu se pot pipi, creeaz si inventeaz cu usurint n dorinta arztoare de a face binele. Astfel de oameni sunt condusi de forte ce au fost cultivate n sinea lor a face descoperiri ct mai nlttoare a cror viat este vesnic. Individul si sclavul rului arunc cu tot ce poate n darurile fratelui su si este constient c nu-i n stare de nimic. In el a murit sublima ntelepciune. El se hrneste cu alimente vtmtoare: ura. Intelectul lui este crmuit de legi care l conduce la distrugere. Eul lui i ordon numai planuri dezastruoase.

15

Forta linistit, natural tsneste din omul bun si transform tot ce-l nconjoar ntr-o primvar. Este normal ca individul care usuc totul si transfor m n pustiu s loveasc n frumos. In marele univers nu se cuprind dect legi ale binelui, de unde radiaz numai fericirea si armonia.

PRETUIREA Dac am putea vedea pe semenii nostri mai buni ca noi, mai dotati si mai evoluati n gnduri superioare, ne-am trezi ntr-o splendid cas, unde soarele ar strluci fr nori nflorind minunatele flori, din parfumul crora ne-am ncrca cu forte care ne-ar drui o dulce odihn si o contemplatie de un nespus farmec. Intr-un astfel de climat simtim c trim ntr-o sublim atmosfer si cu usurint putem lua legtura cu regiunile superioare cptnd facultti cu mrete idei. Inseltoriile tsnesc dintr-un izvor inferior. Astfel de rezervoare detin noroi puturos care ne cufund n ignorant, paralizndu-ne vointa sfrsind urt n dorint grosolan. Astfel de elemente sunt vtmtoare lor si altora. Cine zmisleste o gndire pur produce influente constructive, legnd cu pasiune prin lanturi solide, respingnd fluxul duntor ale amicului cu emanatii nesntoase. Inteligenta se purific prin actiuni de binefaceri, din care se nasc idei si planuri minunate n toate actiunile noastre, avnd ca ndrumtor cinstea. Curentii inferiori ne buimcesc si ne pun n sclavie, provocnd sentimentele de descurajare si ur ce se revars asupra altora. S cercetm adevrul dac acesta este univesal, pentru c acesta mbuntteste energia si stimuleaz ceea ce ne este folositor n planurile vietii active.
16

Discretia este de aur, btut cu pietre scumpe, dar, dac mereu s-ar tcea, tinnd n sertarele tainice ce simtim, ar dispare punctul de contact ntre noi si fortele binelui. Din noi se transmit forte de agitatie asupra aproapelui nostru, cnd posedm gnduri iritante, ur si tristete nemotivat, care distruge fiinta noastr si a aceluia spre care le ndreptm, ruinnd prin aceasta pacea luntric si provocnd boala fizicului nostru. Tot gndurile sunt acelea care ne imprim trsturile corpului, care pot fi urte sau plcute, de atractie sau de respingere, cizelate sau grosolane. Temelia acestor gnduri fiind invidia mama tuturor ruttilor. O gndire nesntoas si ptimas este ca o otrav care distruge viata prin pulsurile ei dusmnoase. Printre privirile posomorte se citeste nencrederea si te poti astepta la surprize neplcute la orice pas. Vigoarea blnd si nteleapt cu dibcie respinge fortele rului si cu grij planteaz gnduri constructive, care fortific fizicul prin iubire. Gndurile rele si egoiste ne tortureaz ca cel mai aprig dusman, ne ndeprteaz prietenii si ne blocheaz fortele binelui. Pentru a ne repauza spiritul si a ne mprospta fortele, trebuie s ne alungm gndurile ce ne risipesc si oamenii ce se nvrt ca o moar de vnt. Omul cinstit, eman fr ncetare curenti mintali ce influenteaz simpatii si ne d posibilitatea de a vorbi liber n cercurile noastre scotndu-ne din timiditatea n care ne gsim. Si mie mi s-a ntmplat ca n preajma unor oameni s am un debit bogat de vorbire cu fraze alese de m miram de unde le stiu. Sau cu altii s devin mut, chiar prostit n conversatie asteptnd cu nerbdare s rmn singur. Prin surs prietenesc ntronezi mprtia pcii. Tinerea n inim a oricrei nedreptti provocate de cineva te oboseste, te slbeste si ti sctuieste fiinta luntric. Aceast obsesie vrjmas d lovituri ce vin de la fortele invizibile rele ca s distrug.
17

Dac nu intervine lupta vointei murim pe veci. Ce minunat lucru ar fi s ne uitm dusmanii si dusmnia si s le transmitem gnduri bune inundndu-i cu iubire. Ura produce tulburare si mnie, care schimonoseste nftisarea fizic, paralizeaz faculttile de a gndi si te face robul gndurilor iritante. Un astfel de om este josnic si grosolan fr jen de oameni si team de Dumnezeu.

VIATA LUNG Inteligentele active triesc ani multi pentru c se hrnesc din bucuriile din tot ce fptuiesc. Exist si inteligente uscate care nu construiesc nimic, cldesc n aspiratiile lor vise de nemplinit pentru c lenea si invidia i ospteaz cu nencrederea n ei. Cine crede n Eternitate este izvor nesecat si are un orizont nou si i vine mereu idei proaspete. Fr greutate gsesti fericirea n turnul gndurilor creatoare si mereu primesti putere prin care reusesti a te elibera de persoane dragi, de mncruri alese, de stimulente, de lux si onoruri si de tot ce amgeste tentatiile vietii - abia dup toate acestea te poti considera eliberat din nchisoarea materiei. Poate fi foarte bogat si totusi foarte detasat de tot ce are, pentru c bogtia spiritual l face s vad comorile fr pret n fat. Cei care sunt mereu veseli, fac parte din domeniile superioare, ncreztori mereu n succese si prin fericire se ridic pn la legile supreme. Credinta n reusita gndurilor bune transform actiunile n victorie si n rezultate fericite. Gndurile bune fac bine, dau forte si puteri din care se nasc reusitele. n acest mod viata e frumoas, cnd omul e vesel si are succese triumftoare care sunt silite s alunge orice invidie si orice gnd necurat.
18

Ridicarea sufletului la starea superioar mpiedic privirile ciudate, citeste n ochii ipocritului intentiile meschine si-l ocoleste ca s-si poat manifesta, sdi gndurile n liniste. Toate operele sunt rezultatele gndirii care filtrnd inteligenta s-a profilat minunea. Trebuie mereu atentie acordat pentru a nu mpiedica libertatea gndurilor si a nu lsa curentii nefavorabili care vin de la invidiosi. Invidiosul nu poate vedea pe altul mergnd nainte, chiar dac ofer bucurie semenului sau face bucurie altora. Din lumina ce se reflecteaz din ochii oricrui om recunosti n slujba cui este. Egoismul e ru si lenes, caut mereu s mprumute de la altii, nu recunoaste nicodat c a furat gndul cuiva, pentru c srcia lui de idei l face neputincios, trezindu-i ura ce-i striveste puterea de gndire. Desi vede bunuri trecute pe numele lui, ns n zadar, c nu-l fac fericit, c nu-i munca lui. Se lupt s pozeze ca inventator dar degeaba c cineva din constientul lui i sopteste mereu: "esti datornic". E glasul constiintei, neadormitul judector care slbeste trufia oricui, fie el oricine ar fi. Cel cu echilibru armonios, prin scopuri curate si altruiste, se simte bine ntre oamenii de toate nivelele si caut s-i fac fericiti, dezinteresul l sileste ca ideile lui s fie altoite pe ale altora, pentru a crea fericirea si pentru a duce cu totii o viat ct mai frumoas si mai lung n iubire trecnd fiecare n eternitate, strlucind pe fat lumina bucuriei c nu a trit n zadar pe acest pmnt. Dac fiecare din noi face ceva bun pentru urmasii lui, la nivelul su, desi se mut, (dincolo) totusi el trieste prin ceea ce las n urma sa.

FURIA Mnia nu e oare emanatia unei indispozitii iritante? Desigur, pentru c este alimentat de curenti care irit si care actioneaz asupra noastr. Acestia dau nval si fr s-i putem pipi, intr pe unde gsesc deschis, tulbur linistea noastr si a altora. Dac trecem gndirea prin filtrul
19

inteligentei spiritului, observm elemente bune sau rele care se produc din vrtejul furiei. Spiritele superioare observ n gndurile rvsite de furie, c devin voalate de curenti negativi ce distrug tot ce ntlnesc n cale. Binefacerile trezesc n noi interese comune ce ne ndeamn spre ceva mai bun. In timp ce mnia revars forte de distrugere, discutiile linistite construiesc totul solid. Gndurile bune au puterea de atractie asupra elementelor ce sunt n concordant cu noi. Putem gresi cnd fortm mplinirea unor dorinte pe care noi le vedem n folosul nostru. Si cnd ncercm lucrul sau convietuirea cu cel dorit, observm c ne-am nselat. Cea mai perfid art este opera gndirii si dac este dirijat prin conducerea invizibil cea bun si cum nu ne place nou, ci cum stie Crmaciul c-i mai bine, pentru noi si tot ce ne nconjoar e perfect. Dup ce am dar gres e greu s mai ndreptm, ne trebuie timp si dibcie. Executareaa gndurilor este o realitate curat dar numai cnd este fcut sincer si fr interese personale. In acest fel ne simtim cu putere si curaj n actiunile noastre. Secarea izvoarelor gndirii apare cnd dormitm n risipirea imaginatiilor meschine. Ne vom cunoaste pe noi nsine cnd ne vom ndrepta spre idealuri nalte, fcnd antrenament mintal, n felul acesta substanta gndirii va lucra cu forte n noi. S ne ndreptm spre punctul de unde simtim c ne vine forta ideilor - o persoan care are curenti ce irit, st pe un loc ce detine mesaje nefavorabile, trebuie s ne adunm fortele ca s scpm onorabil de necaz. Manifestarea va fi bogat si cu rezultate bune, dac com cuta s zdrobim adversarul nostru cu forta iubirii.
20

Virtutea misterioas a legii curate de atractie d fiecruia puteri dup dorintele sale. Trebuie s fim mereu treji ca s cercetm atractiile noastre pentru care trebuie s veghem pe cine primim nluntrul linistei. Dac faculttile mintale sunt treze, pricepem de unde vine hotul linistii noastre numai s nu ne complacem n compania lui. Cineva dintre noi trage semnalul de alarm dar cel ce a intrat pe furis caut s ne bruieze. Crestere continu si durabil duce la succese dac stpnim absolut si ne rezerv bucuria rezultatului. S instalm paravanul iubirii ca s oprim furia mniei.

DORINTA Dac se trezeste n mintea noastr executarea unui lucru si persist, ne sileste prin imaginatia sa puternic de a-l nfptui. S-l ncepem pentru c sigur va fi mai perfect dect ne-am nchipuit. Dorinta real de a face ceva ce vedem imaginar, se suprapune cu intelectul si d nasterea copilului nostru - creatia - , fie ea n orice domeniu. Important este s dm libertate intuitiei ca inspiratia s-si urmeze regulile stabilite. Linistea sufleteasc atrage climatul prielnic prin care se cultiv punctul eforturilor noastre de care se pot nfrupta si altii nu numai noi. Calmul tinut n perfect stare ne d putere de repaus mintal si putem executa fr gres manifestarea conceptiei. Exercitiul de a primi si transmite idei, ne ajut s intrm n legtur cu intelectul sublim primind cunostinte inspirate. n acest mod intelectul nostru devine o oglind curat prin care se reflecteaz lucrrile transmise prin noi. Dac ne vom apleca s nvtm din inspiratiile amicilor nostri, de la natur si tot ce vin si se manifest n fel si chip, lum crema lsat de Creatorul Universului ntreg care ne
21

d posibilitatea s citim ca ntr-o carte sentimentele ce au fost asternute pe propria fat. Cunoasterea oamenilor, a naturii si a tot ce ne nconjoar este de o mare valoare, pentru c poti s-ti alegi fiintele si locul cu podoaba respectiv, ce te ajut s-ti pui gndurile la locul potrivit. Marele maestru interior ne prezint ce s nfptuim si de ce s ne ferim. Nu sntem scutiti nici de gndurile rele cu ajutorul crora defaimm pe semenul nostru, aruncndu-i cu nerusinare pe capul lui fapte ce nici prin minte nu i-a trecut si astfel fr a ne da seama ne servim singuri otrava pe care o bem cu satisfactie pe motivul c am lovit pe acel care ni se prea c a luat-o nainte cu ceva. Catastrofa este urtenia invidiei care ne mpinge s distrugem pe aproapele nostru. Grosolnia invidiei se manifest de la tran pn la printi si regi, fr rusine si scrupule purtnd vesmintele ipocriziei. Buntatea mbrcat n calm desfsoar cele mai frumoase descoperiri si cu senintate si cu blndete primeste inspiratie. Ochiul pizmasului nu va zri niciodat drumul pcii creatoare, pentru c inconstienta ntunecat acoper cu norii urii drumul spre progresele luminoase. Numai faculttile spiritualizate aplic metode de admiratie pentru oricine, inclusiv pentru dusmani. Cauzele superioare sunt recunoscute din forme si culori, forte ce servesc ntotdeauna pe altii mai nti fr cutare la fat sau la rang, apoi pentru sine si-l naripeaz n bucurii comune. Concentrarea fortelor n bine ne contopeste si trezeste interiorul nostru sincer, activ si constructiv, mereu vesel, paraliznd pasiunile care ne-ar tulbura bunul mers spre sublim. n felul acesta ne simtim mpcati cu toat lumea, cu noi nsine si ne-am uitat chiar dusmanii. Chiar dac steaua vietii noastre a luat sfrsit, drumul cu lumin ne ajut s psim cu ncredere si fr fric, pentru c rufctorii care ne-ar produce groaz, nu au acces pe acest drum la captul cruia st SOARELE CEL MARE, prin a Crui fat pe unii i mbrac n lumina adevrului, pe altii i miluieste, iar pe cei mai multi i trimite n locurile de asteptare sau n chinul ce l-au cptat prin nencrederea n viata dus fr control, creznd c totul ia sfrsit aici.

22

INFINITUL Cnd am reusit s evadm din temnita strmt a mentalului si s zburm spre infinit, ne-am gsit Creatorul, ne-am gsit pe noi nsine, neam ncrcat intelectul spiritual care ne ajut s descifrm necunoscutul. Ne trezeste simtminte ce dormeau n noi, fcndu-ne capabili s cunoastem n spatiul spiritual lucruri nebnuite si greu de explicat. Se desfsoar o cercetare de care suntem acaparati si prin care gsim adevrul. Ni se arat de unde vine viata, inteligenta, forta si toate treptele evolutiei si unde ne ducem, ce gsim la captul drumului si cine ne primeste. Cineva trebuie s fie care ne asteapt. Prin linistea mintii si detasarea a tot ce ne poate bara drumul spre cunoastere gsim pe cel dorit care cu generozitate ne ofer paradisul iubirii sale. Infinitul nu se poate detecta cu nici un aparat dect cu linistea mintii. Multi se exprim c portile infinitului divin se manifest ntr-o minte simpl, neobosit si curat. Eu nu stiu ct este de adevrat, se poate s gresim pentru c o fiint slab si ignorant nu poate manifesta la nltimea sa cele dorite. Numai o minte ager, curat si linistit poate receptiona si nregistra cele nemaiauzite si nemaintlnite forte. Aceasta poate s ncarce si s perfectioneze instrumentul su, sunt de acord, dar asta se ntmpl cnd este silit de eforturile celui care doreste s ajung la o treapt superioar a pcii scldat n lumin, prin care se conecteaz la forta infinitului, izvorul ce nconjoar universul n mijlocul cruia se gseste gigantica rdcin, prin care toate s-au desfsurat si s-au predat. Infinitul a creat rdcina sau rdcina infinitul? Cine-i Creatorul? Cine a provocat vrtejul creatiei, oare rdcina sau una din alta, prin activitate a luat forme si viat. Vai, ce ndrzneat gndire pentru cel de neptruns!

23

Energia infinitului din care toate s-au desfsurat, ne ia graiul si ne pironeste privirea n necunoscut, pentru c nu poate cuprinde imensitatea fr nume. Aceast fort, aceast putere infinit, cuprinde totul si pe noi prin iubire si contopire total. Toate acestea nu le vedem n spatiu, ci prin luntrul nostru care ne asigur c exist o fort, o lumin si un infinit mai perfect dect acest adevr n care ne simtim mpliniti si condusi. Cnd ne lsm uniti cu aceast fort a adevrului, inima si mintea noastr se contopesc ntr-o lumin odihnitoare prin care se ncarc cu energie si face totul n jur s nu mai aib nici o valoare. Aceast stare nu e o trans ci o trezire dintr-un somn. Dac ne pregtim, ncercm s intrm direct n priz, forta curentului arde siguranta cea prea ndrzneat si ne putem trezi aruncati n forme inferioare de stare ca boli, etc. Toti misticii si tritorii de viat sfnt au rezistat n lumina chemrii pn la adnci btrneti pentru c permanent erau n adoratie si trire cu ce simteau n tainele chemrii luntrice prin care primeau energie. Putini, au fost cei favorizati ai soartei, care nc din fraged pruncie s-au scldat n baia de lumin a Cerului, fiind folositi ca instrumente n minile marelui Maestru. Scufundarea n lumin este cea mai mare realizare ns meritul nu-i al celui scufundat, ci a celui care-l scufund. In oceanul de lumin oricine poate intra cu rvn de a primi pace, ntelegere, fericire si liniste pe veci. Cel chemat ascult si execut cele primite n lumin. Cercettorii sau curiosii pot fi ncercati de sentimentul nselrii, dezechilibrrii sau dezamgirii, c nu au descoperit ceea ce au bnuit. Cnd energia infinitului doreste s-si manifeste dorinta, atrage constiinta celui chemat n supraconstiinta sa si o cluzeste pentru scopul ce-l are de ndeplinit, att ct trebuie s realizeze.

24

Cine crede despre el c este un geniu se nseal. Numai asa ne ducem la adevrul absolut cnd ne credem instrumente sau slugi cu putine merite. Inceputul are si sfrsit si s cutm a ne topi n realizrile bune si luminoase. Conceptia despre infinit ne nlesneste s-o gsim oriunde, potrivit stadiului n care ne gsim. Dispare ce este inferior si ne armonizeaz cu lumina iubirii, ne unificm si cunoastem contopirea n forta secret care se face posibil s stea si n lumina noastr. Din acest moment, universala iubire ne este cunoscut si ne d puteri s privim totul n jurul nostru n mod familiart, pentru c suntem creati de aceeasi fort fr vrst.

CONTROLUL Bine este s ai un ndrumtor cu viat sporit prin care s-ti verifici gndurile si actiunile tale. Acest filtru sincer si duhovnicesc, poate s-ti dea prin devotament din propriile secrete ce le tine ascunse n tainicile visterii ale fiintei sale spirituale. Gsirea adevrului n noi este suprema oper iar controlul prin ndrumtor este sigiliul dezvoltrii. Adevrul nu-l auzim dac dormim n imensul nostru laborator care detine nemaipomenite bogtii spirituale. In ascunzisul celor mai intime sentimente ne asteapt ca singuri s ntelegem, cu ajutorul iubirii noastre fat de el. In linistea singurttii l adorm si prin umilint ne ncrcm cu lumina si energie care ne uneste cu btrna fort. Umilinta ne nvesmnteaz pentru a rezista n fata marii lumini si ne nalt spre Divinul Tron. Pe acest trm al iubirii, manifestrile sunt numai n adoratie uitnd de noi si de unde am venit, contopindu-ne n aceast atmosfer de extaz al fericirii nenserate. Aici ajung cei care s-au strduit s fie conducta lucrtoare pe fond linistit, radiind n jurul lor pace si voie bun. Iubind
25

cu mil mai mult pe dusmani dect pe cei ce ne fac bine si ca un credincios rob execut cele transmise n mintea si fiinta spiritual. In astfel de momente simti cum te nvluie mantia nesfrsitei iubiri, dnd senzatia de plutire si zbor. Ai dori s nu se mai termine si s nu te mai prseasc. Oare cine mnuieste aceast stare? Si dac vine de la cel ce o dirijeaz, oare nu-i chiar El, Cel ce conduce ntregul Univers? Care-i secretul sau scopul acestei interventii? Desigur, curtirea si purificarea, prin care s vedem c nu se pot urca treptele care duc acolo unde totul se topeste n lumina drepttii si c ne trebuie o detasare complet de bolile ce ne sfsie haina fiintei noastre spirituale. Nu de boala trupului este vorba ci de acele boli care ucid trupul si sufletul, desprtindu-l de frumusetile vesnice. Nu-i greu s descoperi monstruoasa boal care se lupt s scoat dinluntrul nostru pacea, nlocuind-o cu vrajba, iubirea cu ura, druirea pentru aproapele cu invidia - mama tuturor ruttilor. Orice manifestare a dragostei fat de cineva dac-i fr ndrumtor, se naste din deserturile trufiei, nu au durat si din ea izvorste nelinistea n jur care mprstie sentimentele si simtirile linistite. Adoratia pentru cel gsit nluntrul nostru trebuie fcut n sublim tcere, pstrnd-o n secret ca pe ceva de mare pret. Adevrata esent a unirii cu cel gsit este druindu-te lui n totalitate. Actiunea prin propria-i fire asupra celui ce se druieste, se cunoaste prin atitudinea ce o manifest n jurul su. Nasterea prin esenta vie nzestreaz pe cel nscut din nou, cu gndire bogat ct natura trupeasc admite aceste activitti.

SINGURTATEA "Singurtate" dispretuit de oameni, ce dulce mi-ai fost mereu si ce bine m-am simtit lng tine! Imi dai idealuri nalte pe care numai cel ce s-a nrudit cu tine le ntelege. In copilrie si n adolescent umil, pe culmile gloriei nconjurat de semenii mei cu gesturi de osanale pe tine te simteam mai aproape si prin tine ntelegeam si-mi vedeam micimea.
26

In dusmnia temnitei umane alturi de tine simteam bucurie si pace.Ce daruri porti de dai liniste celor care te iubesc? Climatul tu nalt fiinta spiritului meu. M ajuti s vd de unde am venit, ce trebuie s fac si unde trebuie s ajung. Si acum ca ntotdeauna m simt bine lng tine. Pe pnza vietii cnd am avut popasuri neplcute ce bine mi-ai prins! Ai fost singura care nu m-ai prsit si de aceea te iubesc mult. Prietenia cu tine m-a ajutat s sfidez cruda vijelie ce m lovea. Tu, n loc de biciuire mi-ai dat mngiere; n loc s m condamni, mi-ai artat calea zborului. In ceata neantelegerilor mi-ai deschis lumina. Las-m s cred c esti din alt lume. Eu si toti ca mine semnm ur, falsitate si ipocrizie. In ce versi dulceata iubirii, strecurnd prin ferestrele darurilor tale balsamul divin? In dai posibilitatea s-mi vd trecutul, prezentul si viitorul. Numele tu d melancolie iar darurile tale nalt. Lng tine ncepem s ne cunoastem si se trezeste n noi ceva ce doarme de milenii. Rmi te rog cu mine, pn m voi ntoarce n lumea ta. nvluie, te rog, n linistea ta, pe toti cei care se mai simt bine lng tine si nvat-i s citeasc secretele tcerii. O, cte comori porti! D, te rog cheia cunoasterii celor ce te iubesc , s-ti deschid visteriile pentru c stiu c nu le tii pentru tine si abia astepti s le dai celor care-si caut originea prin tine. Pe ct esti de tainic, pe att de darnic. Cum as vrea s m topesc n cazanul dragostei tale! Cine urmreste rezultatul unui ideal sublim, devine plin de succese, gratie legilor divine omul este superior si baza lumii de unde s-a desprins un timp. Tot ce-i simplu e pretios pentru c primeste ca un copil totul n lumin si armonie cu Universul dezvoltnd cunoasterea si rostul pe pmnt.

15 oct. 1969 CINE O FI ? Da, aud! Cine bate la usa cunoasterii mele. Team nu am pentru c-i chiar fiinta mea care vrea s-si cunoasc armonia sau dezordinea.
27

Aceast btaie nu ngheat cursul viatii si mbie la o solemnitate nvluindu-te n linistea mantiei ce lanseaz parfumul pentru a te ajuta s ptrunzi spatii ascunse si fr nume. Secretul st n dorinta de a rzbi prin nemrginita imensitate lsndu-te condus de perfecta armonie. Puterea si frumusetea ce se acapareaz parc te topeste n cele ascunse si-ti cuprinde totul. Vezi marea glorie care tace si infinita statornicie mreat a eternittii ce nu se deplaseaz din lumea sa, privirea fortei ptrunde totul. Si totusi n imensa putere l vezi respectnd niste legi, ce sunt n permanent miscare. Ai vrea acest necunoscut s te nghit pe veci. Uriasul snop de foc, iradiaz asupra universului o vie si mreat iubire pe care o va desvrsi n perfect ordine cnd va socoti c a sosit momentul. In aceast armonie se stabileste ordinea, iar cel ce a gsit-o are siguranta unui mprat puternic ce se bucur de onoruri. Privirile luntrice te fac modest, iar ptrunderea sublimului ti d puterea, fcndu-ti un climat srbtoresc. Cine pstreaz anonimatul devine glorios si poate atinge perfectiunea. Fericirea cu frumusetea sunt surori gemene. Te mbrtiseaz si-ti arat ordinea si miestria ce nu pot fi descrise de aceea i se spune mister. Doamne, ce micute celule snt trile de pe planeta noastr dar ce mici sntem noi oamenii si ce bogtii prfuite detine creierul unui om! Ce bine ar fi s prsim aceste celule n ceasul din urm cu bucuria ostenilor biruitori ce sunt vrednici de rsplata conductorului lor. Viata dus n lasitate si iesiri rusinoase d fric de Conductorul Suprem pe cnd sinceritatea si curtenia te face ca un noul-nscut care vede libertatea n toate si totul posibil. Omul rvsit mprstie ur si tulburare, iar cel calculat n gndire se las mistuit n oceanul iubirii. Intelepciunea modest te face s devii servitor glorios pentru tine si semenii ce te nconjoar, dndu-ti bucurii ce te nalt. De cte ori am ascultat glasul luntric nu am dat gres si cnd nu l-am ascultat am avut rezultate monstruoase. Deci, cnd vrem ceva, s vedem ce ne spune cel din inim.
28

UNIVERSUL NEMURIRII Planurile astrale superioare sunt incomparabil mai frumoase, mai clare, mai ordonate si mai pure care pulseaz viata! Clima este constant fiindc eman din aceeasi surs de energie ordonat si binefctoare; lumina are o radiatie blnd. Nu toate planurile astrale contin privelisti ncnttoare. In cele inferioare persist o atmosfer rece si ntunecoas; este regatul fiintelor czute. Omul care a gndit nobil, consacrndu-si dezinteresat viata binelui si iubirii fat de aproapele, este liber s se duc oriunde i place. Omul care pentru satisfacerea instinctelor josnice si a plcerilor inferioare si-a dedicat viata, nu poate locui dect n compania fiintelor grosolane, nghetate, josnice. In zonele superioare totul este strlucitor si minunat! Orice fiint este manifestat prin viata Mntuitorului. Frigul, foamea sau setea nu au loc aici. Corpul nostru fizic pmntean are cinci simturi, pe cnd n cel astral se transmite n mod constant caracteristicile cstigate n viata pmntului. Toate fiintele astrale sunt frumoase si se materializeaz n formele pe care cel iubit ajunge s nteleag delicatetea vibratiilor exprimate cu dragoste infinit si duiosie nemrginit. Sub aspectul gratios al Divinei Mame apare Cel Mic -IISUS - care pluteste prin simpla putere a vointei. Sentimentele superioare de iubire, atasare si druire creeaz legturi ce nu pot fi distruse. Atunci cnd firul vietii a luat sfrsit, entittile drepttii recunosc pe cei iubiti dup mbrcminte. Scopul vietii pmntene este evolutia omului prin auto-efort nelimitat n constiinta divin. Unitatea cu Cel care stabileste templele individuale n inimile oamenilor si descoper completa armonie a unittii crestinismului ca pe o nvttur demonstreaz superioritatea mintii, artndu-ti s nvingi rul
29

prin bine, suferinta prin fericire, cruzimea prin buntatea, invidia prin druire si ignoranta prin ntelepciune. Cnd citesti pe fila constiintei si gsesti c nu te acuz cu nimic din cele artate, ti primesti cu bucurie plecarea n vesnicie.

S NE CUNOASTEM PE NOI Spre cine s ne ndreptm privirea s ne nltm inima si mintea si s aducem multumiri pentru c ne-am gsit crarea cu attea secrete care ne ajut la realizarea absolutului ascuns n labirintul luntric. De felul cum mergem pe crare si cum ne exprimm se poate citi caracterul ce tsneste din noi. Indrumtorul crestinismului ct a stat ntre oameni iar dup aceea pstrndu-se traditia nemuritoarelor povete: "binecuvntati pe cei ce v blestem", "rugati-v pentru cei ce v jignesc" si altele care s v fie ndreptare. Numai trind n linistea realizat putem atinge izvorul nostru sfnt din tezaurul luntric si devenim ndeplintori ai sfatului lsat de Marele Invttor Divin. Altfel, tria viata animalelor, numai c ele nu sunt rspunztoare de nimic pentru c n-au ratiune ca noi, oamenii. Iisus a spus: "mprtia Cerurilor este n voi si cel ce se cunoaste pe sine a gsit-o!" Acestea nu sunt fantezii, ei sfaturi libere, lsnd ca singuri s alegem drumul spre infinit. In felul acesta, totul ce se petrece n jurul nostru, s nu lum n seam fcndu-ne ca cei czuti n trans, care nu aud, nu vd si nu vorbesc dect ceea ce primesc din lumea n care sunt transportati. Ce bine ar fi s fie asa, dar la orice jignire ne aprindem de mnie si n furtuna nesocotintei curge ploaia insultelor. Cel ce st n permanent cu Stpnul, nu se schimb nici la fat nici la expresii, cine are puternic temperatur luntric si druire intens, totul n jurul su tace, sensibilitatea fiindu-i pur. Ratiunea se bucur de cea mai mare stim n fata adevrului, care nvesmnteaz cu pace cea mai frumoas hain.
30

Dac nu trim n mod constient nu putem cultiva linistea si nici nu o putem da, pentru c nu o avem. Cnd ne simtim bine lng cineva, acela detine linistea luntric, pe cnd altii ti transmit tulburare si tristete, pentru c srcia nu poate da viat si voie bun. n ochii Creatorului orice fiint uman are valoare, dar se cere si din partea noastr un efort ca s nu ne ntoarcem la Printele nostru numai cu ceea ce ne-a dat El. i vom face oare bucurie minunat ntelepciunii pline de suprem buntate, dac revenim sraci? nseltorul si dusmanul de veacuri, poate c ne sopteste din spate: "Dumnezeu este bogat, nu are nevoie de nimic, ba ti va da si tie!" Da, E bogat, E bun dar E si drept. Ne d ntreit fat de ce am cultivat noi, dar pe merit. Cnd ghemul vietii a luat sfrsit, iar nepipitul, adic noi nsine, zburm, lsnd cortul n care ne-am adpostit s se dea trnii, ne unim cu Cel pe care L-am iubit si ne-a ntretinut cu Harurile Sale bogate. In viata pmntului de la an la an ne schimbm formele exterioare iar exploziile provocate de suprri ne mping la actiuni grave si dac nu ne abtinem putin regretm toat viata. n astfel de stri nu mai suntem noi cei ce pretindem c am descoperit adevrul n care neam regsit. Toate sentimentele se schimb n noi, ne4 amgesc cu tot felul de tentatii, dar totul este s nu lsm convertiti si s sfidm cu ndrjire s nu schimbm aurul cu metalul inferior. Ceea ce trebuie s nu se stearg din constiinta noastr este iubirea ctre Creatorul nostru prin care ne vine cunoasterea temeinic a realizrilor care ne ajut s ne descotorosim de gnduri si se manifest prin ochii nostri ce privesc totul si ne traduce lumea exterioar ridicndu-ne s-l cunoastem. Desi gndurile noastre cltoresc destul de mult, cteodat se ntorc ca albinele cu desagiile ncrcate cu polen si caut s-si bucure regina stupului. Regina din noi, scnteia divin, duce s adape pe ostenitor din misterioasele izvoare de unde s-au nscut si le face posibil urcarea treptelor superioare, trezeste si mentine vigilenta interioar abandonnd orice apetit care ar ntrerupe drumul spre lumin.
31

PLCEREA SI DUREREA Plcerea si durerea sunt surori gemene care se tin de noi, muritorii. Plcerea ne prezint iluzii din care ne nvluie durerea si minciuna. Unde si au rdcina si mama lor? Din ce se nasc oare? Eu cred c din iluzii desarte si minciun pentru c ne prezint mii de forme ce dispar ca roua n fata soarelui n lumina adevrului. Constiinta si caracterul oare nu sunt un mister? Unde ne conduc actiunile zilnice? Ne folosim de ecranul interior, iar interiorizndu-ne ca s ajungem la originea perfect, ce ne spune constiinta noastr care vede n imagini perfectiunea? In timpul somnului ce face ratiunea si cine ne conduce n asa zisele vise ce le avem cu diverse pesoane? Oare fiinta noastr spiritual prin eliberare nu alearg n lumea ei, unde se simte bine? Eliberarea nvelisurilor d posibilitatea de a lua contact cu sublimul nemuritor, iar gsirea adevrului ne d puterea de a ntelege adevratul scop. Cine-i cluza noastr si scoaterea din prizonierat? Cum ptrundem necunoscut aspiratiile vesnice? Inspimnttoarea ignoratie ne nvluie n mantia ei, ne orbeste si atrofiaz simturile, aducndu-ne la nivelul animalelor inferioare, bjbind n infernul ntunecos. In acest fel se observ c o noapte ntunecoas s-a lsat peste noi, gndirea ne este mprstiat, iar nluntrul nostru e prezent haosul, pe care nu-l ntelegem si ne facem zilele grele, transmitnd acest groaznic climat si la cei din jurul nostru. Cteodat se manifest n gen de apostolat acest haos cu aer diabolic, mrstiind neliniste si destrmare. Cine observ cnd astfel de manifestri se strng n cmara luntric numai suferinte si apsare, s strige dup ajutor ctre pacea din noi
32

nsine, cea mai mare avere. Pacea interioar transmite pacea ntre oameni si tri. Universul spiritual luntric ne rspunde numai dac insistentele noastre sunt cinstite si neptimase. Aspiratiile fierbinti pentru a cunoaste lumina adevrului, prin eforturi si popasuri miraculoase, ne deschide legea necunoscutului prin care ne contopim cu fericirea. Tainele mprtiei adevrului, ajut pe toti acei care nu au disperat n ndejdea rbdrii si a dragostei arztoare de a ptrunde cu usurint pe trmul dorit. Adevrul ce transmite lumina si linistea, ne d posibilitatea de a gsi cheia cunoasterii de a ntelege sensul vietii: de ce am venit si pentru ce ne ntoarcem si unde ajungem? Dac n noi licreste scnteia adevrului vesnic dnd fiecruia la nivelul su de a ntelege, prin strdanii mintale, fr ndoieli sau iscodiri eliberndu-ne de tot ce ne prezint iluzii false si ameninttoare de a ne cunoaste pe noi, asa vom ajunge s descoperim rspunsul cutat. Dorinta dup adevr ajut s ne rentoarcem la starea de nti, ce a fost ngropat de plceri si tentatii ani si ani. Dup ce am gsit pacea n lumina adevrului, putem spune c avem vesnicia ce nltur orice tentatie, trind chiar din aceast viat n fericire, pn ce ne vom muta n paradisul adevrului fr mari greutti, neoprindu-ne nimic pe loc si zburnd cu ncredere acolo de unde am venit. Mutarea nu-i moarte si nici refugiu, ci schimbarea de loc si oameni. Nu prin abandonarea lumii gsim adevrul si pacea, ci prin renuntarea tentatiilor luptnd cu biruint. Cnd am reusit s nu mai fim prizonieri obiectelor ce ne nconjoar, biruinta e din partea noastr. Viata pe pmnt poate s se depene usor si nesimtind c trecem ca si cnd facem parte din ea. Ceea ce numea Iisus Domnul c Imprtia Cerurilor este n noi, nseamn trirea n pacea si adevrul luminii Sale. Toate interpretrile diferite au adus la nentelegeri si destrmarea adevrului. Absolutul e unul nu cum l-am frmitat, dndu-le diferite denumiri oamenii ncuiati la minte. Toate luptele din toate timpurile au avut loc
33

pentru c nu au cunoscut adevrul vietii n lumin. Numai cnd atingem adevrul, cunoastem universul suprem. Cei care au dobndit aceast iluminare au cunoscut adevrul si niciodat nu mai argumenateaz "necuprinsul" gsind inutil orice strdanie. Intelegerea adevrului nu-i greu de gsit pentru c este chiar n noi, nu ne este strin, pentru c face parte din esenta butucului din care ne-am desprins si la care ne vom rentoarce. Fortele Inaltului exist n noi, cnd ne-am contopit cu ele ne ajut, dar se cere si din partea noastr efort, pentru a ne ridica nivelul ce-l dorim, astfel nu gustm dulceata iubitoare a adevrului. Cnd iesim din temnita trupului pmntean, toti care au trit n lumina adevrului si s-au mutat la locul crezut ne ntmpin cu mare bucurie, fcndu-ne calea necunoscut, usoar si vesel, cluzindu-ne, dndu-ne sigurant pentru c am gustat dulceata si am cunoscut frumosul adevrului silindu-ne s fim curati si s avem gustul miresmelor ce hrnesc pe cei care s-au lsat nvluiti cu pace. Adevrul Testamentului cel Nou, lsat de Domnul Iisus, lumineaz viata n persistenta propriilor noastre eforturi si de a ne debarasa de ctusele care, n aparent se prezint dulci si-n realitate sunt amare, ce ne distrug viata si zborul spre trmul luminos. S-ti zic Imprteas, dar podoabele Tale pun n umbr orice Imprteas, pentru c mpodobirea Ta este din esenta fiintei Tale Divine, de aceea nu ai asemnare si mi se sfsie sufletul c nu-i gsesc nume. S Te numesc Mam dulce si bun sau Mam fr nume pentru c toate mi se par c sunt neputincioase si nu ajung la nivelul Tu. Toti cei care alergm la Tine, bem din dulceata harului ce l-ai primit de la Cel ce L-ai purtat pe bratele Tale. Oh, Mam umil si preamreat, cei care nu pot tri fr a-ti pomeni sfntul Nume, Tu le mngi sufletul cu roua dragostei Tale! Cu ce gur s-ti cntm, c sraci mai suntem si nepriceputi! Vistieria mea fr pret, nimeni nu mi te poate fura! Iartm c te rog, s-ti scuturi haina si s ne dai ploaia ntelepciunii ca s ncap n mintea noastr sublim ce ne ndreapt spre Tine! Numai o lacrim de-a Ta ndulceste oceanele si mrile si fac pestii si toate plantele s aib viat. Pestii ludndu-te prin salturi si prin tot felul de
34

figuri, iar plantele cntndu-ti prin gratioasele onduleuri ntr-o permanent adorare ca viettile apelor. La cine s alergm s fim ajutati si ndreptati spre Tine, Poart de Aur ce stai vesnic deschis? Esti mila ntruchipat stiu, dar deasupra Ta st DREPTATEA! Am s alerg la Stpniile, Scaunele, Serafimii, Heruvimii, Domniile, Inceptoriile, Divinii Ingeri, Arhanghelii, Cpeteniile, Proorocii, Mucenicii, Ierarehii, Apostolii si Cuviosii si la toti plcutii care se bucur de privirea voastr, prin care ne fortificm puterile si s aflm iertare si mil. Tu esti pacea, mngierea, si-ti vom cnta cu toat fiinta noastr, topindu-ne n Tine!

DIN TOATE ZILELE Am observat c cel care vorbeste mult se aseamn cu cel care seamn, iar cel ce tace, dar mediteaz la cele semnate de amicul lui, este ntr-o permanent recolt. El vede c timpul pierdut nu se mai ntoarce, nu l mai foloseste cu mare scumptate. Totdeauna a fost fericit de alti oameni ce s-au numit "genii", dar cel mai dotat om este acela ce poate rbda biciuirile vietii si s le alegi directia ca s poti lupta cu curentii zilnici ce vin din toate prtile. Cinstea si modestia topeste furia vremii si a oamenilor ri brutalitatea. Cine se nchin binelui se aseamn cu Fiul de Imprat. Cel care crede c are darul de a misca lumea si a o schimba, dar pe el nu se schimb, amarnic se nseal. Cine se ocup de schimbarea sa n bine, capt forte si poate ajuta s schimbe natiuni ntregi. Nobletea creeaz ordine n firea omului si-l ncoroneaz cu gloriile nemuritoare. Cinstea tine loc de rang, d echilibru si un pret inegalabil. Un astfel de om nu are invidie si nici rutate asupra nimnui. Firea omului, cu caracter controlat, ptrunde cu usurint adncuri nebnuite si descoper nalte culmi ce duc spre idealuri nenserate.

CUVNT NAINTE TELEFONUL

35

ntr-una din zilele anului 1970, nu mai retin precis anotimpul, am primit un telefon de la un brbat care mi comunic c este doctorul Pslaru, fiul printelui Pslaru din Bucuresti si c n prezent este directorul preventoriului de copii din fosta Mnstire Tudor Vladimirescu si c doreste s m cunoasc. I-am rspuns s pofteasc. Cnd s-a prezentat, chiar n aceeasi zi, ne-am privit unul pe altul si a urmat un moment de tcere. Am intrat n bibliotec si dup un oftat, doctorul m ntreab: - Dumneavoastr sunteti ntemeietoarea fostei Mnstiri Vladimiresti? - Da! - M minunez cum o fiint asa micut la trup si cu ani n urm cnd erati un copil, ati putut construi si conduce un asezmnt, unde ati locuit peste 300 de maici si surori, preoti slujitori si alte persoane de serviciu si gospodresti. Ca fiu de preot n-ar fi trebuit s pun aceast ntrebaree, dar ca om sunt depsit. - Domnule doctor, eu n-am fost nimic si ct am crezut fr sovire n dorinta Divinittii si ca o slug credincioas, am pornit la drum alturi de comitetul de constructie, format din crestini alesi, avnd n frunte pe printele paroh al comunei Tudor Vladimirescu, Dumitru Gheorghe ca presedinte, care fusese aprobat de sfnta Episcopie a Romanului, de care apartineam, dup ce sfntul Sinod dduse aprobare s ia fiint mnstirea "Adormirea Maicii Domnului" pe locul meu printesc. In jurul meu s-au adunat surori din judetul nostru si alte judete din tara noastr scump. Cine a poruncit s ia fiint si acest asezmnt, pe lng multe altele ce mpodobesc tara cu frumusetile lor, pentru c primii ctitori nu au fost domnitori de tar sau boieri cu carte mult, ci niste fete simple de tar, care pe lng c si-au dat fiecare zestrea printeasc ca si mine prin donatia sfintei Episcopii din Roman, am lucrat salahoria toat pentru ntreaga mnstire, pentru chilii etc., pentru c Marele Arhitect Divin
36

ddea fiecrei n minte ceea ce trebuia pentru a duce lucru la bun sfrsit. Eu mergeam prin tar nsotit de cte o sor ca s adun fonduri, iar surorile crau cu spatele, cu samarul crmizi, dnd la mn zidarilor, iar cu mnutele si mpleteau ciorapii sau plovere pentru iarna ce venea. Aproape toate erau sub vrsta de 20 de ani, fr experient si cultur ce se cerea unei lucrri de mnstire. De aceea a fost format si Comitetul care a fost alturi de noi. Primul ndrumtor att pe trm clugresc ct si gospodresc i-o datorm printelui Clement Cucu, primul stlp ce l-am avut ca preot slujitor, duhovnic si mam, care la nevoie punea mna si pe fclet s se ndrepte copiii zburdalnici, care n timpul liber si triau copilria. nceputul parc a fost un joc, dar odat cu vrsta noastr a luat fiint si mnstirea. Cnd a fost totul gata si ar fi trebuit s ne bucurm de rezultatele muncii noastre, am zburat fiecare spre casele printesti, sau cum a hrzit Cel care a lovit stupul, ca albinele s-o ia care si pe unde li s-a deschis drumul. Mi-ati putea pune ntrebarea de ce a dorit s ia fiint aceast stupin, din care toti cei ce au au cunoscut-o s-au ndulcit cu faguri si miere iar dup scurt timp n care bucuriile au fost doar realizrile pe trm de constructie si zidiri sufletesti a miilor de romni si romnce care veneau s-si vad lstarii rupti din copacul familiilor lor si s se nclzeasc sufleteste la vatra cald unde contribuiser cu bnutii lor?! Din anul 1939 pn n anul 1955, n fiecare an a fost ceva de fcut pentru mpodobirea GRDINII MAICII DOMNULUI. Dup cum stiti, nu aveam frumusetile celorlalte mnstiri, cu munti si pduri, dar cmpia cu bogatele ei recolte si dragostea tranilor de unde ne trgeam si mai aproape toate, ne fceau fericite. Toate ne simteam ca la o cas de mprat, ce simteam un parfum mbttor. Secretul loviturii stupinei este asa de ascuns, c m face s tac. C noi am gresit nu-i de mirare, dar de ce nu am fost iertate?!
37

Domnul ne spune c nici un fir de pr din capul nostru nu se pierde fr voia Lui, oare este mai de pret un fir de pr la Dumnezeu dect cele 300 de fete maici si surori, care plutesc ca frunzele pe valul unei ape? Noroc c vntul e prielnic si valurile nu numai c nu le-a dus la fund, dar parc le uneste laolalt si cresc, hrnindu-se cu amintiri. Adevratele slugi sunt devotate tot timpul, nu numai cnd sunt n gratiile Stpnului su. Dac slujirea a fost devotat, Stpnul nu le va uita si cnd nici nu se asteapt, primeste telefon asa cum am primit eu de la dumneavoastr. - Vd v dup toate loviturile ai rmas aceeasi si pentru acest fapt eu v ofer o recompens care sper c o s v bucure. Locuiesc n chilia d-str, n stretie. Intr-o zi dintr-o simpl curiozitate m-am urcat n podul stretiei. Printre altele aruncate la repezeal mi-a atras atentia acest pachet cu scrisori adresate dumneavoastr de la diverse persoane si un dosar prin a cror hrtii rsfoind, am constatat c sunt procese verbale ntre Episcopia Buzului care preda pred, prin delegati, mnstirea delegatiei Sectiei de Sntate a regiunii Galati. Toate procesele verbale sunt n original cu semnturile pe ambele prti. Dup ce-l veti studia eu cred c veti simti nevoia s faceti o plimbare la Parcul Trandafirilor. M-am mirat cu ct usurint au predat preotii, munca si zestrea unor fiinte cinstite. Eu m retrag si sunt fericit c v-am cunoscut. -Srut-mna! Si a plecat voinicul doctor, care dup aprecierea mea atingea doi metri nltime. n acest fizic perfect, am constatat c avea si un caracter de omenie. Primul lucru ce l-am fcut a fost dorinta de rsfoire a dosarului cu procese verbale ce au fost ntocmite n ziua de 10 iunie 1956 de ctre delegatii Sfintei Episcopii din Buzu, cu nr. 6689-127-1956, prin care se
38

pred delegatiilor Sectiei de Sntate a Regiunii Galati cu delegatia nr. 35411-1956. Deci, prin contractul de nchiriere a Episcopiei Buzului si Sfatului Popular a Regiunii Galati prin care se pred bunurile mobile si imobile situate n fosta Mnstire "Adormirea Maicii Domnului" de pe lng comuna Tudor Vladimirescu raion Liesti, reg. Galati, a fost ntocmit la data de 28 iunie 1956. Detaliile vor fi pe scurt, pentru c nu-i cazul s le redm dect n mare: I. Terenurile din jurul Mnstirii si din afara Mnstirii; II. Cldiri, clopotnita, stretia, cminul preotesc si cele 44 chilii care nchid incinta Mnstirii n form de cetate: chiliile noi n form de salvare pentru surorile noi, ce erau sub supravegherea unor maici, sala de mese, buctria si brutria cu injectoare, casa de oaspeti "Arhondaricul", casa de la stupi cu toate utilajele necesare pentru o stupin de peste 80 de stupi, infirmeria cu 12 paturi cu punctul farmaceutic, dou cldiri mari n afara parametrului Mnstirii din care una cu mai multe saloane unde lucrau 60 de maici cu surori la covoare pentru export, 20 de covoare pentru uz intern, 20 de persoane lucrau la flori artificiale pentru magazinele din Galati si Bucuresti, 8 persoane pictau, 2 sculptau si 2 executau traduceri din limba greac. Cancelaria Mnstirii unde lucra secretara, contabila, dactilografa si casiera, precum si o camer pentru primirea oficialittilor. n holul de la intrarea primei cldiri aveam vitrine n oglinzi pe cei doi mari pereti, unde erau expuse produsele celor care lucrau n atelierele unificate. n a doua cldire din holul mare se intra la stnga n dou saloane dotate cu 35 masini de cusut unde activau cca 40 de surori croitorese, sef fiind maica Svescu Iustina- Singlitichia si maica Radu Vasilica- Marionela. Una din ele lucra cu o grup de surori la haine preotesti si alta cu o alt grup de surori, care lucrau pentru cooperativele de consum de la sate si judete si anume: trusouri pentru botez, etc.

39

n salonul din dreapta aveam rzboaie manuale pentru presuri si stofe pentru mbrcmintea obstei, pentru maici si surori. Uzina era dotat cu dou motoare de 80 kw. Mai erau n dotare o moar, o spltorie, grajduri, cresctorie de porci si psri, un staul pentru 300 de oi, etc. Numai biserica mare si biserica de iarn "paraclisul" nu au fost trecute n contract, ci au fost sigilate, iar cheile au fost predate preotului paroh al comunei Tudor Vladimirescu. Asta ar fi culmea rusinii din partea Episcopiei de Buzu, s fac din ambele biserici magazii sau nu stiu ce altceva. Dup rsfoirea acestui dosar pe care-l pstrez, nu am mai fost n stare s desfac pachetul cu scrisori si le-am pus bine. Dup un timp am desfcut si pachetul cu scrisori ce le primisem de la diverse persoane prin credinta lor, n urma rugciunilor fcute n sfnta Mnstire. Tot n acest pachet am gsit niste nsemnri creionate de mine, de care si uitasem, asa ca de scrisorile ce le strnsesem spre pstrare si de care nu-mi nchipuiam c mai exist. Printre hrtiile volante se aflau niste dictri ce s-au desfsurat timp de trei zile n biroul meu, dictate de ctre printele Nil Dorobantu, ce venea destul de des la noi, slujea sfnta Liturghie cu preotii nostri si apoi disprea, nu stiai de unde vine si unde se duce. Cnd venea ne saluta: "Hristos a nviat!" Il ntrebam: "De unde veniti?" Si-mi rspundea scurt: "Din Cer!" Iar la plecare l ntrebam: "Si acum unde pleci, printe?" "Tot n Cer!" Dictarea fcut, n aparent, n cele trei zile, de printele Nil, s-a dovedit n a treia zi c nu a fost printele Nil, ci sfntul Ioan Evanghelistul. Redau ntocmai dictarea n acest caiet, pe care abia am descifrat-o din acele hrtii nglbenite, cci au trecut ceva ani din 1952 pn n anul 1970.
40

Celelalte scrisori le-am ncredintat sorei Gherman Marioara, fosta contabil n Mnstirea noastr si la cooperativa de productie ce a functionat aproape 5 ani n Mnstirea noastr. n prezent locuieste n Brila si este salariat la protoieria din Brila. - Guru Veronica MNSTIREA VLADIMIRESTI, Vara anului 1952 PRIMA ZI DE CONVERSATIE Era var. Lucram la biroul stretiei diverse. Usa era deschis. Nepoata mea Ivan Heruvima, care mi era si ucenic, m face atent de a privi pe geam cum se plimb prin fata Stretiei printele Nil Dorobantu. Ii spun nepoatei mele s l invite n biroul meu. Apare n dulam si cu capul gol cu vesnicul salut: - "Hristos a nviat!" sora mea. I-am rspuns: - "Adevrat a nviat!" fratele meu. Dar de unde vii, frtioare? - Din Cer, surioar! Vrei sti spun ceva? Am citit o carte neamipomenit si dac cdem la nvoial , eu as dori ca tot ce voi povesti s le si scrii, c vorbelezboar ca fulgii n aer. - Da printe, sunt chiar fericit s am n casa asta bucuriile si mrgritarele aduse de sfintia ta. Scot din biroul meu hrtie si iau creionul n mn, fcnd o glum: - Gata, roaba Domnului ascult, dar cnd mi vine ceva n minte sau nu nteleg, pot s-ti pun ceva ntrebri? Nu te derutez, c, cred c multe crti ai mai citit. Pcat c nu stai ntr-un loc.
41

Se plimb cu minile la spate n fata biroului meu. Era foarte vesel. l ntreb: - Printe, de ce cnd vism n somn pe cei dragi, plecati de la noi n vesnicie, i vedem ca si noi, n trup si conversm? Cum se face asta? Oare noi plecm la ei sau ei vin la noi? - Trupul nostru fizic st n pat si doarme si totusi acest contact se face foarte usor c te bucur nespus. Da, s-ti spun din ce stiu eu, din cele citite de mine. Exist o miopie care mpiedic ntelegerea vietii vesnice si unii cred c totul se termin aici dup ce omul a murit. Nu-i adevrat, corpul fizic merge de unde a fost luat, la maica lui - pmntul, iar sufletul - fiinta spiritual, merge sau se ntoarce la Creatorul su, se nchin, i se face Judecata individual de propria lui constiint; n momentul cnd se deruleaz toat viata lui de pe pmnt, apoi se retrage la locul ce si l-a dobndit prin efort sincer n viata pmntean. Dac vedem ct armonie exist n ntregul Univers, ne este destul s ntelegem c Cineva, o Fort nenteleas conduce totul. Omul este superior prin esenta din care s-a rupt si poate ptrunde n ntelepciunea suprem strbtnd cu usurint si energia fulgerului, daci perfect, adic elementii din care a fost construit corpul fizic nu au fost dezechilibrati prin trirea ce a dus-o pe pmnt. Spre eternitate cltoria este usoar, dac esti mpcat cu tine si cu cei ce te nconjoar. Omul spiritual se deosebeste de tot ce-l nconjoar, nu poate fi pipit si-l poate vedea numai anumiti ochi, chiar de la mari distante, cnd prseste pmntul pentru totdeauna. Datorit acestei cunoasteri el poate nvta pe altii c omul spiritual este imaterial, strbtnd cu propria sa fire si este nsotit de binele si de rul ce l-a fcut n viata pmntean pn ajunge la Creatorul su. - Printe, cum este Dumnezeu prezent n orice din natur? - Foarte simplu! Intelepciunea Creatorului se manifest n ntregul Univers si este prezent n toate fiintele, crora le-a dat viat. Ii mai zicem esent nemuritoare. Dup ce corpul uman devine nensufletit, unii
42

pot vedea dac cel plecat a avut viat nobil sau a fost o brut, care, ca un porc s-a tvlit n toate murdriile... - Constat printe, c de noi depinde, n legtur cu vesnicia la bine sau la ru. De ce taci, printe? - Pentru c ai dreptate! Unii oameni socot moartea ca o iesire din nchisoare si nu gresesc, altii mai evoluati, o rentoarcere n patria sa. Aceast trecere de la o stare la alta n-o pot ntelege dect cei care stiu si cred n existenta vesniciei si c exilul a luat sfrsit. Cine se complace n exil, nu poate ntelege! - Printe, oare nu-i o lasitate c ngrijim trupul fizic? De ce nu ne lsm s evadm la prima lovitur? - Aici e secretul! Eul nostru, adic scnteia divin, simte c nu si-a terminat lucrul pe ogorul vietii si te mpinge s ti vezi drumul nc lung. Pn nu ajungi la captul firului, ghemul se tot rostogoleste. E de-ajuns pentru azi, plec! - Unde, printe? - n Cer! Si vesel a prsit camera mea de lucru. Guru Veronica Bucuresti, 1952 A DOUA CONVERSATIE Dup ce s-a terminat sfnta Liturghie, am trecut n camera de lucru, asezndu-m pe scaunul de la birou cu usa deschis, asteptnd nzdrvana figur a printelui Nil Dorobantu. Cum mergea ca o balerin, apare n prag cu salutul: - "Hristos a nviat!" Dup rspunsul meu, tot plimbndu-se prin fata biroului, i-am zis:
43

- Stai printe pe un scaun! Dar mi rspunde: - Cnd vorbesti de ntmplri frumoase, simti nevoia s te misti de colo colo, asa c te rog nu da important strii mele. S legm firul conversatiei noastre c o s-ti prind bine cnd le vei reciti rnit de singurtate. - Ce vrei s spui cu asta, printe? - Ah, nimic important! M-a luat gura pe dinainte. De fapt n-ai s spui din anvon cele dictate de mine. - Mai stii, printe, m cunosti, nu tin numai pentru mine ce cred c-i de folos sufletesc. Dar s ncepem lucrul! - Da, da! Evoluatii care iubesc pe semenii lor ca pe ei nsusi, nu mor ci merg nvluiti n lumina iubirii ce au obtinut-o n viata fizic, mutnduse n adevrata si luminata iubire pe veci. Cine a asistat la evenimente precise n lumina iubirii, moartea i este drag si este fericit c se mut ntr-o pace si frumusete incomparabil cu ceea ce a prsit n adevrata viata, asa zis moarte. Armonia Universului topeste rutatea care nu-si gseste niciunde n lumea srbtoreasc, iar omul care ajunge n tainele fericirii, uit ce a lsat n urm, numai dac ajunge pe treptele fericitilor. Cei din treptele miluitilor, asteapt praznicul aceleiasi srbtori cu rbdare, dup ce-i ajut dragostea celor rmasi n urma lor. Numai cei ce curm viata cuiva sau a lui pribegesc n haos pn la a II-a Venire. Unii chiar de pe pmnt, au drumul deschis, vd nainte viitorul ca prezentul, povestind ca orice ntmplare moral si nu i se pare strin pentru c o trieste de aici. Cei care doresc s pipie, sunt acei care se ndoiesc a crede n frumosul vesnic. Ceea ce-ti spun eu, le mai stii din cele auzite din bogtiile Bisericii, dar cred c nu-ti cade greu.

44

- Oh, printe, cum s-mi cad greu, c de fiecare dat tot ce auzim n Biseric este nou. Dar spune-mi, despre cei care pleac de pe pmnt, btrni, uscati si urti, n vesnicie, ce scrie n cartea pe care-ai citit-o? - Am s-ti spun ce am gsit scris. In vesnicie omul are trupul spiritualizat si se prezint la vrsta evolutiei. Nenorocirile ce le-a avut trupul pe pmnt nu se imprim pe suflet, adic pe persoana spiritual, dect faptele cele bune c cele rele le tine acuzatia, pricepi? - Nu prea. Dar la a II-a Judecat cu ce trup venim, cu cel din pmnt care n-o s mai fie sau cu cel spiritual? - Cam multe vrei s stii! Dar am s-ti rspund: cnd ai visat pe mama care-i moart sau pe altcineva care-i plecat de pe pmnt, cum l-ai vzut n vis, cu trup sau n abur, mai tnr sau mai frumos dect l stiai? - Da, e adevrat, dar am vrut s mai stiu, c am prilejul fericit acum. - Bine! In legtur cu Judecata de Apoi sunt mai multe variante, dar toate sunt bjbite. Adevrul il cunoaste numai Dreptul Judector. - Printe, poate c-i mai bine s nu stiu prea multe si s cred cum simt eu. - Ba nu, dogma despre Inviere a fost atacat de multe ori de cei ce n-au cercetat tainele si n-au ptruns adevrul n camerele cele mai ascunse ale tainei. Si nu le vor cunoaste niciodat, mpiedicndu-i orgoliul ptimas. Cine a crezut ce a simtit, dar sincer, nu mai are nevoie de cuvinte, asa cum singur ai afirmat. Scopul despre Inviere este c omul are ceva n el din Creator. Btrnetea n ascultarea Creatorului su este frumoas ca o hain ce nu-si pierde farmecul splendorii si mereu este admirat de altii. S ascultm pe Apostolul care sustine taina Invierii astfel: "Firea omului este pregtit pentru o stare mreat, dar pentru c se seamn ntru
45

slbiciune si nviaz ntru slav, se seamn n trup firesc si nviaz n trup duhovnicesc..." - Ce ru mi pare printe, c nu am fcut si eu teologia! As fi stiut si eu cte stii sfintia ta! - Poate c-i mai bine c nu ai fcut-o pentru c multi teologi s-au ncurcat n firele nentelese ale nesfrsitului Divin si al Invierii. Fericirea odrslit dintr-o trire curat si neptimas ne duce la starea originii. - S ne oprim aici, c eu trebuie s plec. Vom continua mine. - Nu rmi la mas, printe? - Nu, c nu mi-e foame. Pe mine! Si a fugit ca o pasre. -GURU VERONICABucuresti

CONVORBIREA TOT DIN A DOUA ZI dup vecernie, 1952 In aceast zi, dup vecernie am intrat n chilia mea de lucru, am scos din sertar cele scrise de mine cu printele Nil dimineata naintea mesei de prnz si le citeam. Cineva btu la us. Era tot printele Nil. Dup salutul lui, mi zise: - Sora mea, nu te superi c m-am ntors... Stiu c mnnci mai trziu, c-i vineri. Ia s vedem unde am rmas cu discutia... Sora mea, as dori s-ti dictez despre altceva, esti de acord? - Da, printe, cum vrei sfintia ta! - Cam asa am gsit eu scris n cartea citit. Dup ce corpul a luat fiint n pntecele mamei, imediat intr n legtur cu sufletul, adic cu
46

scnteia sau cu esenta divin care d viat. Am mai vorbit noi de asa ceva, dar nu e ru s le repetm. - Doamne, cte mai stii, printe! - Ei, las laudele, c ceea ce spun, nu spun din desteptciunea mea. - Printe, eu o s-ti mai pun o ntrebare, te superi? - Deloc! - Dac sufletul are strns legtur cu trupul, de ce ni-l las s aib miros urt dup ce se retrage de unde a venit? - Iat de ce, sora mea! Elementele din care este compus corpul intr n dezagregare si este atras de partea din care a fost compus. Trupurile care nu se dau stricciunii nseamn c au fost la acelasi nivel cu sufletul, n curtenie si nalt smerenie neftarnic. In conducerea sa rational are fiecare absolut cale liber. Nu a ncput dusmnia, ura, brfa, invidia si judecata aproapelui. Dac rmn fr viat, trupurile lor dau parfum si ajut pe semenii si, pentru c ntre ele si partea superioar ce a zburat este o strns concordant, primind aceleasi forte ca ntregul corp spiritual, pentru c trupul rmas este ncrcat cu energie divin. Din evlavie crestinii mpart frmiturile sau mici buctele, fie n Biseric sau n casele celor rvnitori n ogorul Domnului. Dar pentru c sufletul n lumea lui de lumin primeste atta energie c d n fiecare particul ca n tot trupul, iar evlaviosii primesc dup credinta lor fort. La ntmpinarea Dreptului Judector forta sufletului care a ngduit s fie luat din mdularele lui, atrage toate particulele ori de unde ar fi ele, se alctuiesc n totul ca s arate supunere n fata Fortei Divine care printr-o privire va face Judecata de obste. Sufletul distruge cu usurint elementele ce i apartin si nimic strin nu se apropie, neavnd locul potrivit. Pentru greseala primului om pe care majoritatea o crede poveste, Creatorul a mprtit viata n dou, adic n trup pmntean cu necazurile lui si cea vesnic dup ntoarcerea trupului activ de pe pmnt, numai c lungimea lor nu-i la fel.

47

Deplina libertate ce o are omul pe pmnt, i d posibilitatea de a-si aduna bagajul, bun sau ru, pentru nesfrsitele veacuri, prin activitatea ce o duce pe pmnt. Cine n viata pmntului si-a consumat simturile n ru si n-a ascultat de comenzile nteleptului luntric, nu se poate topi n cazanele bucuriilor si nici n starea fericitilor. Cei care au navigat n viat virtuosi, clcnd ademenirile trupesti, sunt n lumea miluitilor sau a fericitilor. Deci, n vesnicie sunt dou categorii printesti: nu numai la miluiti ci si la fericiti sunt mai multe trepte, dup evolutia lor. - Vai de mine, printe, dar cine o s stea n categoria fericitilor? - Ei, las-m c Dumnezeu nu-I tiran ca noi! - M-am ngrozit! - Te cred, dar asa e, cum spun eu. Alctuirea omului este perfect dac trieste n armonie cu Stpnul su care-l asteapt chiar pn la ultima clip, cnd poate descifra cartea vietii lor si s ard tot ce a fost ru n trecutul lui. - Cum, s ard? - Prin spovedanie sincer si s nu mai repete cele trecute pe fiinta vietii lui - Printe, spune n sfnta Evanghelie c bogatii nu intr n Imprtia Cerurilor, dar cti sraci nu sunt ri! Eu nu mai nteleg! Printele rde cu haz. mi spune: - Poti s fii bogat dar s fii asa de detasat de tot ce te nconjoar, ca si cum nimic nu ti-ar apartine; la fel si cu cel srac, care din cauza lipsei d cu barda n Dumnezeu, adic reprosndu-I, nu se roag, multuminduI, c poate sunt altii mai sraci ca el. E clar? Si la bogat, ct si la cel
48

srac, msura rmne cheia bucuriilor si se socoteste mereu c o s soseasc vremea cnd va da socoteal de toate; astfel de oameni triesc un timp n care reusesc s dezlege legturile vietii prin virtuti, fiecare dup nivelul su de evolutie. Cntarul drepttii nu nseal pe nimeni. Ispitele vietii nu-i trag n jos. Cel ce este legat de tot ce-l nconjoar, fie orice, desprtirea sa de trup este grea pentru c toate fericirile sale desarte s-au mpreunat puternic si-l fac nefericit. La fel este si cu suferintele trupesti; suferi cu bucurie sau blestemi pe Cel ce ti-a dat suferint spre fericire sau ncununare. Cel legat de materie sau cel mndru, care se laud c nimeni nu trece prin ceea ce trece el si se crede martir, pierde totul iar zbovirea lui n suferint se preface n fum. Cel care nu se bucur de tot ce-i vine n viat, bune sau rele, nseamn c nu e nrudit cu fericirea vesnic, iar dup moarte pribegeste prin locurile ce le-au lsat cei dragi ai lui si pe care nu-i ajut cu nimic. Cutreier cu dor si jale locurile si persoanele ce-l fceau fericit pe pmnt. - Printe, Dumnezeu este prin natura Sa buntate. Omul nu e nrudit cu El pentru c l-a creat? De ce unii sunt perfecti iar altii vai si amar de ei? - nrudirea, sora mea, e valabil numai dac se respect toate legile Creatorului. Cine este cluzitor de buntate si nu preia locul Dreptului Judector, judecndu-se numai pe el, el trieste aici numai n lumin, obtine virtuti cu usurint si asteapt cu dor a sa patrie si pentru c ndjduia n binele absolut, i se imprim n memoria sa voia Creatorului. Pentru un astfel de om amintirile trecutului nu sunt o rusine, i vine n ajutor esenta binelui, se ndreapt cu ncredere spre Cel pe care si-L imagineaz c-L asteapt (adic existenta absolut) dnd unora posibilitatea s-L si vad, fie n eu-l su sau n alte forme. Ce zic proorocii n Biblie: "te-ai fcut asemenea lui Dumnezeu..." si altele. Omul posed ceea ce a crezut si a ndjduit, avnd la ndemn buntti nenchipuite si trind chiar de pe pmnt viata ce-l asteapt, pentru c firea lui este asemnat cu Sublimul dorit. Iubirea topeste totul si uneste pe om cu Dumnezeu, l face s nu mai aibe nici o dorint, grija lui este mereu treaz de a face tot ce-I place Stpnului su, nti de a-L iubi si la fel s-si iubeasc semenii si.
49

El stie din sfnta Biseric c iubirea niciodat nu cade, prin iubirea lui Dumnezeu, omul iubeste tot ce-i curat. - Printe, ndejdea si credinta nu sunt la acelasi nivel cu iubirea? - Nu, credinta este sprijinul si ncrederea spre care ndjduia. Chiar dac celelalte nceteaz, dac iubirea este lucrtoare omul biruie, pentru c este considerat prima virtute din legea Creatorului. Cnd cele dou sunt implinite triumf iubirea. - Printe, ce-mi spui! Las-m s zic c vii din alt lume! - Dac asa crezi, fie! Vd c-ti merge la inim! - La inim putin spus, ci simt c m topesc n cele ce-mi dictezi! Strasnic carte ai cptat! - Asa te vreau! Dac nu te-as fi cunoscut, nu mi-as fi pierdut timpul, stiam c ce vom depna nu o s te ncurce si s te fi silit s le arunci la cosul cu gunoi. - Si ce zici de asta, c esti nainte-vztor, nu? Si am rs amndoi. - Las-le pe toate si hai s le mai depnm, pentru c adevrul binelui nu te satur niciodat, cci trirea iubirii te leag de Cel ce este iubirea, care este nelimitat si-ti face usoar calea ctre El. Oamenii care cred c totul se termin pe pmnt, se termin cu trupurile care sunt sub puterea fortei de comprimare si sunt sfsiati de cel mai greu chin. Acesta este iadul de care se vorbeste. Creatorul nu-i urste pentru viciile lor, pentru c El este izvorul milei, dar n acelasi timp si al drepttii. Durerea singuri si-au creat-o, omul singur si semneaz sentinta. Iisus Domnul sufer cnd omul nu se opreste din pcate si si aprinde singur focul suferintelor printr-o trire dezordonat. Firea omului este atras n toate de ce-i ptimas si ru si dac nu se trezeste la timp, se face "desprtirea total" si plata se face dup msura datoriilor. - Printe, eu tare as dori s-mi pltesc datoriile n aceast viat!...
50

- Bine, s fie asa cum vrei tu pentru c Cel ce face dreptate te aude. El stie si cunoaste prostia omului ce alearg spre plceri desarte, de aceea iart cnd se opreste. Oprirea de la desertciune, d ndrzneal si libertate asemntoare cu aceea ce a avut primii oameni. Splarea n izvorul eliberrii face s devii transparent pentru vesnicie. - Printe, pe mine m chinuie ideea copiilor care vin nedoriti si cei nelegitimi. Cum o mai fi asta n legile iubirii? Cu ce scop ngduie Creatorul asa ceva? Printele zmbeste si m priveste lung. - Ce zici, sunt nesocotit, nu? - mi cad bine frmntrile tale si sper s-ti rspund la toate ca un scolar ce-si cunoaste lectia. Primul lucru este scnteia divin care intr n snul mamei unde se plmdeste; prin nutritia de la mam creste trupul, precum orice smnt aruncat pe pmnt nu se pierde ci ncolteste, creste si intr n viat. La om intervine ratiunea, care se dezvolt odat cu cresterea. Firea inteligibil ajunge prin ce-i impur la o imperfectiune - ceva - ce semnm aceea culegem - la o perfectiune, asa c nimeni nu poate nvinui creatia - pentru anumite infirmitti, astfel c cel venit plteste niste datorii ale lui sau ale printilor si. Viata pmntului const n nastere si moarte. Numai viata viitoare este stabil si nemuritoare. In msura n care creste trupul, puterea sufletului se dezvolt si dac n jurul su are grdinari credinciosi, ajunge la o recolt bogat ce ncarc hambarul din care se hrnesc secole de-a rndul. Ingerii, numai unii aduc pmntenilor cte o veste. Legtura cu pmntenii o tin plcutii Creatorului, pentru c vin n numele Lui, i vede ca pe Dumnezeu, pentru c-L reprezint si este ncrcat cu forte si aproape toti vztorii nu-i poate numi dect c au vzut pe Dumnezeu, asa de mari i vd. - Dar porunca primit este dup voia lui Dumnezeu, nu? - Sora mea, n lumea vesniciei nu e anarhie, ci ordine perfect. Toate legile Universului Divin si planetare sunt ntocmite de Creatorul Cel
51

fr Nume si necunoscut n vrst si prin care toate se desfsoar. Dar mai nti El le respect. - Printe, Cel fr Nume, nu-i Dumnezeu? - Eu i zic fr nume pentru c totul mi se pare nepotrivit mretiei Sale! - Ce mult l iubesti, printe! Si eu am s-I zic asa! Dar ia s-mi rspunzi, n legtur cu legile planetare, sunt si alte planete? - Ei, sigur c da, dar acum e trziu si e timpul s plec. - Unde? - Ce, nu stii? n Cer! Si a plecat rznd, parc zbura.

CONVERSATIA DIN A TREIA ZI - anul 1952 Si n aceast zi printele Nil a intrat n camera mea de lucru cu vesnicul salut "Hristos a inviat!" ncepem dictarea: - Sora mea, stii c sunt un mare pctos! Toate pcatele le-am fcut! - Printe, c sunteti drept sau pctos, nu m intereseaz, pentru c si eu sunt la fel cum ai spus sfintia ta. Dar hai spune-mi, ce-ai gsit n Cerul de unde vii? - Am citit ceva nemaipomenit de interesant, dar te sftuiesc s nu arti nimnui, c ne vor face pe amndoi nebuni. - Ce spui, printe?!
52

Si am rs cu lacrimi. - Hai la lucru! Poate vrei s stii titlul crtii din care ti-am dictat cte ceva. Cartea se numeste "Razele Divinittii", pentru c n ea am gsit foarte, foarte importante raze ce vindec oamenii de pe pmnt, cu boli trupesti si sufletesti, ce le capt prin credint asemntoare cu disperarea. Exist sapte raze ce se realizeaz prin intermediul chemrii: - prima raz este purpurie si este de cel mai mare ajutor, - raza a doua este verde, - a treia raz este aurie, - a patra raz este albastr, - a cincea raz este violet, - a sasea raz este de culoarea perlei, - a saptea raz este rosie. Efectul radiatiilor se face simtit la anumite lungimi de und, n proportie cu gradul de evolutie al bolnavului, precum si al celui prin intermediul cruia se face interventia. Prin intermediul razei de culoare alb, au loc vindecri magnetice care seamn cu un nor care trec prin fata soarelui. Natura ei fiind pmntean, nu-i de durat lung, durata eclipsei este scurt, usureaz suferintele, dar nu vindec ca razele divine. Cele sapte raze divine nu se folosesc toate odat, ci dup capacitatea si puterea corpului bolnavului. Vindecarea n mare msur depinde de rvna celui bolnav. Dac pacientul nu se ridic la nivelul razelor prin care a primit vindecarea, contactul va dilua si rmne doar efectul razei albe, adic o vindecare scurt. Ce-a zis Iisus: "Crezi? Eu pot s te vindec!"
53

Deci, si de pacient depinde n mare msur atractia razei specifice bolii si durata vindecrii lui. - Printe, la noi vin foarte multi bolnavi de nervi. Cu ce raz se pot vindeca? - Bolile de nervi apar la persoanele sensibile si care cad fr s-si dea seama, prad pe drumul vietii. - Cum pot s-i ajut, printe? - Scrie n carte c poti goni nti rul din "aura" lui ca s poat deveni instrumentul hrzit. - Dar ce-i cu aura? - Oricare din muritori, datorit esentei sale spirituale are n jurul corpului fizic un fel de aureol ca o protectie, numai c si aceast protectie poate fi mai puternic sau ct un fir de at n jurul corpului, depinde de gradul lui de evolutie. - Aaa, stii printe c eu l-am vzut pe Petrache Lupu de la Maglavit pe cnd predica la lume pe acel modest amvon, c era nconjurat de o lumin alb-argintie, iar el prea ca o umbr n ea, numai c acea lumin ce se afla n jurul lui era lat cam de vreo cinci palme iar spre picioare se ngusta. Oare aceasta era aura sa?! - Da, fr ndoial! Ai mai vzut si la altcineva? - Nu-mi aduc aminte. Si cum e cu bolnavii mintali? Nu as vrea s uit... Se pot ajuta cu raza albastr bun? Dar exist si raza albastr rea? - Da, exist "raza desfrului". - Dar cum o putem deosebi una de alta? - Eh, ele nu pot sta laolalt, pentru c cea bun vine prin rugciune, iar cel care i-o aplic trebuie s-l domine pe bolnav cu mult dragoste. In felul acesta l stpneste si l ajut cu rbdare si ncredere. - Care rugciune este mai puternic alturi de raza albastr bun?
54

- Aceea n care mintea ajunge mai presus de rugciunile obisnuite; un fel de extaz sau contopire cu Dumnezeu Creatorul. Aceast stare si are izvorul si bucuriile n rdcina Marelui Gnditor din care porneste efectul razei potrivit bolii sufletesti si trupesti. Cel care intervine trebuie s se contopeasc n lumin. - Dumnezeule, ce-ai mai gsit n aceast carte? - Mai scria c omul trebuie s se foloseasc de tot ce-l nconjoar, dar s fie asa de detasat de ele, ca si cnd n orice clip ar prsi tot, fcnd din tot ce-i ofer viata un joc minunat. In acest fel el de-aici poate vedea slava nemuririi si prin bucuriile jocului pluteste ntr-un neptruns si minunat mister. Iubirea ntr-adevr atrage pe cel ce caut s descifreze formele si culorile iubirii cu suavul si delicatul parfum ce nu are asemnare, care d si completeaz toate cele necesare, pentru c-i din alt lume. Mai scria c, cine va cuta s smulg existenta Creatorului din pmntul omenirii, va zgudui planeta pmntului si o va transforma n cenus. - Printe, poate nu s-a nscut acel om... - Ba s-a nscut, este n fas, este dintr-o mam evreic si dintr-un preot crestin. Intelepciunea lui i va ntrece pe toti de pn acum, numai c va fi pentru distrugere, cu ochi de leu, cruia nu-i place pacea. Mult timp o s curg snge, nu din ordinul lui, ci din neamul lui. - Te rog printe, de poti s-mi spui n ce tar o fi fiara asta... - Prin Orientul Mijlociu. - Unde vine? - Eh, prin Asia. - O faci pe plictisitul, nu esti sincer... - Ei, dar mai pleac omul... iar ne-am ntins la vorb...

55

- Printe, n numele Domnului Iisus Hristos ti poruncesc s rmi la noi la mas, cci niciodat nu ai mncat la noi. I-auzi, sun toaca de mas! Mergem si noi la trapez dup ce se strng toate maicile din ascultri, nu-i asa? - Pentru c m-ai rugat n numele Domnului nostru Iisus Hristos si am terminat conversatia sau dictarea, cum vrei s-i spunem, hai s m dezbrac de Nil Dorobantu de care m-am folosit, c altfel n-am fi fost lejeri n discutiile noastre... La un gest cu minile lui am vzut un voal alb foarte fin deasupra celui care se dduse drept printele Nil, rmnnd o persoan ca transparent, mbrcat ca un roman, care mi-a vorbit: - Eu sunt Apostolul Iubirii! Fii binecuvntat si s rmi n iubirea Domnului nostru Iisus Hristos! Apostolul iubirii avea o nftisare luminoas, blnd si bun... hainele-i albe preau a fi de mtase. Am uitat de mas, pentru c simteam n gur un gust deosebit. Intr-un trziu aud toaca de mas. Nu mai ntelegeam ce poate fi! Acum era adevrata toac pentru mas, prima fusese provocat de Apostolul Iubirii. Am mers la mas, dar nu am putut mnca; eram prea stul de altceva... Guru Vasilica.

LA GALATI N ANUL 1963, CND LOCUIAM LA SORA MEA, IVAN MARIA Era ntr-o dup amiaz. In adnotrile mele de atunci n-am notat ziua si luna. Eram singur n camer. Cineva vorbea lng mine, nu vedeam pe nimeni, dar auzeam asa: "Ia aminte, candelele simbolizeaz o jertf plcut lui Dumnezeu, pentru c ea reprezint o permanent rugciune. Apoi scrie ce-ti comunic eu!"
56

Am luat mai mult hrtie si un creion si stam pe scaun la masa mea de lucru. Regret c nu am pe nimeni, dar auzeam lng masa mea de lucru cum respira cineva. Nu-mi inspira nici un fel de team, ba din contr, simteam o energie si mult pace. Incepu s-mi vorbeasc iar eu trecui n grab pe aceast hrtie din care acum le trec pe caiet pentru a nu se pierde. Vorbea rar... era vorb de brbat. ncepu: "n lumea biruitoare, la miluiti, ct si la fericiti se vorbeste o singur limb pentru toate popoarele ce au venit de pe pmnt; este limba ce s-a vorbit nainte de "Turnul Babel" , limba universal. Cei crora le-a fost hrzit de Printele Luminilor s comunice cu fiintele din lumea ce a biruit moartea, nteleg limbajul care se transmite fr s-si dea seama c cele auzite fac parte din limba divin obsteasc. Fr nici un efort se ntelege, iar transmiterea mesajelor verbale ptrund n constiinta clarviziunii pentru c este obisnuit s asculte vocile prietenilor si. Nu exist o comparatie fizic, doar att c deschiderea "drumului luminos" confirm mesajul. Tu transmiti mesajul fr nici o oboseal, ba te simti aerisit sufleteste si bine dispus. Nu esti dect o verig dintre cele dou lumi. Rareori poti comunica cele transmise cnd esti singur, pentru c te simti ca plutind pe o ap binefctoarte ce spal constiinta, dnd un sentiment de bucurie si sete dup aer si chiar plimbare. Te simti exceptional n aer liber n timpul comunicrilor, asa cum ai fost n cmpia Gurguetei n porumb, n primul contact, nu? - Da. - Toate comunicrile s-au fcut prin dedublare, chemare sau mergnd pe cale fr s-ti dai seama c asa ti-a fost hrzit. - Bunul meu sftuitor, ce este dedublarea? - Dedublrile nu sunt toate la fel, depinde de ghidul ce-l ai si misiunea ta. Participi la cele ce se petrec, esti constient dar te ferim de a-ti ncrca mintea cu tot ce vezi si auzi, ca s nu te obosim. Tu nu ai numai un ghid, sau cum i spui, sftuitor. Printele Luminilor, Marele
57

Guvernator al Universului, trimite persoana potrivit mesajului si toti din lumea noastr ti-au prezentat clarviziunea fr oboseal, iar tu ai luat totul, orisicnd, ca din gura adevratului Dumnezeu, ce ti s-a prut foarte normal. Intre lumea noastr si a voastr convorbirea se face prin proectie, prin ntelegerea gndirii rationale care d comand vorbirii. Acceptarea pmnteanului se face prin mandatul primit, hrzit cu nasterea pe pmnt. Toti cei cu misiuni spirituale sau stiintifice, trimisi pe pmnt sunt instrumente spre binele tuturor din iubirea Printelui nostru si al vostru. Deci, ai nteles c ceea ce se comunic din lumea nevzut pmntenilor din toate timpurile, n-a folosit nici un mesaj vorbit, ci au fost transmise prin "proiectie". - Da. - Toate proorocirile din Biblie din toate timpurile s-au fcut prin "proiectie", cu misiunea de a le lsa iubirea Creatorului oamenilor, de-a lungul secolelor. Tot omul are al treilea ochi, dar la putini le este treaz, majoritatea l adoarme zicnd indiferenti c este o coincident. Niciodat s nu cauti a sti ce-ti aduce ziua de mine pentru c n curiozitate s-ar putea strecura vagabonzii, dusmanii ncrederii n Cel ce nu doarme, pentru binele omenirii s fii mereu atent cum nchizi sau cum deschizi usa mintii tale, c trecnd prin ploaia vietii s nu te uzi. Ceea ce ti spun tie e valabil pentru orisicine. Increderea n nemurire dup prsirea pmntului te lumineaz, te nclzeste si nalt sufletul uman iar drumul l parcurgi fericit spre perfectiunea etern. In cine trieste Iisus, acela poate fi sigur chiar de pe pmnt c ocup locul printre fericiti. Pentru el moartea este "o iubit" c numai prin ea se poate muta, primind mbrcmintea perfectiunii." Simteam vibratii foarte puternice si receptionam cu usurint cele comunicate de forta binelui, pe care-l simteam cum nu stiu s redau prin vorbe. Continum: "Omul nu moare. ci se mut acolo unde si-a pregtit locul prin evolutia comenzilor interioare.
58

Dac ntelegi actiunile esti n armonie perfect cu Creatorul. Implinirea legilor nsntoseaz ratiunea, care devine Judectorul a ceea ce ti-ai agonisit n ultima cltorie n prezenta Dreptului Judector n fata Cruia se deruleaz trecutul. Omul este regele tuturor fpturilor din ap si pe pmnt, dar nimeni nu-l jigneste precum face omul. Cine vede n orice creatie pe Gloriosul Divin, se nrudeste cu toate si-L respect ca pe un Stpn. - Luminat fiint, cuvintele tale mi umple inima de o pace, dar de ce nu te pot vedea? - De unde vin eu, tu nu poti rezista a m vedea. - Dar cum te cheam? Mi-a spus un nume foarte frumos, foarte greu de retinut si a continuat: - Prin "dragostea de aproapele" atrn zborul vostru si dobnditi forte nemuritoare, avnd mereu bucurii srbtoresti. Astfel de oameni mprstie n jurul lor pace si bucurie. Tu ce simti acum? - O dulceat neasemuit cu nimic din bunttile noastre. Inghit si parc nu se termin. Cum as dori s o am mereu! - De tine depinde nealterat hran ce o simti. - Vreau s-ti spun ceva... Maica Preacurat strluceste cu o negrit frumusete si se las vzut de oameni mici si pctosi. - Vrei s spui c eu nu-ti ngdui a m vedea... Dar ai fi putut rezista lungimii timpului n discutiile noastre? Cnd ai vzut-O pe Doamna Luminii a fost o fractur de secund pe care tu o socoti secole, pentru c ncrcarea cu energie a Preacuratei ce ti-o revars din iubire, te face s nu-ti mai dai seama de timp si te ntretine pentru scopurile ce le doresti s fie implinite.

59

Ideile binelui suprem vin din izvorul ratiunii Creatorului, ele sunt perle de mare pret iar scoaterea lor face pe cel ce le detine s-si duc n armonie si nltare, chiar dac el nu arat, dar se simte de cei sinceri ce stau n preajma lui. Ogorul suprem trebuie s fie cultivat si s staio pitulit, astfel poti deveni un creator n orice domeniu. Fii binecuvntat de forta Tronului de Lumin! Mi-a lsat n camer un parfum nemaipomenit. Guru Veronica ZBORUL NOAPTEA LNG MAMA MEA Cti ani s fi avut, nu stiu, dect c-i spuneam mamei mele c n fiecare noapte m despart n dou. Mama mi spuse s-i descriu cum. Eu i explic cum c sunt alctuit din dou fiinte, ntruct noaptea cnd m culc lng matale,vine cineva n haine de mtase alb, tare frumos la nftisare, mi face semn si merg cu el si ntr-o clip eu m despart n dou fiinte: una rmas n pat prins cu minile de gtul mamei, iar a doua, care sunt tot eu, ntr-o cmsut alb ca a aceluia care m ia de mn si m plimb prin frumusetile pe care nu stiu s le descriu, cci nu seamn cu nimic din satul nostru. M uit n urma mea si vd un fir de borangic ce mi se prea c leag cele dou fiinte care sunt eu. Srmana mama m ntreab dac mi-e fric cnd l vd si cnd plec cu el. La care i rspundeam: "Abia astept s vin noaptea ca s zbor ntr-.o lume de bucurii care nu are asemnare cu nici o joac de pe pmnt, din lumea n care stau ziua, c acolo nu e noapte, totul lumineaz mai mult dect soarele noastru; lumea parc e mai bun si este tare frumos mbrcat, sunt frumoase grdini cu pomi si flori cu fructe de aur si multe jucrii ce nu sunt la noi n sat". M ntreab mama, pe unde ies din cas cnd vine s m ia si i-am spus c de la patul de unde rmnea ea cu mine, se face un drum luminos, nu stiu de la ce soare, ce trece prin cas, cnd vine ziua si lumina soarelui
60

prin geam n camera noastr. Cnd plec sunt fericit iar cnd m ntorc, tare nu pot mirosi mirosul de pucioas si mangan. Odat am vrut s m ascund n haina celui ce m lua, rugndu-l s m opreasc cu el, dar mia zis c trebuie s vin acas c o s am treab mult. M-a linistit si mi-a spus c acel miros urt vine din lumea urtilor care fac pe oameni s fie ri. Mi-a mai spus c eu s fiu cuminte si bun si s ascult de el c o s fie bine. Mama mi-a zis c de ce nu-l ntreb cum l cheam. Ei i rspund mamei: "Cum s-l ntreb, dac din cauza fericirii uit de mine si de cei de lng care am plecat!?" Totusi mama ngrijorat, m-a dus la preotul din sat, Dumitru Gheorghe, care nu era nc preotit, ns urma s fie si cruyia i-a spus cele auzite de la mine. Printele cu rbdare m-a ntrebat, cum e cu desprtirea mea n dou n fiecare noapte, dac acolo aud clopote si dac acolo sunt preoti. I-am rspuns c parc totul cnt mai frumos dect multe clopote, nu stiu s le explic c n-am auzit n lumea noastr si nu se aseamn cele de acolo cu nimic din ce ne nconjoar. n prima zi, printele, la rugmintea mamei mele, a rugat pe socrul su, printele Costache, care era foarte btrn s-mi citeasc moliftele sfntului Vasile. M-a dus mama si a doua zi la printele pentru rugciune. Cum ne-a vzut printele m-a ntrebat, dac n noaptea ce a trecut am mai zburat n lumea aceea si frumoas. I-am rspuns c eram aproape treaz cnd am vzut drumul luminos si persoana aceea frumoas si dulce care m-a condus. Trei zile la rnd mi-a fcut mos printele moliftele Sf. Vasile cel Mare si dac a auzit c zborul meu se face mai usor a sftuit pe mama s-mi dea pace. Dar mos printele nu m-a uitat si din cnd n cnd m chema si-mi punea ntrebri. Nu mai stiu cum, dar m chema iar la plecare m binecuvnta si m sruta pe frunte. Stiu c eram tare fericit dup conversatiile cu mos printe, numai c a durat putin pentru c ntr-o noapte rufctorii l-au omort, au intrat n cas peste mama preoteas,
61

chinuindu-o s le dea banii fetei ce urma s se cstoreasc cu viitorul ginere si preotul Dumitru Gheorghe, care m ascultase n prima zi. Jale mare a fost n toat comuna noastr pentru mos printe Costache; si eu mi aduc aminte c am plns mult. Fiinta Luminoas mi-a zis c nu va trece 40 de zile si cel care a tiat capul printelui Costache cu toporul, singur n chinuri n urma unui cutit al unui necunoscut, va mrturisi nainte de a-si da duhul, adic de a muri si o s spun pe toti care-au fost cu el. Eu stiu c i-am spus mamei, dar mama, pentru c era vduv, m-a amenintat cu btaia s nu spun nimnui, ca s nu avem necazuri de la cei ce-au fptuit crima. Nu au trecut 40 de zile si cele spuse de Fiinta Luminoas s-au mplinit ntocmai, iar biata mam era uluit si dorind s stie cine-mi spune mie cele ce-i spuneam n legtur cu crima, a alergat la o btrn, care se ocupa cu turnatul cositorului si a rugat-o s-mi toarn si mie ca s stie cine se ocup de mine, sau sunt bolnav. Tusa Ileana m-a asezat pe scaun, mi-a pus un cearsaf, acoperindu-m toat. I-a dat mamei un castron cu ap s-l tin pe capul meu. Prin cearsaf eu vedeam cum topea pe foc ntr-un vas cositorul, iar din gur zicea ceva. Cnd si-a isprvit descntecul, vine la mine cu vasul si ce avea topit, adic cositorul, l toarn n castronul cu ap, bolborosind din gur. Eu, s lesin sub cearsaf de rs. Aud pe tusa Ileana c-i zice mamei: - - Uite, Tudoro ce a aprut n castron, o ppus cu aripi. S stii c fata este condus de un nger, nu-i bolnav. Am iesit vesel de sub cearsaf si am rugat-o pe tusa Ileana s-mi dea ppusa format din cositor s-o am printre jucriile mele si mi-a dat-o. Am mngiat-o pe mama, spunndu-i c sunt sntoas, voi cuta s fiu cuminte, bun si vesel, c asa m vrea Fiinta Luminoas.
62

Guru Veronica

VISUL CU MILOSTENIA n anul 1940 pe cnd locuiam toate surorile ntr-un bordei, am visat o tnr att de frumoas, c nu stiam de-i zn, nger sau Preacurata, Maica Domnului nostru. Ne priveam si parc ne topeam ntr-un fel de iubire. O ntreb cine este si ea mi zmbi dumnezeeste si-mi spuse: - ti voi spune, dac faci un trg cu mine. - Ce trg? - Un legmnt! - Cum s fac un legmnt dac nu-mi spui ce anume si nici nu-mi spui cine esti? - Bine, hai s-ti spun. Eu sunt fiica cea mare a Impratului Ceresc. - Cum poti s spui c esti fiica Impratului si nc cea mai mare?! Cea mai mare este Micuta Domnului, nu tu! - Micuta Domnului nu-I fiica Impratului, e chiar Imprteasa. Eu sunt asa cum ti-am spus: fiica Impratului cea mai mare. Faci legmnt cu mine? Vreau s-ti fiu sor! - Sor? - Da, sor! - Sunt prea fericit de o asa propunere, dar nu mi-ai spus cum te cheam! - M numesc MILOSTENIA si te vreau sora mea. - Aoleu, dar eu sunt srac si s mai stii c eu fac milostenii din ce capt de la altii; cnd voi avea, fii sigur c nu te voi face de rusine. Hai, dmi mna s ne legm pe veci!
63

- Si n veci s fim legate. Nu pentru c numai aici se cere milostenie; siti mai spun ceva: milostenia nu const numai n bani si alte obiecte, ci mai valoroas e s-o ai ctre cei bolnavi, cei czuti n dezndejde, ajutndu-i cu un cuvnt de ncurajare, pe cei necredinciosi fcndu-i s cread n nemurire si copiilor sdindu-le focul iubirii nemuritoare n grdina luntric, ajutndu-i s se cultive ncetul cu ncetul pn la deplina maturizare si singuri vor merge pe drumul ce-l cunosc. Cine face acest legmnt se nrudeste cu Impratul, iar la mutarea n vesnicie eu l prezint Impratului. Gradul de rudenie cu Impratul este dup msura milosteniei. Cei ce au fcut acest legmnt cu mine trebuie s lucreze mereu cu instrumentul milosteniei. Roag-te ca s ai viat bun, laud nencetat pe Impratul ca s risipesti aer curat si iubeste mai mult ca orice pe Preacurata Maica lui Iisus, ca s fii mereu vesel si s ai bucurii. Eu si toti ca mine care se bucur de lumina Impratului se numesc n lumea noastr "minile" Impratului prin care se svrsesc minunile Sale prin noi. Creatorul vietii pune n miscare voia Sa unde doreste si cu cine vrea. - ntre voi si Domnul nostru Iisus Hristos cine-I mai mare? - Unii din noi, ca mine, nu am avut trup muritor pentru c nu ne-am desprtit de Imprat, Creatorul vietii planetelor. Tu ce stii? C nu s-a nscut un alt om mai mare ca Iisus! Nimeni din noi nu suntem n mrime cu El: Iisus este Iubirea, dar si Judector drept, dnd fiecrui posibilitatea s-si aplice sentinta la momentul Judectii individuale. - Dar cnd se face Judecata Individual? - n momentul cnd omul a scpat din nchisoare trupeasc si pricepe purul si Divinul Absolut. Scrie cele spuse de mine c-ti vor fi de folos. M-am trezit si frumoasa tnr sta n aer lng patul meu n bordei. Am ncercat prin strigte s scol fetele (surorile) dar n zadar, ea a disprut. -GURU VERONICA64

- 22 octombrie 1960 -

Doar o lun si o zi aveam de cnd m eliberasem din puscrie. n acest timp m gseam la sora mea Ivan Maria de la care primisem o camer unde urma s locuiesc. ntr-o dup-amiaz de 22 octombrie 1960 m gseam singur n camer, n genunchi n fata icoanelor, fcndu-mi pravila de sear. S fi fost orele 17, cnd citeam paraclisul Maicii Domnului. Aud c cineva bate la us. Nu m-am sculat din genunchi dar am rspuns s intre. S-a deschis usa si vai, minune! Intr n camer Prea Sfintitul Nicolae Popovici, fost episcop al Oradei Mari. Era mbrcat n maron, cu un fes mov de mtase pe cap. Am vrut s m scol din genunchi dar sfintia sa mi-a fcut semn cu mna s stau n genunchi si s citesc mai departe. Bucuria c m viziteaz n umila mea camer un vldic care fusese de multe ori la mnstirea noastr din Vladimiresti, a fost namaipomenit de mare. Dup ce am nceput mai departe s citesc paraclisul, Prea Sfintitul Nicolae sta n picioare lng mine, n fata mesei pe care m sprijineam la citit, cu minile la piept. Din cnd n cnd ziceam dup fiecare cntare: "Prea Sfnt Nsctoare de Dumnezeu miluieste-ne pre noi" l furam cu ochii si nu-mi venea s cred c-i lng mine. Se nchina rar, cu o cruce dreapt. Cnd am isprvit de citit rugciunea ctre Maica Domnului: "Neptat, nentinat... " am zis: "Slav Tatlui si Fiului si Sfntului Duh, Doamne miluieste, Preasfintite Stpne blagosloveste" si l-am privit n ochi, asteptnd s-mi dea binecuvntarea, dar a disprut prin usa nchis N-am nteles ce poate fi, c doar btuse la us, deschisese usa si a nchis-o. A stat tot timpul lng mine, n picioare si deodat s dispar cum nu mai stiu. Am stat mult pe gnduri si nu-mi puteam da seama cum a fost. Am recapitulat toat ntmplarea dar de dezlegat mi-a fost imposibil.
65

Dup vreo dou luni m-a vizitat un cettean pe care nu l-am cunoscut pe moment, dar dup ce mi-a spus c-i inginer din Brasov si se numeste Mircea, mi-a spus c a fost chemat de o sor de-a Preasfintieie Sale Nicolae Popovici, care-i preoteas n satul natal al Preasfintiei Sale Nicolae Popovici si care l-a rugat urmtoarele: nainte de a-si da sufletul n mna lui Dumnezeu, Preasfintia Sa Nicolae i-a dat un medalion de argint de mrimea unui ceas de buzunar cu rugmintea s-mi fie predat prin inginerul din Brasov. L-am ntrebat cnd a murit Preasfintitul Nicolae si mi-a spus c n dup amiaza zilei de 22 octombrie 1960, deci cnd si-a prsit corpul a trecut si pe la mine, stnd la rugciune. Mare mi-a fost mirarea, fiind fr cuvinte minuntiile lui Dumnezeu, cum face cu plcutii si fericitii Si, tot ce doresc cnd ajung sau mai bine zis cnd se transform n esenta Creatorului de unde venise si acum unde se rentoarce. Stiu c a fost o clip n rugciune cnd am strigat s fie mijlocitor si pentru toti aceia pe care i-a cunoscut si l-a iubit sincer. n medalion era urm de cear n care se vedea amprentele unor moaste sfinte, dar nu scria ale cui sunt. Bunul Dumnezeu s ne fac parte la toti cei care l-am cunoscut si iubit, s fim, dac nu sunt prea ndrzneat, ntru acelasi loc cu Prea Sfintitul Nicolae Popovici! -GURU VERONICA-

CAMIONUL scris n anul 1954 Aceste ntrebri si rspunsuri nu sunt asa cum mi-au dat maicile noastre dup eliberarea mea, exact cele notate de mine din vremurile cnd le gseam n pachetul cu scrisori aduse de ctre doctorul Pslaru, fost director la preventoriu Mnstirii noastre, unde erau copii bolnavi.

66

Lucram n biroul meu, cnd deodat simt o prezent care dorea s-mi atrag atentia, s-mi comunice ceva si i-am ascultat soapta. Ca s provoc conversatia, pentru c nu vedeam pe nimeni, dect simteam prezenta unei persoane de la care radia o pace si o bun dispozitie, am nceput: - Mi se pare c viata noastr este ca o excursie pe pmnt. Asa este? Si aud o voce cald si bun de brbat, care-mi rspunde cu glasul foarte aproape de mine: - Da, asa este. - Dac arsita si praful drumului i vca produce sete, ce s fac?... - Pentru a putea rezista, s nu ridice capul s priveasc n urm, pentru c trecutul, rareori poate fi bun. - Celor mai frumoase flori si celor mai bogate plante pe gunoiul gras le merge bine, dndu-ti frumusetea si recolte nemaipomenit de bogate. Cum mai este? - Clar! Cine cultiv cu nostalgie si plcere si ascult frumosul divin, sublim, curat, sincer si cu ncredere n trmul nemuririi, culege si stpneste ceea ce nu si-a nchipuit vreodat, c dintr-un gunoi cu miros greu poate cpta o asa bogat mostenire de mare pret. - Urtorul binelui si al pcii, ngerul trufiei poate s ne nsele cu aparitia si cu sfaturile lui? - Da, el se poate nftisa oricui unde are scopuri pentru distrugere, numai c lumina lui este rosiatic, nu alb sau aurie ca la ngerii trimisi cu anunturi ziditoare sau semnale de alarm, iar sfaturile lui sunt de laud sau de distrugere n familie sau ntre popoare. - Putem ajuta pe semenii nostri cu rugciuni si fapte de milostenie? - Tu stii bine, rugciunile si faptele de milostenie ce dar au, dar vrei s stii si de la mine... Numai rugciunile ajut soferul n excursie pe cei czuti n tristete n disperri si boli, cei cuprinsi de amrciunea excursiei, de apsarea remuscrilor drumului care nu au curajul
67

nvingerii, cei ce rtcesc pe ci rusinoase sunt depsiti de vointa treaz, pentru cei plecati dintre voi si scufundati n adncul asteptrilor mai ales, care n-au fost treji la ora chemrii, la orice vrst, pentru cei mici, s stii c ei poart povara printilor rmasi pe drumuri cu tot felul de tentatii. - Oh, fii milostiv si spune-mi, dreptatea Divin prin iubire iart orice greseal fcut n excursie? - Nimeni s nu cad prad nencrederii. Sunt greseli fcute la furie care se aseamn cu o furtun care-ti smulge chiar acoperisul casei, pe care pn seara l-ai reparat, adic nu persist n greseal. In persistent intervine premeditarea, adic trecerea la pcate si dac prin trezire mbrac haian efortului ce a primit-o prin baia dezlegrii lsat de Marele Preot Iisus Hristos, n-a continuat n cele trecute si splate, poate fr rusine s se prezinte n ultima zi n fata Celui drept unde se deruleaz banda vietii cu absolut toate cele bune si cele rele, iar cei pusi s culeag ct mai mult n dreptul lui sunt nlturati de ratiunea - esenta Dreptului Judector ce o are cel n cauz. Buntatea Divin este n msur egal cu Dreptatea. Aici ori te ncununezi cu mil sau fericire, ori te descompui n rusine, aruncndu-te propria ta ratiune pe care n-ai ascultat-o sai ai sufocat-o n haosul pe care l-ai trit n viata pmntean, cu bucurii ce las amar n gur, dar nu pricepe c-i nvluit n ntunericul provocat de propriul lui somn. Oh, doar sti c de la om pn la dobitoc se sfsie si-si curm viata. Se fac rzboaie crunte, popoare puternice mpileaz pe cei mici, lsndu-i fr adpost, flmnzi si goi. Toate suferintele pe pmnt vin pentru c cei ce conduc popoarele triesc numai pentru ei, abandonnd izvorul binelui ce se cuvine oamenilor. Ceea ce se petrece ntre oameni si animalele pmntului sunt atrase prin ratiunea conductorului, sufocnd libertatea, hrnindu-se cu pofta s sugrume si s stpneasc tot ce-i n calea lui. Conductorul de popoare care iubeste pacea trieste multi ani, conducnd n liniste si moare iubit de toti. Este o lege pe care voi nu o cunoasteti ce se aplic de la om pn la cea mai mic gz si se transmite prin radiatii att cele benefice ct si cele nefavorabile. Cei evoluati simt si le este foarte greu s locuiasc n preajma fiarelor ce
68

stau pregtiti s-si nghit prada. De aceea au loc dese ciocniri, dup care urmeaz jaful. - De ce cteodat ne copleseste tristetea fr motiv, dispretuind totul din jurul nostru? Am dori s fugim undeva pentru a cunoaste sursa, dar pe cel necunoscut nu-l putem descifra. Cum se face asta? - Din tot ce se misc pe pmnt, omul este compus din dou substante: prima, cea spiritual, nzestrat cu ratiune si cea de-a doua, cea pmntean. Cea spiritual lumineaz ca luceafrul n ochii tuturor. Tot ce se misc pe pmnt, desi unele animale sunt vrjmase omului, majoritatea l stimeaz pe stpn si i se supun. Omul mai este nzestrat cu o ntelepciune mai dezvoltat si pentru c este desprins din Marele Gnditor al Uiversului, are momente de nostalgie, aducnd mpcare prin a crei lumin devii fiint etern mpreun cu forta drepttii, desprinzndu-se de tot ce este ntristare, iar lumintorul arat fiecare cine lucreaz cinstit pentru el si semenii si, cine se strduieste a aduce bucurii n locurile ntristate si cine iubeste pe cei ce-l ursc, ajungnd la Cel ce a cunoscut durerea singurttii, umilinta trdrii, chiar si suferinta, rbdnd toate si sorbind paharul pn la fund, Acela care este Iisus Hristos. El a fost hrzit prin propria Sa voie s salveze pe cei care-L loveau si-L biciuiau, iar El privind mereu la acei din jur, i mngia cu calda si blnda privire scldat n snge. Am nceput s plng n hohote si prin sughituri l-am ntrebat: - nteleptule sfnt, bunul meu frate si prieten, cine esti? Te rog, spunemi c vorbele tale sunt dulci ca mierea! - Sora mea si a noastr, eu sunt de alt neam si religie si dac ti-as spune, toti te-ar ti ar crede c esti rtcit, cnd te vei maturiza si vei fi eliberat de forme... am s-ti spun, pn atunci primeste-m asa cum mi place mie s vin si s-ti ncarc fiinta spiritual cu energii din lumea Marelui Tron de Lumin de unde si eu m ncarc, m bucur si mi completez totul. - Dar dac nu esti romn, de unde stii s vorbesti romneste?
69

L-am auzit rznd: - Da, asa cum ti-am spus c sunt de alt neam si religie, doar sntem copii ai Aceluiasi Printe, care nu se uit dect pe banda vietii tale si-ti druieste locul meritat si dreptul de a primi puteri mari, iuti ca ale fulgerului si posibilitatea de a vorbi limba universal a Creatorului pe care L-ai iubit si slujit. - Dar pe Micuta Domnului Iisus, ai iubit-o? - Chiar de nu as fi cunoscut-O, ar fi trebuit s-mi nchipui c exist o mreat mam, care mblnzeste dreptatea Tatlui ce trebuie s-si ndrepte pe copiii Si cu ceart sau btaie. Pe Sfnta Fecioar am cunoscut-O n Egipt, ea fiind foarte tnr cu Pruncul iar eu fiind foarte btrn, om ntelept, religios al timpului aceluia. Fii binecuvntat!" Iat c abia n anul 1964 mi-a venit ntr-o dimineat dup ce mi-am terminat rugciunile mele, s m rog fr carte, Tronului de Lumin al Prea Sfintei Treimi s mi se deschid "drumul de lumin" ce l-am vzut pe cnd eram n nchisoarea Jilava, la captul cruia am vzut un Tron de miliarde de fiinte a cror energie, as putea spune atomic, pe care sta un nemaipomenit Arhiereu cu podoabe ce nu pot fi descrise, pentru c pe pmnt nu am vzut la nici un arhiereu. Deschiderea acestui "drum de lumin" ce mi se desfsoar n fiecare dimineat mi-a fost druit n al doilea mandat de mila Divinittii spre a primi energie pentru ziua ce o ncep si cteodat apare pe acest drum de lumin persoane pe care vointa Creatorului meu o doreste s-mi comunice mie nevrednica. Asa mi-a aprut pe "drumul de lumin" btrnul si nteleptul egiptean care mi-a fcut cunoscut c el este persoana care mi-a dictat conversatia pe care eu am denumit-o "CAMIONUL" n anul 1954. Cnd mi apare l vd nalt cam de 1,60 m. Cum se face apropierea mea sau a lui, nu stiu s descriu, stiu c ne vedem foarte bine si clar, aud perfect c-mi vorbeste si nteleg totul n perfect cunostint de cauz pentru c aud totodat dac sun telefonul sau cineva la us, n timp ce
70

eu m simt coplesit de o nalt bucurie si orice zgomot nu m poate deranja sau s m ntrerup de la mreata conversatie. Cnd trimisul si-a terminat misiunea, m binecuvinteaz n numele Marelui Guvernator al Universului pe care noi Il numim Printe si Dumnezeu ntreit. A nceput s-mi vorbeasc: - Stii c ti-am spus c n viata pmntean am fcut parte din cercul btrnilor ntelepti egipteni pe trm religiossi pe cnd mi fceam rugciunile individual, mi apru o persoan luminoas. Odat mi-a spus c printr-o fecioar pur, care-i buntatea si mila ntruchipat, va veni pe pmnt o mare fort a Treimii ca s mpace neamurile si s zdrobeasc ura. Eu m numesc Calemnis - si atunci tot asa m numeam. Am rugat persoana luminoas s nu mor pn nu va veni Acel mare Trimis pe pmnt de care mereu ntrebam dac e sosit ntre noi pe pmnt. A sosit si fericita zi cnd m-a anuntat s-L pot vedea, numai c se ascundea n voalul Sfintei Fecioare Maria, n bratele creia S-a fcut ncput. Regret foarte mult c nu am mrturisit n cercul meu de btrni si ntelepti egipteni ce stiam de la persoana luminat despre Iisus si mama ce-L purta pe bratele ei. De aceea, acum cer Stpnului ce se odihneste pe Tronul de Heruvimi si Serafimi, Tronul de Puteri, Stpnii si Domnii, care nu se deplaseaz spre muritorii de pe pmnt, s aduc bunele vestiri ca Arhanghelii si Ingerii. Sunt tare fericit cnd privirea Divinului se ndreapt spre mine, prin care nteleg unde trebuie s merg si ce s fac. Am s mai cobor spre tine, c m simt bine vzndu-ti setea de a cunoaste nc mult. Mai am s-ti spun din viata mea, dar altdat. S ai lng tine un caiet si s-ti notezi cele auzite de la mine. Acum trebuie s merg la un tnr din California.
71

Eu l-am ntrebat: - Bunul meu printe si ntelept, ct timp ti trebuie s ajungi acolo? A zmbit si mi-a rspuns: - Cei cu misiuni, Cel pe care-L servim, Creatorul Atoate ne ncarc cu energii mult mai mari dect ale fulgerului, cel pe care l vedeti voi cnd plou; asa c, ntr-o clip sunt n California unde vorbesc cu Robert, care are o foarte mare misiune de dus pe pmnt. - Robert e crestin, bunul meu prieten? - Robert e o slug mare pe pmnt, fiind si brbat nzestrat cu mari posibilitti, face tot ce-i transmit de la Stpnul Luminilor. - El stie cine esti si cum te cheam? - Niciodat n-a fost curios s stie ca tine, dar a ascultat cele transmise, le-a luat ca primite din gura Creatorului si le duce la bun sfrsit. Fii binecuvntat de Cel pe care-L servesc! - Te-ai suprat pe mine? Asa sunt eu curioas, dar s te stii c te iubesc. Am s te ascult n tcere, numai c eu nu sunt bogat ca s-L bucur pe Stpnul meu Iisus. - Bogtia ta este s strecori n fiecare fiint raze de lumin, bucurii de nespus si ndejde n vesnicie? Prin aceasta ai mplinit voia Stpnului pe care-L prezentm si-I aducem mesajul fiecare n felul lui. Mentineti la orice vrst credinta si curiozitatea copilreasc, pentru c n acest fel ti va pune n miscare lucrarea faptelor bune fat de cei ce te nconjoar. Prin aceasta vei mplini legea Marelui Guvernator al Universului." Am rmas cu privirea dus spre un orizont nesfrsit, dar cu o pace provenit dintr-o alt lume, ce nu mi-o pot explica.

MINUNATA GAZD DIN APARTAMENTUL MEU

72

26 DECEMBRIE 1980 n anul 1980 rmsesem singur n apartamentul meu; n ziua de 27 decembrie au sunat la us doi brbati tineri care mi-au artat legitimatia. Erau de la militia economic. I-am invitat n cas si i-am ntrebat care-i motivul deplasrii lor. Mi-au spus c au aflat c am rmas singur si s am grij a nu deschide usa persoanelor necunoscute c misun foarte multi hoti si ntruct am o colectie de icoane vechi, as putea fi n atentia lor. Eu ca s mi fac curaj, le-am rspuns c hotii umbl dup bani si bijuterii. Dac i-au zece icoane se face un balot mare si pot fi usor descoperiti. Cei doi tineri, ca oameni cu experient, ce vzuser multe din activitatea lor, mi spuseser: - Noi ne-am fcut datoria. Dumneavoastr luati singur msuri. Am intrat putin n grij si mi-am zis c nu trebuie s fiu nepstoare. Dar dac cineva din alt lume, care priveste viitorul i-a trimis, gndindu-m si cugetnd n sinea mea, n interiorul secret n care se afl Scnteia Creatorului ce ne dirijeaz si conduce totul. Am nceput s-mi ndrept privirea spre fiecare icoan din cele 185 si s le vorbesc: - Nu m adresez lemnului vechi, ci vou ce reprezentati pe cei dragi, cte ati auzit de la cei care n decursul secolelor si-au plecat genunchii, si-au ndreptat privirile spre voi, depnnd prin cuvinte cereri, multumiri si laud. Oare pe mine nu o s m auziti dac v rog s-mi pziti camera mea, voi cei care m-ati pzit nc de la vrsta de 9 ani. Nu v implor, ci v poruncesc la unul din voi care ati purtat trup ca si mine, numai c prin jertf si nflcrat dragoste oferit lui Iisus ati cptat energii si misiuni deosebite. Asa c, trebuie s ajuti pe cei rmasi n aceast lume pestrit de unde ai zburat, lundu-m n sfnta ta paz! Din clipa cnd am fost cam ndrzneat, dar stiu c trebuie s te ridici cu cerere la nivelul disperrii si s bati la usa iubirii celui solicitat, cu ndrzneal, s-l obligi, fapt de care multi se bucur, din cte stiu.
73

Cte zile au trecut dup cele artate mai sus nu mai stiu, dar ntr-o sear pe la orele 21, stnd n sufragerie pe recamier, cu o ctelus de ras pichinez ce dormea lng mine, n timp ce priveam la televizor, eram cam pe la jumtatea filmului, candela ardea parc mai frumos ca niciodat iar parfumul de smirn ce-l plimbasem prin tot apartamentul nc mai persista, aud cum dinspre dormitor vine cineva. Dup cldura ce o emana, prea c e un brbat foarte voinic; cnd fcea pasi scrtia parchetul. De la dormitor a pornit, a trecut prin fata camerei mele de lucru si s-a apropiat de sufragerie, s-a oprit n holul din fata sufrageriei. Nu mi-a fost fric deloc. Intr-o perfect pace, fr s m misc din locul unde m gseam, dup ce m-am nchinat, ctelusa Richeta care pn n acel moment dormise, s-a trezit, s-a uitat spre hol, apoi spre mine. A repetat de trei ori aceast miscare, apoi s-a culcat, dormind mai departe. Apoi am zis cu glas tare: - Vd c-mi dai liniste si sigurant, buna mea paz! Iti multumesc tie si Celui ce te-a trimis, fcnd s simt si micuta fiint ce face parte din lumea animalelor. M nchin Celui ce te-a trimis si tie care ai acceptat s rspunzi, c v-am trezit prin marea mea ndrzneal "iubirea voastr"! Cum s v multumesc, n ce chip s v laud nu m pricep?! Slug mic si nevrednic, m las n grija voastr, luminati-mi mintea si dati-mi un strop din buntatea si energia voastr. Nu vreau s te vd, c nu merit! Mi-e destul c ti-am auzit mersul de om viteaz! Sub picioarele tale parchetul s-a simtit fericit, dndu-ti glas de laud. Doamne, ct putere ai s dai simtire lucrurilor si animalelor! D-mi si mie te rog credinta copilreasc vie si pune-m n miscare ct voi tri pe aceast pnz, n lucrarea faptelor bune! Oh, Micut a Mntuitorului meu, chipul Tu de pe sfnta icoan si pomenirea Ta mi este bucuria tuturor lucrurilor mele! Arde cu iubirea Ta tot ce-i n mine ru si care te-a ntristat! Imprteasa mea cea bun si Doamn, tot ce am Tie ti ofer!
74

BICIUIRI NEVZUTE Din aceast zi pn n ziua de vineri 20 noiembrie 1982 m-am simtit ca biciuit de cineva. Nu vedeam nimic, dar niste umbre din spate m loveau urt, lovituri pe care nu le pot explica. Retrgndu-m n dormitorul meu, m-am concentrat ca s m pot ruga. ngenunchiat n fata sfintelor icoane, mi s-a deschis "drumul de lumin", disprnd peretele din fat si pe acest drum luminos, mai strlucitor dect soarele nostru, a aprut un print luminos si un urias ciudat. Dup obisnuita binecuvntare, printul luminos mi spuse: - l vezi? Cu acesta te vei lupta o vreme? F-ti curaj si intr n lupt cu ncredere c eu te voi ajuta si nu voi permite s te doboare! Luminatul print a scos de sub hain o coronit pe care am avut impresia c ar fi dorit s o aseze pe capul meu, dar repede a bgat-o sub haina de unde o scosese, preciznd: - O alta mai frumoas te asteapt, dac ar fi s te lupti cu cel care mereu este n asalt cu tine! S nu te sperie furia lui! Lupt-te cu vitejie! S nu te ngrozeasc nftisarea lui, cci eu te voi ajuta si-l vei dobor de fiecare dat! Dup aceast convorbire "drumul luminos" a luat sfrsit, iar eu am nteles c viata este o continu lupt cu cel ru si cu cei care se fac slugile lui. Anii copilriei m-au pregtit, dar cu toate acestea m simt slab si mereu voi cere ajutor la Maica Milei si la semenii cu duh bun. n dimineata zilei de 21 noiembrie 1981, simteam pe uriasul asa de aproape, c am dat telefon fratelui meu Vsii George si i-am spus s vin de urgent la mine. A venit speriat ntrebndu-m ce s-a ntmplat. L-am linistit fcndu-i o limonad ca s m aflu n treab. Cineva sun la us. L-am trimis pe el s vad cine e. Vzndu-l c ntrzie, am nchis
75

ochii si ntr-o fractur de secund l-am vzut pe urias, care cu un rnjet hidos mi anunata nceperea luptei. Ei, si tot prin gnd i-am rspuns c "luminatul print" este cu mine si am iesit s vd de ce ntrzie George. La us, George citea o hrtie, n timp ce pe dinafar se aflau doi brbati cu serviete n mn. I-am ntrebat cine sunt si ce doresc, la care mi-au rspuns c sunt de la Judectoria sectorului de unde fac si eu parte si c trebuie s mi inventarieze tot ce am n cas. I-am poftit n cas si i-am ntrebat: - Exist un decret privitor la asa ceva? Unul din ei mi rspunse: - Nu, sunteti dat la ilicit! - Ce-i acela ilicit? am ntrebat eu. - Legea 18! mi-a rspuns el. - Dar ce prevede legea 18? l-am ntrebat. Mi-a spus c la aceast lege intr toti acei care detin lucruri sau bunuri furate, adic nemuncite de el. Abia acum mi-am dat seama c prin rnjetul uriasului ncepe lupta, dar mi ddeam curaj, bazndu-m pe promisiunea "printului luminos" si la nemaipomenita agerime ce-mi va fi transmis, ca atunci cnd voi cdea, s-mi dea putere si curaj. Simteam c nu va fi nevoie s-l oblig si contam pe promisiunea sa c m va ajuta. "n toate Te voi luda si preamri pn la sfrsitul acestei lupte! Nu se poate ca El s nu biruiasc!" Pe cmpul de btlie am czut de nenumrate ori, ce slab e bietul trup cnd mintea se blocheaz n mijloocul furtunilor provocate de slobodul urias.
76

ns razele "divinului soare" au mprstiat hidosul climat prin propria sa interventie. O, Doamne! Cteva clipe de durere n lupt ne dau cheia cu care putem ptrunde n misterul de durere si iubire al Marelui print Iisus Hristos. A te oferi pe veci Lui si n orisice mprejurare, trebuie s te mentii puternicei pasiuni a credintei nemuritoare, cerndu-i de se poate s te sanctioneze pe tine n locul altuia, dar s-ti dea si puteri totdeauna. n acest mod ti ntinzi singur bratele pe propria ta cruce, oferindu-i jertfa ta omeneasc n unire cu a Mntuitorului tu, sfnt si dumnezeeasc. De cte ori uriasul si-a artat coltii printr-o neasteptat surpriz, a reusit s-mi usuce gura, dar razele "Mretului Print" a ndeprtat toat panica din sufletul meu, restabilindu-mi pacea si ordinea. Pe cmpul de btlie, dac nu te lupti, nu te numesti viteaz. Pe drumul trasat de prostnacul urias, fr a m trufi, pentru c tot "luminosul Print" l-a condus si numai Lui i se cuvine toat lauda, am cules si eu buchete de flori chiar dac au fost stropite cu lacrimi. Zi de zi am avut lng mine dou fiinte umane: Gherman Maria si Vsii George, care mai mult sau mai putin, au but din acelasi pahar cu mine, buturi, cnd amare, cnd mai ndulcite, prin actiunile ce le desvrsea "Luminatul Print". Cnd s-a declarat biruinta pentru c adevrul mereu iese deasupra ca si untdelemnul, toti cei care ne-au nconjurat pe lng cei doi mai sus mentionati, s-au bucurat, iar steagul biruintei l-am asternut la picioarele "Marelui Print". Guru Veronica, 26 ianuarie 1985.

77