Sunteți pe pagina 1din 147

Gheorghe Florian Borlea

SCHIMBARI CLIMATICE

NOTE DE CURS

Timisoara 2009

CURS 1: Introducere conceptele de schimbri globale i schimbri climatice 1.INTRODUCERE Schimbarile climatice reprezinta o problema actuala prioritara, intrucat atat sistemul natural cat si cel socio-economic sunt sensibile la schimbari ale climei, iar amploarea si viteza prognozate pentru acestea vor avea un impact semnificativ, care va ameninta durabilitatea acestor sisteme. Ecosistemele, viata salbatica si oamenii sunt in general capabili sa se adapteze schimbarilor climatice care apar de-a lungul unor perioade mari de timp. Pana acum, cercetatorii nu au cazut de acord in privinta rapiditatii cu care vor avea loc schimbarile. Totusi, impactul activitatilor umane asupra climei va putea fi masurat peste cateva decenii, si nu secole sau milenii. Motivatia de a actiona in legatura cu schimbarile climatice nu trebuie neaparat gasita in ceea ce omenirea a observat pana acum, ci in ceea ce anticipeaza modelele stiintifice pentru viitorul apropiat. Daca procesul de incalzire va continua in ritmul prognozat astazi, lumea va intra intro perioada de schimbari climatice fara precedent in istoria umanitatii. Activitatile umane determina cresterea concentratiilor gazelor cu efect de sera, care tind sa incalzeasca atmosfera si sa induca modificari climatice regionale si globale. Definiii: Clima care este definita ca o sinteza a vremii pe o perioda de timp suficient de lunga care sa permita determinarea unor anumite caracteristici statistice ale acesteia. (Organizatia Meteorologica Mondiala). In climatologie, conform acordurilor internationale, perioada de 30 de ani (1961-1990) este denumita perioada de referinta. Sistem climatic un ansamblu care nglobeaz atmosfera, hidrosfera, biosfera i geosfera, precum i interaciunile lor,( notiune introdusa la inceputul anilor 70); Emisii eliberarea n atmosfer de GES sau de precursori ai unor asemenea gaze dinr-o anumit zon i n cursul unei perioade date; Gaze cu efect de ser ( GES )- constitueni gazoi ai atmosferei, att naturali ct i antropici, care absorb i remit radiaia infraroie; Rezervor unul sau mai muli constitueni ai sistemului climatic care rein un GES sau un precursor de GES; Absorbant orice proces, orice activitate sau orice mecanism natural sau artificial, care conduce la dispariia din atmosfer a unui GES, a unui aerosol sau un precursor de GES. Surs orice proces sau activitate care elibereaz n atmosfer un GES un aerosol sau un precursor de GES. Natura diferita a acestor subsisteme care interactioneaza intre ele genereaza variabilitatea climatica. Complexitatea sistemului climatic face ca variabilitatea climatica sa se manifeste intr-un domeniu larg de frecvente, incempand cu variabilitatea pe termen scurt (pana la cativa ani) si continuand cu variabilitatea pe termen lung (pana la secole, milenii) iar suprapunerea acestora conduce la variabilitatea climatica observata.Variatiile pe termen scurt sunt cunoscute sub denumirea de fluctuatii/oscilatii care sunt foarte frecvente, in timp ce variatiile pe termen lung sunt associate cu schimbarile climatice.

1/147

Schimbri climatice schimbri de climat care sunt atribuite direct sau indirect unei activiti omeneti care altereaz compoziia atmosferei la nivel global i care se adaug variabilitii naturale a climatului observat n cursul unor perioade comparabile;( Conventia Cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatic-UNFCCC).

Elemente climatice Soarele este principalul actor in sistemul climatic, emitand radiatia solara care incalzeste Pamantul. Energia solara este mai puternica in regiunile ecuatoriale, intensitatea radiatiilor solare scazand catre poli. Acest fapt determina tipurile de circulatie a vanturilor si a curentilor oceanici, care influenteaza dezvoltarea sistemelor climatice. Atmosfera actioneaza ca o patura protectoare, mentinand o temperatura propice vietii pe Pamant si ecranand razele daunatoare ale Soarelui. Formata din mai multe straturi distincte, atmosfera actioneaza ca un "depozit" pentru diverse gaze si particule. Atat structura atmosferei cat si modul in care se realizeaza circulatia aerului au un efect considerabil asupra climei si a sistemelor climatice, inclusiv asupra regimului precipitatiilor. Atmosfera Pamantului este formata din 78% azot (N2), 21% oxigen (O2) si 1% alte gaze. Dioxidul de carbon (CO2) reprezinta 0,03-0,04%, in timp ce vaporii de apa (H2O) variaza intre 0 si 2%. Oceanele acopera aproximativ trei sferturi din suprafata Pamantului. Apa se raceste si se incalzeste mai incet decat aerul, moderand in acest fel climatul din zonele de coasta. Curentii oceanici ajuta la distribuirea caldurii pe glob, punand in miscare apele tropicale catre poli si apele mai reci catre ecuator; astfel, oceanele influenteaza puternic climatele regionale. Oceanele sunt si un depozit important de carbon si joaca un rol deosebit in absorbtia unei parti a dioxidului de carbon antropogenic. Apa, sub toate formele ei, are un rol important si complex in procesele climatice. Cantitatea medie de precipitatii (ploaie sau zapada) pe care o primeste o zona este o componenta climatica importanta. Apa ajuta la racirea suprafetei terestre (prin evaporare), reflecta energia solara (apa sub forma de nori sau straturi de gheata) si mentine Pamantul cald (prin vaporii de apa). Structurile terestre si caracteristicile lor de exemplu padurile, deserturile si muntii - pot influenta atat clima globala cat si pe cea regionala. Solul se incalzeste si se raceste mai repede decat apa, afectand cursul curentilor de aer si formarea sistemelor climatice. Tipul de suprafata terestra influenteaza cantitatea de energie solara care este reflectata sau absorbita de Pamant. Zonele albe, precum cele inzapezite, reflecta razele solare, in timp ce zonele intunecate absorb mai multa caldura. Efectul de sera natural Efectul de sera este termenul popular folosit pentru a descrie modul in care atmosfera Pamantului asigura o temperatura propice vietii pe planeta. Aproximativ jumatate din radiatia solara trece prin atmosfera. Restul este reflectat de nori, este imprastiat de vaporii de apa si de particulele din atmosfera sau este absorbit de aceasta. O parte din radiatia solara care atinge Pamantul este reflectata inapoi in spatiu (in medie aproximativ o treime). Din ceea ce ramane, o parte e absorbita de atmosfera, insa majoritatea este absorbita de sol si oceane. Suprafata Pamantului se incalzeste si, ca rezultat, emite radiatie infrarosie (caldura). O parte din aceasta radiatie este trimisa in spatiu, insa majoritatea ramane in atmosfera. Unele gaze din atmosfera constituie un strat izolator al Pamantului si impiedica caldura sa iasa in spatiu; acestea sunt asa-numitele gaze cu efect de sera (GES). Ele actioneaza ca o patura, absorbind caldura si reflectand-o inapoi catre suprafata Pamantului, incalzind atmosfera si provocand ceea ce este cunoscut sub numele de efect de sera natural. Fara acest efect, Pamantul ar fi mult mai rece decat acum (temperatura sa medie

2/147

globala ar fi de cca -18 grade C, fata de cea actuala de cca +15 grade C) si neospitalier pentru viata. Gazele cu efect de sera Cinci gaze care apar in mod natural provoaca in principal efectul de sera: vaporii de apa, dioxidul de carbon, metanul, protoxidul de azot si ozonul. Concentratia in atmosfera a acestor gaze este influentata de activitatile umane. O alta categorie de gaze cu efect de sera este alcatuita din componente chimice create de oameni (halocarburile). Vaporii de apa (H2O) sunt cele mai cunoscute GES, contribuind cel mai mult la efectul natural de sera. Cantitatea de vapori de apa din atmosfera creste odata cu temperaturile de la suprafata Pamantului, dat fiind ca temperaturi mai ridicate maresc atat evaporarea cat si capacitatea aerului de a ingloba vapori de apa (vaporii de apa executa un ciclu complet prin atmosfera destul de repede, aproximativ o data la opt zile in medie). Astfel, chiar daca oamenii nu influenteaza direct si semnificativ cantitatea de vapori de apa din atmosfera, temperaturile in crestere (datorate si activitatilor umane) vor determina marirea concentratiei vaporilor de apa in atmosfera. Pe de alta parte, trebuie tinut cont si de faptul ca suprafata norilor reflecta radiatia solara inapoi in spatiu. In acest sens, albedoul - reflectarea radiatiilor solare de catre sistemul Pamant plus atmosfera sa - creeaza dificultati in efectuarea unor calcule exacte. Daca, spre exemplu, calota glaciara s-ar topi, albedoul s-ar reduce semnificativ. Intinderile de apa si vaporii de apa absorb caldura, in timp ce gheata si zapada o reflecta. Dioxidul de carbon (CO2) este degajat in atmosfera prin procesul de putrezire, procesele naturale ale vietii vegetale si animale si prin arderea combustibililor fosili si a altor materiale. El este partial indepartat din atmosfera prin fotosinteza plantelor si prin absorbtia in oceane. Cresterea concentratiei de CO2 din atmosfera este considerata determinanta pentru tendinta actuala de incalzire. Metanul (CH4) nu este la fel de abundent ca H2O sau CO2, insa este mai eficient in procesul de retinere a caldurii, ceea ce il face un GES foarteputernic. Este degajat atunci cand materia organica putrezeste intr-un mediu lipsit de oxigen. Principalele surse de metan sunt mlastinile, campurile de orez, procesele digestive animale, extractia de combustibili fosili si deseurile putrezite. Protoxidul de azot (N2O) provine in principal din soluri si oceane. O parte este degajata de arderea combustibililor fosili si a materialului organic. Cultivarea terenurilor si utilizarea ingrasamintelor contribuie la cresterea cantitatii de N2O din atmosfera. Este un GES puternic, prezent insa in concentratii foarte mici. Ozonul (O3) exista in stare naturala in atmosfera superioara (stratosfera) unde joaca un rol important in protejarea Pamantului de razele ultraviolete (UV), daunatoare, ale Soarelui. Cea mai mare parte a ozonului din atmosfera inferioara (troposfera) este rezultatul reactiilor chimice implicand agenti poluanti. De fapt, ozonul este produs prin reactii fotochimice ce au loc intre substante emise direct - asa - numitii "precursori". Rolul sau in schimbarile climatice este semnificativ, complex si dificil de cuantificat. Halocarburile sunt un grup de substante chimice, produse de oameni, care contin halogeni (bromura, clorura sau fluorura) si carbon. Multe dintre ele sunt GES foarte puternice (precum CFC-12, HCFC-22, CF4, SF6). Fenomenul de subtiere a stratului de ozon (care filtreaza radiatiile nocive ultraviolete ale Soarelui) din stratosfera este

3/147

deseori asociat cu incalzirea globala. Legatura intre acestea este faptul ca ambele fenomene sunt consecinte ale activitatii umane si ca substantele care provoaca gaura in stratul de ozon (de ex. clorofluorocarburile, CFC, folosite la refrigerare) au si un insemnat efect de sera. Desi producerea si utilizarea CFC a fost oprita - in urma Protocolului de la Montreal din 1986 -, efectele lor negative vor persista datorita perioadei lor indelungate de viata in atmosfera, de 60 pana la 120 de ani. Mai mult, generatia urmatoare de substante refrigeratoare, conceputa astfel incat sa nu mai dauneze stratului de ozon are, din nefericire, un efect de sera inca pronuntat. Vaporii de apa sunt de multa vreme recunoscuti ca fiind cel mai abundent gaz cu efect de sera din atmosfera terestra, dar contributia lor la incalzirea globala a fost abia recent dezbatuta . Folosind datele colectate de la satelitii NASA, cercetatorii au confirmat cu exactitate efectul de retinere a caldurii pe care il are apa din atmosfera, validand rolul critic al gazului in schimbarea climatica. Andrew Dessler si colegii sai de la Unversitatea A&M din Texas au demonstrat ca efectul de incalzire al vaporilor de apa este suficient de intens incat sa dubleze amenintarea incalzirii climatice cauzata de emisiile de dioxid de carbon din atmosfera. Echipa de cercetare a folosit datele obtinute de la satelitii NASA pentru a masura cu precizie umiditatea primilor 15 kilometri de atmosfera terestra. Informatiile au fost corelate cu observarile schimbarilor temperaturii globale, permitandu-le cercetatorilor sa realizeze o imagine clara a interactiunii dintre vaporii de apa, dioxidul de carbon si alte gaze care incing atmosfera Efectul de sera intensificat Efectul natural de sera regleaza temperatura Pamantului, mentinand conditiile de viata. Totusi, cand cantitatile de GES se modifica, capacitatea atmosferei de a inmagazina caldura este, si ea, afectata. Activitatile umane determina degajarea unor cantitati semnificative de GES, care raman in atmosfera pe termen lung. Cel mai important impact al activitatilor umane moderne este degajarea unor mari cantitati de dioxid de carbon si metan - in primul rand ca urmare a utilizarii combustibililor fosili - responsabila de cresterea cu 50% a concentratiilor GES in atmosfera. Alte 20% din emisiile globale de GES provin din industria chimica, inclusiv CFC-urile, care sunt extrem de rezistente. O alta sursa importanta este folosirea pe o scara din ce in ce mai larga a agriculturii intensive (sursa de CO2, CH4 si N2O), care este responsabila pentru 15% din emisiile GES. Distrugerea padurilor genereaza alte 15 procente din totalul emisiilor de GES. Dioxidul de carbon, mai abundent de aproximativ 200 de ori decat metanul, absoarbe radiatia infrarosie de 20 de ori mai putin. CO2 ramane aproximativ un secol in atmosfera, iar metanul 10 ani. Per total, contributia CO2 la efectul de sera global este de trei ori mai mare decat cea a metanului. Emisiile de CO2 corespunzatoare activitatilor umane actuale se datoreaza: 35% productiei si distributiei de energie (incluzand arderea combustibililor fosili - carbune, gaz si petrol, cat si extragerea lor, rafinarea si transportul); 30% industriilor; 20% transporturilor; 15% sectorului rezidential si altor activitati. Informatiile extrase din datele referitoare la temperatura si la concentratia de CO2 din atmosfera din ultimii 400 000 de ani (sursa: Vital Climate Graphics - The Impacts of Climate Change, UNEP/GRID-Arendal) arata ca exista o stransa legatura intre continutul de dioxid de carbon din atmosfera si temperatura. CO2 din atmosfera a crescut de la o concentratie de aproximativ 280 ppmv (ppmv = parti pe milion din volum) in perioada preindustriala la aproximativ 367 ppmv in prezent (conform masuratorilor efectuate asupra blocurilor de gheata in Antarctica si in cadrul

4/147

Observatorului Mauna Loa, Hawaii). Incepand cu revolutia industriala (1860), concentratiile de CO2 au crescut cu 30%, iar cele de CH4 cu 145%. Incepand cu secolul al XVIII-lea, omenirea a devenit din ce in ce mai dependenta de combustibilii fosili pentru a obtine caldura si electricitate si pentru a transporta bunuri si persoane. Extractia combustibililor fosili determina aparitia emisiilor de metan si dioxid de carbon, in timp ce arderea lor degaja in atmosfera dioxid de carbon si protoxid de azot. Continutul de carbon al combustibililor fosili este oxidat la ardere si degajat ca dioxid de carbon; fiecare tona de carbon arsa produce 3,7 tone de dioxid de carbon. Se observa o crestere relativ permanenta a temperaturii, in special dupa anul 1900, cu cel mai mare salt dupa 1980. Din figurile 5-7 se poate observa o corelatie intre datele prezentate: concentratiile de CO2 si CH4 cresc continuu pe perioada considerata, la fel si temperatura; cresterea cea mai rapida a acestor marimi are loc dupa mijlocul secolului al XX-lea. Situatia actuala O prognoza realista asupra schimbarilor viitoare ale climei nu este fezabila in lipsa cunostintelor despre istoria climatica. Caracteristicile climei din trecut sunt inscrise in sedimentele terestre si marine, in calotele glaciare intinse din Antarctica si Groenlanda, cat si in inregistrari biologice precum cele din polen, inelele copacilor sau recifele de corali. In plus, omul a consemnat in ultima vreme numeroase date privind clima. Clima Pamantului este variabila in mod natural, tendintele de incalzire si racire fiind un aspect normal al ciclurilor climatice. De aceea, este destul de dificil sa distingem intre fenomenele naturale si rezultatele activitatilor umane. Este recunoscut faptul ca Pamantul trece in prezent printr-o perioada de incalzire, dar nu este clar daca fortele naturale contribuie la aceasta tendinta sau actioneaza impotriva ei. Cu alte cuvinte, o tendinta naturala de racire ar masca unele dintre efectele incalzirii provocate de oameni; o tendinta naturala de incalzire ar amplifica efectele. Cercetarile continua pentru a intelege mai bine factorii care contribuie la tendintele deja identificate. Incepand cu mijlocul secolului al XIX-lea, clima a inregistrat o tendinta de incalzire, insa aceasta faza a fost precedata de asa-numita mica glaciatiune care a inceput in secolele XIII-XIV. Temperatura medie globala la suprafata Pamantului a crescut cu aproximativ 0,3 pana la 0,6 grade C de la sfarsitul secolului al XIX-lea si cu aproximativ 0,2 pana la 0,3 grade C in ultimii 40 de ani, aceasta din urma reprezentand perioada cu datele cele mai sigure. Anul 1998 a reprezentat al douazecilea an consecutiv in care temperature s-a ridicat peste limita normala. Sapte din cei mai calzi zece ani au fost in perioada 1990-2000. Toate continentele lumii au inregistrat temperaturi peste medie in ultimii ani. Cea mai puternica incalzire a fost observata in ariile continentale aflate intre 400 si 600 latitudine nordica (intre centrul Spaniei si nordul Norvegiei), in timpul iernii si al primaverii. Incalzirea este evidenta prin valorile temperaturilor aerului atat pe suprafetele oceanice cat si terestre. Indicatori indirecti precum micsorarea suprafetei ghetarilor sustin incalzirea observata. Zonele cu o tendinta de crestere a temperaturii se afla in nord-vestul Oceanului Atlantic si la latitudinile medii ale Oceanului Pacific de Nord. O incalzire generala a intregii troposfere a fost evidentiata prin analiza profilelor de temperatura din atmosfera. Precipitatiile au crescut in Emisfera nordica la altitudini mari, in special in timpul sezonului rece. In zonele subtropicale si tropicale, din Africa pana in Indonezia, precipitatiile au scazut in trepte dupa 1960. Aceste schimbari sunt in concordanta cu datele despre schimbarile in sistemul de curenti, nivelul lacurilor si suprafata solurilor. Media precipitatiilor la nivelul uscatului a crescut de la inceputul secolului XX pana in jurul

5/147

anului 1960, scazand apoi pana in anul 1980. Lipsesc date despre precipitatiile la nivelul suprafetelor oceanice. In ultimii 100 de ani, nivelul global al marii a crescut cu 10 pana la 25 de cm. Incalzirea globala nu s-a produs in aceeasi masura peste tot. In unele regiuni, precum nord-vestul Canadei, Siberia si in Alpi, cresterea temperaturii a fost mult mai mare decat media globala. In Alpi (Elvetia) s-a inregistrat o crestere de 1 grad C, iar in anumite locatii chiar de 2 grade C. Cercetari din Austria si sudul Germaniei au dus la rezultate similare. Regiunile montane joaca un rol important in ciclul hidrologic; datorita pantelor abrupte si a eroziunii puternice, muntii sunt foarte sensibili la variatii climatice. Ghetarii montani reactioneaza mai repede la schimbarile climatice decat calotele intinse de gheata, fiind, din acest motiv, foarte buni indicatori pentru modificarea bilantului energetic. Nu numai ghetarii din Alpi, ci si cei din Anzi si Muntii Stancosi s-au diminuat considerabil, in timp ce unii ghetari din Norvegia au crescut masiv datorita cresterii cantitatii de precipitatii in timpul iernii. Intre anii 1850 si 1970, in Alpi s-a redus suprafata acoperita de gheata cu o treime si masa ghetarilor la jumatate. Din 1980, alte 10 pana la 20 de procente din suprafata acoperita cu gheata au fost pierdute. O variatie climatica neregulata si pe termen scurt este fenomenul El Nino, care apare in medie o data la sapte ani si este cauzat in primul rand de interactiunile din sistemul climatic. Timp de un an sau doi, cat dureaza un eveniment El Nino, se produce o incalzire masiva a zonei tropicale din estul Oceanului Pacific. Aceasta cauzeaza anomalii de circulatie in atmosfera si o serie de schimbari climatice in multe regiuni tropicale, dar si temperate. Schimbarea temperaturii globale a Terrei Datele estimative oferite in raportul IPCC din 1995 sugereaza ca este posibil ca temperatura medie globala sa creasca cu 1 pana la 3,5 grade Celsius in secolul XXI (cu o rata medie acceptata estimata la 2 grade Celsius). Estimarile bazate pe modele mai recente sugereaza ca rata de crestere ar putea fi mai mare. Regiunile globului nu vor fi afectate in mod egal. Diferentele se refera la magnitudinea prognozata a schimbarilor climatice, ca si la vulnerabilitatea si capacitatea de adaptare a regiunilor Terrei. Cercetatorii prevad ca incalzirea va fi mai accentuata in regiunile polare decat in cele ecuatoriale. Aceasta are implicatii considerabile asupra ecosistemelor polare, asupra vietii salbatice din zona si a locuitorilor. In acelasi timp, prognozele arata ca in interiorul continentelor se va produce o incalzire mai puternica decat in zonele costiere. Regiunile din interiorul continentelor ar putea fi confruntate cu valuri de caldura mai frecvente si mai intense. Se presupune ca in prima parte a secolului XXI se va produce topirea foarte accelerata a ghetarilor din Alpi. Pana in jurul anului 2035, jumatate din ghetarii existenti ar putea disparea si, pana la mijlocul secolului XXI, pierderile ar putea ajunge la trei sferturi. In cazul unei incalziri generale, in Antarctica ar putea cadea mai multa zapada, iar calota de gheata ar putea creste. Cresterea nivelului marii Temperaturile mai ridicate vor duce la expansiunea termica a oceanelor si la topirea ghetarilor si a calotei glaciare. Acestea vor determina cresterea suplimentara a volumului de apa din oceanele lumii si a nivelului marii. Estimari pe termen mediu arata ca nivelul marii va creste cu o medie de 5 cm pe deceniu. In zonele costiere se gasesc nu numai ecosisteme valoroase, dar si peste 50% din populatia globului. Acestea vor fi expuse la dezastre naturale precum furtuni, inundatii, eroziunea coastei si incursiuni ale apei sarate. Nu toate tarile costiere si insulele vor putea sa isi protejeze eficient zonele costiere. Impact asupra agriculturii

6/147

Dintre toate segmentele economiei, agricultura este cea mai sensibila la clima. Se estimeaza ca, daca dioxidul de carbon atmosferic atinge concentratii duble fata de cele preindustriale - ceea ce este asteptat sa se intample pana la jumatatea secolului XXI daca nu sunt luate masuri de prevenire -, media globala de productie a plantelor cultivate va ramane aproximativ aceeasi. Totusi, modificarile in dispunerea zonelor climatice si de vegetatie catre latitudini si altitudini mai mari vor necesita adaptari regionale considerabile, in special in zonele de tranzitie. In zonele aride ale Pamantului, riscul de malnutritie va creste probabil, dat fiind ca necesitatile de adaptare, cum ar fi schimbarea culturilor, a irigatiilor si utilizarii solului nu sunt intrunite. Perioadele de crestere pentru anumite culturi se vor scurta cu trei pana la patru saptamani in unele zone, dar vor creste in altele. Atat perioada de recolta cat si perioadele corespunzand stagiilor individuale ale dezvoltarii recoltelor se vor schimba. Schimbari globale ale vegetatiei Calculele au aratat ca dublarea concentratiei de dioxid de carbon din atmosfera va determina deplasarea taigalei, a tundrei, a padurilor de foioase din zonele calde si a padurilor de conifere din zona temperata calda cu pana la 600 de km catre poli. Padurea tropicala ar putea acoperi o zona mai mare decat acum. Daca incalzirea accelerata cauzeaza o deplasare prea rapida a zonelor de vegetatie, atunci plantele nu vor avea timp sa se adapteze, iar structura comunitatilor de plante se va schimba. Structura si dispunerea multor ecosisteme se vor modifica, in functie de modul de raspuns al speciilor individuale la clima in schimbare, unele ecosisteme devenind instabile pentru mai multe secole. Oamenii trebuie sa actioneze pentru a proteja habitatele, de pilda prin construirea unor structuri fizice pentru a proteja zonele umede costiere, rezervarea unor terenuri suplimentare, eventual la nordul celor existente, pentru migratia speciilor. De asemenea, se pot crea "coridoare de migratie" care sa lege zonele protejate pentru diverse specii de plante si animale. Expansiunea deserturilor Viitoarele schimbari ale climei vor accelera probabil extinderea deserturilor, datorita cresterii temperaturii, ceea ce va antrena o scadere a precipitatiilor in aceste zone. Pana acum, datorita in primul rand practicilor nepotrivite de inginerie agricola si irigatii, o suprafata de circa 20 de milioane km2 a fost transformata in desert. Intensificarea ciclului hidrologic Evaporarea si precipitatiile vor creste cu circa 3 pana la 15%, ceea ce va conduce la o intensificare considerabila a ciclului hidrologic. Conform rezultatelor modelelor utilizate, surplusul de precipitatii va fi diferit in diversele regiuni ale lumii. Cresterea precipitatiilor este asteptata in principal in zone tropicale si la latitudini inalte, unde se inregistreaza deja cantitati considerabile de precipitatii. In alte regiuni, precum unele zone subtropicale aride, precipitatiile vor scadea, amplificand contrastul dintre regiunile climatice aride si cele umede. Pe areale mari din Europa se vor putea inregistra mai multe precipitatii iarna si mai putine vara. Frecventa ploilor abundente si a zilelor fara precipitatii va creste, creand o tendinta de crestere a frecventei fenomenelor meteorologice extreme. Disponibilitatea si lipsa apei Variatiile alarmante ale climei globale vor influenta rezervele de apa prin modificarea regimului precipitatiilor si a evapotranspiratiei (evaporarea solului plus cea provenita din vegetatie). Totusi, consecintele la nivel regional nu pot fi inca prevazute cu o precizie ridicata. In unele parti ale lumii, oamenii sufera deja de o lipsa acuta a apei, fenomen care va fi intensificat de clima viitoare si care se va extinde catre mai multe

7/147

regiuni. Influenta asupra sanatatii umane Se asteapta ca schimbarile climatice sa aiba consecinte negative semnificative asupra sanatatii oamenilor. Valuri de caldura mai frecvente si mai intense, in special in insulele urbane de caldura ale oraselor mari, impreuna cu alte fenomene meteorologice extreme, au fost deja identificate drept o cauza pentru cresterea mortalitatii. Transmiterea unor numeroase boli infectioase este influentata de factorii climatici. Agentii infectiosi si organismele purtatoare sunt sensibili la factori ca temperatura, apa de suprafata, umiditatea aerului si a solului si schimbari in distributia padurilor. Malaria este un exemplu de astfel de boala care se poate extinde pe arii mai mari datorita cresterii temperaturii si umiditatii, in special in zonele din sud-estul Asiei, America de Sud si anumite parti din Africa. In tarile tropicale, boli ca malaria reprezinta deja o cauza importanta de imbolnaviri si decese. Impact economic In perioada 1990-2000, numarul catastrofelor naturale a fost de trei ori mai mare decat in anii 1960-1970. Marea majoritate a acestor dezastre si daunele pe care leau produs au fost cauzate de fenomene meteorologice extreme. Exista semne ca incalzirea globala si consecintele sale, cresterea nivelului marii, intensificarea furtunilor si cresterea frecventei ploilor puternice contribuie deja considerabil la catastrofe, pe langa alti factori precum cresterea populatiei, urbanizarea si vulnerabilitatea in crestere. Domeniile economice bazate pe resurse - cum ar fi industria energetica, turismul - pot intampina provocari majore. Infrastructura urbana actuala, coridoarele de transport si de utilitati, sistemul public de sanatate si capacitatile de raspuns la urgente pot necesita un proces de extindere si actualizare pentru a putea face fata efectelor provocate de schimbarile climatice. Schimbarile climatice ar putea conduce la probleme pentru mediul construit existent (cladirile, soselele, caile ferate si alte structuri). Spre deosebire de fenomenele meteorologice extreme, caz in care daunele sunt provocate in cateva secunde, minute sau zile, deteriorarea indusa de elementele meteorologice ar putea deveni evidenta in cateva luni sau chiar ani (ex.: deteriorarea accelerata a caramizilor si a materialelor de beton armat). Trebuie sa dezvoltam deja acum actiuni preventive pentru ca infrastructura sa nu devina mai vulnerabila in viitorul apropiat. In toate sectoarele economice majore trebuie elaborate studii de impact, de analiza a riscurilor si oportunitatilor si trebuie dezvoltata constientizarea in privinta acestor probleme, in scopul planificarii afacerilor, dezvoltarii politicilor, ca si pentru populatie. Adaptarea la noile sisteme climatice va fi dificila si, in unele cazuri, foarte costisitoare. Principalele acorduri internationale cu privire la atenuarea efectelor schimbarilor climatice Conventia - cadru a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice Conventia - cadru a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice, UNFCCC, a fost semnata la Summit-ul Pamantului de la Rio de Janeiro in iunie 1992 de catre 154 de state. Ea a luat fiinta in urma semnalarii unor motive de ingrijorare la sfarsitul anilor 1980 legate de cresterea gradului de constientizare la nivel politic si public asupra problematicii de schimbari climatice. Conventia furnizeaza un cadru legal international si un set de principii acceptabil pentru aproape toate tarile implicate. Conventia accepta faptul ca schimbarile climatice reprezinta o problema serioasa si asigura tarile in curs de dezvoltare ca abordarea acesteia este in prezent responsabilitatea in primul rand a tarilor industrializate. UNFCCC a intrat in vigoare in martie 1994 dupa ratificarea de catre 50 de semnatari si a fost ratificata de 181 de

8/147

state, numite Parti ale Conventiei. Statutul sau de conventie cadru inseamna ca asa-numite protocoluri pot fi adaugate pentru a preciza obiectivele de reducere sau masuri speciale pentru reducerea emisiilor de GES. Articolul 2 al UNFCCC stabileste obiectivul general al Conventiei: Obiectivul fundamental al acestei Conventii este sa realizeze stabilizarea concentratiilor de gaze cu efect de sera in atmosfera la un nivel care sa previna interferenta antropogenica periculoasa cu sistemul climatic. Un astfel de nivel trebuie atins intr-o perioada de timp adecvata pentru a permite ecosistemelor sa se adapteze in mod natural la schimbarile climatice, sa asigure ca productia alimentara nu este amenintata si sa permita dezvoltarea economica intr-un mod durabil. UNFCCC se bazeaza pe patru principii majore: 1) Echitatea - modul echitabil de distribuire intre state a sarcinii de reducere a emisiilor de GES, avand in vedere faptul ca, pana acum, emisiile au provenit, in principal, din statele industrializate ale Europei si Americii de Nord; 2) Actiunea preventiva - climatologia foloseste prognoze ce presupun anumite nivele de incertitudine. Partile, insa, trebuie sa actioneze acum pentru a proteja clima si nu pot astepta pana la aparitia unei dovezi stiintifice absolute asupra impactului schimbarilor climatice. 3) Eficienta - politicile si masurile de abordare a schimbarilor climatice trebuie sa fie eficiente in ceea ce priveste costurile, pentru a asigura beneficii globale la cel mai mic cost posibil. 4) Dezvoltarea durabila - definita ca dezvoltarea care satisface toate necesitatile prezentului fara a pune in pericol capacitatea generatiilor viitoare de a si le satisface pe ale lor. Conventia presupune angajamentul tuturor Partilor: - sa dezvolte, sa aduca la zi periodic, sa publice si sa puna la dispozitia Conferintei Partilor inventare nationale de surse si bazine de absorbtie de emisii de GES; - sa formuleze, sa implementeze, sa publice si sa aduca la zi in mod regulat programele nationale sau, acolo unde este cazul, regionale, continand masuri de limitare a schimbarilor climatice si de facilitare a adaptarii corespunzatoare la schimbarile climatice; sa promoveze managementul durabil; - sa promoveze si sa coopereze in dezvoltarea, aplicarea si difuzarea problematicii de schimbari climatice, inclusiv a transferului de tehnologii, practici si procese, educatie, instruire si constientizare publica; - sa coopereze in pregatirea pentru adaptarea la impactul schimbarilor climatice; sa dezvolte si sa elaboreze planuri integrate corespunzatoare pentru managementul zonelor de coasta, al resurselor de apa si activitatilor agricole si pentru protectia si reabilitarea ariilor afectate de seceta si desertificare, in special din Africa, precum si a celor afectate de inundatii; - sa transmita Conferintei Partilor informatii legate de implementare. In plus, Conventia angajeaza Partile - tari dezvoltate si alte Parti incluse in Anexa I sa ia mai multe masuri specifice, si anume sa adopte politici si masuri care sa demonstreze ca statele dezvoltate sunt intr-o pozitie de frunte in modificarea tendintelor pe termen lung ale emisiilor antropogenice, conform obiectivului Conventiei. Conventia stabileste, de asemenea, responsabilitatile financiare ale tarilor din Anexa II - in principal tari ale OECD - pentru asistarea tarilor in curs de dezvoltare in respectarea obligatiilor din cadrul Conventiei si sprijinirea tarilor vulnerabile in mod deosebit, in adaptarea la schimbarile climatice, printre altele si prin transferul/accesul la tehnologii nepoluante si knowhow. Organismul central infiintat prin Conventie este Conferinta Partilor (Conference of the Parties - CoP), ce se intruneste anual.

9/147

Secretariatul se ocupa cu desfasurarea de zi cu zi a activitatilor Conventiei si eforturile asociate, transmiterea rapoartelor si pregatirea pentru intalnirile CoP. Organismul subsidiar pentru consultanta stiintifica si tehnologica (Subsidiary Body for Scientific and Technological Advice - SBSTA), cuprinzand reprezentanti guvernamentali cu competenta in domeniile relevante de expertiza, este un forum de negociere ce se intruneste intre Conferintele anuale. In paralel, Organismul subsidiar pentru implementare (Subsidiary Body for Implementation - SBI) - cuprinzand in mod similar reprezentanti guvernamentali - asista CoP in evaluari si revizuiri. Conventia defineste, de asemenea, un mecanism pentru asigurarea resurselor financiare pe o baza concesionala sau de granturi, inclusiv pentru transferul de tehnologii. Fondul Global de Mediu (Global Environmental Facility - GEF), gazduit de Banca Mondiala si supervizat in comun cu Programul de mediu al Natiunilor Unite a fost acceptat ca agentie interimara. Protocolul de la Kyoto La prima Conferinta a Partilor, de la Berlin, 1995, Partile au decis ca angajamentele UNFCCC pentru Partile din Anexa 1 nu erau corespunzatoare si au lansat o noua runda de discutii pentru a se decide asupra unor angajamente mai stricte si mai detaliate pentru acele tari. Dupa doi ani de negocieri, a fost adoptat Protocolul de la Kyoto, la CoP 3, in decembrie 1997. Conferinta de la Kyoto a fost evenimentul cel mai mare si cu cel mai mare impact asupra problematicii de mediu de dupa Summitul Pamantului de la Rio de Janeiro. Infiintat in contextul constrangerilor substantiale ale negocierilor globale, Protocolul de la Kyoto este o realizare remarcabila. Realizarea centrala a Protocolului este definirea unor constrangeri legale si cuantificate a emisiilor de GES pentru fiecare tara industrializata. Protocolul de la Kyoto defineste emisiile de GES permise pentru fiecare Parte in termeni de cantitati alocate pentru perioada de angajament 2008-2012. Anexa A a Protocolului specifica gazele cu efect de sera si sursele lor. Angajamentele se aplica tarilor industrializate din Anexa 1 a Conventiei, iar angajamentele numerice sunt specificate in Anexa B a Protocolului. Angajamentele insumeaza o reducere de 5,2% fata de emisiile GES din anul 1990, iar angajamentul general este urmatorul: Partile incluse in Anexa 1 vor asigura, individual sau in comun, ca emisiile lor antropogenice totale de dioxid de carbon echivalent (CO2e) pentru gazele cu efect de sera specificate in Anexa A sa nu depaseasca cantitatile alocate conform limitarii cuantificate de emisii si angajamentelor de reducere inscrise in Anexa B [], avand in vedere reducerea emisiilor totale ale acestor gaze cu cel putin 5% fata de nivelul anului 1990 in perioada de angajament 2008-2012. Protocolul introduce trei mecanisme flexibile pentru transferul international (implementarea in comun, mecanismul de dezvoltare curata, comertul cu credite de emisii). Daca o tara emite mai mult decat cantitatea alocata ei sub Protocol, ea poate folosi aceste mecanisme pentru a achizitiona fie unitati de cantitate alocata ("Assigned Amount Units" - AAU) prin comercializarea acestora, fie unitati de reducere a emisiilor ("Emission Reduction Units" - ERU) obtinute in urma proiectelor implementate in comun, fie reduceri certificate de emisii ("Certified Emission Reductions - CER) prin mecanismul de dezvoltare curata. Mecanisme de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera Pe langa politicile si masurile interne de care statele vor avea nevoie pentru a-si indeplini obiectivele, Protocolul de la Kyoto stabileste urmatoarele mecanisme flexibile internationale, bazate pe principiile pietei: - Implementarea in comun (Joint Implementation - JI); - Mecanismul de dezvoltare curata (Clean Development Mechanism - CDM); - Comertul cu credite de emisii (Emissions Trading - ET).

10/147

Mecanismele flexibile au drept scop sa asiste tarile din Anexa 1 in atingerea obiectivelor, permitand reducerea emisiilor acolo unde aceasta se face cu cel mai mic cost posibil. In acelasi timp, aceste mecanisme pot facilita transferul de tehnologii sau fluxurile financiare spre tarile in curs de dezvoltare sau cu economiile in tranzitie. Participarea in aceste mecanisme este voluntara. Cu alte cuvinte, prin aceste mecanisme, Protocolul creeaza stimulente pentru tarile industrializate sa investeasca in tehnologii curate, ecologice in tarile cu economie in tranzitie (Economies in Transition - EIT), precum si in tarile in curs de dezvoltare. JI si CDM sunt instrumente bazate pe proiecte. Spre deosebire de ET, JI si CDM asigura reduceri reale ale emisiilor prin investitii si, se spera, inovatii tehnologice si dezvoltare durabila in tarile in curs de dezvoltare si economiile in tranzitie.

In prezent avem la nivelul Comisiei Europene o intensa activitate pentru realizarea unor astfel de acorduri la nivel european in regim de urgenta. Romnia ca parte a IPCCC a dezvoltat o Startegie Naional in domeniu. Problema principala a acestor acorduri este aceea ca se refera la probleme globale si pentru a fi eficiente ele trebuie aplicate la scara planetara. Simpla aplicare a lor al scara regionala nu este eficienta.

Cuvinte cheie: Clima, Gaze cu efect de ser (GES), Schimbri climatice, UNFCCC, Protocolul de la Kyoto.

http://terraiii.ngo.ro/index.stm?apc=ci-r0x1--&x=26390 Intrebari: 1. 2. 3. 4. 5. Care sunt principalele elemente climatice ? Descrieti efectul de sera natural. Care sunt gazele cu efect de sera ? Ce este efectul de sera intensificat ? Conventii si acorduri internationale referitoare la atenuarea efectelor schimbarilor climatice.

11/147

CURS II Istoricul problematicii schimbarilor climatice In planul istoriei natural-sociale, daca veacurile XIX si XX au fost cele ale nasterii si conceptualizarii ideii ecologice, precum si ale afirmarii actiunii sistematice de protejare a mediului, secolul XXI va fi dominat, fara ndoiala, de confruntarea cu si preocuparea de a solutiona problemele existential-naturale globale, n frunte cu schimbarile climatice. Generate prin amplificarea unor daturi obiective de amprenta umana, acestea au ajuns, n evolutia lor, la punctul nevralgic al ruperii echilibrului si al trecerii la o noua stare, devastatoare pentru civilizatia umana. Atingerea punctului de alarma este dovedita de frecventa si periculozitatea sporite ale fenomenelor meteorologice extreme, cu caracter dezastruos; daca ntre 1950 si 1959 s-au produs 13 catastrofe provocate de clima, n perioada 1990-1999 s-a ajuns la 74, iar n deceniul n curs ne asteptam ca numarul lor sa fie de ordinul sutelor. Aceste realitati au generat la nivel mondial, mai ntai, ngrijorarea cercurilor stiintifice responsabile, fapt care a condus la crearea de catre ONU, n 1988, a Grupului interguvernamental de experti privind evolutia climatului (IPCC), devenit principalul centru de gestionare a problemei din perspectiva informational-predictiva, urmata de o actiune politicodiplomatica semnificativa, desfasurata pe acest suport si cu importante efecte n planul cooperarii internationale. Ipoteza unei schimbri climatice favorizate de factorul antropic a aprut de fapt n anul 1880. n acea perioad, ea era considerat o curiozitate. Calculele ulterioare, realizate nainte de 1980 au evideniat faptul c temperatura medie global ar fi trebuit s creasc cu peste 1 C pn n anul 1940 dar nu s-a

12/147

manifestat acest eveniment, dar s-a observat o crestere a temperaturii in ritm alert, in anii ce au urmat. n anul 1979, doamna Margaret Thatcher a fost aleas Prim Ministru al Marii Britanii i a propus aceast ipotez la rangul de problematic principal de politic internaional. La nceputul campaniei nclzirii globale a fost nfiinat Centrul Hadley De Cercetare i Protecie Climatic. Centrul Hadley este si azi o agentie de baz a grupului de lucru tiinific (Grupul de lucru 1) din cadrul I.P.C.C. Domeniile conexe unde preocuparile privind schimbarile climatice au luat amploare au fost: biologia, meteorologia, informatica, fizica, chimia, climatologia, oceanografia, ingineria civic, silvicultura, astronomia, etc. n prezent, astfel de cercetri sunt efectuate de majoritatea Universitilor din Marea Britanie ct i unele instituii comerciale de cercetare. n anul 1992 Greenpeace International a ntocmit un sondaj ai opiniei celor mai importani 400 climatologi din ntreaga lume. Publicarea rezultatelor sondajului va ajuge la ntlnirea de la nivel nalt care s-a desfurat la Rio de Janeiro. Au fost diverse intalniri internationale ce au generat documente cum ar fi Declaraia de la Leipzig care pune sub semnul ntrebrii evalurile I.P.C.C. n ceea ce privete nclzirea global generat nemijlocit i exclusiv de om. Aceasta a fost redactat n urma Conferinei Climatice care a avut loc la Leipzig n anul 1995 i a fost semnat de peste 1.500 de oameni de tiin din ntreaga lume. ntre timp, datele problemei sau schimbat. Dup ntalnirea de la Rio de Janeiro, din iunie 1992, numit i Summit-ul Pmntului, a urmat ntlnirea la nivel nalt de la Kyoto, Japonia, n luna decembrie 1997, unde sa decis adoptarea universal a taxelor pentru emisiile de dioxid de carbon n atmosfer sau alte reduceri n activitile industriale. Recenta reuniune din ianuarie 2007 a I.P.C.C. a stabilit o influen antropic asupra climei de 90% i se vor impune msuri severe n legislaie i economie. Problema nclzirii globale are un important caracter politic, mai ales n domeniul politicii economice. Multe ri au adoptat o politic clar a nclzirii globale, 122 dintre acestea semnnd Conventia - cadru a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice(UNFCCC), la ntlnirea de la Rio de Janeiro. Marea Britanie era, la acea vreme, una dintre puinele ri care a redus emisiile de dioxid de carbon n atmosfer, conform declaraiei de la nivel nalt de la Rio de Janeiro, deoarece au fost nlocuite generatoarele pe baz de crbuni cu generatoare pe baz de gaze naturale. Dac summit-ul de la Rio de Janeiro din anul 1992 a propus adoptarea msurilor pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser n atmosfer, Protocolul de la Kyoto din luna decembrie 1997, a avut drept obiectiv stabilirea acordurilor prin care statele lumii s se angajeze ferm la ndeplinirea urgent i necondiionat a acestor cerine. Deja rile OECD (Europa, Japonia i SUA) au fost de acord, dar numai n principiu, s adopte mandatul de la Berlin care prevede reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser cu 15% sub nivelul celor din anul 1990 activitate ce trebuie ndeplinit pn, cel trziu, n anul 2010.

13/147

Att n Romnia, ct i n celelalte ri, mass media prezint inundaii masive, care vor avea loc n urma topirii calotelor polare, iar un anumit post TV din Marea Britanie, redactorii au afirmat c urii polari vor muri din cauza topirii habitatului n care triesc. Problema secundar care ar apare ca urmare a implementrii a taxelor pentru emisiile de dioxid de carbon n atmosfer sau alte reduceri n activitile industriale ar fi creterea exagerat a costurilor n domeniile industriei, transporturilor i energiei. Astfel, toate costurile vieii cetenilor s-ar dubla sau chiar tripla. rile n curs de dezvoltare (inclusiv Romnia), nu i pot permite mbuntiri tehnologice costisitoare.Cele mai afectate vor fi tarile din lumea a treia. Modelele climatice actuale, luand in considerare efectul de sera, prevad o crestere substantia a temperaturii medii globale la suprafata globului cu 1 C pana in 2100 si crestere asociata a nivelului marii cu aproape 15-95 cm (Sathaye 2000). Exista de asemenea, posibilitatea utilizarii unor organisme, de exemplu a _pasarilor (Reynaud si Thoulouse - 2000), sau a fluturilor (Oostermayer si Swaay 1988), cu markeri biologici eficienti tehnic si economic, pentru a studia impactul in care schimbarile globale influenteaza ecosistemele actuale. Pivotul actualelor schimbari climatice este reprezentat de un proces tot mai accentuat si mai rapid de ncalzire a atmosferei. Astfel, daca ntre 1910 si 2000 temperatura medie la suprafata Terrei a sporit cu circa 0,7 C, pana n 2100 cresterea se va situa ntre 1,4 C si 5,8 C; acceptand o medie de 4 C , numai n decursul unui secol se va nregistra un veritabil soc caloric, de amploarea ncalzirii care a pus capat ultimei perioade glaciare si a modificat radical harta lumii, dar care s-a produs de-a lungul unor mii de ani. In acelasi timp, daca nivelul mediu al marilor si oceanelor a crescut, n secolul XX, cu 10-20 cm, previziunile pana n 2100 variaza ntre 20 si 88 cm. Acest fapt va depinde, n mare parte, de topirea calotei glaciare si crearea a noi uriase suprafete acoperite cu apa n stare lichida si care va afecta major sistemul climatic. Dintre continente, Europa va fi afectata printre primele si cel mai sever, ultimii trei ani caracterizandu-se prin secete si canicula, inundatii si ploi diluviene, previziunile indicand, de exemplu, desertificarea unei suprafete de circa 300.000 de km2 pe coasta Mediteranei ori cresterea temperaturii medii din marile orase cu pana la 7 C n acest veac. Este vorba de un fenomen inev itabil de ncalzire a climei, care a nceput deja si care va dura cel putin un secol. Asemenea proiectii corespund diferitelor scenarii legate de evolutia emisiilor de gaze cu efect de sera (GES) si estimarilor aferente ale ncalzirii, plecand de la diverse modele ale climatului.

Dincolo de configuratii predictive si speculatii teoretice, o concluzie este clara: o schimbare climatica majora este pe cale sa se produca, printr-o ncalzire ampla si n ritm rapid, punand sub semnul ntrebarii capacitatea omului (societatii) de a se adapta n mod corespunzator, ca specie ntre specii. Implicatiile de ordin meteorologic se manifesta deja prin fenomene extreme precum: alternanta rapida ntre precipitatii abundente si inundatii, canicula severa si seceta accentuata, alterarea semnificatiilor anotimpurilor traditionale, ntr-un cuvant, un viitor care se anunta mai cald si dominat de evenimente naturale extreme. Consecintele directe si indirecte asupra agriculturii, a starii generale a mediului, a cadrului de viata al omului sunt si ele deosebit de importante. Cifrele pierderilor de vieti umane si cuantumul prejudiciilor cauzate (numai uraganul Katrina a provocat sute de morti si pagube de 200 de miliarde de dolari) sunt edificatoare n acest sens. Globalitatea cauzelor si a efectelor presupune, n mod corespunzator, strategii mondiale de diminuare a intensitatii si (partial) a posibilelor consecinte, cu implicatiile aferente de ordin

14/147

institutional si conceptual. Suntem n prezenta, poate, a celui mai mare si mai rapid efort de adaptare a speciei umane la schimbarea brusca a conditiilor climatice de mediu din istoria sa si de al carui succes depinde nsasi existenta omului, ca fiinta pe planeta noastra. Exista dovezi substantiale care indica faptul ca in secolul XXI va avea loc o etapa semnificativa a procesului de incalzire globala. Deoarece schimbarile s-au produs gradat pana acum si se pare ca se vor produce tot gradat si pe viitor, majoritatea natiunilor din lume pot face fata efectelor incalzirii globale. Cercetarile recente arata insa ca exista posibilitatea ca aceasta incalzire globala gradata sa duca la o incetinire relativ brusca a curentului oceanic termosalin, care la randul sau ar putea duce la conditii climatice mai aspre pe timp de iarna, reducerea umiditatii solului si vanturi mult mai intense in anumite regiuni ale globului care in prezent furnizeaza o parte importanta din hrana planetei. Cu o pregatire inadecvata, rezultatul ar putea fi o scadere semnificativa a capacitatii planetei de a gazdui fiinte umane. Cercetarile arata ca odata ce temperatura va depasi un anumit prag, se pot forma brusc conditii meteorologice adverse, provocand modificari persistente in circulatia atmosferica ducand la scaderi ale temperaturii, in unele regiuni, de pana la 5-10 grade F intr-un singur deceniu. Dovezile paleoclimatice arata ca modelele climatice modificate s-ar putea intinde pe o durata de pana la un secol, asa cum s-a intamplat si atunci cand curentul oceanic a cazut in urma cu 8200 de ani sau in cel mai rau caz ar putea dura 1000 de ani, asa cum s-a intamplat cu aproximativ 12000 de ani in urma. In raportul Comitetului Interguvernamental pentru Schimbari Climatice (IPCC) ca o alternativa la scenariile referitoare la incalzirea climatica graduala care sunt atat de des intalnite vom prezenta un scenariu al schimbarilor climatice abrupte care a avut loc la 100 de ani dupa evenimentul petrecut cu 8200 de ani in urma si la care inregistrarile din ghetarul din Groenlanda Scenariul schimbarilor climatice abrupte este caracterizat de urmatoarele conditii meteorologice: Temperaturile anuale medii in Groenlanda au scazut cu pana la 5 grade Fahrenheit. Temperaturile medii anuale cresc cu pana la 4 grade Fahrenheit in zone de importanta majora din Australia, America de Sud si sudul Africii; Seceta se mentine in cea mai mare parte a deceniului in regiuni agricole importante si in zonele unde exista resurse importante de apa pentru centrele demografice importante din Europa si zona de est a Americii de Nord; Furtunile si vanturile pe timp de iarna se intensifica, amplificand astfel impactul schimbarilor. Europa Apuseana si Nordul Pacificului vor fi scena unor vanturi puternice.

Prezentul raport exploreaza modul in care un astfel de scenariu al schimbarilor climatice abrupte ar putea destabiliza mediul geopolitic, ducand astfel la tulburari si chiar razboaie, datorate unor constrangeri referitoare la resursele principale, cum ar fi: 1. Criza de hrana datorata diminuarii productiei agricole globale; 2. Disponibilitate si calitate scazuta a apei potabile in regiuni cheie, datorate tiparelor modificate de precipitatii, care sunt cauza fenomenelor frecvente de inundatii si seceta. 3. Acces intrerupt la sursele de energie, datorate marilor inghetate si lipsei ploilor.

15/147

Pe masura ce capacitatile locale si globale de trai decent se reduc, tensiunile ar putea cuprinde intreaga lume. Acest scenariu da nastere la noi provocari pentru Statele Unite si sugereaza mai multi pasi de urmat: Imbunatatirea modelelor climaterice predictive pentru a permite investigarea unei game mai ample de scenarii si a anticipa timpul si locul cand vor avea loc aceste schimbari. Asamblarea unor modele predictive comprehensibile referitoare la impactul potential al schimbarilor climatice abrupte, pentru a imbunatati proiectarea modului in care clima poate influenta hrana, apa si energia; Crearea unei matrici a vulnerabilitatii pentru a anticipa care tari sunt cele mai vulnerabile in fata schimbarilor climatice si prin urmare ar putea contribui din punct de vedere material la o lume dezordonata si potential violenta; Identificarea unor strategii, cum ar fi sporirea capacitatilor in ceea ce priveste managementul apei; Repetarea raspunsurilor adaptative; Explorarea implicatiilor locale; Explotarea optiunilor de geo-inginerie care controleaza climatul. Exista astazi unele semne care arata ca incalzirea globala a atins un prag la care la care circulatia termosalina ar putea fi foarte grav afectata. Aceste implicatii includ observatii potrivit carora Atlanticul de Nord gazduieste din ce in ce mai multi ghetari aflati in stadiul de topire, precipitatii sporite si jeturi de apa proapata care il fac sa fie mult mai putin sarat decat era cu 40 de ani in urma. Raportul de fata arata ca din cauza acestor potentiale consecinte riscul unor schimbari climatice abrupte - desi incert si chiar foarte redus - ar trebui dus dincolo de o dezbatere stiintifica. Racirea de acum 8200 de ani Un alt scenariu afirma ca imediat dupa o perioada indelungata de incalzire asemanatoare cu faza in care ne aflam astazi a urmat o racire brusca. Temperaturile anuale medii in Groenlanda au scazut cu pana la 5 grade Fahrenheit si se pare ca scaderi de temperatura la fel de mari au avut loc in intreaga regiune nord-atlantica. In timpul evenimentului climatic care a avut loc cu 8200 de ani in urma, iernile severe din Europa si alte regiuni au dus la avasarea ghetarilor, inghetarea raurilor si scaderea productivitatii terenurilor agricole. Dovezile stiintifice arata ca acest eveniment a fost asociat cu si probabil cauzat de o diminuarea a curentului oceanic in urma perioadei de incalzire. Alti ghetari si alte inregistrari oceanice arata ca ar fi putut sa existe pana la opt episoade de racire rapida in ultimii 730.000 de ani si diminuarile drastice ale curentului oceanic fenomen care se situeaza astazi la orizont se numara printre suspectii care cauzeaza astfel de modificari ale climei.

16/147

The Younger Dryas In urma cu aproximativ 12700 de ani, (fenomen asociat si cu o prabusire a circulatiei termosaline) a existat o racire cu cel putin 27 grade Fahrenheit a temperaturii in Groenlanda, si s-au produs se asemenea schimbari climatice majore in regiunea Atlanticului de Nord, de data aceasta cu o durata de 1300 de ani. Caracteristica remarcabila a acestui eveniment (cunoscut in comunitatea stiintifica sub numele de Younger Dryas) a fost aceea ca s-a petrecut intr-o serie de scaderi din 10 in 10 ani de pana la 5 grade, iar apoi iarna rece si cetoasa a durat peste 1000 de ani. In vreme ce acest eveniment a avut un efect major asupra oceanului si a pamanturilor care inconjurau Europa (facand ca ghetarii sa fie intalniti pana in zona de coasta a Portugaliei), impactul sau ar fi mult mai sever astazi in societatea atat de populata si cu o densitate atat de mare a populatiei, in care traim. Cele mai recente perioade de racire par sa fie strans legate de schimbarile in ceea ce priveste civilizatia, depopularea unor regiuni si chiar disparitia anumitor populatii. Mica Era Glaciara Incepand cu secolul XIV, in regiunea Nord-Atlantica s-a produs o racire care a durat pana la jumatatea secolului XIX. S-ar putea ca aceasta racire sa fi fost cauzata de o incetinire semnificativa a curentului oceanic, desi se considera in general ca emisiile solare reduse si/sau eruptiile vulcanice sunt cele care au dus la schimbarile oceanice. Aceasta perioada, cunoscuta ca Mica Era Glaciara, a durat intre anii 1300 si 1850 si a adus ierni severe, schimbari climatice bruste, cu impacte politice, economice si sociale majore in Europa. Aceasta perioada a fost marcata de reducerea recoltelor, foamete, boli si migrarea populatiei, poate cea mai acut simtita fiind cea a Norilor, cunoscuti sub numele de Vikingi, care au locuit in Islanda si mai tarziu in Groenlanda. Formatiunile de gheata de-a lungul coastei Groenlandei au impiedicat comerciantii sa-si duca barcile in Groenlanda si pescarii sa pescuiasca ierni intregi. Drept urmare, fermierii au fost obligati sa isi sacrifice pasarile si asa slab hranite; insa fara peste, legume si grane, nu era destula hrana pentru alimentarea intregii populatii.

17/147

Foamea cauzata in parte de conditiile climatice mult mai severe se spune ca a dus la moartea a zeci de mii de oameni numai intre anii 1315-1319. Racirea generala a dus la plecarea vikingilor din Groenlanda iar unii spun ca a fost chiar un factor care a contribuit la disparitia acelei societati. Trecutul arata ca este prudent sa luam ca plauzibil un scenariu al schimbarilor climatice, in special pentru ca unele decoperiri stiintifice recente arata ca am putea fi martorii unui astfel de eveniment. Scenariul construit are la baza evenimentul de acum 8200 de ani, care a fost mult mai cald si cu mult mai scurt decat Young Dryas, insa mult mai sever decat Mica era glaciara. Acest scenariu face plauzibile prezumptiile referitoare la faptul ca unele zone vor fi mai friguroase, mai secetoase sau cu vanturi mai puternice. Desi cercetarile intensificate ar putea ajuta la rafinarea acestor teorii, nu exista nici o modalitate de confirmare pornind de la modelele actuale. Multi oameni de stiinta ar cataloga acest scenariu ca avand un caracter extrem, atat in ceea ce priveste modul de desfasurare, precum si din punctul de vedere al marimii, repeziciunii si omnprezentei schimbarilor climatice. Insa istoria ne confirma faptul ca uneori cazuri extreme se intampla, exista dovezi referitoare la acest aspect. Durata acestui eveniment s-ar putea masura in decenii, secole sau chiar milenii, si sar putea declansa in acest an sau in anii care vor urma.

CUVINTE CHEIE : Incalzire globala, problematica schimbarilor climatice, fenomene meteorologice extreme, raportul IPCC, Modele predictive.

INTREBARI : 1. Cine a fost politicianul care a ridicat problematica schimbarilor climatice la rang de problema global si in ce context? 2. Care au fost principalele evenimente internationale unde s-a discutat problematica schimbarilor climatice si cand? 3. Cum ar putea destabiliza schimbarile climatice mediul geopolitic, ducand astfel la tulburari ? 4. Care sunt organismele ce pot fi markeri biologici eficienti tehnic si economic, pentru a studia impactul in care schimbarile globale influenteaza ecosistemele actuale? 5. In ce a constat mica era glaciar?

18/147

CURS III

Interaciunea ecosistemelor terestre cu schimbrile globale

Elemente de funcionalitate a ecosistemelor terestre

n cele de mai jos se prezint n sintez Rapoartele privind Schimbrile Globale i Ecosistemele Terestre (GCTE) prezentate n cadrul ntlnirilor Consiliului Interguvernamental pentru Schimbri Globale organizat sub egida ONU i a Cadrul General pentru Convenia privind Schimbrile climatice (FCCC).

Schimbrile globale afecteaz n diferite moduri funciile ecosistemului terestru, dat fiind creterea de CO2 din atmosfer i influenta sa asupra creterii i dezvoltrii vegetaiei. Aproape toate ecosistemele expuse la o cretere a CO2 dubl fa de concentraia din perioada preindustrial, arat o cretere a perioadei totale a sezonului de cules fa de plantele crescute la un nivel normal de CO2. Pentru puni, productivitatea a crescut cu o medie de 15 % cu toate c au existat i rezultate negative. Varietatea de rspunsuri dintr-un ecosistem se datoreaz variaiei de specii care l compun, efectului de interaciune al CO2 cu factorii mediului nconjurtor cum ar fi apa, nutrienii disponibili i temperatura. De exemplu sistemele cu temperaturi sczute cum ar fi tundra i punile de munte rspund foarte slab la concentraia mare de CO2.

19/147

Iniial s-a sugerat c ar exista dou reacii la creterea de CO2: prima reacie: speciile cu C4 vor rspunde mai greu la cretere dect speciile cu C3 datorit componentei fotosintetizante diferite; a doua reacie: speciile care fixeaz nitrogen vor acumula mai mult biomas. Nici una din cele dou variante nu a fost confirmat de studierea ecosistemelor. Contrar previziunilor avansate, resturile plantelor crescute la o concentraie mare de CO2 nu se descompun neaprat mai lent. Raportul Carbon/Nitrogen, nu este, n general mai crescut la acest gen de resturi vegetale. Plantele erbacee expuse la concentraie mare de CO2 arat o scdere n capacitatea de dirijare a stomatelor, fapt ce se reflect n scderea pierderilor de ap disponibil din sol. Aceast cretere a cantitii de ap disponibil din sol este motivul principal pentru creterea cantitii de CO2 reinut n ecosistemele de pune. Efectele directe ale creterii temperaturii asupra creterii plantelor pot fi mai mici dect este de ateptat datorit aclimatizrii. Totui va aprea o descompunere mai rapid a resturilor. Efectele imediate ale temperaturii sunt n principal asociate cu nclzirea permafrostului care poate duce la formarea de lacuri prin topirea acestuia, schimbri substaniale n componena de specii a ecosistemelor i creterea cantitii de nutrieni disponibili. n unele pduri depozitele de azot sunt asociate cu creterea produciei primare. Totui acumularea continu de azot asociat cu ali poluani duce la acidifierea solului . Modelele realizate pn n prezent, sugereaz c efectul combinat al creterii CO2, al temperaturilor crescute i al depozitelor de azot, va fi: - creterea mineralizrii azotului, - creterea produciei primare, Scderea depozitelor de carbon se va realiza prin creterea temperaturii solului. Ozonul din troposfer, are efect negativ asupra produciei primare a ecosistemelor, dar creterea cantitii de CO2 ar putea ameliora pagubele la speciile care sufer scderi ale activitii stomatelor la creterea concentraiei de CO2. La scderea produciei primare ar mai putea contribui i creterea radiaiei UV. n general, acolo unde activitatea uman are un impact semnificativ asupra ciclului apei sau al nitrailor, acest impact va controla efectul CO2 asupra funcionrii ecosistemelor. Programele realizate pn n prezent au demonstrat c extrapolarea experimentelor realizate numai la nivel de plante pentru un ntreg ecosistem, cu privire la schimbrile globale, trebuie fcute cu foarte mare grij. Funcionarea i structura ecosistemelor domin rspunsul la modificarea compoziiei atmosferei i modificarea climei. Pe termen lung, schimbrile n compoziia i structura ecosistemelor asociate cu schimbrile proprietilor fiziologice vor determina major rspunsul la schema global privind scimbrile climatice.

20/147

4.2. Schimbri n structura i compoziia vegetaiei

Prima generaie de modele privind schimbrile vegetaiei la nivel regional i global se baza pe presupunerea c vegetaia se afl n echilibru cu mediul abiotic nconjurtor. Aceste modele de echilibru i-au gsit foarte repede aplicaie ntr-o arie larg, cea a studiilor de impact, dar aceast utilizare a dus adesea la un concept eronat conform cruia schimbrile vegetaiei se bazeaz pe rearanjarea biomasei deja existente; rezultnd o tranzi ie dur de la o distribu ie echilibrat a biomasei la alt tip de distribuie. Realitatea este alta: impactul asupra compoziiei i structurii vegetaiei la scri diferite este continuu i se va accelera ajungndu-se la un final imprevizibil. Aceast lips de echilibru se materializeaz prin cteva trsturi: -biomasa nu se va transforma ca entitate intact; speciile rspund diferit la capaciti competitive cum ar fi: rata migraiei, refacerea dup tulburri climatice etc. De aceea vor aprea noi combinaii de specii, -schimbrile vegetaiei n urmtorii 100 de ani proiectate prin cel mai recent Model al Dinamicii Globale a Vegetaiei prezentat ctre ONU, sunt semnificativ diferite de cele sugerate de modelul de echilibru anterior, -studiile i modelele de simulare a evoluiei anterioare a plantelor sugereaz c multe specii au capacitatea de a migra suficient de rapid pentru a ine pasul cu schimbrile climatice dar numai dac migreaz prin ecosisteme naturale relativ nederanjate. Aceasta evideniaz consecinele importante ale fragmentrii ecosistemelor naturale ca fenomen global, -invazia unor specii noi ntr-un ecosistem natural reprezint o problem n continu cretere. Ea va fi exacerbat prin tendin ele existente n utilizarea terenurilor, prin creterea tulburrilor i prin globalizarea n cretere a comerului, -tulburrile (incendiile, invaziile de insecte) pot s creasc n unele regiuni (pdurea de conifere boreal) ducnd la apariia a tot mai multe ecosisteme n faze iniiale n timp ce n alte regiuni (Europa de Nord) schimbrile de management (administrare) au luat tendine de cretere a suprafeelor forestiere, -la peisaje, luate individual, efectele locale ale schimbrilor climatice pot fi foarte diferite att datorit efectelor solului, utilizrii terenurilor ct i datorit varia iei topografiei. Lund n considerare toi aceti factori se pot face nite generalizri referitoare la dinamica vegetaiei n secolul urmtor (Jekerman 2000): 1. Dat fiind continua cretere a cererii de hran i lemn i a consecinelor acestora asupra utilizrii terenurilor, biosfera terestr a secolului XXI va fi mai

21/147

mult ca sigur srcit de specii i reorganizat substanial n ceea ce privete compoziia speciilor, cu consecine nc necunoscute asupra funcionrii ecosistemelor. 2. Tulburrile i distrugerile vor crete pe msur ce organismele longevive (arborii) sunt tot mai departe de mediul lor optim de dezvoltare i sunt supuse la tot mai multe presiunii crescnde datorate schimbrilor n utilizarea terenurilor. 3. Tot mai multe ecosisteme naturale vor fi afectate datorit cre terii tulburrilor generale, sau se vor transforma n ecosisteme terestre de producie dominate de om. Aceste tendine vor avea ca rezultat nelenirea terenurilor, o biosfer mai simpl structural cu mai puine sisteme ntr-o stare mai complex de dezvoltare. 4. Recunoaterea faptului c fiecare biom de pe Glob nu se va fragmenta ca entitate omogen ca rspuns la schimbrile globale i la schimbrea folosinei terenurilor a condus la dezvoltarea unei noi clase de modele teoretice globale ale Biosferei, care au ca scop s surprind dinamica vegetaiei uscatului de la scri de timp de decade pn la secole. Aceast scar de timp este critic, deoarece rezultatele mai recente au artat cum competi ia dintre elementele ce alctuiesc vegetaia, regimurile modificate ale perturbrilor (de exemplu incendii, furtuni) i migraia speciilor au condus toate la o ntrziere semnificativ de timp n rspunsurile Biosferei. Dac, de pild, mortalitatea datorit perturbrilor crescute ar aprea mai repede dect refacerea altei vegeta ii, atunci rezultatul ar putea fi o cre tere a carbonului n atmosfer.

Pentru a cuantifica acest proces sunt necesare modele de simulare bazate pe:

Bilanul carbonului. Fotosinteza i respiraia covorului vegetal sunt sub influena condiiilor meteo pe durate scurte de timp (cuplate poten ial interactiv cu un model al climei); rezultatele nete sunt apoi nsumate pentru principalele tipuri funcionale de plante printr-un model anual de cretere.

Dinamica vegetaiei. Tipurile de plante sunt n competiie pentru resursele de baz necesare cre terii, ca lumina i apa. Deoarece biomasa se acumuleaz n timp, n func ie de capacitile diferite ale tipurilor de plante pentru a atinge anumite nlimi, relaiile de competiie ntre ele pot fi evaluate n pai, la intervale de l an. Competiia inhib creterea unor tipuri i rezultatul se reflect n structura general a covorului vegetal inclusiv n biomasa total. Fenologia. Diferite modele actuale simuleaz dezvoltrile sezoniere foliare n diverse moduri. Indicele de suprafa foliar este o variabil important pentru estimarea rspunsurilor la factorii din atmosfer, deoarece ea influeneaz albedoul i implicit fluxul de energie ntors n atmosfer. Indicele de suprafa foliar sezonier este de asemenea important pentru calcularea bilanului apei.

22/147

Rezultatele simulrilor recente, folosind produsul modelului climatic ca variabile de comand pentru 4 modele prototip au fost comparate i au artat c procesele generale ale dinamicii vegetaiei, ca nlocuirea speciilor pe durata condiiilor schimbtoare de mediu, sunt modele adecvate de lucru. Aceste rezultate trebuie s fie considerate ca o faz de nceput. Pentru analize cantitative mai bune sunt necesare, totui, formulri mbunt ite ale perturbrilor actuale, competiiei existente i ale migraiilor. Atunci, modelele climatice ar putea fi utilizate n conexiune cu scenariile sau modelele de schimbare antropic a folosinei terenurilor, pentru a furniza o component interactiv n modele realiste ale sistemului global terestru. 4.3. Sisteme amenajate de producie Conversia sistemelor naturale n sisteme amenajate pentru producerea de alimente i fibre i intensificarea produciei n sistemele amenajate existente vor cunoate o tendin cresctoare n urmtoarele cteva decade. Conversia pdurilor tropicale naturale n sisteme de producie slbatice i conversia lor n plantaii pentru ulei de palmier n provincia Jambi din Sumatra reprezint un exemplu al unei astfel de conversii. Procese similare de modificare, conversii i intensific ri a exploatrii ecosistemelor naturale pentru producie se ivesc peste tot n lume i mai ales n rile n curs de dezvoltare (conversia unor pduri de mangrove n ferme de crevei este un exemplu larg rspndit pe zonele de coast ale Asiei de SE). Aceste procese conduc aproape ntotdeauna la o pierdere drastic a biodiversit ii, cel pu in la nivel local i foarte adesea reclam introducerea uneia sau mai multor specii strine ca pri ale sistemului de producie (de ex., arborii de cauciuc, care sunt nativi n America de Sud). Date fiind scara i rata unor astfel de conversii i exploatri intensive, biosfera terestr a secolului urmtor se pare c va fi n continuare srcit de bogia de specii i reorganizat" substanial n privina compoziiei specifice. 4.3.1. Producia agricol Producia agricol va fi afectat de schimbrile globale n mod foarte diferit, n diferite pri ale lumii. Estimrile recente indic creteri ale recoltei la altitudini medii i nalte, dar indic descreteri la altitudini mai joase, acolo fiind cele mai mari cereri de hran: a) n condi ii ideale de cmp, recoltele de gru par s creasc ceva mai mult de 10% la o concentra ie dublat a CO 2 ; o cre tere de 5-7% este mai realist n condi ii medii de gospodrire (Pinter i al., 1996), b) principalele modele privind producia de gru se perfecioneaz repede ns este nevoie de foarte mult atenie cnd se fac extrapolri n spaiu folosind un singur model, c) temperaturile peste 32 C reduc recoltele de orez d atorit sterilizrii spicului. Acesta nu are legtur cu sporirea CO2. Cele mai multe modele privind producia de orez cad de acord asupra potenialului mare de recolt; i sugereaz o reducere de cca. 5% n producie la ridicri de temperaturi peste 32 C,

23/147

d) Schimbarile climatice globale vor exacerba impactul deja semnificativ al duntorilor, bolilor i buruienilor asupra produciei agricole.

4.3.2. Puni i zone mpdurite Limita ntre terenul agricol i zona mpdurit se va modifica n favoarea terenurilor agricole i pentru psunat n rile n curs de dezvoltare n primul rnd datorit presiunii demografice. Schimbrile produciei de eptel n zonele mpdurite vor fi dominate de o reducere a suprafeei terenurilor datorit cultivrii lor i schimbrilor care vor interveni n evapotranspiraie i precipitaii. O cantitate dubl de CO2 fa de cantitatea actual va spori producia pe diferite pajiti i terenuri mpdurite cu pn la 20%, depinznd de limitrile de temperatur, ap i nutrieni. O analiz a efctelor pentru punile subtropicale indic faptul c o cretere cu 5% n producia punii datorit CO2, va conduce la o cre tere cu 3% n medie pe termen lung a numrului bovinelor, prin reducerea variabilitii produciei primare nete de la un an la altul.

4.3.3. Pdurile gospodrite pe baz de planuri de amenajare Studiile pe termen scurt ale cre terii CO2 n pdurile amenajate arat o cretere de producie a biomasei pentru arborii tineri crescu i n condiii de fertilitate. Aceast cretere va fi totui redus pe termen mai lung ca urmare a efectului unei respiraii mai intense a arborilor. Aceast reducere poate fi substanial compensat prin efectele interactive ale CO2 i depunerea atmosferic a azotului; efectul net fiind incert (Jekerman 2000).

4.3.4. Soluri

Controlul principal asupra nivelurilor de materie organic din sol i controlul eroziunii vor continua s fie obiective prioritare n urm toarele cteva decade n managementul resurselor terestre.

Schimbrile n covorul vegetal datorate modificrilor pe termen scurt n variabilitatea climei vor fi din ce n ce mai semnificative, mai ales n regiunile semiaride.

24/147

O cretere pe termen lung a temperaturii medii va accelera oxidarea materiei organice din sol mai ales dac ea va permite ca noi terenuri s fie transformate n culturi.

Schimbarea climei va afecta de asemenea eroziunea solului care crete liniar cu precipita iile medii, dar neliniar cu viteza vntului, cu un prag pentru o cretere rapid i semnificativ a eroziunii eoliene la o vitez a vntului de aprox. 5,5m/s.

Localizarea geografica a principalele fenomene meteorologice care sunt asociate schimbarilor climatice si vor afecta principalele ecosisteme in deceniul 2010-2020 conform scenariilor actuale pesimiste

- Seceta va persista pentru intregul deceniu in regiuni agricole cheie si in zonele din vecinatatea centrelor populate din Europa si estul Americii de Nord - Temperaturile medii anuale vor scadea cu pana la 5 grade F in Asia si America de Nord si cu pana la 6 grade F in Europa - Se vor inregistra cresteri de temperatura cu pana la 4 grade F in zone cheie din Australia, America de sud si sudul Africii - Furtunile de zapada si vanturile se vor intensifica, amplificand impactul modificarilor climatice. Europa occidentala si Pacificul de nord se vor confrunta cu vanturi intensificate dinspre vest. Fiecare an din deceniul 2010-2020 va inregistra scaderi ale temperaturii medii in Nordul Europei, ducand la o scadere cu pana la 6 grade Fahrenheit in 10 ani. Media precipitatilor anuale in aceasta regiune va scadea cu pana la 30%, iar vanturile se vor inteti cu 15% in medie. Conditiile climatice vor deveni mult mai severe in regiunile continentale interioare din Nordul Asiei si din America de Nord. Efectele secetei vor fi mult mai devastatoare decat disconfortul produs de scaderea temperaturilor in zonele agricole populate. Cu reducerea dramatica a precipitatiilor in aceste zone, lacurile vor seca, regimul de curgere al raurilor va cadea iar rezervele de apa potabila se vor imputina, coplesind disponibilitatile si secand rezervele. Se vor inregistra mega-secete in regiuni cheie din sudul Chinei si nordul Europei in jurul anului 2010 si vor dura de-a lungul intregului deceniu. In acelasi timp, zone care erau relativ uscate de cateva decenii vor trece prin ani intregi de ploi torentiale, cu rauri care vor iesi din matca ducand la inundatii si in regiuni care se bazau pe agricultura pe pamant uscat. In regiunea nord-atlantica si in nordul Asiei, se vor inregistra cele mai pronuntate raciri in miezul iernii lunile decembrie, ianuarie, februarie desi efectele sale se vor face simtite si in celelalte anotimpuri, racirea va deveni foarte intensa si mult mai putin predictibila. Pe masura ce se va acumula zapada in regiunile de munte, racirea se va intinde si pe perioadele de vara. Pe langa racirea si seceta pe timp de vara, viteza vantului se va inteti pe masura ce circulatia atmosferica va avea un caracter zonal. In vreme ce tiparele meteorologice vor fi perturbate pe intreg mapamondul, efectele schimbarilor vor fi mult mai pronuntate in nordul Europei in primii 5 ani de

25/147

dupa colapsul circulatiei termosaline. Pana in a doua jumatate a acestui deceniu, conditiile meteorologice aspre si friguroase se vor raspandi spre sudul Europei, America de Nord si chiar mai departe. Nordul Europei se va raci pe masura ce tiparul de vreme rece va prelungi persistenta ghetii in partea de nord a nord-Atlanticului, creand astfel o racire si mai accentuata si marind perioadele cu temperaturi de iarna. Vanturile se vor inteti, pe masura ce atmosfera va incerca sa faca fata gradientului de temperatura si mai puternic pe linia pol-ecuator. Aerul rece care va circula pe continentul european va determina in special conditii aspre pentru agricultura. Combinatia vantului cu seceta va duce la raspandirea furtunilor de nisip si alunecarilor de teren. Un scenariu alternativ pentru emisfera sudica Exista o mare incertitudine in ceea ce prinveste dinamica climatului din emisfera sudica, in special din cauza lipsei de date paleoclimatice, care nu sunt disponibile decat in ceea ce priveste emisfera nordica. Tiparele meteorologice pentru regiuni cheie din emisfera sudica le-ar putea imita pe cele din emisfera nordica, devenind mai reci, mai secetoase si mai severe pe masura ce valul de caldura va calatori din tropice spre emisfera nordica, incercand sa echilibreze din punct de vedere termodinamic sistemul climatic. Ca o alternativa, racirea emisferei nordice ar putea duce la cresterea incalzirii, regimului de precipitatii si furtunilor din sud, pe masura ce caldura transportata in mod normal din regiunile ecuatoriale de catre curentii oceanici va fi blocata, iar incalzirea pe baza gazelor de sera va continua sa se accelereze. In orice caz, nu este implauzibil ca schimbarile climatice sa aduce situatii extreme in multe regiuni cheie populate si zone agricole agricole afectand resursele de hrana, apa si energie.

REGIUNILE AFECTATE: 2010-2020

26/147

EUROPA. Afectata cel mai mult de schimbarile climatice, temperaturile medii anuale vor scadea cu 6 grade F intr-o perioada mai mica de un deceniu, schimbari mult mai dramatice inregistrandu-se de-a lungul coastei nord-vestice. Climatul din N-V Europei va fi mai racoros, mai secetos, cu vanturi mai puternice, asemanator cu cel din Siberia. Partea de sud a Europei va resimti mai putin aceste schimbari, insa tot va trece prin perioade intermitente de racire brusca si schimbari rapide ale temperaturii. Precipitatiile reduse vor face ca pierderile/alunecarile de teren sa devina o problema pe intreg continentul, contribuind astfel la epuizarea resurselor de hrana. Europa se va lupta pentru a stavili emigrarea populatiilor din nord si din Peninsula scandinava, care se afla in cautarea tarilor calde, precum si imigrarea populatiilor din Africa si din orice alta regiune. STATELE UNITE. Vremea mai rece, mai secetoasa si cu vanturi puternice va duce la scurtarea anotimpurilor si la scaderea productivitatii in partea de N-E a Statelor Unite si la prelungirea lor, coroborata cu seceta, in partea de S-V. Zonele de desert se vor confrunta cu zapada. Zonele agricole vor suferi de pe urma pierderii terenurilor, datorata cresterii vitezei vanturilor si umiditatii reduse a solului. Trecerea spre un climat mai uscat va fi deosebit de pronuntata in statele din S-E. Zonele de coasta care au fost supuse riscului pe timpul perioadei de incalzire, se vor afla in continuare in pericol, pe masura ce de-a lungul tarmurilor se va inregistra o crestere si mai mare a nivelului oceanelor. Statele Unite isi vor indrepta atentia catre interiorul federatiei, utilizandu-si resursele pentru hranirea populatiei, stavilirea imigratiei si contracararea tensiunilor globale crescande. CHINA. Aceasta tara cu nevoia sa sporita hrana va fi lovita puternic de diminuarea ploilor musonice. Musonii ocazionali din timpul perioadelor de vara vor constitui o binecuvantare prin precipitatiile pe care le vor aduce, insa vor avea efecte devastatoare cum ar fi inundarea pamanturilor despadurite. Se vor inregistra ierni mai lungi si mai reci, temperature va scadea prin evaporarea apei din tot mai putinele precipitatii, afectand astfel resursele de apa si energie. Verile vor fi mai calde. Foametea raspandita va cauza haos si tulburari interne, pe masura ce populatia infrigurata si flamanda a Chinei va trece granitele Rusiei in cautare de resurse energetice. BANGLADESH. Taifunurile persistente si nivelurile ridicate ale marii vor da nastere unor furtuni care vor eroda semnificativ coasta, facand ca mare parte din tara sa devina nelocuibila. Mai mult, nivelurile ridicate ale marii vor contamina resursele de apa potabila aflate in interiorul tarii, dand nastere la crize umanitare. Va avea loc un fenomen de emigrare in masa, cu consecinta unor tensiuni intre statele vecine. ESTUL AFRICII. Kenya, Tasmania si Mozambicul se vor confrunta cu conditii meteorologice usor mai blande, insa vor fi puse la incercare de secetele persistente. Obisnuite cu seceta, aceste tari vor fi cel mai putin influentate de schimbarile meteorologice, insa va fi afectata rezerva lor de hrana, pe masura ce vor fi atinse regiunile producatoare de grane. AUSTRALIA. Ca mare exportator de hrana, Australia se va lupta sa furnizeze alimente pentru regiuni de pe intregul glob, deoarece agricultura sa nu va fi foarte grav afectata de schimbarile mult mai subtile ale climatului. Insa, marea incertitudine in ceea ce privese modificarile climatice din emisfera sudica, vor pune sub semnul intrebarii aceasta asertiune.

27/147

Gulf Stream-ul (Curentul de Convectie Termosalina Nord-Atlantic)

Una din acele aluzii ca ceva ar putea fi altfel decat ni s-a spus a fost prima data publicata n revista Discovery Magazine n septembrie 2002, sub titlul - usor mascat al articolului Incalzire globala surprinzatoare: O noua era glaciara n care se spunea printre altele: oceanografii au descoperit un rau urias de apa dulce n Atlantic, care s-a format din topirea calotei polare. Ei ne atentioneaza asupra posibilitatii perturbarii grave a Gulf Stream-ului, ceea ce ar putea avea ca efect aruncarea intregii emisfere nordice ntr-o iarna vesnica, deosebit de rece.

Gulf Stream-ul (Curentul de Convectie Termosalina Nord-Atlantic), este un curent de apa calda care se deplaseaza dinspre ecuator la suprafata oceanului si se indreapta spre zonele nordice unde are loc schimbul de caldura, prevenind racirea excesiva a Europei de vest si a Canadei. Totodata, acest curent sustine intreaga structura climatica de anotimpuri cu care suntem obisnuiti. Cind curentul ncepe sa se raceasca, el se lasa n adincurile oceanului si si schimba directia de deplasare (sub forma unui riu), spre sud, unde se incalzeste din nou si se ridica treptat la suprafata intorcandu-se la cursul initial. Motorul Termosalin care face posibila aceasta miscare a curentului se afla n nord, unde el intilneste diferenta de salinitate dintre apa sarata a ecuatorului si cea dulce de la pol. Aceasta diferenta face ca riul sa se scufunde n adancuri dupa ce a eliberat n prealabil o anumita cantitate de caldura n atmosfera si astfel apa este impinsa intr-un proces continuu de convectie. Pozitia ocupata de curent n volumul oceanic depinde de diferenta de temperatura. Apa calda urca, iar cea rece coboara. Sa privim acest fenomen n conditiile actuale. Calotele se topesc si cantitati uriase de apa dulce ajung n Atlantic amestecindu-se cu apa sarata de la Ecuator. Rezultatul este ca diferenta de salinitate scade dramatic. Astfel Motorul Termosalin care mentine curentul n miscare perpetua a scazut n putere si desi s-a constatat acest lucru de peste 10 ani, nu s-a acordat atentie suficienta. Pe masura ce Gulf Stream-ul si incetineste mersul, schimbul de caldura n regiunile nord-atlantice a incetinit, iar

28/147

structurile anotimpurilor au suferit modificari, pentru ca ele sunt strict dependente de aceste schimburi calorice. S-a aflat ca, de cteva sute de ori Gulf Stream-ul s-a oprit sau s-a incetinit extrem de mult curgerea Gulf Stream-ului n ultimii 100 de milioane de ani, dar n ultimii 10.000 de ani ai istoriei umane acest lucru s-a intimplat numai de doua ori. De fapt, cea mai recenta schimbare a fost n anul 1300 i.C., cind curentul doar si-a incetinit curgerea rezultind o perioada de 550 de ani care se numeste era glaciara usoara. Pentagonul a constatat insa ca n acea perioada a erei glaciare usoare coasta de est a SUA a devenit extrem de rece iar Anglia avea clima din Siberia de azi, n timp ce coasta de vest a SUA si zona centrala au avut o clima atit de uscata, incit padurile au ars n totalitate. Si deja acest curent a ajuns la 1/3 din viteza sa normala de convectie termosalina ncepind cu 1990. Puteti usor observa ca n ultimii 10-14 ani clima Europei s-a schimbat dramatic. Un studiu recent legat de indienii Anasazi este edificator. In secolul 14, Anasazii au disparut complet din Canionul Chaco din New Mexico si nu se stie daca au apucat sa ajunga prin alte locuri, deoarece nu exista nici un fel de urme. Dar daca ne intoarcem la anul 1300 n care a nceput sa incetineasca Gulf Stream-ul, aflam ca Chaco Canyon a stat 47 de ani continuu fara nici o picatura de ploaie. Arheologii care au prezentat acest studiu nu au stiut ce a provocat aceasta seceta, dar din informatiile Pentagonului rezulta clar ca a fost vorba de o mica incetinire a Gulf Stream-ului. Toate aceste lucruri se repeta n Canada, Europa si SUA deja. Acum probabil va ginditi ca acest curent a carui viteza este n continua incetinire, s-ar putea chiar opri n curind, dar din istoria Terrei tragem concluzia ca acest proces de inrautatire va continua nca cel putin 40 de ani mai inainte de orice alta posibilitate de reechilibrare. Se crede ca Gulf Stream-ul nu numai ca si va continua incetinirea, dar chiar se va opri. Ultima perioada n care aceasta s-a intamplat a fost n urma cu 8200 de ani. Conform cercetarilor efectuate, acum 8200 de ani defectarea GS-ului a lasat Nordul Europei sub o gheata de 800 de metri grosime, iar New York-ul si Anglia au avut cea mai aspra clima posibila din Siberia de azi.Mai mult dect atit, aceasta mica glaciatiune a durat cam 100 de ani. Pe data de 13 iulie 2004 NASA a lansat primul din seria de 3 sateliti, al caror rol este de a studia Incalzirea Globala. Satelitii vor studia stratul de ozon (care e o alta problema), salinitatea si temperatura oceanelor. Probabil aceste studii vor putea calcula n cit timp se vor manifesta evenimentele. TOPIREA GHETII DIN ANTARCTICA In zona Polului Sud, cu citiva ani n urma ghetarul Larsen A s-a spart n bucati, ceea ce a surprins pe cei mai multi oameni de stiinta. La acea vreme ni se spunea de catre personalul stiintific calificat ca evenimentul este studiat si ca nu e mare scofala, deoarece ghetarul era conectat printr-o portiune relativ subtire cu Polul Sud de cteva zeci de mii de ani, asa ca era normal sa se rupa. Aceiasi oameni de stiinta au mai adaugat faptul ca ghetarul Larsen B, din spatele lui Larsen A, n nici un caz nu se va topi si nici nu se va rupe si ca acesta era bine ancorat n masa de gheata a Arcticii. Cu toate acestea, in anul 2003 Larsen B se sparge n bucati si se raspndeste n ocean. National Geografic a publicat fotografii senzationale ale acestui eveniment.

29/147

Aceias oameni de stiinta au venit atunci sa dea alte explicatii, de fapt ghetarul s-a topit intr-o perioada de 6 luni din cauza dimensiunilor sale uriase. Fotografiile succesive luate prin satelit au aratat ca acest ghetar s-a topit n 35 de zile si mai mult dect atit, a facut sa creasca nivelul intregului ocean planetar cu 2 cm. Dupa ce ambele sectiuni polare Larsen A si B au disparut n ocean, constatam cu stupoare ca este expus topirii si uriasul numit Ross, si ca singura piesa care ar fi putut preveni ruperea n bucati a acestui colos era (culmea) Larsen B. Dupa toate sursele Ross se afla ntr-un proces de farimitare. Daca acest colos se va rupe si va aluneca n ocean, va elibera atit de multa apa, incit nivelul oceanic planetar ar putea creste cu 20 de picioare. Iar asta ar putea scufunda multe insule si orase aflate n apropierea tarmurilor.

Ce este si cum apare fenomenul El Nio-Oscilatia Sudica - ENSO? Fenomenul ENSO face parte din variabilitatea naturala a sistemului climatic. Este, mai precis, o manifestare a cuplajului ocean-atmosfera n zona ecuatoriala a Pacificului. Variatiile circulatiei atmosferice deasupra oceanului determina incetiniri sau accelerari ale ventilarii straturilor oceanice, mai ales in regiunile estice, diminuand sau accentuand contrastele termice la suprafata Pacificului, care la randul lor modifica circulatia maselor de aer. Aceste perturbatii se propaga de-a lungul regiunii ecuatoriale a Pacificului, ajungand sa determine fluctuatii ale temperaturii apei de suprafata a oceanului, ale precipitatiilor, presiunii si vanturilor cu o periodicitate cuprinsa intre 2 si 7 ani. Pentru anul 2009, prognozele climatologilor americani de la National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA) indica probabilitati egale pentru aparitia unei stari neutre sau a unei faze negative a fenomenului ENSO. La nivel global, acest lucru inseamna o stopare a cresterii temperaturii medii sau chiar un usor regres, in comparatie cu primele pozitii din topul celor mai calzi ani, inregistrati pe intreaga perioada de observatii instrumentale (incepand cam de la 1850). La nivel regional, in functie de anotimp, pot aparea anomalii de temperatura si precipitatii, mai ales in bazinul Pacificului, dar si in cele doua Americi si Africa de Sud. Influenta fenomenului ENSO asupra Europei este, comparativ, mult mai slaba. Dupa Met Office Hadley Centre (Marea Britanie), pe primele pozitii ale acestei ierarhii se situeaza, in ordine, anii: 1998, 2005, 2003. Este interesant de notat ca anul 1998 a fost beneficiarul unei puternice faze pozitive a fenomenului ENSO, ceea ce n-a fost cazul anului 2005, foarte aproape si el de recordul absolut ale celei mai mari temperaturi medii globale inregistrate. Anul 2008 este pe pozitia a X-a in aceasta ierahie. Este un exemplu relevant al felului in care semnalul incalzirii globale se suprapune peste fluctuatiile naturale ale sistemului climatic, acestea din urma putand, pe scari de timp interanuale, sa-l intensifice sau sa-l mascheze.

30/147

CUVINTE CHEIE : Rapoartele privind Schimbrile Globale i Ecosistemele Terestre (GCTE), Consiliului Interguvernamental pentru Schimbri Globale, Cadrul General pentru Convenia privind Schimbrile climatice (FCCC), Sistemele ecologice, Topirea calotei polare, Nivelului marii, Impactul schimbarilor. INTREBARI : 1. Care este efectul combinat al creterii CO2, al temperaturilor crescute i al depozitelor de azot ? 2. Generalizri referitoare la dinamica vegeta iei n secolul urmtor conform lui Jekerman (2000) ? 3. Pe ce sunt bazate modelele de simulare folosite pentru a cuantifica dinamica vegetatiei? 4. Cum se estimeaz c va fi afectat productia agricola de schimbrile globale n mod diferit, n diferite pri ale lumii ? 5. Cum se estimeaz c va fi afectat productia forestiera de schimbrile globale ?

CURS IV :

Estimarea ameninrilor globale pentru natur i mediu:


Articolul 2 al Conveniei cadru privind schimbarile climatice (UNFCCC), confirma in mod explicit importanta ecosistemelor naturale, a productiei de hrana si a dezvoltarii economice durabile. Raportul se refera la sensibilitatea, adaptabilitatea si vulnerabilitatea sistemelor ecologice si economice: -schimbarile climatice determinate in continuare de om reprezinta un stress suplimentar cu efect aditiv fata de sistemele ecologice si socio-economice deja
31/147

afectate de poluarea industriala din trecut. Cele mai vulnerabile sisteme sunt acelea cu cea mai mare sensibilitate la schimbarile climatice si cea mai slaba adaptabilitate. -majoritatea sistemelor globale sunt foarte sensibile la schimbarile climatice, sistemele ecologice naturale, sistemele economice si sistemele societatii umane sunt sensibile atat la magnitudinea cat si la ritmul acestor schimbari. -impactul schimbarilor climatice este greu de cuantificat: studiile existente sunt incomplete, intelegerea curenta a multor procese critice este nesigura; schimbarile climatice la scara regionala sunt dificil de prevazut cu exactitate si la fel estimarea cantitativa a impactului schimbarilor climatice asupra unui anume sistem bine localizat; sistemele sunt subiectul a multiple stressuri climatice, sau non-climatice, caror interactiune este dificil de estimat si evaluat. Majoritatea studiilor de impact actuale, au luat in considerare raspunsul posibil al sistemelor in fata unor schimbari climatice rezultate doar din dublarea concentratiilor dioxidului de carbon atmosferic. Foarte putine studii dintre cele efectuate recent, au avut in vedere raspunsurile dinamice la crestera continua a concentratiilor gazelor cu efect de sera si doar cateva studii au examinat consecintele unei cresteri peste dublul echivalentului de CO2 atmosferic. Avansul tehnologic a sporit in general optiunile de adaptare a sistemelor organizate ca cele din agricultura si aprovizionarea cu apa; multe regiuni ale lumii au insa un acces limitat la aceste tehnologii si la informatiile necesare. Eficienta si costul efectiv de utilizare al strategiilor de adaptare vor depinde de disponibilitatea resurselor financiare re, de transfer de tehnologie si practicile specifice (culturale, educationale, manageriale, institutionale legale). Adaptarea va putea fi facilitata prin introducerea problemelor schimbarilor climatice in deciziile privind utilizarea resurselor si dezvoltarea, si in planurile de planificare a investitiilor. Vulnerabilitatea sanatatii umane si a sistemelor socio-economice depinde de circumstantele economice si de infrastructura institutionala; aceasta implica de fapt ca sistemele tarilor in curs de dezvoltareu sunt mai vulnerabile deoarece circumstantele economice si institutionale sunt mai putin favorabile. Locuitorii tinuturilor aride sau semi-aride ale zonelor din insulele mai sunt in mod deosebit vulnerabili la schimbarile climatice. Unele regiuni au devenit mai vulnerabile la furtuni, inundatii sau secete, ca rezultat al cresterii densitatii populatiei in arii sensibile ca bazinele raurilor sau campiile costiere. Activitatile umane, care fragmenteaza multe peisaje, au sporit vulnerabilitatea sistemelor slab organizate sau neorganizate. In concluzie vulnerabilitatea creste pe masura ce capacitatea de adaptare scade, iar reusita adaptarii, depinde de evolutia tehnologica, de organizarea institutionala, de posibilitatile de finantare si schimbul de informatic.

Schimbri privind biodiversitatea


Biodiversitatea reprezint totalitatea genelor, speciilor i ecosistemelor dintr-o regiune (WRI, IUCN, UNEP). Biodiversitatea poate fi divizat n trei categorii ierarhice mari: gene, specii, i ecosisteme i poate fi analizat din punct de vedere structural, compoziional i funcional. n general, la ora actual, pentru analiza

32/147

biodiversitii se descriu aspecte diferite ale sistemelor vii i pe care oamenii de tiin le msoar n diferite moduri: diversitate genetic, diversitatea speciilor, diversitatea ecosistemelor i mai nou diversitatea peisajului. Pe lng acestea, sunt considerate importante i alte expresii ale biodiversitii: abundena relativ a speciilor, structura de vrst a populaiilor, schimbrile compoziionale i structurale n timp i chiar unele procese ecologice ca predatorismul, parazitismul i mutualismul. Pentru scopul Conveniei pentru Diversitate Biologic (CBD), biodiversitatea este definit ca variabilitatea dintre organismele vii, variabilitate generat de toate sursele, inter alia terestre, marine i alte ecosisteme acvatice i variabilitatea din complexele ecologice i care include variabilitatea n interiorul speciilor, ntre specii i variabilitatea ecosistemelor (UNEP, CBD). O definiie interesant a biodiversitii este dat de Faith-1992 i Baker-2002 (din Clausen 2003): lungimea cumulat a ramurii filogenetice. West (1993) consider biodiversitatea ca un concept cluster, foarte greu de definit, iar speciile pot servi ca o msur surogat a biodiversitii. Diversitatea Alpha reprezint diversitatea msurat ca numr de specii ce apar pe o suprafa bine delimitat (Huston 1944). Diversitatea Beta caracterizeaz diversitatea unei specii ntr-o arie dat i a fost definit de ctre Whittaker n 1960, ca reprezentnd gradul n care se schimb speciile de-a lungul unui gradient fiziogeografic sau habitat (Kimmins, 1997) sau ca diversitatea speciilor i complexitatea comunitiilor structurale ntr-un tip de pdure sau ecosistem local. Diversitatea Gamma a fost definit de ctre Cornell (1985) i caracterizeaz diversitatea pe o arie foarte larg, avnd conotaii directe legate de diversitatea peisajului. Astfel diversitatea speciilor poate fi asimilat cu bogia de specii (numrul de specii), cu diverse msurri pentru abundena relativ a speciilor, sau cu un indice ce combin bogia de specii cu raritatea sau abundena speciilor respective pe teritoriul dat.

Principalele niveluri ale biodiversitii

Diversitatea genetic intraspecific Variabilitatea inter i intrapopulaional a unei specii, determinat de variaia informaiei genetice nscris n secvenele celor patru perechi de baze, care constituie codul genetic reprezint diversitatea genetic intraspecific. Groonbridge (1992) apreciaz cantitativ diversitatea genetic a speciilor ca practic infinit i precizeaz c numrul posibil de combinaii ale diferitelor forme ale fiecrei secvene de gen depete numrul de atomi existent n univers. Diversitate genetic poate fi identificat la diferite

33/147

niveluri de organizare, ADN total celular, ADN mitocondrial, numrul cromozomilor, structura cromozomilor .a.. Cercetri recente apreciaz c doar 1% din diversitatea genetic, i gsete expresia n controlul unor caractere i nsuiri ale organismului; restul rmne necunoscut n ceea ce privete rolul i semnificaia (informaie redundant). Exist astzi colective de specialiti care lucreaz la decodificarea genomului la unele specii. Pentru speciile de arbori exist programul de cercetare pentru decodificarea genomului principalelor specii forestiere DENDROME n S.U.A. i programul EUFORGEN n Europa. Stabilitatea caracterelor la speciile actuale este dat de faptul c genele care controleaz procese biochimice fundamentale sunt puternic conservate i n general au o variaie redus care exercit un puternic efect asupra viabilitii organismului respectiv.

Factorii determinani ai diversitii genetice Factorii determinani ai diversitii genetice sunt (Stnescu 1992, Enescu 1996): -recombinrile i schimburile de gene, se realizeaz n populaiile panmictice, n timpul gametogenezei i determin o reaezare a informaiei genetice ntr-un numr practic infinit de combinaii genetice dup legi probabilistice. -interaciunile ntre gene: principale (care au ca efect apariia unui caracter) i/ sau ntre gene modificatoare (inhibeaz sau intensific efectele altor gene). Majoritatea caracterelor i nsuirilor cantitative sunt rezultatul aciunii genelor cu efect aditiv, variabilitatea lor fiind direct proporional cu numrul de gene aditive care le controleaz. -mutaiile sunt modificri genetice ntmpltoare care determin variaii prin apariia brusc de noi caractere ce se transmit ereditar dar pot fi reversibile. -migraia, este fenomenul prin care o populaie primete gene noi care combinndu-se cu genele autohtone amplific patrimoniul ereditar prin apariia de combinaii genetice noi. Migrarea se realizeaz ntre populaii adiacente sau ndeprtate, dar include i transferul interspecific de gene ntre populaii.

Diversitatea speciilor

Diversitatea speciilor trebuie privit ca suma diversitii totale a speciile care triesc pe Pmnt. O specie poate fi definit astfel: -din punct de vedere morfologic: grup de indivizi distinci morfologic, fiziologic, biochimic. -din punct de vedere biologic: grupuri distincte de indivizi care se pot mperechea numai ntre ei astfel nct dau natere la organisme viabile sau grup de populaii naturale izolate reproductiv de alte asemenea grupuri (Maximilian i Ioan, 1984).

34/147

Specia este considerat astzi un element central al biodiversitii, dar definirea acestui concept variaz n limite foarte largi. Mettler i Gregg (1969), considerau urmtoarele definiii: conceptul evolutiv (Simpson 1961) care consider specia ca o succesiune de populaii strmo-urma care evolueaz separat de celelalte specii, conceptul tipologic (specia morfologic), bazat pe diferenele morfologice, fiziologice sau biochimice ntre specii, conceptul nondimensional ce consider ca specii, populaiile care nu schimb ntre ele gene prin fecundare ncruciat, chiar dac ocup acelai teritoriu geografic sau biotic (trind n nie diferite). Lipsa fertilitii la ncruciarea a dou populaii diferite denot c avem de a face cu specii diferite, conceptul multidimensional consider specia ca un sistem multidimensional rspndit pe un spaiu geografic definit prin totalitatea relaiilor reproductive dintre populaii. conceptul de specie biologic se refer numai la speciile cu sistem de reproducere sexuat i incude un grup de populaii efectiv sau potenial izolate reproductiv de alte populaii (Mayr, 1963).

n literatur mai exist i alte concepte pentru definirea speciei: specie nominalist (Robinet citat de Ceapoiu 1988), specie evolutiv (Simpson, 1961), specie genetic (Ceapoiu 1988)...

Diversitatea comunitilor sau a ecosistemelor

Conceptul de ecosistem i comunitate

Ecologia modern este o disciplin de natur holistic, care are ca obiect studierea structurii i funcionrii ecosistemelor, iar termenul ecologie a fost creat de Haeckel (1866) (tiina global al crei obiect este studiul interrelaiilor dintre organisme i mediul lor de via). Biosfera, n intregul ei, este organizat ntr-o reea complex de ecosisteme colective n care via vegetal i animal sunt armonice dar i antagonice (Chiri, 1974; Stugren, 1975). Ecosistemul este casa comun a numeroaselor specii de organisme convieuitoare (Doni din Vald et al. 1997). Primele studii detaliate asupra distribuiei ecologice a plantelor au condus la clasificarea comunitilor biologice. Abia apoi s-a realizat c

35/147

organismele sunt legate direct i indirect, prin relaiile trofice i c aceste relaii unesc speciile n uniti funcionale. Dup ce Clements (1935) a studiat asociaiile de plante ca sisteme de organizare, iar Gleason (1939) a considerat asociaiile ca suma proprietilor prilor lor componente, s-a neles c sistemele care exprim numai proprietile de organizare sau regularizare nu constitue o abordare corespunztoare. Cel care a folosit termenul ecosistem pentru a desemna sistemul, mai mult sau mai puin stabil, compus din biocenoz i biotop a fost Tansley, n 1935 (Enescu et al., 1997). Mediul fizic mpreun cu comunitatea biologic poart numele de ecosistem. Ecosistemul este considerat astzi un sistem informaional deschis, cu capacitate de autoconservare, autoregenerare, autoreproducere i de dezvoltare de la forme simple la forme complexe de organisme i stabilitate n relaie cu alte sisteme. Unii autori definesc conceptul de comunitate biologic: speciile care ocup un anumit teritoriu i interaciunile dintre ele (Primack et al, 2003). Exemple de comuniti ar putea fi: tipurile de pdure, stepa, recifii de corali, mlatinile. Comunitile biologice astfel definite pot altera mediul fizic caracteristic unui ecosistem, ntr-un ecosistem terestru de exemplu, viteza vntului, umiditatea, temperatura i caracteristicile solului pot fi influenate local, de plantele i animalele prezente. Biotopul sau habitatul este o arie geografic de ntindere i volum variabile, supus unor condiii de mediu, dintre care cele dominante sunt omogene. Biotopul sau staiunea-biotop este considerat n ecologie ca mediul intern sau micromediul ecosistemului n opoziie cu mediul su exterm i cu macromediul acestuia, din afara limitelor convenionale ale ecosistemului (Doni din Vald et al. 1997). Astfel definit, biotopul este o ntindere geografic, mai mult sau mai puin bine delimitat, care nglobeaz resurse suficiente pentru a putea asigura meninerea vieii; el poate fi de natur organic sau anorganic (Enescu et al. 1997). Biocenoza este o comunitate de microorganisme, plante i animale, care se formeaz sub influena unui complex de factori de mediu i a relaiilor dintre acestea i mediu. Aceste comuniti convieuiesc n aceeai arie geografic (habitat), ntre ele avnd loc o diviziune a activitilor i funciilor prin care se realizeaz integrarea comunitii biologice. Biocenoza are drept trstur caracteristic, determinant pentru existena ei, relaiile contradictorii i totodat unitare dintre populaiile (speciile) componente (Botnariuc, 1979). Nia ecologic reprezint setul unic de resurse utilizate de ctre o specie ntr-o comunitate biologic. Fiecare component a niei poate ns deveni factor limitativ i poate restriciona mrimea populaiei. Clasificarea ecosistemelor din aceast imens amplitudine de variaie i integrarea lor n sisteme manageriale este o problem actual major a biologiei iar dificultatea principal este dat de terminologia divers folosit de diveri autori (comunitate, habitat, ecosistem, biom) care nu a reuit pn n prezent s fie general acceptat. Prin lucrarea Tipuri de ecosisteme forestiere din Romnia, (Doni, N.; Chri, C.; Stnescu, V., 1990) s-a reuit o clasificare care este considerat deosebit de interesant de specialiti din diverse ri. Exist

36/147

procupri majore actuale care clasific vegetaia forestier european n 30 de tipuri pentru a avea astfel baza unui sistem de evaluare integrat al biodiversiii ecosistemelor forestiere. i n cazurile de mai sus, i n alte cazuri, ncercrile de clasificare a unitilor ecologice se bazeaz n primul rnd pe identificarea speciilor care se ntlnesc n ele, a relaiilor ntre ele i pe o descriere a caracteristicilor fizice ale suprafeelor pe care le ocup. n mare msur, n practic, diversitatea ecosistemelor este adesea evaluat dup diversitatea speciilor componente, abundena relativ a diferitelor specii i uneori dup tipologia speciilor. Ca prime realizri n domeniu, s-au realizat hri globale sau regionale ale ecosistemelor utiliznd tehnologii clasice sau de ultim or (GIS) : - Clasificarea biogeografic a vegetaiei pe harta lumii (The Classification of Biogeographical Biomass of the World Map), bazat n principal pe date geografice i vegetaie i propus de ctre Udvardy (1975) avnd ca uniti de clasificare bionii", -Ecoregiunile continentelor ( The Ecoregions of the Continents. Map) descris de catre Bailey (1989) prezint distribuia ecosistemelor la scar regional bazat pe clim i vegetaie i divizeaz globul n patru domenii mari: polar, temperat umed, temperat uscat i tropical umed i n subuniti (divizii, provincii), -Harta mondial a ecosistemelor majore (Major World Ecosistems Map) este o hart ecologic global ce prezint ecosistemele primare din lume (Olson et al., 1983), -Harta de clasificare a zonal a potenialului de via (The Holdridge Life Zone Clasifcation Map) este o schem de previziune a potenialului vegetaiei pe baza efectelor temperaturii, ale ploilor i ale evapotranspiraiei (Holdridge, 1967), Aceste sisteme de clasificare a ecosistemelor sunt de mare importan pentru elaborarea unei politici raionale de ocrotire a naturii i conservare a biodiversitii. Variabilitatea local este determinat nu numai de capacitatea de support a mediului ci i de accesul la o regiune pentru a o coloniza, sau de abilitatea organismelor componente de a suporta variaia condiiilor de mediu. Ocrotirea naturii este un proces care trebuie mbriat global i istoric. O asemenea abordare ar putea conduce la conservarea dinamic a biodiversitii i a resurselor genetice (Stnescu, 1997; Enescu et al, 1997, Borlea 2004).

Relaii n ecosisteme Pentru studiul ecosistemelor, ecologia contemporan ia n considerare : evaluarea interaciunii dintre organisme i mediul lor (habitatul) ce folosete amprenta ecologic ca indicator adecvat pentru evaluarea de mediu (Opschoor 2000). evaluarea gradului de adaptare al speciilor, populaiilor i comunitilor dintr-un ecosistem la schimbrile din mediul lor de via, utiliznd uneori la elaborarea modelelor teoretice i a prognozelor, pe lng datele recente, i date istorice. Cele dou componente ale ecosistemului sunt biocenoza i habitatul. Literatura de specialitate (Stugren, 1982) evideniaz lipsa de unitate n tratarea conceptului de biocenoz, existnd abordri specializate din punct de vedere taxonomic, autecologic, sinecologic i

37/147

altele. Nu se insist asupra lor pentru c sunt mai importante relaiile directe i indirecte dintre factorii componeni, eseniali pentru nelegerea procesului evoluiei. Rezultatul acestor relaii este selecia natural i deci procesul transformrii adaptive a populaiilor i speciilor. Interaciunea dintre organisme i mediul lor (habitatul) include: 1. relaiile cu factorii mediului abiotic, care condiioneaz dezvoltarea sau chiar existena populaiei 2. relaiile cu factorii biologici : o relaii intraspecifice : interaciunile cu ali indivizi ai aceleiai populaii sau specii, care au forme diferite, dar sunt vitale populaiei date, o relaii interspecifice, care nsumeaz totalitatea dependenelor directe i indirecte dintre specii: neutralism - nu exist relaii ntre dou populaii (specii), competiie (concuren), ce se realizeaz ntre dou populaii care ocup aceeai ni ecologic (cu aceleai cerine fa de mediu), mutualism, cnd populaiile sunt dependente una faa de alta sau au cerine complementare fa de factorii de mediu; mutualismul este larg rspndit n natur, protocooperare, cnd ambele specii profit de pe urma convieuirii, dar relaia nu este obligatorie, ca o condiie a existenei, comensalism, cnd relaia este obligatorie pentru comensal n timp ce gazda" nu este afectat de aceast convieuire, predatorism, cu rol major n selecia natural i de control al efectivelor speciei prad, parazitism, ca relaie obligatorie, cu efect pozitiv pentru parazit i negativ pentru gazd, relaiile interspecifice legate de reproducere, n situaia n care o specie este mediu pentru depunerea oulor la insecte, cuiburilor de psri etc. sau prezena unor specii de insecte sau psri pentru polenizarea (agent vector) altor specii, relaii interspecifice legate de aprare, care pot fi de mai multe feluri : individual pasiv i activ, electiv, mimetism, homocromie, imitaie, relaii interspecifice legate de rspndirea speciilor, care mbrac forme foarte variate, de la transportul ntmpltor de semine, ou etc. pn la forme mai complexe interferate cu relaii trofice.

3. succesiunea este o caracteristic major a ecosistemelor forestiere adic procesul gradual sau brutal de schimbare a compoziiei de specii, a structurii comunitii i
38/147

caracteristicilor fizice ce apar n urma evoluiei naturale sau sub influena activitilor antropice. Exist o succesiune natural n general gradual i o posibil succesiune brutal determinat de om sau de dezastre naturale, 4. capacitatea de suport exprimat ca numr de indivizi ai speciilor care utilizeaz resursele ecosistemului i n relaie direct cu predatorismul, Relaiile trofice sunt n dinamica lor sunt cele mai importante ntr-un ecosistem. Lanurile trofice reprezint cile eseniale prin care se face transferul de energie, materie i informaie n ecosistem. ntre populaiile diferitelor specii ce compun acelai nivel trofic, adesea are loc competiia. Rezultatul ei duce, prin aciunea seleciei, la diferite adaptri ale populaiilor, la separri pariale sau totale a nielor ecologice. n funcionarea lanurilor trofice sunt importante i fluxul de energie i circuitul materiei. Cunoaterea acestor relaii din ecosistem este de real valoare pentru stabilirea unei strategii eficiente pe termen lung de ocrotire a naturii prin conservarea ecosistemelor.

O analiz recent a tendinelor privind biodiversitatea n principalele ecosisteme terestre a identificat c principalele cauze de pierdere a biodiversitii n viitorul apropiat vor fi schimbrile n folosina terenului, n special transformri de habitate i fragmentarea complexelor de ecosisteme. Al doilea factor important identificat a fost invazia speciilor strine, dei tendinele sunt mai puin sigure aici, concluzia general este c speciile strine vor reprezenta o problem din ce n ce mai mare n viitor datorit: a) globalizrii economiei i n consecin, mobilitii persoanelor i materialelor; b) vulnerabilitii ecosistemelor perturbate la invazii de specii strine. Schimbrile n compoziia atmosferei i clima sunt privite ca factori pe termen lung, dar cu o sporire a importanei relative n timp. Cu toate acestea schimbrile n fixarea azotului au impact important pe termen scurt asupra diversitii speciilor mai ales n rile dezvoltate. Cercetarea consecinelor acestor schimbri ale diversitii biologice pentru funcionarea ecosistemelor terestre este nc n faza pionieratului. Totu i cteva tendine se desprind din rezultatele cercettorilor actuale: a) experimente efectuate pe termen relativ scurt i raportate catre organismele ONU i CBD arat o rela ie pozitiv ntre productivitatea primar i bog ia de specii: creterea numrului de specii cre te probabilitatea de a avea cel pu in una din speciile prezente productiv n condiiile de mediu variabile ca urmare a schimbrilor climatice; speciile suplimentare pot fi capabile s-i nsueasc resurse care nu sunt folosite de alte specii (datorit diferenelor legate de adncimea nrd cinrii, fenologie, forma azotului utilizat etc). b) pe lungi perioade de timp bog ia de specii poate tampona func ionarea defectuoas a ecosistemului n cazul evenimentelor extreme sau efectelor ne-anticipate ale schimb rilor climatice globale. Un ecosistem se poate menine funcional prin r spunsuri de func ionare diferite ale speciilor asem n toare existente la

39/147

varia iile din mediu. Astfel, diversitatea genetic mare n interiorul speciilor i diversitatea func ional ntre specii asem n toare creeaz o siguran mare fa de schimb rile mari n func ionarea ecosistemului. c) speciile care au impact puternic asupra funcionrii ecosistemului (cele care modific disponibilitatea resurselor; structura trofic; regimul de perturbare) fac ca introducerea sau pierderea unei singure astfel de specii n ecosistem s aib efecte profunde asupra ecosistemului. d) probabilitatea dispariiei speciilor n complexele de ecosisteme fragmentate este n cretere, ca o consecin a scderii mrimii populaiei i descre terii legturilor ntre subpopula ii.

Ciclul carbonului
Potenialul ecosistemelor terestre de a absorbi cantiti importante de CO2, ncetinind astfel acumularea de CO2 n atmosfer i reducnd ritmul de schimbare al climei, reprezint un aspect major n dezbaterile privind controlul emisiilor de CO2 , iar n elegerea actual a ciclului global al carbonului se bazeaz pe un bilan constituit de surse i asimilatori de CO2. Sursele principale de CO2 n atmosfer sunt: - emisii din combustia combustibililor fosili i produc ia de ciment; - emisii rezultate din modificri n utilizarea terenurilor din zonele tropicale; - emisiile rezultate n urma activitilor umane. Asimilatori principali de CO2 din atmosfer sunt: - nmagazinarea n diverse componente din atmosfer; - absorb ia oceanic; - absorbia datorit revigorrii pdurii din emisfera nordic; - fertilizarea cu CO2; - depunerea de azot. Analizele fcute ntre 1980 - 1989, arat c n aceast perioad, biosfera terestr a fost n echilibru n ceea ce privete emisia i absorb ia de CO2. Prin utilizarea terenurilor din zonele tropicale s-au eliminat cca 16 milioane tone de CO2 ce au fost absorbite de ecosistemele terestre prin efectul combinat al refacerii pdurii, fertilizare cu CO2 i acumularea azotului. Dimensiunea acestor bazine de absorbie terestre a carbonului a fost demonstrat pentru unele zone, dar nu la scar global . Este posibil ca aceast cretere s fie mp rit ntre foarte multe ecosisteme, fiind astfel dificil de detectat. Problema este dac aceast capacitate curent a biosferei terestre de a absorbi CO2 poate fi men inut sau sporit n viitor. Prognoza unor scenarii viitoare este dificil, deoarece factorii implicai nu pot fi prevzui i considera i ca atare cu prea mult siguran pentru viitor.

40/147

Estim rile anuale medii ale cantit ii totale de carbon pot fluctua datorit variabilit ii climatice interanuale. Bilanul este n cele din urm echilibrat spre 0. n ciuda acestor incertitudini, pot fi estimate ns, tendinele (direc iile) de evoluie, o cre tere sau o descre tere a cantit ii totale de carbon, prin urm rirea tendin elor a trei procese principale: - utilizarea terenurilor, - schimbri structurale ale ecosistemelor, - fiziologia ecosistemelor.

Schimbri n utilizarea i ocuparea terenurilor O cretere a populaiei de aproape l miliard pentru un deceniu impune o cretere susinut a produciei alimentare, n conformitate cu estimrile Modelelor Integrate de Apreciere a Efectelor Gazelor de Ser (IMAGE model) i cu alte analize (Sathaye , 2000), aceast cretere va cauza continua conversie a ecosistemelor naturale n sisteme agricole, n special n Africa i Asia i intensificarea produciei terenurilor agricole actuale. Aceste dou procese accelereaz aproape ntotdeauna eliminarea de carbon n atmosfer, astfel nct ritmul emisiilor din aceste surse va fi meninut la nivelul actual sau chiar va spori. n plus, pe msur ce tot mai mult teren forestier sau de alt natur este transformat n teren agricol, rmn tot mai puine zone cu ecosisteme naturale apte s asimileze carbonul, reducndu-se astfel puterea de asimilare a biosferei terestre.

Schimbarea structural a ecosistemelor Schimbrile n compoziia i structura ecosistemelor sunt realizate de o combinaie ntre practicile de gospodrire i schimbare n compoziia atmosferei. Creterea biomasei ce poate fi observat n mod curent pe multe suprafee mpdurite, reflect schimbri succesive datorate modificrilor anterioare n cadrul gospodririi pdurilor. Efectele viitoarelor schimbrii globale, se vor suprapune tendinelor din prezent, n particular, tendina actual de cretere a biomasei n anumite zone poate fi reversul schimbrilor globale cu efecte de importan sporit. Datorit schimbrilor globale, ansamblul vegetaiei prezente este posibil s se modifice, prin creterea mortalitii unora dintre componente, urmat de stabilizarea i creterea unor noi ansambluri. Mortalitatea vegetaiei actuale, care elimin carbon n atmosfer, este un proces rapid, n timp ce absorbia de carbon din atmosfer este un proces mult mai lent (Jekerman 2000).

Factori fiziologici care pot afecta ecosistemul

41/147

Printre factorii fiziologici specifici care pot afecta echilibrul carbonului pe termen lung n cadrul ecosistemelor terestre sunt:

Emisiile din sol Creterea temperaturilor presupune i creterea oxidrii materiei organice din sol. Observaii de la latitudini mari, unde ariile continentale au fost supuse unei creteri a temperaturii n ultimile trei decenii, arat c unele ecosisteme de tundr din Alaska i Siberia au ajuns din "receptoare" de carbon, "surse" de carbon, sau ambele n aceeai msur, datorit creterii descompunerii carbonului din sol. Rmn ns numeroase experimente de realizat n vederea stabilirii solului ca surs important de CO2.

Fertilizarea cu CO2 i acumularea azotului Cercetri recente ale nivelului CO2 n ecosisteme indic un efect al acestuia asupra funcionrii ecosistemelor ndeajuns de semnificativ, dar nu pe msura efectelor majore relevate de analizele biogeochimice globale. Efectele interactive ale modificrilor privind utilizarea terenurilor (abandonarea agriculturii n favoarea pdurilor), creterea depunerilor de azot i fertilizarea cu CO2 au condus la nregistarea unei creteri (acumulri de biomas) superioare ale unor pduri din Europa, ca dovada c acumularea azotului a avut un rol major.

Limitarea nutrienilor Ciclul carbonului este legat, la multiple scri ale timpului, de ciclurile altor nutrieni, n special al azotului, fosforului i sulfului. Aprovizionarea insuficient cu nutrieni, limiteaz nivelul carbonului n ecosisteme. n unele ecosisteme, creterea temperaturilor va spori mineralizarea azotului care sigur, va conduce la un nivel crescut de CO2 pe termen scurt.

Saturarea fiziologic Acumularea carbonului n atmosfer prin fiziologia ecosistemelor este rezultatul asimilrii CO2 prin fotosintez i eliminrii CO2 prin respiraie i descompunere. Aceste procese se realizeaz cu viteze diferite. Asimilarea carbonului rspunde pozitiv i aproape instantaneu la creterea CO2 atmosferic, n timp ce procesul de descompunere rspunde doar indirect, prin schimbri ale temperaturii, umezelii i calitii deeurilor.

Tendinele generale

42/147

Condiiile n care se dezvolt cantitatea de carbon terestr nu sunt ndeplinite uniform i nici nu opereaz la aceeai scar a timpului n consecin estimarea tendinelor pe termen lung privind condiiile i dinamica acumulrii carbonului este dificil. Condiiile acestei acumulri a cantitii de carbon difer ca intensitate n regiunile lumii, n unele zone, ca Africa sub-saharian i pri ntinse ale Asiei; schimbarea modului de utilizare a terenurilor reprezint componenta dominant, iar aceste regiuni vor fi, cu siguran, surse de carbon. Pentru alte zone, precum pri ale Americii de Nord i Europa, dominante pot fi procesele de reinere a carbonului, devenind asimilatoare semnificative, dac nu sunt dereglate, pentru decenii sau chiar secole. Dat fiind dificultatea estimrii amplorii proceselor de reinere a carbonului (depunerea azotului, fertilizarea cu CO2), n comparaie cu cele de eliminare a carbonului (oxidarea materiei organice din sol, schimbarea structural a ecosistemelor), sunt posibile numeroase scenarii pentru ciclul terestru al carbonului la scar global pentru urmtorii 100 de ani. Exist ns certitudinea c, cel puin pentru urmtoarele decenii, suprafee importante cu ecosisteme naturale vor fi transformate n terenuri agricole, emind n acelai timp carbon i reducnd cantitatea de pmnt n care ar putea fi reinute cantiti importante de carbon. Concluzia general a sintezelor Schimbrilor Globale i Ecosistemelor Terestre (GCTE) este aceea c ritmul prezent al absorbiei carbonului din atmosfer va fi dificil de meninut la scar global. Este posibil ca biosfera ntreag (incluznd i terenul transformat sau modificat pentru producia de hran i fibre) s devin o surs major de CO2. Aceast proiecie are implicaii semnificative n dezvoltarea strategiilor de stabilizare a concentraiilor gazelor cu efect de ser n atmosfer.

Hazarde naturale Una dintre cele mai periculoase tendine ale epocii contemporane este cre terea frecvenei, intensitii i a consecinelor hazardele naturale. Conform aprecierilor, n timpul de fa pierderile directe i indirecte n urma acestora con stituie 250 000 de victime anual, iar pre judiciul economic - de la 50 pn la 100 milioane de dolari SUA. Peste 80% din aceste pierderi se datoreaz hazardurilor determinate de vreme, clim i ap, adic de furtuni, inundaii, secete etc. n perioada anilor 1992-2001 nu mai hazardele determinate de vre me, clim i ap au generat peste 622 000 de victime i au influenat asupra existenei a dou miliarde de oameni, de asemenea, au lsat milioane de oa meni fr adpost, au adus boli, srcie i multe suferine. Numrul acestor fenomene crete. Conform cercetrilor efectuate numrul hazardurilor hidro meteorologice n ultimii 30 de ani s-a mrit de trei ori. Hazardele naturale constituie nite manifestri extreme ale unor fe nomene naturale, cum ar fi cutremure le, furtunile, inundaiile, alunecrile de teren, secetele, care au o influen direct asupra vieii fiecrei persoane, asupra societii i a mediului nconju rtor n ansamblu. n cazurile n care hazardurile creeaz distrugeri de amploare i pierderi de viei omeneti, ele snt denumite dezastre sau catastrofe naturale. Efectele acestor

43/147

fenomene snt att de mari, nct efortul de depire a aces tora doar cu resurse locale este insu ficient. n aceste situaii snt necesare intervenii rapide din partea unor echi pe speciale de nivel naional i inter naional. Se consider c un fenomen natural extrem poate fi numit dezastru n cazul n care snt nregistrate cel pu in 10 pierderi de viei omeneti sau 50 de persoane rnite i dac pagubele materiale se evalueaz la peste un mi lion de dolari. Reducerea efectelor acestor dezastre implic studierea interdisciplinar a hazardurilor, a vulnerabilitii, riscului i, n mod deosebit,desfurarea unor ample aciuni de informare i educare a populaiei. Vulnerabilitatea pune n eviden gradul de expunere a omului i a bunurilor sale diferitelor tipuri de hazarduri, indicnd nivelul pagubelor pe care le cauzeaz un anumit fenomen. A fi vulnerabil nseamn a fi expus unor pericole poteniale care pot s afecteze sntatea, s pericliteze viaa i s produc pagube. Vulnerabilitatea este gradul de expunere a omului i a bunurilor sale diferitelor tipuri de ha zarduri, indicnd nivelul pagubelor pe care le cauzeaz un anumit fenomen. Hazardele naturale pot fi clasificate, n funcie de diferite criterii, ntre care modul de formare (geneza), durata de manifestare, arealul afectat etc. n funcie de genez, hazardurile naturale se difereniaz n: - hazarde endogene, a cror aciune este generat de energia provenit din interiorul planetei, n aceast categorie fiindincluse cutremurele i erupiile vulcanice; - hazarde exogene, generate de factorii climatici, hidrologici, biologici etc., de unde categoriile de: hazarduri climatice, hidrologice, geomorfologice, oceanografice,biologice,biofizicei astrofizice.

CUVINTE CHEIE: amenintarea schimbarilor climatice, ecosisteme terestre si acvatice, efecte adverse, sistemelor globale, sistemele ecologice naturale, sistemele economice, sistemele societatii umane, hazarde climatice INTREBARI: 1. Care sunt principalele amenintari ale schimbarilor climatice pentru biodiversitate? 2. Care sunt principalele amenintari ale schimbarilor climatice pentru specii? 3. Care sunt principalii factori fiziologice care pot afecta ecosistemul recunoscuti ca amenintari ale schimbarilor climatice? 4. Care sunt principalele amenintari ale schimbarilor climatice pentru ecosisteme? 5. Care sunt principalele hazarde recunoscute ca ameninri ale schimbarilor climatice?

44/147

CURS V

VULNERABILITATEA ECOSISTEMELOR TERESTRE SI ACVATICE

Efectul schimbarilor majore asupra ecosistenielor terestre si acvatice va fi dificil de detectat, iar schimbarile bruste, neasteptate sunt greu de masurat din cauza faptului ca sistemele complexe si multe feed-back-uri sunt neliniare, cercetarea si monitoringul lor sunt si raman in continuare esentiale. Ecosistemele contin intregul rezervor genetic al Pamantului, rezervor al diversitatii speciilor si furnizori de bunuri si servicii" de importanta majora societatii umane: furnizeaza hrana, fibre, substante cu proprietati medicinale si energie; transforma si depoziteaza carbonul si alti nutrienti, asimileaza deseuri, purifica aerul, regularizeaza scurgerea apelor si controleaza inundatiile, degradarea solului si erodarea plajelor; ofera oportunitati de recreere si activitati economice. Aceste sisteme si functionarea lor s-au dovedit sensibile la ritmul si extinderea schimbarilor climatice. Daca speciile indiv iduale raspund acestor schimbari, compozitia si distributia geografica a multor sisteme se va schimba, fiind posibile modificari ale diversitatii biologice si a bunurilor si serviciilor pe care acestea le ofera societatii. Dezechilibrele unor sisteme ecologice ar putea fi ireversibile chiar daca climatul va atinge din nou echilibrul in viitor. n Europa, sunt vulnerabile n mod special regiunile muntoase, zonele de coast, regiunile umede i zona mediteranean. Dei s-ar putea nregistra unele efecte pozitive, multe dintre consecine sunt cel mai probabil negative. Msurile de adaptare existente se concentreaz n domeniul prevenirii inundaiilor, prin urmare, planificarea i implementarea msurilor de adaptare trebuie abordate n mod considerabil i n alte domenii, precum sntatea public, resursele hidrologice i gestionarea ecosistemelor. Sud-estul Europei, regiunile mediteraneene i cele din Europa Central sunt cele mai vulnerabile la schimbrile climatice. Aici, se prognozeaz c efecte negative considerabile se vor reflecta asupra sistemelor naturale i umane care se afl deja sub presiunea factorilor socio-economici, ca de exemplu, modificrile survenite n utilizarea teritoriului. Pe de alt parte, este posibil ca regiunile nordice i anumite regiuni din vestul Europei s poat beneficia, pentru un timp, de efecte favorabile, mai ales n ce privete agricultura.

Zonele impadurite

45/147

Scenariile actuale (Sathaye 2000) prevad o crestere cu 1C a temperaturii medii globale, crestere constanta si suficienta sa afecteze capacitatea de crestere si regenerare a padurilor din multe regiuni precum si compozitia acestora. Ca o consecinta a modificarii regimului termic si pluvial, detenninate de cresterea cantitatii de CO 2 atmosferic, o fractiune importanta din suprafetele impadurite existente azi in lume, vor suferi schimbari majore in tipurile vegetale predominante; cele mai largi schimbari sunt preconizate la latitudini inalte si cele mai putin la tropice. Schimbarile climatice se vor face simple cu o viteza mai mare decat viteza si ritmul cresteri speciilor din paduri, capacitatea de crestere, de reproducere si refacere fiind depasita. Este posibila o schimbare a compozitiei de specii din paduri in timp; tipuri intregi de asociatii pot disparea iar noi ansambluri de specii, noi ecosisteme se pot stabili in viitor (Jekerman 2000). In conditile cresterii cantitatii de CO 2 , desi productivitatea. primara neta ar putea spori, nu acelasi lucru s-ar intarnpla si cu biomasa. totala, din cauza frecventelor si din ce in ce mai extinselor epidemi si incendii. Cantitanti mari de carbon ar putea fi eliberate in atmosfera in timpul trecerii de la un tip de padure 1a altul, pentru ca ritmul cu care si pierde carbonul prin mortalitatea mare a padurilor depaseste ritmul de captare si asimilare a carbonului prin crestere si maturizare. In zonele tropicale cresterea temperaturilor medii nu ar trebui sa determine alterari majore in compozitia si productivitatea speciilor, dar modificarea cantitatii de precipitatii, a duratei anotimpurilor si cresterea evapotranspiratiei ar putea conduce la schimbari de compozitie. Cresterea concentratie de CO2 atmosferic ar putea ridica raportul carbon/azot din nutretul ierbivorelor, reducandu-i valoarea nutritiva. Pentru regiunile temperate, modificarile acelorasi parametri ar implica modificari ale sezoanelor de vegetate si implicit a limitelor dintre asociatile vegetale caracteristice.

Criosfera Exista scenarii care prevad ca 1/3 pana la 1/2 din masa ghetarilor montani existenti putea disparea in urmatorii 100 de ani (Keer 2000). Extinderea redusa a ghetarilor si reducerea stratului de zapada ar putea de asemenea afecta distributia sezoniera a scurgerii raurilor si a rezervelor de apa pentru agriculture. Reducerea arealului speciilor, ar putea duce la un flux suplimentar de CO 2 in atmosfera, la schimbari in procesul ci contribuire la fluxul de CH 4 in atmosfera si la dereglari de infrastructuri la scara larga. Reducerea duratei si grosimii ghetarilor marini ar conduce la cresterea duratei de navigatie pe mari sau in zonele de coasta, ce sunt in prezent afectate de gheata sezoniera si in Oceanul Artic. In urmatorii 50-100 ani sunt asteptat mici modificari in extinderea invelisului de gheata din Groelanda si Antartica. Roxana Bojariu, seful Grupului de Cercetari Climatice din cadrul Administratiei Nationale de Meteorologie ne informeaza: Gheata ocupa cam 7% din suprafata oceanului planetar. Rolul ei in sistemul climatic este legat, pe de-o parte, de faptul ca reflecta cea mai mare parte a radiatiei solare incidente pe suprafata sa. Pe de alta parte, stratul de gheata izoleaza oceanul de atmosfera, impiedicand schimbul de caldura si umiditate dintre cele doua medii. Analiza recenta a datelor satelitare, realizata de cercetatorii britanici de la University College din Londra, a aratat ca fata de iernile din perioada 2002-2007, cand grosimea

46/147

a ramas constanta, in iarna anului 2008 gheata oceanica din Arctica s-a subtiat foarte mult. Aceasta diminuare dramatica a grosimii vine dupa recordul inregistrat in septembrie 2007, cand suprafata ghetii arctice a atins un minimum absolut pentru intreaga perioada de observatii satelitare, incepand din anul 1978. Anul 2007 a fost, climatic vorbind, unul exceptional, la nivel global, dar si in Romania. Dupa una dintre cele mai calde ierni ale ultimelor secole, inregistrate in Emisfera Nordica, secete intense si persistente au fost prezente in regiuni din Europa, America de Nord, Asia si Australia. Masuratorile au fost realizate cu un altimetru de tip radar, plasat la bordul satelitului Envisat al Agentiei Spatiale Europene. Semnalul electromagnetic emis de aparat este reflectat inapoi de suprafata ghetii arctice si receptionat de dispozitivul special instalat pe satelit. In functie de timpul necesar semnalului emis si apoi reflectat sa se intoarca la satelit, se poate calcula grosimea ghetii fata de nivelul marii. Cum se stie ca aproximativ o zecime din volumul de gheata se afla deasupra nivelului marii, se pot mai departe calcula grosimea si volumul total de gheata dintr-un anumit loc. Principalul avantaj al datelor satelitare este acoperirea spatiala foarte buna. Observatiile cuprind, practic, intreaga regiune arctica, cu exceptia unei zone limitate aflate in vecinatatea Polului Nord geografic. Avem astfel o imagine clara asupra unei suprafete enorme, foarte greu de supravegheat in alt fel. Totusi, trebuie mentionat ca datele satelitare se calibreaza folosind si masuratori efectuate la suprafata, in anumite regiuni arctice: asa-numitele inregistrari in situ, adica direct in masa de gheata. Acest lucru creaza astfel o mult mai clara imagine tridimensionala care completeaza ce se stia pana acum despre diminuarea totala a suprafetei acesteia. Este, astfel, primul studiu care probeaza foarte clar faptul ca volumul total al ghetii arctice se reduce. In anotimpul cald, suprafata fara gheata a oceanului absoarbe o cantitate sporita de energie. Acest fenomen duce la o crestere suplimentara a temperaturii locale in aer si in ocean. Aceasta crestere, la randul ei, face ca grosimea ghetii nou formate in anotimpul rece sa fie din ce in ce mai mica. Acest lucru, la randul sau, favorizeaza topirea ghetii in regiuni din ce in ce mai extinse ale oceanului arctic, in urmatorul sezon cald. Este vorba, prin urmare, de o accelerare accentuata a fenomenului de topire a ghetii arctice. Pana nu demult estimarile sugerau ca Oceanul Inghetat ar putea deveni, vara, Oceanul Albastru (adica fara gheata), in jurul anului 2080. Rezultatele cercetatorilor britanici corecteaza aceasta estimare. Rezultatele intaresc ideea posibilei disparitii estivale a ghetii oceanice din zona arctica in intervalul 2030 2040. Gheata oceanica din zona Polului Nord este o componenta a sistemului climatic a carei reducere poate amplifica, in cascada, semnalul incalzirii globale. Intrebarea cheie, pe care si aceste rezultate ale cercetatorilor britanici ne-o impun, este daca deja am atins acel punct critic, dincolo de care bucla amplificatoare a schimbarilor climatice poate provoca efecte care sa depaseasca capacitatea noastra de adaptare.

Regiunile montane Proiectarea scadere in extinderea ghetarilor montani si a stratului de zapada datorita incalzirii climei va afecta sistemul hidrologic, stabilitatea solului si sistemele socio-

47/147

economice aferente. Distributia altitudinala a vegetatiei se va schimba spre inaltimi mai mari; unele specii cu areal climatic limitat la varfurile muntilor ar putea disparea datorita disparitiei habitatului si reducerii potentialui de migrare. Multele resuse inclusive lemnului si cele privind hrana populatiilor specifice montane pot fi reduse. Industria turismului si cea recreativa, de importanta economica sporita in multe regiuni vor scadea.(Jekerman 2000).

Lacuri, fluvii si mlastini Ecosistele acvatice vor fi influentate prin modificari ale temperaturii apei, ale regimului de scurgere si ale nivelurilor apei. Pentru lacuri si fluvii, incalzirea ar aveamari efecte biologice la schimbari mari, unde productivitatea biologica ar creste si la limitele latitudinilor scazute ale domeniilor speciilor de apa rece, unde extinctia ar fi cea mai mare. Incalzirea lacurilor mari si adanci din zonele temperate le-ar spori productivitatea; in lacurile si raurile putin adanci incalzirea ar putea creea favorabilitate pentru conditiile anoxice. Cresterea variabilitatii scurgerii, in special a frecventei si duratei inunatiilor mari si a secetelor, ar duce la scaderea calitatii apei si a productivitatii biologice a habitatelor de pe rauri. Declinul nivelului apei va fi cel mai puternic in lacuri si rauri cu un drenaj evaporator mai mare si in bazinele cu captari mici. Se va modifica si distributia zonelor umede in general si a mlastinilor in special odata cu modificarile temperaturilor si precipitatiilor; eliberarea de gaze (CH 4 ) din mlastinile de langa mare va avea un impact asupra schimbarii climatice iar efectele vor varia de la o zona la alta. "Incalzirea globala provoaca extinderea lacurilor glaciare existente in muntii Himalaya din Nepal. Acestea ar putea apoi sa se reverse", a declarat Purusottam Ghimire, secretar in cadrul Ministerului Stiintei si Tehnologiei din Nepal. Cercetatorii sustin ca ghetarii se micsoreaza cu aproximativ 10 metri pe an. In Nepal exista peste 3.000 de ghetari si 2.323 de lacuri glaciare.Oamenii din Nepal depind de ghetarii din muntii Himalaya, atat pentru furnizarea apei potabile si cat si pentru irigat. Lacul Ciad si-a redus dimensiunile cu peste 90% din 1987 si pana in prezent, ducand la disparitia aproape totala a unui intreg ecosistem. Si asta in timp ce ghetarii de pe Kilimadjaro si Rwenzori, s-au topit aproape in totalitate. Ca un singur exemplu, ghetarul de pe Rwenzori si-a redus suprafata cu aproape 6 kilometri numai in ultimii ani. Cele mai amenintate fluvii din lume sunt pe continentul asiatic: Yangtze, Mekong, Salween, Gange si Indus. In America, raportul mentioneaza fluviile La Plata si Rio Grande / Rio Bravo, in Africa Nilul-Lacul Victoria, iar pe continentul australian Murray-Darling. Fie c vorbim despre mlatini, turbrii, lacuri, estuare i zone costale, recife de corali sau culturi de orez, trebuie s nelegem c zonele umede joac roluri cruciale n furnizarea de ap dulce, meninerea unei biodiversiti bogate, atenuarea efectelor schimbrilor climatice, realimentarea acviferelor subterane, controlul inundaiilor, precum i n asigurarea multor alte servicii n folosul populaiei umane.

48/147

Sistemele din zona de coasta a marilor si oceanelor

Aceste ecosisteme cu o importanta deosebita ecologica si economica, se asteapta sa raspunda variat la schimbarile climei si ale nivelului marii. Rezultatele pot fi : eroziunea tarmurilor si a habitatelor asociate. cresterea salinitatii estuarelor si acviferelor cu apa dulce modificarea domeniilor afectate de maree din golfuri si rauri modificari in transportul nutrietilor si sedimentelor, in modelul contaminarii microbiologice si chimice din zonele de coasta si cresterea inundatiilor frecventa si marime. Unele ecosisteme costiere sunt in mod deosebit in pericol cum sunt: mlastinile cu apa sarata, mangrovele, recifii de corali si atoli, zonele de delta a unor rauri. Schimbari ale acestora ar avea efect asupra turismului, provizionarii cu apa dulce, pescuitului si biodiversitatii. Toate acestea s-ar adauga la problemele deja existente cauzate de poluare, modificarile fizice si "intrarile" matarialelor determinate de activitatea umana. Schimbrile climatice in Europa ar putea avea efecte majore asupra zonelor de coast, efecte provocate de creterea nivelului mrii i de modificrile survenite n frecvena i/sau intensitatea furtunilor. Acesta ar reprezenta o ameninare la adresa ecosistemelor, infrastructurii i aezrilor umane, la adresa turismului ca industrie i a sntii umane. Sunt expuse riscului habitatele i ecosistemele de coast, n special de la Marea Baltic, Marea Mediteran i Marea Neagr. Previziunile indic faptul c zonele de coast ale Mrii Mediterane i Marii Baltice vor suferi o pierdere considerabil a zonelor umede.

Oceanele Efectul ar fi cresterea peste medie al nivelului vertical, al climatului oceanic si al reducerii stratului de gheata pe mare. Ca rezultat ar fi afectate disponibilitatea nutrientilor, productivitatea biologica si structura si functionarea ecosistemelor marine, capacitatea acumularii de caldura si carbon ca importante raspunsuri asupra sistemului climatic. Aceste schimbari climatice ar avea implicatii pentru reginnile de coasta pescuit, transport, comunicatie si structurile de langa tarm. Date paleoclimatice si experimente sugereaza ca pot aparea schimbari climatice bruste daca influxul de apa dulce rezultat din topirea ghetarilor si a scuturilor de gheata ar slabi circulatia globala termohialina. Dupa nici 60 de ani de indulcire lenta, colapsul termosalin va incepe in 2010, afectand climatul Europei, fapt ce este cu putinta din cauza fluxurilor calde ale curentului oceanic abisal (gulf stream bratul nord-atlantic al curentului termosalin global). Tiparele circulatiilor oceanice se vor modifica, aducand mai putina apa calda in nord si determinand o schimbare imediata a vremii in partea de Nord a Europei si in partea de est a Americii de Nord. Atlanticul de nord va continua sa fie afectat de apa dulce care vine din ghetarii care se topesc, din patura de gheata a Groenlandei si probabil cel mai important din precipitatii. Deceniile de incalzire ale zonelor cu altitudini inalte, vor determina precipitatii sporite si vor duce la acumularea de apa dulce in detrimentul celei sarate, dense, din nord, care va fi afectata in mod normal de apa mai calda si mai sarata a curentului oceanic abisal.

49/147

Acest curent masiv de apa calda nu mai ajunge foarte departe in Atlanticul de nord. Efectul climatic imediat va consta in temperaturi mai reci in Europa si in cea mai mare parte a emisferei de nord si o scadere dramatica a precipitatiilor in multe zone agricole si piopulate foarte importante. Insa efectele acestui colaps vor fi simtite incetul cu incetul, pe bucati, pe masura ce tiparele obisnuite de apa re-nasc doar pentru a fi perturbate din nou timp de un deceniu intreg. Incetinirea dramatica a circulatiei termosaline este anticipata de cativa cercetatori oceanografi, insa lumea nu este suficient de pregatita pentru a face fata efectelor sale. Modelele computerizate ale sistemelor climatice si oceanice desi imbunatatite nu au fost capabile sa ofere informatii suficient de consistente si limpezi in acest sens. Conditii meteorologice mai reci, mai secetoase, cu vanturi mai puternice in zonele continentale ale emisferei de nord . Pana in prezent rata cresterii acestor zone moarte este ingrijoratoare pentru situatia generala a biodiversitatii oceanelor Terrei. Nivelul oxigenului din aceste ape este sub nivelul critic la care poate trai un peste sau un mamifer marin de talie mare, practic putem spune despre aceste ape ca sunt moarte la propriu si la figurat, afirma Lothar Stramma, conducatorul echipei de cercetatori de la Institutul Leibniz de Stiinte Marine din cadrul Universitatii din Kiel, Germania. Echipa a masurat concentratia oxigenului la adancimi intre 300-700 de metri, si a comparat rezultatele cu cele obtinute in decursul ultimilor 50 de ani, de cand se masoara sistematic procentul oxigenului din apele oceanice. Rezultatul a fost o noua dovada in sprijinul efectelor distrugatoare ale accelerarii incalzirii globale. In Oceanul Atlantic, spre exemplu, straturile de ape sarace in oxgen s-au diminuat cu circa 85% scazand de la adancimea de 370 metri pana la 690 metri. Rezultatele au mai aratat ca temperatura apelor oceanelor a crescut semnificativ in ultimii 50 de ani, iar aceasta crestere impiedica apele bogate in oxigen de la suprafata sa circule la adancimi, odata ce curentii marini devin mai putin densi. In acest caz apele oceanelor sunt mai putin ventilate in straturile de adancime medie si mare, ceea ce inseamna ca apele de suprafata aduc mai putin oxigen in straturile adanci. Aceasta duce la probleme pentru speciile de pesti mari care au o nevoie sporita de oxigen

Deserturile Ca rezultat al schimbarilor climatice se prevede o extindere a deserturilor, aridizarea lor in continuare fara o intensificare in regimul precipitafiilor. Desertificarea are loc in zonele de uscat in care pamantul este deosebit de fragil, unde caderile de ploaie sunt rare si climatul aspru. Rezultatul este distrugerea stratului fertil urmata de pierderea capacitatii solului de a sustine recolte, pasuni sau alte activitati umane. Desertificarea creaza conditii ce intensifica incendierile si vanturile puternice, adaugandu-se presiunii imense asupra celei mai pretioase resurse a pamantului, apa, si bineinteles asupra animalelor ce depind de ea. Praful din desert si pamanturile uscate

50/147

sunt suflate in orase sin toata lumea. Praf din Africa ajunge in Europa cu vantul Pasat, si chiar in orase americane. Particule de praf, care sunt mai mici de 2,5 milionimi dintr-un metru, sunt inhalate, cauzand probleme de sanatate si s-a dovedit ca maresc rata mortalitatii. Cresterea temperaturilor ar putca fi o amenintare serioasa pentru organismele care exista la marginea deserturilor, la limitele de toleranta termica. Impactul asupra bilanturilor hidrologice, asupra hidrologiei si vegetatiei sunt incerte. Conform Conventiei ONU pentru combaterea desertificarii - desertificarea reprezinta degradarea pamanturilor in zone aride si semiaride depinzand de factori variati incluzand variatiile climatice si activitatile umane. Desertificarea poate deveni ireversibila daca mediul devine din ce in ce mai uscat si solul se degradeaza permanent prin eroziune si compactare. Adaptarea la seceta si desertificare se poate baza pe dezvoltarea sistemelor de productie diversificate.

Hidrologia si managementul resurselor de apa Schimbarile climatice vor conduce la intensificarea ciclului hidrologic global si pot avea un impact major asupra resurselor regionale de apa. O schimbare in volumul si distribufia apei va afecta atat rezervele de apa subterane cat cele de suprafata utilizabile in industrie, activitati menajere, irigatii, hidroenergie, navigatie, ecosistemele acvatice si unele activitati recreative. Schimbari in cantitatea totala de precipitati, in frecventa si intensitatea acestora, afecteaza direct marimea si momentele aparitiei inundatiilor, dar si a secetelor. In prezent, efectele regionale specifice nu sunt bine determinate. Schimbari relativ mici ale temperaturii si precipitatiilor cumulate cu efectele asupra evapotranspiraplei si umezelii solului pot cauza modificari ample in scurgerea precipitatiilor, mai ales in regiunile aride si semiaride. In regiunile de la latitudini mari, cresterea precipitatiilor va determina cresterea volurnului de apa scurs, in timp ce la latitudini mai mici va scadea datorita efectului combinat al cresterii evapotranspiratiei si scaderii precipitatiilor. Ploile mai intense vor spori riscul inundatiilor, desi acestea nu depind doar de modificarea cantitatii precipitatiilor cazute ci si de caracteristicile captarii fizice si biologice. Un climat cald ar determina scaderea proportiei precipitatiilor cazute sub forma de zapada si implicit reducerea scurgerii primavara si cresterea celei din iarna. Cantitatea si calitatea rezervelor de apa constituie probleme serioase in multe regiuni incluzand unele arii joase de coasta, delte si insule mici, facand aceste regiuni vulnerabile. In mod deosebit la orice reducere aditionala a resurselor de apa. Apa curenta disponibila a scazut sub 1000 m3/persoana/an intr-un numar de tari (Kuweit, lordania, Israel, Rwanda, Somalia, Algeria, Kenya) si se asteapta sa scada si dramatic in urmatoarele decenii in altele (Libia. Egipt, Africa de Sud, Iran, Etiopia). Numeroase tari din zone dc conflict sunt in mare masura dependente de apa provenind din afara granitelor (Cambogia, Siria, Egipt, Irak). Impactul schimbarilor climatice va depinde si de conditiile de baza si de abilitatea cu vor raspunde managerii resurselor de apa, pe langa modificarile climatice, cresterii populatiei si schimbarilor cererii si conditiilor tehnologice, economice, sociale si legislative. In unele cazuri, in special in tarile bogate cu sisteme integrate de management al apei - o organizare si gospodarire mai buna pot duce la costuri minime pentru utilizatori, in multe altele insa costurile ar putea fi mari, din punct de vedere al

51/147

masurilor economice, sociale si cu privire la mediu, in special in regiuni unde apa este foarte limitata si exista o competitie serioasa intre utilizatori. Parerile expertilor sunt impartite asupra perspectivei evolutiei sistemului de aprovizionare cu apa in directia compensarii impacturilor negative ale schimbarilor climatice asupra rezervelor de apa si satisfacerii nevoilor crescande. Astfel optiunile includ: un management mai eficient al rezervelor existente si al infrastructurii, aranjamente institutionale de limitare a cererii in viitor si de promovare a conservarii resurselor de apa, monitorizarea imbunatajita si perfectionarea sistemelor de prevedere a inundatiilor si secetelor, reabilitarea versanfilor, in special la tropice, constructia de noi rezervoare cu o capacitate mai mare de a stoca excesul de apa provenit din ploi si topirea zapezilor, etc.

Agricultura Productia agricola si schimbarile de productivitate datorate schimbarii climatice vor varia considerabil pentiu regiuni si loculitati, generand modificarea modelelor de productie. Productia va creste in unele regiuni si va descreste in altele, in special la tropice. Studiile existente arata ca productia agricola globala s-ar putea mentine relativ in aceleasi limite de baza in conditiile dublarii cantitatii de CO2, dar modificari in tipul bolilor agricole si in varibilitatea climatutui vor determina schimbari importante. Concentrarea asupra productiei agricole globale nu ia in calcul consecintele serioase posibile, mult diferite la scara locala si regionala, chiar la latitudini medii. Multe dintre cele mai sarace populatii ale lumii si mai ales cele din zonele tropicale si subtropicale si cele dependente de sistemele agricole izolate in zone aride si semiaride sunt supuse riscului de seceta si foamete: populatii din Africa Sub-Sahariana, Asia de Sud si Est; zonele tropicale din America Latina sau din insulele Pacificului. Pentru a limita efectele negative si a beneficia in acelasi timp de avantajele schimbarilor climatice sunt necesare luarea unor masuri de adaptare ca: -modificari ale marimii recoltelor si ale varietatii acestora, - imbunatatirea managementului apei si sistemelor de irigatii, - modificari in planificarea semanatului sau in tehnicile de cules etc. Extinderea adaptabilitatii depinde de : -disponibilitatile materiale in special in tarile in curs de dezvoltare, - de accesul la tehnologie si cunoastere, - de ritmul schimbarilor climatice, - de constrangerile bio- fizice cu ar fi disponibilitatea resurselor de apa, caracteristicile solului, caracteristicile genetice ale plantelor. Costurile de impleme ntare a strategiilor de adaptare ar putea constitui o povara serioasa pentru aceste tari in curs de dezvoltare; pe de alta parte, strategiile de adaptare ar putea economisi bani in unele tari, existand in prezent si incertitudini importante privind capacitatea diferitelor regiuni de a se adapta cu succes la schimbarile climatice proiectate (Jekerman 2000). O posibilitate interesanta este cea oferita de schimbarea folosintei terenurilor degradate in terenuri forestiere prin impadurire utilizand o serie defacilitafi financiare existente (Borlea 2002). Extinderea si intensitatea fenomenelor meteorologice extreme diminueaza anual productia agricola cu cel putin 30-50%, iar pentru conservarea durabila a resurselor

52/147

naturale n agricultura este necesara asigurarea unei fundamentari stiintifice a tuturor actiunilor si masurilor de prevenire si diminuare a consecintelor. Recoltele afectate de temperaturi si de regimul apelor, precum si de lungimea sezonului de recoltare vor fi mai putin predictibile pe masura ce regiunile cheie vor trece printr-o suita de incalziri si raciri. Pe masura ce daunatorii agricoli actuali vor disparea, se vor inmulti alte specii datorita secetei si prezentei intesificate a vanturilor necesitand pesticide alternative sau chiar tratamente noi. Se estimeaza doar 5 sau 6 regiuni cheie unde se vor mai cultiva grane in intreaga lume (SUA, Australia, Argentina, Rusia, China si India). Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC) sustine ca amenintarea schimbarilor climatice gradate si impactul asupra rezervelor de hrana si a altor resurse de importanta majora pentru oameni nu va avea un caracter atat de grav incat sa creeze probleme de securitate nationala. Cei optimisti estimeaza ca beneficiile venite din partea inovatiilor tehnologice vor fi capabile sa depaseasca efectele negative ale schimbarilor climatice. Sub aspect climatic, perspectiva schimbarilor gradate care vor avea loc in viitor estimeaza ca agricultura va continua sa prospere, iar sezoanele de cultivare se vor consolida. Nordul Europei, Rusia si America de Nord vor fi prospere din punctul de vedere al agriculturii, in vreme ce sudul Europei, Africa, America Centrala si de Sud vor suferi de seceta sporita, arsita, lipsa apei potabile si un procent scazut de productie. Per ansamblu, productia globala de hrana obtinuta in diferite scenarii de schimbari climatice va spori. Perspectiva schimbarilor climatice poate reprezenta un act periculos de auto-deceptie, pe masura ce ne confruntam din ce in ce mai mult cu dezastre meteorologice mai multe uragane, musoni, inundatii si perioade secetoase pe intregul mapamond. Evenimentele meteorologice au un impact semnificativ asupra societatii, influentand rezervele de hrana, conditiile din diferite orase si comunitati, precum si accesul la apa curata si energie. De exemplu, un raport recent al Retelei pentru Actiuni Climatice din Australia sustine ca este posibil ca schimbarile climatice sa duca la o scadere a cantitatii de precipitatii in zonele impadurite, ceea ce ar provoca o scadere cu 15 procente a volumului de iarba. Prin urmare, acest lucru ar duce la scaderea greutatii medii a vitelor cu 12 procente, reducand semnificativ rezervele de carne de vita. In astfel de conditii, se estimeaza ca vacile datatoare de lapte vor produce cu 30% mai putin lapte, si este posibila raspandirea unor noi epidemii in zonele unde se cultiva pomi fructiferi. In plus, astfel de conditii ar avea ca rezultat imputinarea apei potabile. Pornind de la modelele predictive referitoare la schimbarile climatice ce vor veni, ele ar putea aparea in mai multe regiuni producatoare de hrana de pe intregul glob in acelasi timp in urmatorii 15-30 de ani, capacitatea de adaptare a societatii facand schimbarile climatice acceptabile. Productia forestiera Productia forestiera ar putea deveni insuficienta pentru satisfacerea consumurilor proiectate, datorita atat factorilor climatici, cat si celor ne-climatici. Padurile boreal vor suferi pierderi variate datorita incalzirii climei, reducand stocurile si disponibilitatea producerii de lemn pe termen lung. Padurile temperate vor suferi mai putin, dar in cele tropicale, se prevede scaderea productiei forestiere la jumatate din cauze ne-climati legate de activitatea umana (Jekerman 2000). Padurea boreala sau taigaua Siberiei singura reprezinta 57% din volumul padurii conifere a pamantului. Ecosistemele si solurile din aceasta regiune pastreaza o

53/147

cantitate semnificativa de carbon a pamantului in forma moarta dar nedescompus sau doar partial descompus. Efectul de sera sau schimbarile facute de om pot spori descompunerea, ducand la eliberarea unei cantitati crescande de carbon in atmosfera sub forma de dioxid de carbon gaz de sera. Ca urmare a lrgirii intervalului cu temperaturi ridicate care avantajeaz speciile arborescente, vegetatia caracteristic zonelor alpine si subalpine se va reduce, datorit migrrii pe vertical a speciilor de arbori (n principal a molidului). Se preconizeaz c n cteva secole de invazie a pdurii n zona alpin, suprafata ocupat de habitatele actuale se va reduce cu cu mai mult de 40-60%, conform unor studii realizate n Scandinavia (Holten, 1990; Holten & Carey, 1992). Studiile realizate n zonele muntoase din Italia, arat c habitatele cele mai vulnerabile n condiiile schimbri climatice, sunt jnepenisurile din Apenini (Vaccinio-Piceetalia). Acestea se dezvolt la 1.500 - 2.300 m, fiind strns dependente de existena unui climat rece. Datele obtinute din cercetrile avnd ca subiect schimbrile climatice,arat c speciile de plante rspund la aceste schimbri prin migratie mai degrab dect prin adaptarea la noile conditii de mediu. Dup Scharfetter (1938), perioada clduroas intergalaciar a permis pdurii s avanseze pe crestele muntilor mai putin nalti (1.8002.300 m), eliminnd speciile alpine caracteristice altitudinilor nalte (teorie sprijinit de existenta a numeroase refugii de specii alpine n anumite zone din masivele muntoase cu nltimi mai mici din Alpi). n aceste zone izolate, speciile alpine nu vor mai avea posibilitatea s migreze pe altitudine, fie datorit imposibilittii de a migra suficient de rapid, fie datorit disparitiei zonelor cu climat alpin (Gottfried & al., 1994; Grabherr & al., 1994, 1995). Oricare ar fi ns teoriile enunate, specialistii sunt de comun acord c aceste schimbri climatice vor duce la modificri severe ale habitatelor subalpine si alpine, probabil chiar la dispariia habitatelor caracteristice, asa cum le cunoastem noi. Oricum, schimbrile climatice vor afecta n primul rnd speciile ierboase, speciile lemnoase artnd o inertie mai mare. Unii cercettori consider c pentru ca speciile lemnoase s evolueze pe vertical, este necesar o nclzire semnificativ a climatului pentru o perioada de cel putin 100 de ani (Holtmeier, 1994). Se preconizeaz c, n Alpi, o nclzire a climatului cu o medie anual de 1-2C nu va duce la o evolutie pe altitudine a limitei pdurii cu mai mult de 100-200 m. Studiile realizate de Dullinger & al. (2004) arat c habitatele cu Pinus mugo vor fi afectate mai lent de schimbrile climatice preconizate, dect habitatele de pajiste. Asa cum consider unii autori, o crestere de 1-2C este posibil s se ncadreze n limitele tolerantei majorittii speciilor alpine si nivale (Krner, 1995; Theurillat, 1995), n timp ce o crestere mai mare de 3-4C poate s nu se ncadreze n aceste limite de tolerant (Theurillat, 1995; Lischke & al., 1998). Aceste amenintri sunt prezentate, tinnd cont de suprafata extreme de restrns pe care o ocup acest habitat n starea lui natural, nedegradat antropic. Comparativ cu jnepenisurile, schimbarea compozitiei vegetale a pajistilor se realizaeaz mult mai rapid, datorit migrrii speciilor de la altitudini mai joase, odat cu nclzirea climei.

Pescuitul

54/147

Reducerea pescuitului si diminuarea zonelor cu puiet ca si poluarea din zonele coasta si din larg se vor adauga la efectele schimbarilor climatice. La nivel glob productia de peste oceanic se estimeaza sa ramana constanta. Principalele efecte se vor simti la nivel local si national prin schimbarea locului centrelor de productie a speciilor de pesti. Efectele pozitive, ca prelungirea sezonului favorabil cresterii, mortalitatea mai scazuta pe timpul iernii si ritmuri mai rapide de crestere la latitudini mai mari, pot fi echilibrate prin factorii negativi cum ar fi : modificari in rutele migrate, in modelele reproductive si in relatiile dintre ecosisteme. Conform Organizaiei, dei exist mari diferene regionale, sectorul pescuitului, care asigur traiul a cteva sute de milioane de oameni din ntreaga lume, ar putea fi profund bulversat. n jur de 42 de milioane de oameni lucreaz direct n acest sector, marea majoritate dintre ei aflndu-se n rile n curs de dezvoltare. Dup FAO, schimbrile climatice amenin pescuitul i acvacultura datorit creterii temperaturii apelor mrilor i a nivelului acestora, topirea ghearilor, modificrile survenite n salinitatea i aciditatea oceanelor, recrudescena cicloanelor n anumite regiuni, reducerea ploilor n altele, i schimbrile n repartiia i abundena stocurilor ihtiologice. Comunitile de pescari, aflate la latitudini mai ridicate, i cei care depind de sistemele susceptibile de a evolua sub influena climatului, precum recifele de corali sau sistemele dependente de fenomenul upwelling (ridicarea apelor reci, bogate n substane hrnitoare, de la fundul ctre suprafaa oceanelor), sunt cele mai expuse. De fapt, recifele de corali care adpostesc numeroase specii marine sunt ameninate de schimbrile climatice n dou moduri: pe de o parte, prin albirea i distrugerea recifelor, i pe de alt parte prin ntreruperea calcificrii n urma acidificrii oceanelor. Coralii nu se pot deplasa la latitudini mai ridicate unde nu pot gsi suprafee adaptate supravieuirii lor, explic FAO. Aproape 500 de milioane de persoane la nivel mondial ar depinde atunci de recifele sntoase de corali pentru traiul lor, protecia coastelor, a resurselor regenerabile i a turismului. Comunitile de pescari situate n delte, deasupra atolilor i pe coastele acoperite de ghea vor fi de asemenea vulnerabile la ridicarea nivelului mrii i la riscurile asociate cu inundaiile, eroziunea salin i cea costier. n urma raportului FAO, rile cele mai expuse la schimbrile climatice care pot influena pescuitul i acvacultura sunt cele din Africa de Vest i Central, din nordvestul Americii de Sud i din Asia de Sud-Est. Ecosistemele marine, de care depinde pescuitul, se schimb i pot suferi schimbri majore, odat cu evoluia climei. Migraia speciilor marine constituie deja o realitate. Consolidarea stocurilor este aadar esenial pentru a face fa acestei schimbri. Mai mult ca niciodat, trebuie oprit epuizarea acestora i pus capt, aadar, pescuitului excesiv. Concluziile raportului prezint o serie de fenomene generale alarmante. GIEC afirm c numeroasele ecosisteme sunt ameninate de o combinaie fr precedent ntre perturbrile asociate schimbrilor de clim, cum ar fi creterea aciditii apei oceanelor, i ali factori, cum ar fi poluarea i supraexploatarea resurselor. Exist probabilitatea ca aproximativ 20-30% din speciile vegetale i

55/147

animale s se confrunte cu un risc crescut de dispariie, dac creterea temperaturii medii a atmosferei depete valorile evaluate de 1,5-2,5 C, n condiiile n care toate scenariile studiate. Evident, aceste evoluii vor afecta i ecosistemele marine care sufer deja de pe urma unor efecte ale schimbrii climei. Iat cteva dintre efectele principale: nclzirea marin Creterea temperaturii atmosferice are repercusiuni i asupra maselor de ap. ncepnd cu anii 60, temperatura apelor de suprafa a crescut cu aproximativ 1,5 C. Studii recente au permis s se constate c nclzirea marin se manifest pn la o adncime de 3.000 de metri. Spre exemplu, n ultimii 30 de ani, temperatura Mrii Nordului a crescut cu 1,1 C. Creterea aciditii apelor de suprafa Mrile i oceanele au capacitatea de absorbi CO2 din atmosfer. Creterea permanent a concentraiilor de gaz a dus i la creterea cantitilor absorbite, avnd drept rezultat creterea aciditii apei. ncepnd cu cea dea doua jumtate a secolului 19, pH-ul oceanic a sczut de la 8,2 la 8,12. Resursele destabilizate aflate n pericol Aceste efecte, constatate deja pe scar larg, au consecine vizibile asupra anumitor specii. nclzirea poate, spre exemplu, s joace un rol n diminuarea stocurilor de cod din Marea Nordului i din Marea Baltic. Iar aceasta din motive diferite, dat fiind complexitatea extrem a interaciunii climatului cu ecosistemele. n Marea Nordului, aceast diminuare pare a fi cauzat de deplasarea populaiilor de planctoni. Calanus finmarchicus, specia dominant din care se hrnesc larvele de cod, s-a deplasat din Marea Nordului spre Oceanul Arctic, n cutarea unor ape mai reci. ncepnd cu anii 60, biomasa sa din Marea Nordului a sczut cu 70%. Speciile de planctoni venite din sud, care le nlocuiesc, sunt mai puin abundente i nu par s convin stadiului larvar al codului. Prin urmare, diminuarea przii preferate a larvelor de cod ar explica parial problemele codului n Marea Nordului. n Marea Baltic, iernile blnde, diminuarea fluxului apei mrii n Skagerrak i creterea nivelului pluvial i a debitelor fluviale au dus la o desalinizare progresiv. De aceea, apa srat, mai grea dect apa dulce, trebuie cutat mai n profunzime. Oule de cod, care se scufund nainte de a gsi o anumit densitate de sare care s le permit s rmn n suspensie, coboar mai mult ctre fund, la adncimi unde lipsa de oxigen le face supravieuirea mai dificil. Dac adugm la acest fenomen i poluarea, deplasarea planctonilor i pescuitul excesiv, ne putem imagina greutatea enorm care apas asupra acestei populaii aflate n dificultate. Deplasarea speciilor Aa cum am vzut n cazul planctonilor, manifestarea curent cea mai vizibil a schimbrii climei este deplasarea speciilor. Peti, molute, crustacee urc spre nord n cutarea unor ape mai reci, fie pentru c organismul lor are nevoie de valori de temperatur specifice, pe care habitatul lor obinuit, devenit prea cald, nu le mai asigur, fie pentru c urmresc plante, planctoni i alte organisme marine cu care se hrnesc i care migreaz spre nord. Aa se explic faptul c barbunul, rar ntlnit n nordul Mrii Mnecii, a devenit, la nceputul acestui secol, o specie comercial n Marea Nordului: de la 10 tone n 1985, capturile au crescut la 700 tone n 2005. Lupul de mare urmeaz aceeai tendin: ntro

56/147

perioad de douzeci de ani, capturile au crescut de la 31 la 558 tone n Marea Nordului i de la 694 la 2.429 tone n vestul insulelor britanice. Fr s ating rezultate att de spectaculoase, alte specii, altdat cunoscute ca trind la latitudini mai joase, se rspndesc dincolo de paralela 50, cum ar fi sardeaua, sardina, tonul rou, porcul de mare, pisica de mare, rechinul-vulpe, rechinul albastru. Un fenomen similar exist, de asemenea, mai spre sud. Specii care triesc n mod obinuit de-a lungul coastelor africane urc spre nord. Specii tropicale de cod (Physiculus dalwigki), de ipar (Gaidropsarus granti) i de arpe de mare (Pisodonophis semicinctus) sunt n prezent repertoriate ca fiind rspndite pn n Galicia. De asemenea, Atlasul CIESM3 al speciilor exotice i completeaz nencetat lista de peti tropicali venii s se instaleze pe termen lung n Mediteran prin Canalul Suez sau prin Strmtoarea Gibraltar; printre acestea, rechinul mtsos i limba de mare, dou specii cu un potenial comercial interesant. Aceste schimbri nu sunt negative n sine, ducnd uneori la dezvoltarea unor noi activiti de pescuit. Totui, efectele lor indirecte asupra echilibrului fragil al ecosistemelor marine i asupra speciilor prezente care triesc n aceste ecosisteme, nu sunt nc bine cunoscute. De aceea, se impune o vigilenpermanent. Efectele multiple n afar de deplasarea speciilor, schimbarea climei aduce cu sine i alte greuti care apas asupra ecosistemelor acvatice. Hrnindu-se din poluarea agricol i din apele reziduale netratate, vegetaia acvatic se dezvolt n mod exagerat, provocnd o scdere a oxigenului din ap. Este ceea ce se numete eutrofizare, o form de poluare care afecteaz de mai mult vreme toate apele costale europene. De vreo treizeci de ani ncoace ns, eutrofizarea s-a amplificat din cauza creterii temperaturii apei i a aportului materiilor terestre erodate de creterea nivelului mrii. Acest fenomen se afl la originea creterii numrului de mare verzi, roii sau brune i a produciilor planctonice pe coastele europene. Aceste manifestri pericliteaz viaa submarin, privnd-o de oxigen i, elibernd uneori substane toxice. n afar de efectele negative produse asupra acvaculturii, ele provoac o mortalitate important a juvenililor n rndul organismelor marine care triesc de-a lungul coastelor. De asemenea, de mai multe decenii i pretutindeni n lume, asistm la un proces de albire a coralilor. Este vorba despre una din primele manifestri ale creterii aciditii apei mrii care afecteaz aceste organisme deosebit de fragile. Oamenii de tiin sunt preocupai de efectele creterii aciditii asupra sistemului respirator al animalelor acvatice i, de asemenea, asupra dezvoltrii acelor specii al cror schelet sau cochilie conine calcar, cum ar fi majoritatea molutelor. O situaie de care cultivatorii de fructe de mare trebuie s in cont. Aa cum am putut vedea n cazul deplasrii speciilor, marea este un ecosistem complex cu ramificaii insuficient cunoscute. Lanul trofic este lung i sinuos, iar fenomene att de strict localizate ca mareele verzi sau dispariia coralilor au n mod inevitabil consecine asupra ntregului ecosistem. n ceea ce privete mediile marine, diferitele forme de poluare a apelor i supraexploatarea anumitor stocuri de peti creeaz o situaie n care adaptarea speciilor la noile condiii poate deveni dificil, ba chiar imposibil. Observarea

57/147

paralel, n acelai habitat, a speciilor neexploatate i a speciilor comerciale tinde s arate c cele dinti se adapteaz mai bine i mai rapid dect cele din urm la noile condiii impuse de clim. Este deci dificil stabilirea unor scheme de deplasare i de nlocuire a speciilor. Spre exemplu, este greu de spus dac codul va fi nlocuit n Marea Nordului, cci, n calitate de generalist la nivel trofic, el ocup un loc extrem de bine definit, continu Keith Brander. Barbunul i merluciul ar putea s i ia locul, dar barbunul este un pete mult mai mic, iar merluciul are un regim alimentar mai specific " Pe termen mai lung, i alte efecte ale schimbrilor de clim risc s ia o i mai mare amploare. Creterea aciditii constituie o mare problem. Este o schimbare major, cci prognozele anun un nivel de aciditate a oceanelor care n-a mai fost atins de milioane de ani. Fenomenul nu este studiat dect de doi sau trei ani, iar consecinele sale nu sunt suficient de bine cunoscute. Ele vor fi suportate ns de animalele cu schelet calcaros. Se tie de asemenea ct de sensibili sunt calmarii la valorile ridicate de aciditate i ct de slab este capacitatea lor de adaptare. Consecinele s-ar putea face simite n cteva decenii." afirma Keith Brander, cercettor la Consiliul internaional pentru explorarea mrii.

Infrastructurile socio-economice Schimbarile climatice si efectul de ridicare nivelului marii pot avea consecinte negative asupra infrastructurii energetice si a trasporturilor, asupra industriei, asezarilor umane, companiilor de asigurare a proprietarilor, turismului si sistemelor culturale si valorice. In general, sensibilitatea sectoarelor energetice, industriale si de transport este relativ scazuta daca o comparam cu cea a ecosistemelor agricole sau naturale, iar capacitatea de adaptare prin management si inlocuirea naturala de capital se asteapta sa ramana ridicata. Este de presupus ca infrastructura si activitatile din aceste sectoare trebuie sa faca fata unor schimbari neasteptate, bruste, de frecventa si intensitati ridicate. Subsectoarele si activitatile cele mai sensibile la schimbarile climatice include agroindustria, cererea dc energie, productia de energie regenerabila ca hidroelectricitatea si biomasa, domeniul constructiilor, unele activitati de transport, structurile existente de prevenire a inundatiilor si infrastructura de loculizata in zone vulnerable (zone de coasta). Schimbarile climatice vor spori in mod cert vulnerabilitatea la inundatii si vor conduce la pierderea de teren prin eroziune, in special in zonele de coasta. Se estimeaza ca aproape 40 milioane de oameni/an sunt expusi la riscul inundatiilor (aceasta estimare prin multiplicarea numarului actual de oameni ce traiesc in zonele de coasta, neprotejate impotriva inundatiilor si cu deplasari mari de populate). In lipsa masurilor de adaptare, o crestere cu 50 cm a nivelului marii ar spori acest numar la 92 milioane; o crestere cu un metru 1-ar ridica la 118 milioane. Daca se iau in calcul si cresterile numerice populatiilor, estimarile continua sa ia amploare substantial. Unele populatii din insule mai mici sau din alte tari se vor confrunta cu probleme mari,

58/147

datorita faptului ca sistemele lor de aparare costiere si spre larg sunt firave; vulnerabilitatea creste in tarile cu o densitate populatiei mai mare. Pentru aceste tari, cresterea nivelului marii ar putea determina migratii interne si transfrontaliere intinse. Numeroase studii au evaluat vulnerabilitatea la o crestere cu 1 m a nivelului marii, estimata ca varf in 2100 desi se are in vedere proiectarea unei cresteri si dupa 2100. Aceste studii evidentiaza un risc deosebit pentru insulele mici si delte. Pierderile de teren sunt estimate la 0,05% pentru Uruguay, 1% pentru Egipt, 6% pentru Olanda si 17,5% pentru Bangladesh, iar pentru Atolul Majuro din Arhipelagul Marshal pina la 80%, date fiind sistemele de prolecfie; peste 70 milioane de oameni din China si Bangladesh sunt afectati de asemenea. Multe natiuni se confrunta cu pierderi de pana la 10% din produsul intern brut; datorita costurilor de protectie anuale si programelor inregistrate. Cele mai vulnerabilc asezari urnane sunt localizate in zone sau inclinate si degradate ale tarilor in curs de dezvoltare care nu dispun de resursele necesare pentru a face fata impactului. Managementul efectiv al zonelor de coasta si organizarea utilizarii terenurilor pe baza principiului precautei, ar putea ajuta direct locuitorii acestor zone ( campii inundabile, dealuri cu pante abrupte, zone joase de coasta). Efectul mai evident si distructiv asupra populatiilor ar fi migratia fortata. Schimbarile in variabilitatea climatului si riscul evenimentelor extreme pot fi dificil de prevazut si chiar detectat, cea ce duce la dificultatea companiilor de asigurari in a evalua cat mai acceptabil compensatiile cat mai potrivit; un risc mai mare va determina fie cresterea valorii asigurarilor fie imposibilitatea acoperirii unei zone vulnenerabile intregi. Dacaastfel de dificultati nu vor fi rezolvate, companiile nu vor putea sa-si onoreze contractile de asigurare, fapt c ear determina slabirea unor sectoare economice, cum este cel bancar. Astazi, peste 400 de milioane de oameni traiesc in regiuni mai uscate, subtropicale, mai austere din punct de vedere economic, iar schimbarile climatice si efectele lor reprezinta o amenintare la adresa stabilitatii politice, economice si sociale. In regiunile mai putin prospere, unde tarilor respective le lipsesc resursele si capacitatile necesare pentru a se adapta rapid la conditii climatice mai severe, se pare ca aceasta problema se va extinde. Pentru unele tari, modificarile climatice pot deveni o provocare atat de mare incat disperarea oamenilor sa duca la fenomene de imigrare in masa in zone precum Statele Unite, care dispun de resursele necesare adaptarii. Deoarece scenariile predominante referitoare la incalzirea globala gradata ar putea cauza efecte precum cele descrise mai sus, un numar sporit de oameni de afaceri, economisti si politicieni sunt ingrijorati in ceea ce priveste proiectarea schimbarilor viitoare si lucreaza pentru a limita influenta oamenilor supra climei. Acesta este si motivul pentru care Global Business Network lucreaza pentru a dezvolta un scenariu plauzibil al schimbarilor climatice abrupte, care sa poata fi utilizat in explorarea implicatiilor acestora in ceea ce priveste rezervele de hrana, sanatate si boala, comert si consecintele lor in ceea ce priveste securitatea nationala Sanatatea umana Schimbarile climatice se asteapta sa aiba efecte adverse semnificative asupra sanatii umane. Impactul se va manifesta direct (prin expunerea la temperaturi extreme si prin dereglarea frecventei si intensitatii cu care apar evenimente extreme) si indirect, prin consecintele acestor schimbari asupra infrastructurii, asupra sistemelor biologice,

59/147

asupra atmosferei, asupra resurselor etc., fiind destul de probabil ca, termen lung, sa predomine aceste efecte indirecte. Efectele directe asupra sanatatii includ cresterea mortalitatii (predomina cardiorespiratorie, de exemplu , in 2003 valurile de temperaturi extreme au cauzat decesul a peste 20.000 de persoane in Europa si a peste 1500 in India ) si morbiditatii datorate unei cresteri anticipate a intensitatii duratei valurilor de caldura. Efectele indirecte se refera la sporirea potentialul de transmitere a bolilor infectioase (malaria, febra galbena, encefalita virala etc.), rezultand din extinderea domeniu geografic si a sezoanelor favorabile organismelor vector ale bolilor. Spre exemp potentialul de trai nsmitere al malariei la o crestere cu 2 - 3 C a temperaturii, ar spori la 45% din populafia lumii la 60% pana in ultima jumatate a secolului urmator. Aceasta ar putea conduce la o crestere a incidentei malariei de la aproximativ 50 - 80 milioane de cazuri anuale pana la aproximativ 500 milioane cazuri anual, la nivel global, precadere in cadrul populatiilor tropicale, subtropicale sau celor mai putin protejate din zonele temperate. Alte boli infectioase isi pot spori incidenta ca rezultat temperaturilor ridicate, al inundatiilor tot mai dese si al cresterii densitatii populatiei. Temperaturile mai calde permit miscarea mai usoara a insectelor purtatoare de boli si traiul animalelor si microbilor in zone care o data nu permiteau acest lucru (de exemplu, rspndirea bolilor transmise de cpue). ndeosebi persoanele n vrst, cu acces limitat la serviciile de sntate, ar reprezenta un segment vulnerabil al populaiei.Organizatia Mondiala a Sanatatii estimeaza ca in anul 2000 schimbarile climatice au produs decesul a circa 150.000 persoane si statueaza ca in viitor procentul va creste. Efecte indirecte aditionale includ anifestari respiratorii si alergice datorita cresterii concentratiilor poluantilor in atmosfera. Expunerea la un aer poluat si la evenimen atmosferice stresante sporesc gradul de mortalitate si de morbiditate. Unele regiuni se confrunfrunta cu un declin al caracteristicilor nutritionale ca rezultat al impactului negativ asupra productivitatii agricole si a productiei de peste. Consecinte majore asupra sanatatii umane vor avea si limitarea sau poluarea rezervelor de apa dulce. Extinderea tulburarilor de sanatate determinate de schimbarile climatice depinde de numerosi factori, coexistenti si in interactiune, factori ce caracterizeaza vulnerabilitatea unei populatii, inclusiv de circumstantele de mediu si socio-economice, de starea imunitara si nutritionala, densitatea populatiei si accesul la servicii de asistenta sociala de calitate incluzand o tehnologie de protectie (purificarea aerului, aerul condifionat, vaccinarea etc), pregatirea pentru dezastre si ingrijirea potrivita.

Cuvinte cheie: agricultura, productia forestiera, criosfera, regiuni montane, hidrologia si managemntul resurselor de apa, pescuitul, deplasarea speciilor, efecte multiple, infrastructuri socio-economice, sanatate umana. Intrebari: 1. Principalele amenintari cauzate de schimbarile climatice asupra sistemelor din zona de coasta a marilor si oceanelor. 2. Principalele amenintari cauzate de schimbarile climatice asupra hidrologiei si managementului resurselor de apa. 3. Principalele amenintari cauzate de schimbarile climatice asupra productiei padurilor. 4. Principalele amenintari cauzate de schimbarile climatice asupra deserturilor.

60/147

5. Principalele amenintari cauzate de schimbarile climatice asupra pescuitului.

CURS VI

Schimbari ale mediului la nivel global; tendinte actuale in utilizarea si structura terenurilor;

Principalele tendinte in utilizarea terenurilor in Europa

UTILIZAREA SOLURILOR DETERMIN SCHIMBRI FR PRECEDENT N PEISAJE, ECOSISTEME I MEDIU. ZONELE URBANE I INFRASTRUCTURA AFERENT SUNT UTILIZATORII DE SOLURI CU CEA MAI RAPID CRETERE, N PRINCIPAL PENTRU TERENURILE AGRICOLE PRODUCTIVE. PEISAJELE RURALE SUNT N SCHIMBARE DATORIT INTENSIFICRII AGRICULTURII, ABANDONRII TERENURILOR I EXPLOATRII FORESTIERE. ZONELE DE COAST I DE MUNTE SUNT SUPUSE UNUI
PROCES DE REORGANIZARE SPAIAL PROFUND PENTRU INTEGRAREA TURISMULUI INTENSIV I A ACTIVITILOR DE RECREARE.

ACTIVITI PRECUM AGRICULTURA, SILVICULTURA, TRANSPORTURILE I LOCUINELE UTILIZEAZ SOL, SCHIMBNDU-I STAREA NATURAL I FUNCIILE. MULTE PROBLEME DE MEDIU SE NASC DIN UTILIZAREA TERENURILOR; ACEST LUCRU DUCE LA SCHIMBRI CLIMATICE, PIERDEREA BIODIVERSITII I POLUAREA APEI, A SOLURILOR I A AERULUI. IMPACTURILE POT FI DIRECTE, DE EXEMPLU DETERIORAREA HABITATELOR NATURALE I A PEISAJELOR, SAU INDIRECTE, DE EXEMPLU IZOLAREA SOLULUI I DEFRIAREA, SPORIND RISCURILE DE INUNDAII.
61/147

SCHIMBRILE CLIMATICE DUC LA DEERTIFICARE, LA SCHIMBRI N NVELIUL TERESTRU I VIITURI, PRINTRE ALTELE. PENTRU C 75% DIN POPULAIA EUROPEI TRIETE N ORAE, PROBLEMELE UTILIZRII TERENURILOR URBANE SUNT, N PREZENT, DE O IMPORTAN MAJOR. TOTUI, GESTIONAREA TERENURILOR AGRICOLE I A MULTIPLELOR FUNCII ALE ACESTORA - PRODUCIA ALIMENTAR, CONSERVAREA NATURII, RECREARE I LOCUINE - ESTE LA FEL DE IMPORTANT. OCUPAREA CRESCUT A TERENURILOR PENTRU URBANIZARE ARE LOC N PRINCIPAL PENTRU TERENURI AGRICOLE. N PERIOADA 1990-2000, DIN TOATE SUPRAFEELE TRANSFORMATE N TERENURI ARTIFICIALE, 48% AU FOST TERENURI ARABILE SAU SUB CULTURI PERMANENTE I 36% AU FOST PUNI SAU TERENURI AGRICOLE MIXTE. CRETEREA N TRANSPORTURI A AMPLIFICAT OCUPAREA TERENURILOR DE CTRE INFRASTRUCTURA TRANSPORTURILOR. MUNII I REGIUNILE NALTE, REZERVOARELE DE AP ALE EUROPEI, SUNT ABANDONATE DE UTILIZATORII TRADIIONALI PRECUM CIOBANII, CARE SUNT NLOCUII DE SCHIORI. GESTIONAREA PDURILOR A TREBUIT S SE ADAPTEZE LA CEREREA ECONOMIC GLOBAL PENTRU PRODUCIA DE CHERESTEA. ZONELE DE COAST SUNT TRANSFORMATE N SUPRAFEE ARTIFICIALE CREATE DE OAMENI NTR-UN RITM I MAI ACCELERAT. NUMRUL POPULAIEI DE-A LUNGUL COASTELOR EUROPEI ESTE N CONTINU CRETERE, UNEORI CHIAR MAI RAPID DECT N ZONELE CONTINENTALE. TURISMUL PARE A FI CEA MAI IMPORTANT ACTIVITATE MARITIM, N SPECIAL N RILE DE SUD I, DE ASEMENEA, N CELE DE LA MAREA BALTIC, PRECUM POLONIA I FINLANDA. ACEAST ACTIVITATE ARE UN IMPACT SEZONIER I SPAIAL FOARTE RIDICAT; FLUXURILE DE TURISM AFECTEAZ NTREAGA EUROP. ZONELE DE COAST SUNT URBANIZATE CU O VITEZ ACCELERAT. DENSITILE POPULAIEI N REGIUNILE DE COAST SUNT, N MEDIE, CU 10% MAI MARI DECT ECHIVALENTUL CONTINENTAL AL ACESTORA. PROCESUL DE TRANSFORMARE A ZONELOR NATURALE DE PE COAST N SUPRAFEE ARTIFICIALE CRETE NTR-UN RITM CHIAR MAI ACCELERAT DECT DENSITATEA POPULAIEI. PRINCIPALELE CAUZE SUNT LOCUINELE (N PRINCIPAL LOCUINE SECUNDARE N MULTE ZONE), SERVICIILE, RECREAREA I INFRASTRUCTURA TRANSPORTURILOR.

62/147

Fig. 1: Contributia relativa (%) a dezvoltarii categoriilor de utilizare urbana si alte utilizari artificiale din totalul terenurilor utilizate in Europa. -48,4% teren arabil si recolte permanente, -35,7% pasuni amenajate si ferme mixte, -9% paduri si tufisuri de tranzitie, -5,7% pasuni naturale, vegetatie sclerofila. -0,4% spatii deschise cu vegetatie marunta sau lipsa -0,3% terenuri mlastinoase, -0,5% cursuri de apa.
Sursa: LEAC DB (based on CLC CHANGE DB)

Europa
Cea mai importanta categorie de utilizare a terenurilor in Europa este cea pentru agricultura. Intre 1990-2000, 48% din suprafata totala care a suferit schimbari catre suprafete artificiale a fost terenul arabil si recoltele permanente, in special in: Danemarca (80 %) , Germania (72 %).

Pasunile si fermele mixte reprezinta 36% din total. (Irlanada 80% si Olanda 60%). Proportia suprafetelor de plantatii forestiere si alte suprafete pentru dezvoltari de
63/147

utilizari artificiale sunt importante in Portugalia (35%), Spania (31%) si Grecia (23%).

Fig. 2: Suparafete pe tipuri de activitati antropice /an in 23 de tari Europene, 1990-2000 (Ver. 1.00). -verde inchis : mine si exploatari de suprafata, -verde deschis: retele de transport si infrastructure, -albastru: locatii comerciale si industriale, -rosu : case, servicii si recreere.
Data source: LEAC

DB (based on CLC CHANGE DB)

EVALUARE SPECIFICA
Dezvoltarea imobiliara, casele, serviciile si recreeerea au reprezentat 50% din dezvoltarea urbana intre 1990-2000. Situatia variaza de la tara la tara: -70% (Luxemburg and Irlanda), -16% Grecia, -22% Polonia (majoritate dezvoltarea industriala si comerciala).

64/147

Fig. 3: Media anuala urbana a dezvoltarii urbane intre 1990-2000 (% din dezvoltarea urbana la nivelul a 23-tari din UE). Cele mai improtante dezvoltari europene ale zonei urbane intre 1990-2000 sunt in Germania, Franta si Spania, Italia. Sursa: LEAC DB (based on CLC CHANGE DB)

Fig. 4: Media anuala urbana a dezvoltarii urbane intre 1990-2000 (% din dezvoltarea urbana la nivelul anului 1990). Sursa: LEAC DB (based on CLC CHANGE DB), Corine Land Cover (CLC) 1990 and 2000, ETC/TE

EVALUAREA SPECIFICA
Terenul detinut de catre dezvoltarea urbana si alte dezvoltari artifdiciale in 23 de tari europene analizate de Corine Land Cover 2000 a crescut cu 917 224 hectares in 10 ani ( 0.3% din teritoriul total al acestor tari). Contributia fiecarei tari la dezvoltarea totala europeana urbana si de infrastructura: -22% (Germania), -0.02% (Letonia),

65/147

- Franta (15%), -Spania (13.3%) , -Italia (9.1%).

B. EVALUAREA RESURSELOR FORESTIERE GLOBALE


Instituiile internaionale au pus la punct o metodologie de evaluare i inventariere a resurselor forestiere, care a luat n considerare progresul nregistrat n evalurile fcute pn n anul 2000 i care este compatibil diverselor situaii existente la nivel global, n prezent, metodologie folosit la elaborarea studiului Organizaiei pentru Alimentaie i Agricultur (FAO): Global Forest Resources Assessement 2000 FRA 2000 (Evaluarea resurselor forestiere globale 2000). De asemenea, pentru evaluarea global a pdurilor n cadrul Intergovernmental Panel on Forests (IPF) s-a luat n consens decizia de a se folosi un procent minim de 10% de acoperire cu vegetaie forestier, ca o definitie obinuit pentru pdurile din toate rile. Astfel, datele globale furnizate de FRA 2000 au fost omogene. Acest lucru s-a realizat n cadrul programului Global Forest Resources Assessement 2000 al FAO, program considerat cel mai cuprinztor dintre rapoartele FAO de la nfiinarea organizaiei. Evaluarea resurselor forestiere pentru zona temperat i boreal s-a realizat ntr-un subprogram al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaiei Naiunilor Unite (UN-ECE/FAO), intitulat Resursele forestiere pentru Europa, CIS, America de Nord, Australia, Japonia, si Noua Zeelanda (TBFRA 2000). Evaluarea resurselor forestiere prin programul FRA 2000 s-a fcut pentru urmtoarele caracteristici: suprafaa pdurilor i modificrile de suprafa, volumul de lemn i volumul de biomas, plantaiile forestiere, vegetaia forestier din afara fondului forestier, diversitatea biologic, managementul forestier, arii protejate forestiere FRA 2000, incendii, aprovizionarea cu lemn, produse forestiere nelemnoase. Evaluarea suprafeei pdurilor i a modificrilor de suprafa CONFORM ESTIMRILOR FAO/FRA 2000, PDURILE LUMII ACOPEREAU N O SUPRAFA DE 3.869.455.000 HECTARE, ADIC APROXIMATIV 30% DIN SUPRAFAA USCATULUI PE GLOB (13.063.900.000 HA). CELE MAI MARI SUPRAFEE CU PDURI LE GSIM N EUROPA CU FEDERATIA RUSA (1.039.251.000 HA, RESPECTIV 46%), AMERICA DE SUD (885.618.000 HA, RESPECTIV 50,5%) I AMERICA DE NORD I CENTRAL (549.304.000 HA, RESPECTIV 25,7%). RILE CU SUPRAFEELE CELE MAI MARI DE PDURI SUNT: FEDERAIA RUS (851.392.000 HA, RESPECTIV 5,8 HA/LOCUITOR), BRAZILIA (543.905.000 HA, RESPECTIV 3,2 HA/LOCUITOR), CANADA (244.551.000 HA, RESPECTIV 7,9 HA/LOCUITOR), STATELE UNITE (225.993.000 HA, RESPECTIV 0,8 HA/LOCUITOR), CHINA (163.480.000, RESPECTIV 0,1 HA/LOCUITOR), AUSTRALIA (154.539.000 HA, RESPECTIV 8,3% HA/LOCUITOR), INDONEZIA (104.986.000 HA, RESPECTIV 0,5 HA/LOCUITOR). 2000

66/147

MODIFICAREA NET N SUPRAFAA GLOBAL A PDURILOR, A FOST DE 9.4 MILIOANE HECTARE/AN, REPREZENTND DIFERENA DINTRE RATA DESPDURIRILOR N PDURILE NATURALE (14.6 MILIOANE HECTARE/AN) I EXPANSIUNEA PDURILOR NATURALE I A PLANTAIILOR FORESTIERE (5.2 MILIOANE HECTARE/AN) (FAO-2000). CELE MAI MARI PIERDERI DE PDURE AU FOST LA TROPICE. RATA MODIFICARII NETE A FOST MAI REDUS N ANII 90 COMPARATIV CU ANII 80.

Plantaiile forestiere Plantaiile forestiere acopereau la nivel global 187 000 000 ha in 2000 (62% in Asia), avnd n medie o rat a creterii anuale n suprafa de 4,5 milioane mc faa de 1995. 89% din plantaiile recente se nregistreaz n Asia i America de Sud, unde se planteaz n special specii repede cresctoare ca i Eucalyptus sp. i Accacia sp. n zonele temperate i boreale se planteaz n general pini, alte conifere i plopi. Plantaiile furnizeaz circa 35% din lemnul rotund pus in circuit comercial la nivel global. n viitor cre;te interesul pentru plantaiile forestiere fcute n contextul evalurii comerciale a carbonului atmosferic stocat. Vegetaia forestier din afara fondului forestier Exista studii fcute n unele ri pentru evaluarea vegetaiei din afara fondului forestier, dar o evaluare la nivel global nu s-a facut nc. Cuvinte cheie: DEZVOLTARE URBANA, UTILIZAREA TERENURILOR, AGRICULTURA, PADURI
UNIUNEA EUROPEANA, RESURSE FORESTIERE GLOBALE, FAO-ORGANIZTIA PENTRU ALIMENTATIE SI AGRICULTURA, PLANTATII FORESTIERE, DEFRISARI, VEGETATIE DIN AFARA FONDULUI FORESTIER.

INTREBARI: 1. CARE SUNT ELEMNTELE DETERMINANTE ALE DEZVOLTARII URBANE SI ALE DEZVOLTARII UTILIZARII ARTIFICIALE A TERENURILOR? 2. UNDE AU APARUT CELE MAI INTENSE DEZVOLTARI URBANE DIN EUROPA INTRE 1990-2000? 3. UNDE AU APARUT CELE MAI INTENSE DEZVOLTARI COMERCIALE SI INDUSTRIUALE DIN EUROPA INTRE 1990-2000? 4. CARE SUNT PRINCIPALELE ZONE CU SCADEREA A SUPAFETEI DE PADURE PE GLOB? 5. CARE SUNT PRINCIPALELE ZONE CU CRESTERE A SUPAFETEI DE PADURE PE GLOB?

67/147

CURS VII

Schimbari ale mediului la nivel global; Monitorizarea biodiversitatii. evoluii recente: schimbri privind diversitatea biologic, specii invazive
ORGANIZAIA PENTRU ALIMENTAIE I AGRICULTUR (FAO) DEFINETE DIVERSITATEA BIOLOGIC CA: VARIETATEA FORMELOR DE VIA, ROLUL
ECOLOGIC PE CARE L JOAC I DIVERSITATEA GENETIC PE CARE O CONIN. EVALURILE FCUTE IN CONT DE ANUMII INDICATORI CE DEFINESC STAREA ACTUAL I TENDINELE DIVERSITII BIOLOGICE: NATURALITATEA, STATUS-UL ACTUAL (CATEGORIA IUCN), GRADUL DE FRAGMENTARE I INFORMAII CE DEFINESC ZONA ECOLOGIC N CARE SE AFL PDUREA RESPECTIV. DATORIT CONFUZIILOR LEGATE DE TERMINOLOGIE I TRADUCEREA TERMENILOR, STATISTICILE GLOBALE SUNT NERELEVANTE. EXIST LA ORA ACTUAL DOU EVALURI: CENTRUL MONDIAL DE MONITORIZARE I CONSERVARE AL UNEP - UNITED NATIONS ENVIRONMENT PROGRAMME-WORLD CONSERVATION MONITORING CENTRE UNEP-WCMC) A EFECTUAT O EVALUARE PENTRU FAO. CONFORM ACESTEI EVALURI 12,4% DIN PDURI SUNT PROTEJATE N CONFORMITATE CU CLASIFICRILE IUCN. UNECE-FAO A FCUT O EVALUARE N RILE INDUSTRIALIZATE, BAZAT PE UN CHESTIONAR. CU TOATE C DEINE VALORI DEOSEBITE N CEEA CE PRIVESTE BIODIVERSITATEA I ARIILE PROTEJATE FORESTIERE, ARA NOASTR NU ESTE PREZENTAT N DATE REALE I RELEVANTE N STATISTICI, SAU CHIAR LIPSETE ATT LA NIVEL GLOBAL (FRA 2000), CT I LA NIVEL EUROPEAN (RAPORTUL STATE OF EUROPE`S FORESTS 2003- MINISTERIAL CONFRENCE ON THE PROTECTION OF FOREST IN EUROPE-MCPFE, VIENNA). N CONTINUARE TREBUIE DEPUSE EFORTURI N ACEST DOMENIU, NTRUCT STAREA ACTUAL A LUCRURILOR POATE FI MULT MBUNTIT CU OCAZIA IMPLEMENTRII DIRECTIVELOR EUROPENE (FOREST FOCUS, PASRI I HABITATE) LA NOI N AR.

PROPUNERE PENTRU MSURAREA I MONITORIZAREA DIVERSITII ECOSISTEMELOR FORESTIERE EVALUAREA I MONITORIZAREA DIVERSITII ECOSISTEMELOR I COMUNITILOR ESTE CEA MAI DE INTERES ACTIVITATE ACTUAL PRIVIND OCORTIREA NATURII. PENTRU ACEST LUCRU TREBUIE S SE DEZVOLTE I METODOLOGII DE EVALUARE I MONITORIZARE A UNOR SETURI DE DATE-CHEIE PE SUBDOMENII I S SE

68/147

URMREASC INCLUDEREA LOR NTR-UN SISTEM DE LUCRU INTEGRAT CU TOATE SISTEMELE EXISTENTE DE MONITORIZARE A MEDIULUI NCONJURTOR. ORICE SISTEM DE MSURARE I MONITORIZARE TREBUIE S POAT DETERMINA URMTOARELE CARACTERISTICI (BORLEA ET AL.- 2005):

TENDINELE PE TERMEN SCURT I PROGNOZA PE TERMEN LUNG. ALTE CERINE ALE SISTEMELOR DE MONITORIZAREA DIVERSITII ECOSISTEMELOR I COMUNITILOR SUNT: EVALUAREA CERINELOR SPECIFICE DE MONITORIZARE, PROMOVAREA UNEI RELAII COMPREHENSIVE A RELAIEI ECOSISTEMULUI CU MEDIUL NCONJURTOR, EFICIEN SPORIT, FLEXIBILITATE N IMPLEMENTARE, COSTURI MINIMALE, ARMONIZAREA GENERAL A CULEGERII DATELOR, COMPATIBILITATE CU NECESITILE CURENTE DE RAPORTARE PENTRU CONVENIILE I PROTOCOALELE INTERNAIONALE, PROMOVAREA OCROTIRII NATURII N SCOPUL DEZVOLTRII DURABILE A SOCIETII.

STAREA ACTUAL, EFECTELE STRII ACTUALE,

SISTEMUL DE MSURARE I MONITORIZARE AL BIODIVERSITII PDURILOR TREBUIE:


S CONTINUE MUNCA DEPUS ANTERIOR I S VALORIFICE LA MAXIMUM REZULTATELE POZITIVE DEJA NREGISTRATE, S DEZVOLTE MIJLOACE DE STUDIU, EXPERIMENTE, PROIECTE PILOT I DEMONSTRATIVE, S ADNCEASC CERCETRILE PRIVIND INFLUENA ANTROPIC ASUPRA NATURII, S EVALUEZE IMPACTUL SCHIMBRILOR GLOBALE ASUPRA DIVERSITII ECOSISTEMELOR I A COMUNITILOR, S IDENTIFICE ELEMENTELE STRUCTURALE I FUNCIONALE ALE ELEMENTELOR ECOSISTEMELOR CA INDICATORI AI EVALURII STRII ACTUALE I A TENDINELOR. PRINCIPALELE AMENINRI IDENTIFICATE DE CTRE COMISIA EUROPEAN (DIRECTIVA 2152/2003 A CE) LA ADRESA BIODIVERSITII PDURILOR I A NATURII N GENERAL PE CONTINENTUL EUROPEAN SUNT:

FRAGMENTAREA AREALELOR. PENTRU A APRECIA N CE MSUR UN ECOSISTEM ESTE PERTURBAT EL TREBUIE RAPORTAT LA UN UN ECOSISTEM NEPERTURBAT, CONSIDERAT STANDARD, FA DE CARE S SE APRECIEZE GRADUL DE PERTURBARE. ACEST LUCRU SE POATE APRECIA PRIN EFECTUAREA UNOR MSURTORI ALE UNOR CARCTERISTICI CUM ESTE RATA PIERDERILOR SAU SCHIMBRILOR I COMPARAREA LOR CU SITUAIA CONSIDERAT STANDARD. PENTRU C MEDIUL NATURAL ESTE DINAMIC ACEST LUCRU ESTE DEOSEBIT DE DIFICIL DE REALIZAT.

CONDIIILE CLIMATICE EXTREME, BOLILE I DUNTORII, SCHIMBRILE CLIMATICE GLOBALE, INCENDIILE, POLUAREA,

69/147

LA SCARA GLOBULUI, IMPRESIA GENERAL ESTE C SUPRAFAA CULTURILOR AGRICOLE CRETE I SUPRAFEELE OCUPATE DE PDURI I PUNI SCAD. CONCLUZIA SE BAZEAZ PE EVOLUIA UTILIZRII PMNTULUI N PERIOADA 17001980 (WORLD CONSERVATION MONITORING CENTER, 1992). N PRINCIPAL, PDURILE AU FOST TRANSFORMATE N CULTURI AGRICOLE. TOTUI N EUROPA, DE EXEMPLU, SUPRAFAA PDURILOR A CRESCUT N SECOLUL XX, DAR ACESTA ESTE REZULTATUL SUPRAPRODUCIEI AGRICOLE, CARE A DISPONIBILIZAT TERENURI AGRICOLE PENTRU ALTE UTILIZRI. N GENERAL PLANTAIILE DE ARBORI AU FOST FCUTE CU MONOCULTURI DE RINOASE, SALCM SAU PLOPI. N ROMNIA
SUPRAFAA TERENURILOR ACOPERITE CU VEGETAIE FORESTIER CRETE N SPECIAL N ZONA PUNILOR DE DEAL I MUNTE I DE ASEMENEA TREBUIE SUBLINIAT C EXIST CADRUL LEGAL N CEEA CE PRIVETE PLANTAREA CU VEGETAIE FORESTIER A TERENURILOR AGRICOLE ABANDONATE PRECUM I A TERENURILOR DEGRADATE. ASTZI ACESTE SCHIMBRI SUNT ANALIZATE CU TEHNICA GIS, SUNT CARTOGRAFIATE I EFECTELE LOR SUNT MSURATE. PN N ANUL 2050 TEMPERATURA GLOBAL VA CRETE SEMNIFICATIV I VOR FI AFECTATE ORGANISMELE INDIVIDUALE, COMUNITILE, ECOSISTEMELE NATURALE, CICLURILE BIOCHIMICE GLOBALE I, N GENERAL VA FI MODIFCAT BIODIVERSITATEA. PRINCIPALA CAUZ A PIERDERII BIODIVERSITII ESTE CONSIDERAT ASTZI FRAGMENTAREA ECOSISTEMELOR NATURALE. N GENERAL MONITORIZAREA BIODIVERSITII ARE CA SCOP EVALUAREA STRII I DEZVOLTRII BIODIVERSITII PENTRU O PERIOAD DE TIMP CU DEFINIII I METODOLOGII BINE STABILITE I REPETABILE PENTRU SECURIZAREA DATELOR PE PERIOADA MONITORIZRII. N GENERAL TOATE MONITORIZRILE FCUTE PN ACUM NU AU FOST ADRESATE LA MODUL GENERAL CI AU SERVIT NEVOILOR SPECIFICE CUM AR FI MONITORIZAREA UNOR GRUPURI SAU HABITATE SELECIONATE. ETAPELE METODOLOGICE PENTRU MONITORIZAREA BIODIVERSITII SUNT:

STABILIREA DOMENIULUI DE MONITORIZARE (DEFINIREA LIMITELOR GEOGRAFICE ALE DOMENIULUI), STABILIREA BAZEI DE REFERIN PENTRU MONITORIZARE (BIODIVERSITATEA NATURAL), STABILIREA METODELOR DE EVALUARE I MONITORIZARE ANALIZA DATELOR ISTORICE, OBSERVAII I MSURTORI N SUPRAFEE EXPERIMENTALE PERMANENTE, OBSERVAII I MSURTORI N SUPRAFEE EXPERIMENTALE (HABITATE) SELECIONATE, FOLOSIREA ELEMENTELOR DE SINERGIE CU SISTEMELE DE MONITORIZARE EXISTENTE : PROIECTE, REELE, INVENTARE NAIONALE, RAPOARTE INTERNAIONALE, CLASIFICRI I HRI EXISTENTE, UTILIZAREA TEHNICILOR SATELITARE.

STABILIREA SETURILOR DE DATE CHEIE PENTRU URMTOARELE NIVELURI - INDIVIDUAL: - STRUCTURAL, - COMPOZIIONAL, - FUNCIONAL. - SUPRAFA DE PROB: - STRUCTURAL, - COMPOZIIONAL, - FUNCIONAL. - ECOSISTEM: - STRUCTURAL, - COMPOZIIONAL,

70/147

- FUNCIONAL. - NAIONAL: - STRUCTURAL, - COMPOZIIONAL, - FUNCIONAL.


MANAGEMENTUL DATELOR: DEZVOLTAREA UNEI BAZE DE DATE CUPRINZTOARE CARE S INCLUD I S PROCESEZE INFORMAII DINTR-O PERIOAD ISTORIC LARG, ATT DIN SURSE CURENTE CT I DIN CERCETRI MAI VECHI, REEVALUAREA DAC ESTE CAZUL A MATERIALELOR DIN MUZEE, REINTERPRETAREA DATELOR ISTORICE N CONTEXT ACTUALIZAT, SUPRAVEGHEREA PERMANENT I REANALIZAREA SUPRAFEELOR PERMANENTE DIN TEREN, INTEGRAREA CULEGERII DE INFORMAII DESPRE BIODIVERSITATEA CU A PROGRAMELOR DE INVENTARIERE MULTI-RESURSE. ORICE SISTEM DE MSURARE I MONITORIZARE A DIVERSITII TREBUIE S ACIONEZE SINERGIC CU CELELALTE ORGANISME DE MONITORIZARE EXISTENTE LA NIVEL INTERNAIONAL, PAN-EUROPEAN SAU NAIONAL.

SPECII INVAZIVE IN ULTIMELE DECENII, MARCATE DE ACCENTUAREA PROCESULUI DE GLOBALIZARE SUB TOATE FORMELE SALE, PROBLEMA SPECIILOR STRAINE INVAZIVE A CUNOSCUT O EXACERBARE FARA PRECEDENT LA SCARA MONDIALA. INTENSIFICAREA SCHIMBURILOR COMERCIALE PE CALE ACVATICA MARITIME SAU PRIN UTILIZAREA CURSURILOR DE APA INTERIOARE (INCLUSIV PRIN DESCHIDEREA UNOR CANALE DE NAVIGATIE INTRACONTINENTALE), INTENSIFICAREA FARA PRECEDENT A TURISMULUI CA SI SCHIMBARILE CLIMATICE GLOBALE S-AU CONSTITUIT IN TOT
ATATEA CATEGORII MAJORE DE FACTORI CARE FAVORIZEAZA PATRUNDEREA SPECIILOR STRAINE INVAZIVE. DIN ACESTE MOTIVE, SPECIILE STRAINE INVAZIVE AU DEVENIT UN SUBIECT IMPORTANT ABORDAT DE COMUNITATEA INTERNATIONALA, RELEVANDU-SE NECESITATEA UNEI COLABORARI LA DIFERITE NIVELURI PRECUM SI O ABORDARE PLURIDISCIPLINARA LA NIVELUL STRUCTURILOR ADMINISTRATIVE, ACADEMICE SI A COMUNITATILOR LOCALE. ADOPTAREA DE MASURI PENTRU A LIMITA IMPACTUL SPECIILOR STRAINE INVAZIVE ESTE O OBLIGATIVITATE ASUMATA PRIN SEMNAREA CONVENIEI PRIVIND DIVERSITATEA BIOLOGIC (RATIFICATA PRIN LEGEA NR.58 DIN 13 IULIE 1994) SI A CONVENTIEI PRIVIND CONSERVAREA VIEII SLBATICE SI A HABITATELOR NATURALE DIN EUROPA (CONVENTIA DE LA BERNA), LA CARE ROMANIA A ADERAT PRIN LEGEA NR.13/1993. DEZVOLTAREA UNOR PROGRAME SI STRATEGII LA NIVEL INTERNATIONAL A REPREZENTAT REZULTANTA FIREASCA A ACESTUI MOD DE ABORDARE. PROGRAMUL GLOBAL PRIVIND SPECIILE STRAINE INVAZIVE - GLOBAL INVASIVE SPECIES PROGRAMME (GISP) - PROMOVEAZA COOPERAREA INTERREGIONALA CU PRIVIRE LA SPECIILE STRAINE INVAZIVE, PUBLICAND TOTODATA O STRATEGIE GLOBALA PRIVIND SPECIILE STRAINE INVAZIVE (GLOBAL STRATEGY ON INVASIVE ALIEN SPECIES) SI UN PROTOCOL PRIVIND CELE MAI BUNE PRACTICE DE PREVENIRE SI MANAGEMENT AL SITUATILOR CREATE DE NOILE SPECII INVAZIVE (TOOLKIT OF

71/147

BEST PREVENTION AND MANAGEMENT PRACTICES). CONVENIA ASUPRA DIVERSITII BIOLOGICE (CDB) IDENTIFIC SPECIILE STRAINE INVAZIVE CA UNA DIN PROBLEMELE INTERDISCIPLINARE DE MAXIM IMPORTAN. ACEAST
CONVENIE INTERNAIONAL CERE PRILOR COSEMNATARE S PREVIN INTRODUCEREA, S TIN SUB CONTROL IAR IN MASURA POSIBILITATILOR SA REALIZEZE ERADICAREA SPECIILOR INVASIVE CU IMPACT MAJOR ASUPRA ECOSISTEMELOR, HABITATELOR SAU SPECIILOR INDIGENE (ART. 8 H). IN ANUL 2002 A FOST ADOPTATA LA CONFERINTA PARTILOR SEMNATARE A CDB A DAT PUBLICITATII O DECIZIE SI O SERIE DE PRINCIPII DE BAZA. ACEASTA DECIZIE CERE PARTILOR SEMNATARE SA TRATEZE CU PRIORITATE PROBLEMA SPECIILOR STRAINE INVAZIVE SI SA ELABOREZE STRATEGII SI PANURI DE ACTIUNE NATIONALE SI REGIONALE IN IDEEA DE A IMPLEMENTA PRINCIPIILE PROMOVATE DE CDB. PRINCIPIILE ADOPTATE DE CDB IAU IN CALCUL O STRATEGIE BAZATA PE PRINCIPIUL PRECAUTIEI, CARE CONSIDERA IN PRIMUL RAND ASPECTUL PREVENIRII: ESTE MULT MAI EFICIENTA DIN PUNCT DE VEDERE AL COSTURILOR SI AL PROBLEMELOR DE MEDIU PREVENIREA PATRUNDERII UNOR SPECII STRAINE INVAZIVE DECAT ORICE MASURA ULTERIOARA. IN CAZUL IN CARE SPECIILE STRAINE INVAZIVE AU PATRUNS TOTUSI, O IDENTIFICARE RAPIDA SI LUAREA DE MASURI PREVENTIVE RADICALE SUNT ESENTIALE SI DE PREFERAT ORICAROR MASURI CARE AR FI LUATE DUPA CE SPECIILE STRAINE INVAZIVE SE INSTALEAZA IN NOILE HABITATE.

IN CAZUL N CARE SPECIILE STRAINE INVAZIVE S-AU ACLIMATIZAT I INSTALAT, TREBUIE AVUTE IN VEDERE MASURI DE CONTROL PE TERMEN LUNG. Conventia de la Berna, ratificata de 38 de state europene cere statelor cosemnatare sa controleze strict introducerea de specii straine invazive (Art. 11.2.b). O serie de masuri in vederea unai implementari accelerate a acestui articol au fost luate, acestea incluzand adoptarea de catre Comitetul Director a unor recomandari de ordin general privind speciile straine invazive si problemele specifice ridicate de acestea, editarea de rapoarte pe aceasta tema, organizarea de intalniri de lucru pe aceasta tema sau crearea unor grupe de experti in domeniul speciilor invasive. Cu toate aceste masuri de ordin administrative, atat la nivel European cat si la nivel national, masurile luate in ceea ce priveste speciile straine invazive sunt mult in urma altor regiuni ale globului unde au fost dezvoltate strategii de abordare a problemelor produse de speciile straine invazive in mod holistic. Cu toate ca Europa in sine are o serie de caracteristici specifice de natura sa produca dificultati in modul de abordare a problemei speciilor invasive, aceasta nu ar trebui sa fie un motiv pentru amanarea masurilor care trebuiesc luate. Impactul multor specii straine invazive ar putea fi redus daca statele europene ar aplica in mod uniform masurile de prevenire si control a speciilor straine invazive. Multe din problemele acute create de unele specii straine invazive la nivel european fi putut fi prevenite daca la nivel European ar fi existat o abordare unitara si rapida in ceea ce priveste avertizarea si prevenirea impactului speciilor invasive. Starea actuala de inactivitate fata de situatia speciilor straine invazive din marea majoritate a statelor europene reprezinta o amenintare pentru biodiversitatea regionala, sanatatea publica si economie. In perioada actuala, este esentiala dezvoltarea unei cooperari eficiente la nivel national si regional in idea de a preveni si diminua impactul speciilor straine invasive.

72/147

IN ROMANIA, IN CONFORMITATE CU CEL DE-AL TREILEA RAPORT NATIONAL PENTRU CONVENTIA PENTRU CONSERVAREA BIODIVERSIUTATII CBD,DIN 2005, SUNT INREGISTRATE UN NUMAR DESTUL DE IMPORTANT DE SPECII STRAINE INVAZIVE. PRIN SPECII STRINE CONSIDERM (CONFORM DEFINIIEI DIN CDB) TOATE SPECIILE I
SUBSPECIILE INTRODUSE N AFARA AREALULUI LOR NATURAL TRECUT SAU PREZENT DIN TOATE GRUPELE TAXONOMICE. TERMENUL INCLUDE ORICE PARTE A ORGANISMULUI: GAMEI, SEMINE, OU SAU PROPAGULE CARE AR PUTEA SUPRAVIEUI I ULTERIOR REPRODUCE .

ASTFEL, IN RAPORT SUNT MENTIONATE 112 SPECII DE ARBORI EXOTICI DINTRE CARE INSA DOAR 6 SUNT CONSIDERATE SPECII STRAINE INVAZIVE - ACER NEGUNDO, AILANTHUS ALTISIMA, AMORPHA FRUTICOSA, CYTISUS SCOPARIUS, FRAXINUS AMERICANA SI FRAXINUS PENNSYLVANICA. INTERESANT C DIN ACEST RAPORT LISPESTE SALCAMUL ROBINIA PSEUDACACIA SPECIE STRAINE INVAZIVA DE ASEMENEA. PENTRU ECOSISTEMELE ACVATICE, RATA DE PATRUNDERE DE SPECII STRAINE INVAZIVE INCEPAND CU FINELE SECOLULUI XIX ESTE ESTIMATA A FI DE 3 4 ANI PENTRU APELE COSTIERE ALE M RII NEGRE SI DE 4 5 ANI PENTRU APELE DULCI. IN TOTAL SUNT INVENTARIATE 67 DE SPECII STRAINE INVAZIVE IN ECOSISTEMELE ACVATICE DIN ROMANIA, DINTRE CARE 60% SUNT MARINE SI 40% DULCICOLE (GOMOIU ET AL., 2002). IMPACTUL UNORA DINTRE SPECIILE STRAINE INVAZIVE IN MAREA NEAGRA - RAPANA THOMASIANA, MNEMIOPSIS LEIDYI, MYA ARENARIA - ESTE EXTREM DE BINE DOCUMENTAT, CA SI EFECTELE ACLIMATIZARII ACESTOR SPECII ASUPRA HABITATELOR (GOMOIU ET AL. 2002).

IMPACTUL INTRODUCERII DE SALMONIDE CUM ESTE CAZUL PSTRVULUI CURCUBEU IN LACURI ALPINE SITUATE IN ARII PROTEJATE ESTE DE ASEMENEA DOCUMENTAT, FIIND REMARCATE DE SPECIALISTI DECLINUL POPULATIILOR DE AMFIBIENI SI CRUSTACEE. PLANTATIILE DE SALCAM EL INSASI O SPECIE INVAZIVA AU FOST AFECTATE DESTUL DE GRAV IN ULTIMII 5 ANI DE DOUA SPECII DE LEPIDOPTERE MINIERE ORIGINARE DIN AMERICA DE NORD, IAR CASTANUL ORNAMENTAL ESTE PROFOUND AFECTAT PESTE TOT IN TARA DE LARVELE MICROLEPIDOPTERULUI GRACILARIID CAMERARIA OHRIDELLA, ORIGINAR DIN ZONA FOSTEI IUGOSLAVII. LA NIVEL NATIONAL, MASURILE EXISTENTE SUNT INSUFICIENTE, LIMITATE CA SCOP SI SECTORIALE. ASTFEL, EXISTA IN PORTURILE MARITIME UN CONTROL FORMAL AL APELOR DE BALLAST SI A FOULINGULUI DE PE NAVE. INSTITUTUL DE CERCETARI AGRO-SILVICE (ICAS) ARE IN COMPONENTA LABORATOARE CE PERMIT IDENTIFICAREA UNOR SPEII INVASIVE, CU PRECADERE INSECTE MINIERE SAU DEFOLIATORI. DE ASEMENEA, LA NIVEL NATIONAL EXISTA UN LABORATOR DE CARANTINA FITOSANITARA, CU REGLEMENTARI STRICTE IN DOMENIU. IN CONCLUZIE, SITUATIA ACTUALA IN ROMANIA POATE FI CARACTERIZATA PRIN: - UN GRAD REDUS DE CONSTIENTIZARE AL OPINIEI PUBLICE SI IN CONSECINTA O OPOZITIE A SOCIETATII CIVILE LA INTERVENTIILE ADMINISTRATIEI GUVERNAMENTALE; - GRAD EXTREM DE REDUS DE ACCESIBILITATE A INFORMATIILOR STIINTIFICE, MAI ALES IN LEGATURA CU IDENTIFICAREA SPECIILOR, ANALIZA DE RISC, ETC; - ABSENTA UNEI ABORDARI PRIORITARE A ACTIUNILOR PRIVIND CONTROLUL SPECIILOR INVAZIVE;

73/147

- INTRODUCERE NESTANJENITA A SPECIILOR INVAZIVE ADESEA PE CALEA POSTEI CA SI MASURI INADECVATE DE INSPECTIE SI CARANTINA; - CAPACITATE DE MONITORIZARE INADECVATA; - LIPSA UNOR MASURI DE URGENTA EFECTIVE; - LEGISLATIE DEPASITA SAU INADCVATA; - SLABA COORDONARE INTRE AGENTIILE GUVERNAMENTALE, AUTORITATILE LOCALE SI COMUNITATILE LOCALE.

Caracteristicile unei specii invazive de succes


Analize asupra speciilor invazive s-au efectuat la nceput pentru mediul terestru, unde efectele erau mai cunoscute iar cror impactul ecologic i economic era mult mai evident. Analiza speciilor invazive permite gruparea lor n mai multe categorii, n funcie de zona de origine, de rolul ecologic, de grupul taxonomic, etc aspecte discutate anterior. Analiznd impactul ecologic al speciilor imigrate n Marea Neagr poate releva unele aspecte extrem de interesante din punct de vedere tiinific. Marea Neagr, ca bazin unic prin caracterele sale hidrobiologice reprezint un laborator natural n care s-au selectat de-a lungul timpului o serie de specii ce au format asociaii caracteristice. Stabilirea speciilor mediteraneene ntr-un habitat cu caracteristici diferite de cele ale bazinului de origine la sfritul erei glaciare i procesul de selecie natural a transformat treptat acest bazin marin ntr-o adevrat mare a speciilor imigrante, ca i Marea Baltic. Insui procesul de adaptare al acestor specii mediteraneene proces desfurat cu relativ puin timp n urm la scar geologic i care continu i n prezent poate oferi date interesante despre adaptabilitate n sine. Ptrunderea de specii exotice n aceste asociaii caracterizate prin relativ putine specii reprezint o oportunitate unic de a observa mecanismele aclimatizrii, ca i rspunsul speciilor autohtone. Problemele ridicate de ptrunderea unor specii ca Rapana venosa, Mya arenaria, Mnemiopsis leidyi i mai nou Beroe ovata reprezint o oportunitate unic sub aspect tiinific pentru a descifra mecanismele aclimatizrii. In lumina datelor acumulate pn n prezent, nu orice specie care patrunde accidental intr-un nou habitat poate avea un succes ecologic, i cu att mai puin unul rapid. Trebuie s inem cont ca n apa de balast sau pe coca navelor, lunar sunt transportate la mii de kilometri distan de locul de origine mii de specii de organisme marine. Ins, extrem de puine reuesc s se menin n noile habitate, i i mai puine au succes evolutiv. Acestea sunt specii cu mare capacitate de adaptare, care cel mai adesea modific n mod ireversibil comunitile de organisme autohtone.

74/147

132 Pentru a se integra rapid n noul habitat, o specie imigrata trebuie sa indeplineasca anumite conditii, n lipsa carora, chiar daca reuseste sa se mentina ctva timp, n final va fi eliminata de conjunctura factorilor de mediu din noul habitat. Cteva caracteristici eseniale ale unor specii imigrante au fost astfel stabilite (Ehrilch, 1989). Astfel, este esenial ca o specie invaziv s posede cteva din trsturile de mai jos pentru a se dovedi o specie invaziv de succes: - s aib un areal larg; - s fie abundent n zonele de origine; - s fie o specie vagil; - s prezinte un spectru trofic larg; - s fie capabil de a dezvolta att strategii de tip r ct i de tip k; - s posede o larg variabilitate genetic; - s posede instinct gregar; - femelele unor astfel de specii s fie capabile s colonizeze singure; - s aib talia mai mare dect a speciilor nrudite din ecosistemul invadat; - s fie asociat cu omul; - s posede o larg plasticitate ecologic. Cu toate c aceste caracteristici au fost stabilite iniial pentru speciile terestre, ele se aplic de regul i speciilor acvatice, cu unele amendamente.

Exemple de specii invazive

GINDACUL DE COLORADO, PLANTA "MARITA-MA, MAMA", MURGOIUL BALTAT, SACALUL, BIBANUL SOARE SI BIZAMUL AU CEL PUTIN UN LUCRU IN COMUN: SINT TOATE SPECII INVAZIVE, CARE AU AJUNS IN ROMANIA, S- AU ACLIMATIZAT AICI SI AU PUS O AMPRENTA EVIDENTA ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR. NEGATIVA, IN MAJORITATEA CAZURILOR.

FAZANII "ATUNCI CIND AJUNG INTR-UN NOU AREAL, ELE FIIND SPECII ALOHTONE, DECI STRAINE, NAU DUSMANI NATURALI. SI ATUNCI SE DEZVOLTA EXPLOZIV SI POT PRODUCE PAGUBE.

PASARILE NU FAC STRICACIUNI. CELE INVAZIVE AR FI GUGUSTIUCUL, VRABIA SPANIOLA, STURZUL DE VARA, SPECII CARE SI-AU EXTINS AREALUL SI AU AJUNS LA NOI", DETALIAZA BIOLOGUL MIRCEA GOGU BOGDAN. SI TOTUSI, EL MENTIONEAZA O EXCEPTIE: "FAZANUL ESTE O SPECIE INDIANA, CARE A FOST ADUSA DE OM PENTRU A FI VINATA. DAR EL FACE EXTRAORDINAR DE MULT RAU NATURII DIN ROMANIA. IN DELTA, EXISTA DOUA SPECII FOARTE RARE, VIPERA DE STEPA SI O SOPIRLA DE DESERT, ALE CAROR POPULATII SINT APROAPE IN EXTINCTIE DIN CAUZA FAZANULUI, CARE LE CONSUMA CU PREDILECTIE". INSECTE LA CAPITOLUL ENTOMOLOGIC, SE MENTIONEAZA CA S-AU INREGISTRAT 98 DE SPECII STRAINE DE INSECTE. DEPARTAMENTUL DE ECOLOGIE SISTEMICA AL UNIVERSITATII BUCURESTI, SE INTREABA RETORIC: "CARE AR PUTEA FI PAGUBELE REALE PRODUSE DE GINDACUL DIN COLORADO (SEMNALAT PENTRU PRIMA DATA IN 1952, LA SAPINTA), PRIN PIERDERILE DE RECOLTA,
VALOAREA PESTICIDELOR FOLOSITE IN COMBATERE SI AFECTAREA SANATATII OAMENILOR DIN CAUZA REZIDUURILOR DE PESTICIDE DIN TUBERCULI?". SI CONFERENTIARUL IOAN COROIU, DE LA CATEDRA DE ZOOLOGIE A UNIVERSITATII

"BABES-BOLYAI" DIN CLUJ, INVINOVATESTE ACELASI GINDAC, NUMINDU-L "BLESTEMUL EUROPEI IMEDIAT DUPA AL DOILEA RAZBOI MONDIAL". CONFERENTIARUL CLUJEAN ACUZA SI O ALTA INSECTA: "OMIDA PAROASA A DUDULUI", UN FLUTURE DIN AMERICA DE NORD, ADUS ACCIDENTAL IN EUROPA. ESTE POLIFAG, CONSUMIND PESTE 130 DE SPECII DE PLANTE (IERBURI SI FRUNZELE UNOR ARBORI). MARMOTA SAU MARUL DISCORDIEI NICI MAMIFERELE LOCALE NU DUC LIPSA DE CONCURENTA STRAINA. COROIU INVOCA BIZAMUL, "UN SOBOLAN MARE, DE APA, ORIGINAR DIN AMERICA DE NORD. IN 1905, UN NOBIL SCAPATAT DIN CEHIA A ADUS SASE EXEMPLARE CA SA FACA O CRESCATORIE (PENTRU BLANA) SI SA ISI DREAGA AVEREA. SA PLICTISIT REPEDE, SI BIZAMII AU AJUNS IN NATURA. IN 1924 SINT SEMNALATI LA PERIAM (BANAT) SI IN 1954, IN DELTA DUNARII. APOI
AU IMPINZIT TOATE ZONELE MLASTINOASE DE

AU DEVENIT O PACOSTE, PENTRU CA AU INTRE 3 SI 10 PUI PE CICLU SI TREI-PATRU CICLURI DE REPRODUCERE PE AN. IN ULTIMA VREME, PAGUBELE NU MAI SINT ASA DE MARI, CEEA CE INSEAMNA CA BIZAMUL SE "INTEGREAZA"". DE LEPADAT NU E NICI MARMOTA. CONFERENTIARUL CLUJEAN DETALIAZA: "MARMOTA A FOST ADUSA DIN ALPI, IN RETEZAT, APOI IN PIETROSUL RODNEI, IN ANII ?70. TRAIESTE IN GOLUL ALPIN, DEASUPRA PADURII, ASA CA NU-I PERICOL DE INVAZIE. UNII SUSTIN CA NU E INTRODUSA, PENTRU CA TRAIA LA NOI PINA IN SECOLUL XVIII, DAR NU SINT DOVEZI CONCLUDENTE".

SES DIN TARA.

76/147

SACALUL URMATOAREA E PILDA SACALULUI. COROIU PRECIZEAZA CA E ORIGINAR DIN "INDIA SI CEYLON, VENIT NATURAL SPRE VEST SI INTRODUS IN PENINSULA BALCANICA, PROBABIL, DE CATRE OM. ESTE O SPECIE TOT MAI FRECVENTA IN DOBROGEA SI LUNCA DUNARII SI FACE PAGUBE LA IEPURI, IEZI DE CAPRIOARA, VITEI DE CERB SI CHIAR PURCEI DE MISTRET. SE CREDE CA EXTINDEREA SACALULUI A FOST CONSECINTA EXTIRPARII LUPULUI DIN EUROPA CENTRALA SI DE VEST". DELTA DUNARII SE CONFRUNTA DE CEVA TIMP CU PREZENTA CIINELUI-ENOT, "ORIGINAR DIN USSURI (ESTUL ASIEI SEPTENTRIONALE). A FOST ADUS DE SOVIETICI IN UCRAINA PENTRU BLANA, DE AICI A EVADAT PE CALE NATURALA SPRE VEST. LA NOI A PATRUNS PE DOUA CAI: IN NORD IN JUDETUL SUCEAVA SI MARAMURES, IN SUD, IN DELTA SI APOI PE DUNARE IN SUS. CRED CA A AJUNS PINA IN AUSTRIA", BANUIESTE CONFERENTIARUL CLUJEAN. . SALCIMUL INFECTIOS PROF. DR. STEFAN NECULAI, DE LA CATEDRA DE BIOLOGIE VEGETALA A UNIVERSITATII "ALEXANDRU IOAN CUZA" DIN IASI, PRECIZEAZA CA SPECIILE DE PLANTE RECENT VENITE LE-AU ELIMINAT UNEORI SAU MACAR LE-AU RARIT PE CELE AUTOHTONE. "UN EXEMPLU IN ACEST SENS ESTE PLANTA NUMITA POPULAR BUSUIOCUL DRACULUI. PROVINE DIN PERU SI A APARUT IN EUROPA LA SFIRSITUL SECOLULUI XVIII, CA PLANTA ORNAMENTALA, DAR S-A SALBATICIT REPEDE. ESTE COMUNA PENTRU CULTURILE DE PRASITOARE, PRECUM PORUMBUL, ABUNDENTA SI FACE CAM PATRU-CINCI GENERATII DE INDIVIZI PE AN. CEEA CE O FACE FOARTE GREU DE COMBATUT, EA ATACIND IN SPECIAL CULTURILE DE LEGUME", EXPLICA NECULAI. PROFESORUL IESEAN ADAUGA PE LISTA SI "SALCIMUL MIC CARE A INVADAT DELTA DUNARII SI FACE PROBLEME IN REZERVATIA BIOSFEREI, FIIND DIN CE IN CE MAI RASPINDIT SI ASTFEL CONCURIND CU ZALOGUL". CIT DESPRE PLANTELE ACVATICE, NECULAI DA PILDA "CIUMEI APELOR, CU FRUNZE MICI, PROBABIL A VENIT IN ROMANIA LIPITA DE VASE SI DE CORABII. ESTE DAUNATOARE MAI ALES PENTRU PISCICULTURA". COROIU ESTIMEAZA NUMARUL PLANTELOR INTRODUSE IN ROMANIA LA 435, DIN CARE "38 SINT INVAZIVE SAU FOARTE INVAZIVE". CONFERENTIARUL CLUJEAN COMPLETEAZA LISTA CU "MARITA-MA MAMA", O PLANTA IERBOASA DE 2-2,5 METRI, CU FLORI GALBENE, ADUSA DIN AMERICA DE NORD CA PLANTA DECORATIVA. A SCAPAT DIN
PARCURI SI GRADINI SI A DEVENIT O PACOSTE PENTRU CA FORMEAZA COVOARE COMPACTE (PETE GALBENE), UNDE NU MAI CRESTE NIMIC. IN CIRCA ZECE ANI, DINTR-UN PARC DENDROLOGIC DIN JUDETUL BISTRITA-NASAUD A EVADAT PE MARGINEA PADURII PINA LA O DISTANTA DE CIRCA OPT KILOMETRI.

STATISTICA DAUNELOR

77/147

IN TOTAL, NUMARUL DE SPECII INVAZIVE SE RIDICA IN ZILELE NOASTRE LA 500.000, DUBLU FATA DE CITE EXISTAU IN URMA CU 60 DE ANI, ESTIMEAZA DAVID PIMENTEL, EXPERTUL IN ACEST SUBIECT DE LA CORNELL UNIVERSITY, CITAT DE "NEWSWEEK". IN PLUS, ACADEMIA N ATIONALA DE STIINTE DE PE NOUL CONTINENT A RAPORTAT ANUL TRECUT CA APROXIMATIV 13.000 DE BOLI ALE PLANTELOR SINT "INTERCEPTATE" ANUAL LA PUNCTELE DE INTRARE ALE AMERICII. CIT DESPRE PAGUBELE MATERIALE, OMUL DE STIINTA LE SITUEAZA PE LA 120 DE MILIARDE DE DOLARI, SI ASTA NUMAI IN CEEA CE PRIVESTE SUA. D ACA E SA ADAUGAM INDIA, MAREA BRITANIE, AUSTRALIA, AFRICA DE SUD SI BRAZILIA, DAUNELE AJUNG CU USURINTA LA 228 DE MILIARDE DE DOLARI.

PESTI ASIATICI VERSUS PESTI AMERICANI DINTRE VIETUITOARELE ACVATICE STRAINE, DAR BINE ACLIMATIZATE AICI, SE DISTING PATRU SPECII EST-ASIATICE: AMURUL, NOVACUL, SINGERUL SI SCOICARUL. TOT CVARTETUL A FOST ADUS LA NOI IN PERIOADA 1955 ? 1960, POTRIVIT BIOLOGULUI ADRIAN IONASCU. DAR O DATA CU PUIETUL LOR, S-A
IMPORTAT DIN CHINA SI MURGOIUL BALTAT, FARA VALOARE ECONOMICA, POLIFAG SI DE TALIE MICA. A EVADAT DIN CRESCATORIE SI A AJUNS PE ILFOV, PE

ARGES, IALOMITA SI DUNAREA INFERIOARA. ACESTE SPECII FAC INSA CONCURENTA CELOR LOCALE, PRECUM CRAPUL, CARACUDA, LINUL, ROSIOARA SI PLATICA. MAI MULT, CEL MAI RASPINDIT CIPRINID ASIATIC, SI ANUME CARASUL AURIU, A PRELUAT NISA ECOLOGICA A CARACUDEI, FAPT CARE A DUS LA DISPARITIA EI IN MAJORITATEA BALTILOR SI A LACURILOR. TOT IN
DOMENIUL PESTILOR ACLIMATIZATI LA NOI SE OBSERVA SI NISCAIVA IMIGRANTI AMERICANI, MAI PRECIS SOMNUL PITIC, CARE SE REPRODUCE PE CRISUL NEGRU, SI

BIBANUL SOARE, MARE AMATOR DE PRODUS DAUNE, DEOARECE SE HRANESTE CU ICRELE SI PUIETUL UNOR SPECII VALOROASE. "EXISTA SI UN PESTISOR, INITIAL DE ACVARIU, I SE SPUNE RECHIN. E UN PESTE OVOIDAL, O SPECIE AMERICANA CARE A FOST ADUSA IN

ROMANIA PENTRU A FI TINUT IN ACVARIU. SI A SCAPAT IN MEDIUL NATURAL. FACE FOARTE RAU, PENTRU CA MANINCA ICRELE DE CRAP, DE CARAS.. IN MAREA NEAGRA, SE MAI GASESTE SI MOLUSCA RAPANA TOMASIANA, CARE ARATA CA UN MELC MARE. A FOST
ADUSA DIN MAREA JAPONIEI PE CALEA VAPOARELOR. ARE CITEVA ZECI BUNE DE ANI DE CIND ESTE IN ROMANIA. ESTE DE FAPT UN MELC RAPITOR CARE MANINCA SCOICILE ROMANESTI DE MARE.

Cuvinte cheie: specii invazive, monitorizarea biodiversitatii, Centrul Mondial de


Monitorizare i Conservare al UNEP - United Nations Environment Programme, world Conservation Monitoring Centre UNEP-WCMC , pagube materiale

78/147

Intrebari: 1. 2. 3. 4. 5. care sunt principalele specii invasive de plante din Romania_ care sunt principalele specii de mamifere din Romania care sunt principalele specii invasive de pesti din romania descrieti metoda de monitorizare a biodiversitatii principalele institutii care monitorizeaza biodiversitatea la nivel global.

CURS VIII Schimbari ale mediului la nivel global; evoluii recente: schimbri privind diversitatea biologic, declinul unor specii

Schimbari privind biodiversitatea

79/147

Raspandirea naturala a speciilor pe glob

Biogeografia, ca tiin, furnizeaz informaia cu privire la bogia i distribuia geografic a diferitelor grupe de organisme. De regul, distribuia local i regional a speciilor este legat de: factori istorici, gradieni ecologici: altitudine (corelaie negativ), latitudine (corelaie pozitiv), cantitatea de precipitaii (corelaie pozitiv), apropierea sau deprtarea de mri i oceane etc.

De exemplu, la tropice, numrul mediu pe 10 mii km2 este de 79,5 specii, pe ct vreme n regiunile temperate, media este de numai 38,8 specii pe 10 mii km2. Danemarca posed de dou ori mai puine specii de arbori dect exist pe un hectar n pdurile Malaeziei (Reid i Miller, 1989 din Enescu et al 1997). n America Latin, exist 40 pn la 100 specii pe hectar n comparaie cu partea de est a Americii de Nord, unde pe aceeai suprafa se gsesc numai 10 pn la 30 de specii. Un petic de pdure tropical din Peru are aproximativ 300 de specii de arbori mai groi de 10 cm n diametru pe un hectar; n Malaezia, n partea joas a regiunii Kuala-Lumpur, exist 570 de specii de plante cu diametru mai mare de 2 cm pe hectar (Enescu et al., 1997). Speciile marine au o distribuie aproape continu n areal i au lanuri trofice simple. Speciile terestre i marine existente n zona tropical ating maximul numeric. Acestea conin mai mult de jumtate din speciile de pe glob, dei aceste zone ocup numai 7% din suprafaa globului. Bogia relativ a speciilor din pdurile tropicale variaz cu grupul de specii considerate deoarece cunotinele tiinifice despre abundena speciilor sunt limitate.
Numrul de specii cunoscute crete pe msur ce cercetrile din domeniu se intensific, existnd nc zone neexplorate datorit lipsei accesibilitii n condiiile actuale.

Principalele pericole ce amenin biodiversitatea: Cele mai importante pericole actuale ce pot afecta biodiversitatea sunt: schimbrile climatice globale : - nclzirea global are efecte poteniale asupra biodiversitii; ea poate produce schimbri n mrimea populaiilor i n distribuia speciilor, modificarea compoziiei specifice a cenozelor, habitatelor i ecosistemelor i poate crete rata de dispariie a speciilor n condiiile nclzirii globale a climatului se schimb regimul precipitaiilor, evaporaiei i vntului, ca i frecvena furtunilor cicloanelor, incendiilor i alte perturbri ale habitatelor,

80/147

restrngerea suprafeelor de vegetaie natural i fragmentarea i alterarea habitatelor: aproximativ 67% din totalul speciilor periclitate, vulnerabile i specii rare de vertebrate, inclusiv peti, sunt ameninate de degradarea sau pierderea habitatelor, supraexploatarea capacitii reproductive naturale a populaiilor: numeroase specii, mai ales de animale i cele de arbori, au fost i sunt nc supraexploatate. Dispariia din ecosisteme a unor specii, productori primari i secundari sau prdtori, afecteaz mai mult sau mai puin serios speciile care rmn, structura i dinamica sistemului biologic. Se produce efectul - cascad" atunci cnd se pierd specii cheie", mai ales n cazul carnivorelor mari care devin specii cheie n ecosistemele forestiere europene. Adesea, supraexploatarea pdurilor sub toate aspectele, acioneaz sinergic cu pierderea habitatului sau fragmentarea acestuia prin construcia de drumuri, ducnd la dispariia de specii (Borlea, 2004), poluarea chimic ca fenomen complex : poluarea mediului devine o ameninare din ce n ce mai mare pentru diversitatea biologic n viitoarele decenii, n special n condiiile schimbrii climatului. Declinul pdurilor din Europa, anomaliile psrilor sau naterea prematur la foci sunt fenomene direct legate de poluarea chimic, speciile introduse, care modific structura biodiversitii : introducerea de specii exotice amenin flora nativ i fauna, direct prin competiie i ca prdtori sau, indirect, alternd habitatele naturale, creterea populaiei nsoit de dezvoltarea economic necontrolat, comerul global, exploatarea combustibililor fosili, efecte cumulate. Rareori, perturbrile care au loc ntr-un ecosistem sunt rezultatul unui singur impact. De regul, acioneaz simultan sau repetat mai muli factori. De exemplu, fragmentarea unei pduri produce dispariia de specii, schimb regimul hidrologic, modific mrimea populaiei i altereaz modelul migrator, n acelai timp, pdurea poate fi perturbat independent de ploi acide i de schimbarea climatului. n mod similar, supraexploatarea unei specii va modifica interrelaiile n ecosistem, cu consecine imprevizibile. Efectul cumulat al diferitelor perturbri poate amenina serios biodiversitatea regional. De aceea, managementul resurselor i planificarea utilizrii terenului trebuie s ia n considerare efectele cumulative. Impactul antropic poate duce la creterea sau descreterea diversitii genetice a speciilor sau habitatelor ntr-o anume regiune, dar cel mai profund i ireversibil impact al activitii umane este accelerarea substanial a dispariei speciilor. Spre deosebire de situaia actual, cnd un sfert din diversitatea biologic total a globului se afl ntr-un serios risc de dispariie, n trecut, dispariia speciilor era provocat excusiv de factorii naturali (12% n Orto-vicianul trziu, 14% n Devonianul trziu, 52% n Permianul trziu, 12% n Triasic i 11 % n Cretacicul trziu - Willson, 1988 ; din Enescu et al., 1997). Calculele au aratat ca dublarea concentratiei de dioxid de carbon din
81/147

atmosfera va determina deplasarea taigalei, a tundrei, a padurilor de foioase din zonele calde si a padurilor de conifere din zona temperata calda cu pana la 600 de km catre poli. Padurea tropicala ar putea acoperi o zona mai mare decat acum. Daca incalzirea accelerata cauzeaza o deplasare prea rapida a zonelor de vegetatie, atunci plantele nu vor avea timp sa se adapteze, iar structura comunitatilor de plante se va schimba. Structura si dispunerea multor ecosisteme se vor modifica, in functie de modul de raspuns al speciilor individuale la clima in schimbare, unele ecosisteme devenind instabile pentru mai multe secole. Oamenii trebuie sa actioneze pentru a proteja habitatele, de pilda prin construirea unor structuri fizice pentru a proteja zonele umede costiere, rezervarea unor terenuri suplimentare, eventual la nordul celor existente, pentru migratia speciilor. De asemenea, se pot crea "coridoare de migratie" care sa lege zonele protejate pentru diverse specii de plante si animale.

Cercetarea consecintelor acestor schimbari ale diversitatii biologice pentru functionarea ecosistemelor terestre este inca in faza pionieratului. Totusi cateva tendinte se desprind din rezultatele cercetatorilor actuale: a) experimente efectuate pe termen relaliv scurt si raportate catre organismele ONU si CBD arata o relativ pozitiva intre productivitatea primara si bogatia de specii: cresterea numarului de specii creste probabilitatea de a avea cel putin una din .speciile prezente productiva in conditiile de mediu variabile ca urmare a schimbarilor climatice; speciile suplimentare pot fi capabile sa si insuseasca resurse care nu sunt folosite de alte specii (datorita diferentelor legate de adancimea inradacinarii, fenologie, forma azotului utilizat etc...). b) pe lungi perioade de timp bogatia de specii poate tampona functionarea defectuoasa a ecosistemului in cazul evenimentelor extreme sau efectelor neanticipate ale schimbarilor climatice globale. Un ecosistem se poate mentine functional prin raspunsuri de functionare diferite ale speciilor asemanatoare existente la variatiile din mediu. Astfel, diversitatea genetica mare in interiorul speciilor si diversitatea functionala intre specii asemanatoare creeaza o siguranta mare fata de schimbarile mari in functionarea ecosistemului. c) speciile care au impact puternic asupra functionarii ecosistemului (cele care modifica disponibilitatea resurselor; structura trofica; regimul de perturbare) fac ca introducerea sau pierderea unei singure astfel de specii in ecosistem sa aiba efecte profunde asupra ecosistemului. d) probabilitatea disparitiei speciilor in complexele de ecosisteme fragmentate este in crestere, ca o consecinta a scaderii marimii populatiei si descresterii legaturilor intre subpopulatii.

82/147

Exemple: Incalzirea globala ameninta si reptilele, si broastele din zonele secetoase Insectele nu se pot adapta la schimbarile climatice. Speciile din zonele tropicale sunt in pericol de disparitie din cauza cresterilor de temperatura. Incalzirea globala pune in pericol anumite specii de insecte tropicale, fenomen care ar avea efecte greu de cuantificat in acest moment, avertizeaza cercetatorii americani. Acestia sustin, de asemenea, ca ritmul accelerat de crestere a temperaturii globale reprezinta o amenintare si pentru anumite specii de broaste, reptile si testoase care traiesc in tinuturile tropicale.

Zonele tropicale, cele mai afectate Potrivit ultimelor estimari, ritmul de crestere a temperaturilor va fi unul mai accentuat in zonele cu clima temperata si polara decat la tropice. Dar nimeni nu a evaluat pana in prezent efectele incalzirii globale asupra insectelor si a altor specii de animale care traiesc in regiunile tropicale, cu variatii reduse de temperatura. O echipa de cercetatori de la Universitatea California din Los Angeles (UCLA) au realizat un studiu privind capacitatea de supravietuire si reproducere la insecte, bazat pe analiza a 38 de specii care s-au dezvoltat in diferite ecosisteme. Broscutele si reptilele se usuca si mor din In baza datelor obtinute, acestia au estimat care va fi evolutia respectivelor specii in conditiile cresterilor de temperatura prognozate pentru secolul XXI. Concluzia cercetatorilor arata ca rata reproducerii la insectele din regiunile tropicale tinde sa se mentina in limite normale la cresteri nesemnificative de temperatura. Insa atunci cand valorile termice cresc cu 2-4 grade Celsius, rata de reproducere scade pana la pericolul de disparitie a respectivelor specii. Toate insectele pot trai la anumite niveluri de temperatura, dar cercetatorii spun ca temperatura optima pentru insecte se situeaza undeva cu putin sub nivelul maxim pe care il pot tolera. Insectele din zonele cu clima temperata se pot reproduce cu succes chiar si atunci cand clima se incalzeste mai mult decat la tropice. Pentru insectele din zona tropicala insa, temperaturile mai mari decat valorile termice de la tropice le pot fi fatale. Cercetatorii spun, de asemenea, ca aceleasi probleme sunt semnalate si in ceea ce priveste broastele, reptilele si testoasele, desi, in cazul acestora, nu exista suficiente date pentru a se putea realiza o evaluare a tolerantei acestor specii la schimbarile de temperatura.

83/147

Speciile din regiunile joase, primele expuse Aceasta toleranta la temperatura, spun cercetatorii, reprezinta elementulcheie pentru supravietuirea insectelor. "In timp ce speciile din zonele temperate se adapteaza mult mai usor schimbarilor climatice, pentru cele din zonele tropicale cresterile de temperatura afecteaza insasi supravietuirea lor", spune unul din specialistii de la UCLA. Potrivit acestuia, efectul se manifesta si mai acut in cazul animalelor care traiesc in regiunile mai joase ale padurilor tropicale. "Daca reptilele din zonele tropicale isi pot gasi racoarea la umbra, pentru cele care traiesc in padure efectele cresterilor de temperatura nu pot fi atenuate pentru ca ele sunt obisnuite cu umbra si nu gasesc locuri mai racoroase", spune un alt cercetator

Disparitia viespilor a ucis productia de smochine


Echipa de cercetatori de la UCLA isi popune ca, pe viitor, sa evalueze efectele incalzirii globale asupra interactiunii insectelor cu alte specii de animale, precum si asupra culturilor. Potrivit specialistilor, polenizarea pe care o asigura insectele pentru anumite culturi ar putea afecta productia. Astfel, s-a constatat ca productia de smochine a scazut considerabil din cauza disparitiei viespilor care polenizau arbustii. Recolta scazuta a fost cauzata, pe de o parte, de seceta, iar, pe de alta parte, de disparitia viespilor. Cercetatorii sustin ca acestea au disparut ca urmare a cresterilor de temperatura Sub impactul diferitelor ci de deteriorare (poluarea i supraexploatarea solului, pdurilor, punilor, speciilor, combustibililor fosili, resurselor miniere, nlocuirea sistemelor ecologice naturale prin sisteme ecologice antropizate) au loc schimbri ale hidrosferei, ale reelei hidrografice i pnzei freatice, ale compoziiei apelor dulci i oceanice, ale atmosferei (temperatura, compoziia chimic, coninutul n suspensii, gaze), ale litosferei (introducerea de pesticide, fertilizani, epuizarea rezervelor de combustibili fosili i minereuri), modificarea circuitelor biogeochimice prin introducerea unor substane noi, inexistente n natur (pesticide, diferite deeuri, materiale plastice), schimbri climatice. Ca urmare a lrgirii intervalului cu temperaturi ridicate care avantajeaz speciile arborescente, vegetatia caracteristic zonelor alpine si subalpine se va reduce, datorit migrrii pe vertical a speciilor de arbori (n principal a molidului). Se preconizeaz c n cteva secole de invazie a pdurii n zona alpin, suprafata ocupat de habitatele actuale se va reduce cu cu mai mult de 40-60%, conform unor studii realizate n Scandinavia (Holten, 1990; Holten & Carey, 1992). Studiile realizate n zonele muntoase din Italia, arat c habitatele cele mai vulnerabile n condiiile schimbri climatice, sunt jnepenisurile din Apenini (VaccinioPiceetalia). Acestea se dezvolt la 1.500 - 2.300 m, fiind strns dependente de existena unui climat rece. Datele obtinute din cercetrile avnd ca subiect schimbrile climatice,arat c speciile de plante rspund la aceste schimbri prin migratie mai degrab dect prin adaptarea la noile conditii de mediu. Dup Scharfetter (1938), perioada clduroas intergalaciar a permis pdurii s avanseze

84/147

pe crestele muntilor mai putin nalti (1.8002.300 m), eliminnd speciile alpine caracteristice altitudinilor nalte (teorie sprijinit de existenta a numeroase refugii de specii alpine n anumite zone din masivele muntoase cu nltimi mai mici din Alpi). n aceste zone izolate, speciile alpine nu vor mai avea posibilitatea s migreze pe altitudine, fie datorit imposibilittii de a migra suficient de rapid, fie datorit disparitiei zonelor cu climat alpin (Gottfried & al., 1994; Grabherr & al., 1994, 1995). Oricare ar fi ns teoriile enunate, specialistii sunt de comun acord c aceste schimbri climatice vor duce la modificri severe ale habitatelor subalpine si alpine, probabil chiar la dispariia habitatelor caracteristice, asa cum le cunoastem noi. Oricum, schimbrile climatice vor afecta n primul rnd speciile ierboase, speciile lemnoase artnd o inertie mai mare. Unii cercettori consider c pentru ca speciile lemnoase s evolueze pe vertical, este necesar o nclzire semnificativ a climatului pentru o perioada de cel putin 100 de ani (Holtmeier, 1994). Se preconizeaz c, n Alpi, o nclzire a climatului cu o medie anual de 1-2 C nu va duce la o evolutie pe altitudine a limitei pdurii cu mai mult de 100-200 m. Studiile realizate de Dullinger & al. (2004) arat c habitatele cu Pinus mugo vor fi afectate mai lent de schimbrile climatice preconizate, dect habitatele de pajiste. Asa cum consider unii autori, o crestere de 1-2 C este posibil s se ncadreze n limitele tolerantei majorittii speciilor alpine si nivale (Krner, 1995; Theurillat, 1995), n timp ce o crestere mai mare de 3-4 C poate s nu se ncadreze n aceste limite de tolerant (Theurillat, 1995; Lischke & al., 1998).

Oceanele Incetinirea dramatica a circulatiei termosaline este anticipata de cativa cercetatori oceanografi, insa lumea nu este suficient de pregatita pentru a face fata efectelor sale. Modelele computerizate ale sistemelor climatice si oceanice desi imbunatatite nu au fost capabile sa ofere informatii suficient de consistente si limpezi in acest sens. Conditii meteorologice mai reci, mai secetoase, cu vanturi mai puternice in zonele continentale ale emisferei de nord . Pana in prezent rata cresterii acestor zone moarte este ingrijoratoare pentru situatia generala a biodiversitatii oceanelor Terrei. Nivelul oxigenului din aceste ape este sub nivelul critic la care poate trai un peste sau un mamifer marin de talie mare, practic putem spune despre aceste ape ca sunt moarte la propriu si la figurat, afirma Lothar Stramma, conducatorul echipei de cercetatori de la Institutul Leibniz de Stiinte Marine din cadrul Universitatii din Kiel, Germania. Echipa a masurat concentratia oxigenului la adancimi intre 300-700 de metri, si a comparat rezultatele cu cele obtinute in decursul ultimilor 50 de ani, de cand se masoara sistematic procentul oxigenului din apele oceanice. Rezultatul a fost o noua dovada in sprijinul efectelor distrugatoare ale accelerarii incalzirii globale. In Oceanul Atlantic, spre exemplu, straturile de ape sarace in oxgen s-au diminuat cu circa 85% scazand de la adancimea de

85/147

370 metri pana la 690 metri. Rezultatele au mai aratat ca temperatura apelor oceanelor a crescut semnificativ in ultimii 50 de ani, iar aceasta crestere impiedica apele bogate in oxigen de la suprafata sa circule la adancimi, odata ce curentii marini devin mai putin densi. In acest caz apele oceanelor sunt mai putin ventilate in straturile de adancime medie si mare, ceea ce inseamna ca apele de suprafata aduc mai putin oxigen in straturile adanci. Aceasta duce la probleme pentru speciile de pesti mari care au o nevoie sporita de oxigen

Regiunea montana Proiectarea scadere in extinderea ghetarilor montani si a stratului de zapada datorita incalzirii climei va afecta sistemul hidrologic, stabilitatea solului si sistemele socio- economice aferente. Distributia altitudinala a vegetatiei se va schimba spre inaltimi mai mari; unele specii cu areal climatic limitat la varfurile muntilor ar putea disparea datorita disparitiei habitatului si reducerii potentialui de migrare. Reducerea pescuitului si diminuarea zonelor cu puiet ca si poluarea din zonele coasta si din larg se vor adauga la efectele schimbarilor climatice. La nivel glob productia de peste oceanic se estimeaza sa ramana constanta. Principalele efecte se vor simti la nivel local si national prin schimbarea locului centrelor de productie a speciilor de pesti. Efectele pozitive, ca prelungirea sezonului favorabil cresterii, mortalitatea mai scazuta pe timpul iernii si ritmuri mai rapide de crestere la latitudini mai mari, pot fi echilibrate prin factorii negativi cum ar fi : modificari in rutele migrate, in modelele reproductive si in relatiile dintre ecosisteme. Conform Organizaiei, dei exist mari diferene regionale, sectorul pescuitului, care asigur traiul a cteva sute de milioane de oameni din ntreaga lume, ar putea fi profund bulversat. n jur de 42 de milioane de oameni lucreaz direct n acest sector, marea majoritate dintre ei aflndu-se n rile n curs de dezvoltare. Dup FAO, schimbrile climatice amenin pescuitul i acvacultura datorit creterii temperaturii apelor mrilor i a nivelului acestora, topirea ghearilor, modificrile survenite n salinitatea i aciditatea oceanelor, recrudescena cicloanelor n anumite regiuni, reducerea ploilor n altele, i schimbrile n repartiia i abundena stocurilor ihtiologice. Comunitile de pescari, aflate la latitudini mai ridicate, i cei care depind de sistemele susceptibile de a evolua sub influena climatului, precum recifele de corali sau sistemele dependente de fenomenul upwelling (ridicarea apelor reci, bogate n substane hrnitoare, de la fundul ctre suprafaa oceanelor), sunt cele mai expuse.

86/147

De fapt, recifele de corali care adpostesc numeroase specii marine sunt ameninate de schimbrile climatice n dou moduri: pe de o parte, prin albirea i distrugerea recifelor, i pe de alt parte prin ntreruperea calcificrii n urma acidificrii oceanelor. Coralii nu se pot deplasa la latitudini mai ridicate unde nu pot gsi suprafee adaptate supravieuirii lor, explic FAO. Aproape 500 de milioane de persoane la nivel mondial ar depinde atunci de recifele sntoase de corali pentru traiul lor, protecia coastelor, a resurselor regenerabile i a turismului. Comunitile de pescari situate n delte, deasupra atolilor i pe coastele acoperite de ghea vor fi de asemenea vulnerabile la ridicarea nivelului mrii i la riscurile asociate cu inundaiile, eroziunea salin i cea costier. n urma raportului FAO, rile cele mai expuse la schimbrile climatice care pot influena pescuitul i acvacultura sunt cele din Africa de Vest i Central, din nord-vestul Americii de Sud i din Asia de Sud-Est. Ecosistemele marine, de care depinde pescuitul, se schimb i pot suferi schimbri majore, odat cu evoluia climei. Migraia speciilor marine constituie deja o realitate. Consolidarea stocurilor este aadar esenial pentru a face fa acestei schimbri. Mai mult ca niciodat, trebuie oprit epuizarea acestora i pus capt, aadar, pescuitului excesiv. Concluziile raportului prezint o serie de fenomene generale alarmante. GIEC afirm c numeroasele ecosisteme sunt ameninate de o combinaie fr precedent ntre perturbrile asociate schimbrilor de clim, cum ar fi creterea aciditii apei oceanelor, i ali factori, cum ar fi poluarea i supraexploatarea resurselor. Exist probabilitatea ca aproximativ 20-30% din speciile vegetale i animale s se confrunte cu un risc crescut de dispariie, dac creterea temperaturii medii a atmosferei depete valorile evaluate de 1,5-2,5 C, n condi iile n care toate scenariile studiate. Evident, aceste evoluii vor afecta i ecosistemele marine care sufer deja de pe urma unor efecte ale schimbrii climei. Iat cteva dintre efectele principale: nclzirea marin Creterea temperaturii atmosferice are repercusiuni i asupra maselor de ap. ncepnd cu anii 60, temperatura apelor de suprafa a crescut cu aproximativ 1,5 C. Studii recente au permis s se constate c nclzirea marin se manifest pn la o adncime de 3.000 de metri. Spre exemplu, n ultimii 30 de ani, temperatura Mrii Nordului a crescut cu 1,1 C. Creterea aciditii apelor de suprafa Mrile i oceanele au capacitatea de absorbi CO2 din atmosfer. Creterea permanent a concentraiilor de gaz a dus i la creterea cantitilor absorbite, avnd drept rezultat creterea aciditii apei. ncepnd cu cea de-a doua jumtate a secolului 19, pH-ul oceanic a sczut de la 8,2 la 8,12. Resursele destabilizate aflate n pericol Aceste efecte, constatate deja pe scar larg, au consecine vizibile asupra anumitor specii. nclzirea poate, spre exemplu, s joace un rol n diminuarea

87/147

stocurilor de cod din Marea Nordului i din Marea Baltic. Iar aceasta din motive diferite, dat fiind complexitatea extrem a interaciunii climatului cu ecosistemele. n Marea Nordului, aceast diminuare pare a fi cauzat de deplasarea populaiilor de planctoni. Calanus finmarchicus, specia dominant din care se hrnesc larvele de cod, s-a deplasat din Marea Nordului spre Oceanul Arctic, n cutarea unor ape mai reci. ncepnd cu anii 60, biomasa sa din Marea Nordului a sczut cu 70%. Speciile de planctoni venite din sud, care le nlocuiesc, sunt mai puin abundente i nu par s convin stadiului larvar al codului. Prin urmare, diminuarea przii preferate a larvelor de cod ar explica parial problemele codului n Marea Nordului. n Marea Baltic, iernile blnde, diminuarea fluxului apei mrii n Skagerrak i creterea nivelului pluvial i a debitelor fluviale au dus la o desalinizare progresiv. De aceea, apa srat, mai grea dect apa dulce, trebuie cutat mai n profunzime. Oule de cod, care se scufund nainte de a gsi o anumit densitate de sare care s le permit s rmn n suspensie, coboar mai mult ctre fund, la adncimi unde lipsa de oxigen le face supravieuirea mai dificil. Dac adugm la acest fenomen i poluarea, deplasarea planctonilor i pescuitul excesiv, ne putem imagina greutatea enorm care apas asupra acestei populaii aflate n dificultate. Deplasarea speciilor Aa cum am vzut n cazul planctonilor, manifestarea curent cea mai vizibil a schimbrii climei este deplasarea speciilor. Peti, molute, crustacee urc spre nord n cutarea unor ape mai reci, fie pentru c organismul lor are nevoie de valori de temperatur specifice, pe care habitatul lor obinuit, devenit prea cald, nu le mai asigur, fie pentru c urmresc plante, planctoni i alte organisme marine cu care se hrnesc i care migreaz spre nord. Aa se explic faptul c barbunul, rar ntlnit n nordul Mrii Mnecii, a devenit, la nceputul acestui secol, o specie comercial n Marea Nordului: de la 10 tone n 1985, capturile au crescut la 700 tone n 2005. Lupul de mare urmeaz aceeai tendin: ntr-o perioad de douzeci de ani, capturile au crescut de la 31 la 558 tone n Marea Nordului i de la 694 la 2.429 tone n vestul insulelor britanice. Fr s ating rezultate att de spectaculoase, alte specii, altdat cunoscute ca trind la latitudini mai joase, se rspndesc dincolo de paralela 50, cum ar fi sardeaua, sardin a, tonul rou, porcul de mare, pisica de mare, rechinul-vulpe, rechinul albastru. Un fenomen similar exist, de asemenea, mai spre sud. Specii care triesc n mod obinuit de-a lungul coastelor africane urc spre nord. Specii tropicale de cod (Physiculus dalwigki), de ipar (Gaidropsarus granti) i de arpe de mare (Pisodonophis semicinctus) sunt n prezent repertoriate ca fiind rspndite pn n Galicia. De asemenea, Atlasul CIESM3 al speciilor exotice i completeaz nencetat lista de peti tropicali venii s se instaleze pe termen lung n Mediteran prin Canalul Suez sau prin Strmtoarea Gibraltar; printre acestea, rechinul mtsos i limba de mare, dou specii cu un potenial comercial interesant. Aceste schimbri nu sunt negative n sine, ducnd uneori la dezvoltarea unor noi activiti de pescuit. Totui, efectele lor indirecte asupra echilibrului fragil al ecosistemelor marine i asupra speciilor prezente care triesc n aceste

88/147

ecosisteme, nu sunt nc bine cunoscute. De aceea, se impune o vigilenpermanent. Efectele multiple n afar de deplasarea speciilor, schimbarea climei aduce cu sine i alte greuti care apas asupra ecosistemelor acvatice. Hrnindu-se din poluarea agricol i din apele reziduale netratate, vegetaia acvatic se dezvolt n mod exagerat, provocnd o scdere a oxigenului din ap. Este ceea ce se numete eutrofizare, o form de poluare care afecteaz de mai mult vreme toate apele costale europene. De vreo treizeci de ani ncoace ns, eutrofizarea s-a amplificat din cauza creterii temperaturii apei i a aportului materiilor terestre erodate de creterea nivelului mrii. Acest fenomen se afl la originea creterii numrului de mare verzi, roii sau brune i a produciilor planctonice pe coastele europene. Aceste manifestri pericliteaz viaa submarin, privnd-o de oxigen i, elibernd uneori substane toxice. n afar de efectele negative produse asupra acvaculturii, ele provoac o mortalitate important a juvenililor n rndul organismelor marine care triesc de-a lungul coastelor. De asemenea, de mai multe decenii i pretutindeni n lume, asistm la un proces de albire a coralilor. Este vorba despre una din primele manifestri ale creterii aciditii apei mrii care afecteaz aceste organisme deosebit de fragile. Oamenii de tiin sunt preocupai de efectele creterii aciditii asupra sistemului respirator al animalelor acvatice i, de asemenea, asupra dezvoltrii acelor specii al cror schelet sau cochilie conine calcar, cum ar fi majoritatea molutelor. O situaie de care cultivatorii de fructe de mare trebuie s in cont. Aa cum am putut vedea n cazul deplasrii speciilor, marea este un ecosistem complex cu ramificaii insuficient cunoscute. Lanul trofic este lung i sinuos, iar fenomene att de strict localizate ca mareele verzi sau dispariia coralilor au n mod inevitabil consecine asupra ntregului ecosistem. n ceea ce privete mediile marine, diferitele forme de poluare a apelor i supraexploatarea anumitor stocuri de peti creeaz o situaie n care adaptarea speciilor la noile condiii poate deveni dificil, ba chiar imposibil. Observarea paralel, n acelai habitat, a speciilor neexploatate i a speciilor comerciale tinde s arate c cele dinti se adapteaz mai bine i mai rapid dect cele din urm la noile condiii impuse de clim. Este deci dificil stabilirea unor scheme de deplasare i de nlocuire a speciilor. Spre exemplu, este greu de spus dac codul va fi nlocuit n Marea Nordului, cci, n calitate de generalist la nivel trofic, el ocup un loc extrem de bine definit, continu Keith Brander. Barbunul i merluciul ar putea s i ia locul, dar barbunul este un pete mult mai mic, iar merluciul are un regim alimentar mai specific ". Pe termen mai lung, i alte efecte ale schimbrilor de clim risc s ia o i mai mare amploare. Creterea aciditii constituie o mare problem, continu omul de tiin. Este o schimbare major, cci prognozele anun un nivel de aciditate a oceanelor care n-a mai fost atins de milioane de ani. Fenomenul nu este studiat dect de doi sau trei ani, iar consecinele sale nu sunt suficient de bine cunoscute. Ele vor fi suportate ns de animalele cu schelet calcaros. Se tie de asemenea ct de sensibili sunt calmarii la valorile ridicate de aciditate i ct de slab este capacitatea lor de adaptare. Consecinele s-ar putea face

89/147

simite n cteva decenii." afirma Keith Brander, cercettor la Consiliul internaional pentru explorarea mrii Speciile salbatice in pericol

Cresterea temperaturilor schimba vremea si modelele de vegetatie peste tot pe glob , fortand animalele salbatice sa migreze inspre zone mai reci pentru a putea supravietui. Este posibil ca schimbarile rapide in natura si clima sa depaseasca abilitatile de deplasare si acomodare a multor specii. Expertii afirma ca pana in 2050 o patrime din speciile de pe terra vor putea disparea, daca incalzirea globala continua tot asa. Multe specii deja resimt incalzirea globala: In 1999 a murit ultimul exemplar de broscoi auriu din America Centrala. Acest moment a marcat prima disparitie a unei specii datorata incalzirii globale Datorita topirii gheturilor in zona arctica se preconizeaza disparitia ursilor polari de pe planeta in urmatorii o suta de ani . La tropice datorita cresteri temperaturii marilor se produce o decolorare a recifurilor de corali prin uciderea unor alge care servesc la pastrarea sanatatii coralilor . Mai multe state din USA isi pot pierde pasarile oficiale prin migrarea lor spre zone mai racoroase.

72% dintre speciile de psri in pericol ! 72% dintre speciile de psri ar putea disprea n urmtorii ani, din cauza nclzirii globale. Vestea bun este c ar mai fi timp pentru a preveni asta, spun reprezentani ai World Wildlife Fund (WWF), n raportul emis n cadrul conferinei internaionale de la Nairobi. O serie extins de indicii duc la concluzia c modificrile climaterice duc la schimbarea comportamental a psrilor, unele psri migratoare refuznd s mai migreze, arat raportul. Deja n scdere n Europa i Statele Unite ale Americii, multe specii de psri migratoare rmn fr surse de hran din cauza nclzirii globale. Efecte dezastruoase se gsesc i asupra coastelor mediterane ale Europei - habitate specifice psrilor migratoare. ntr-un scenariu pesimist, aceste coaste ar putea fi total distruse pn n anul 2080, se mai spune n raport. Creterea temperaturilor va afecta i speciile de psri non-migratoare, deoarece va duce la modificarea arealului. n SUA, modificrile climatice au dus la reducerea cu aproximativ o treime din speciile de psri n zona Marilor Lacuri, n timp ce aproape trei sferturi din psrile ce triesc n zona de nord-vest a pdurilor tropicale din Australia sunt ameninate cu dispariia. De asemenea, n Europa, oimul imperial spaniol i poate pierde n totalitate habitatul natural. Aceasta este o specie aflat pe cale de dispariie, care

90/147

triete doar n rezervaii naturale n pericol sunt i psrile din specia Morus bassanus. Pn acum se tia c psrile din aceast specie sunt numeroase i c au o populaie stabil. ns, din cauza nclzirii temperaturii apei mrii, petii, principala lor surs de hran, se gsesc tot mai rar. n plus, psrile de munte sau cele care locuiesc pe insule sunt n pericol s rmn fr locuri de refugiu.

Copacii din vestul Statelor Unite si Canada mor de doua ori mai repede decat in urma cu 30 de ani, principalul vinovat pentru aceasta situatie fiind temperaturile medii tot mai ridicate, potrivit unui studiu publicat in revista Science, citat de Reuters. Padurile, tot mai firave, vor deveni din ce in ce mai vulnerabile la incendii si ar putea absorbi tot mai putin dioxid de carbon, accelerand astfel procesul de incalzire globala. Cercetatorii americani si canadieni studiaza copacii din padurile mature de peste 50 de ani pentru a strange informatii cu privire la moartea lor. Potrivit acestora, distrugerea padurilor depaseste nasterea altora noi. Temperaturile ridicate incurajeaza gandacii de pin si alte organisme care ataca pomii, au spus cercetatorii. Aceasta, alaturi de perioadele de seceta prelungita, ar putea accelera rata disparitiei copacilor, relateaza Reuters. "Temperatura medie in vest a crescut cu jumatate de grad in ultimele decenii", a spus Philip van Mantgem, din partea Geological Survey. "In timp ce asta ar putea sa nu sune foarte grav, a fost de ajuns sa micsoreze cantitatea de zapada, sa o topeasca timpuriu si sa prelungeasca seceta din timpul verii."

Cuvinte cheie: schimbri privind diversitatea biologic, declinul speciilor, raspandirea naturala, impactul antropic, specii invazive
1. Care sunt principalelii factori ce determina raspandirea speciilor pe glob si cum actioneaza ei? 2. Care sunt principalele pericole actuale privind biodiversitatea? 3. Cum actioneaza principalele pericole privind biodiversitatea? 4. Care sunt zonele in care speciile actuale sunt cel mai efectate de schimbarile globale? 5. Care sunt specii ce pot fi favorizate de schimbarile globale si cum ?

91/147

CURS IX

Schimbrile climatice i elemente de productivitate ale sistemelor amenajate; agricultura i silvicultura sisteme amenajate de productie
CONVERSIA SISTEMELOR NATURALE IN SISTEME AMENAJATE PENTRU PRODUCEREA
DE ALIMENTE SI FIBRE SI INTENSIFICAREA PRODUCTIEI IN SISTEMELE AMENAJATE EXISTENTE VOR CUNOASTE TENDINTA CRESCATOARE IN URMATOARELE CATEVA DECADE. CONVERSIA PADURILOR TROPICALE NATURALE IN SISTEME DE PRODUCTIE SALBATICE SI CONVERSIA LOR IN PLANTATII PENTRU ULEI DE PALMIER IN PROVINCIA JAMBI DIN SUMATRA REPREZINTA UN EXEMPLU AL UNEI ASTFEL CONVERSII. PROCESE SIMILARE DE MODIFICARE, CONVERSII SI INTENSIFICARI A EXPLOATARE A ECOSISTEMELOR NATURALE PENTRU PRODUCTIE SE IVESC PESTE TOT IN LUME SI MAI ALE TARILE IN CURS DE DEZVOLTARE (CONVERSIA UNOR PADURI DE MANGROVE IN FERINE DE CREVETI UN EXEMPLU LARG RASPANDIT PE ZONELE DE COASTA ALE ASIEI DE SE). ACESTE PROCESE CONDUC APROAPE INTOTDEAUNA LA O PIERDERE DRASTICA A BIODIVERSITATII, CEL PUTIN LA NIVEL LOCAL FOARTE ADESEA RECLAMA INTRODUCEREA UNEIA SAU MAI MULTOR SPECII STRAINE CA PARTI ALE SISTEMULUI DE PRODUCTIE (DE EX., ARBORII DE CAUCIUC, CARE SUNT NATIVI IN AMERICA DE SE) DATE FIIND SCARA SI RATA UNOR ASTFEL DE CONVERSII SI EXPLOATARI INTENSIVE, BIOSFERA TERESTRA A SECOLULUI URMATOR SE PARE CA VA FI IN CONTINUARE SARACITA DC BOGATIA DE SPECII REORGANIZATA" SUBSTANTIAL IN PRIVINTA COMPOZITIEI SPECIFICE.

PRODUCTIA AGRICOLA VA FI AFECTATA DE SCHIMBARILE GLOBALE IN MOD FOARTE DIFERIT, IN DIFERITE PARTI ALE LUMII. ESTIMARILE RECENTE INDICA CRESTERI ALE RECOLTEI LA ALTITUDINI MEDII SI INALTE, DAR INDICA DESCRESTERI LA ALTITUDINI MAI JOASE, ACOLO FIIND CELE MAI MARI CERERI DE HRANA:

92/147

A) IN CONDITII IDEALE DE CAMP, RECOLTELE DE GRAU PAR SA CREASCA CEVA MAI MULT DE 10% LA O CONCENTRATE DUBLATA A CO2; O CRESTERE DE 5-7% ESTE MAI REALISTA IN CONDITII MEDII DE GOSPODARIRE (PINTER SI AL., 1996), B) PRINCIPALELE MODELE PRIVIND PRODUCTIA DE GRAU SE PERFECTIONEAZA REPEDE INSA ESTE NEVOIE DE FOARTE MULTA ATENTIE CAND SE FAC EXTRAPOLARI IN SPAFIU FOLOSIND UN SINGUR MODEL, C) TEMPERATURILE PESTE 32C REDUC RECOLTELE DE OREZ DATORITA STERILIZARII SPICULUI. ACESTA NU ARE LEGATURI CU SPORIREA C02. CELE MAI MULTE MODELE PRIVIND PRODUCTIE (IA DE OREZ CAD DE ACORD ASUPRA POTENTIALULUI MARE DE RECOLTA; SI SUGEREAZA O REDUCERE DE CCA. 5% IN PRODUCFIE LA RIDICARI DE TEMPERATURI PESTE 32C. D) SCHIMBARILE CLIMATICE GLOBALE VOR EXACERBA IMPACTUL DEJA SEMNIFICATIV AL DAUNATORILOR, BOLILOR SI BURUIENILOR ASUPRA PRODUCTIEI AGRICOLE.

Agricultura Misiunea principal a agriculturii viitorului este de a asigura securitatea i sigurana alimentar a populaiei globale (n cretere spre 9 miliarde de locuitori, n 2050), de a corela armonios msurile de cretere cantitativ i calitativ a produciei agricole destinate alimentaiei, cu cerinele de dezvoltare ale produciei de biocombustibili concomitent cu protejarea ecosistemelor i decuplarea creterii economice de degradarea mediului. Atingerea dezideratului de dezvoltare durabil dar i din ce n ce mai performant a agriculturii este realizabil n condiiile contracarrii marilor provocri globale actuale care se poteneaz reciproc: schimbrile climatice globale, restrngerea drastic a biodiversitii speciilor de organisme, implicit a resurselor genetice de valoare, nc neexploatate pe deplin, procesele de degradare, erodare i poluare a solului, suportul perenitii vieii pe pmnt, generatorul universal de hran pentru toate vieuitoarele, diminuarea resurselor de ap dulce. Lipsade precipitaii este marcat de temperaturi crescute peste media multianual, lips de ap, vntul, cldura, care exercit influene negative asupra solului, asupra apei din sol, de la suprafaa solului i a celei freatice, cu consecine asupra vegetaiei spontane, punilor i fneelor, plantaiilor de pomi i vi-de-vie, pdurilor i, mai ales, asupra recoltelor plantelor de cmp. Creterea frecvenei i duratei secetei determin nu numai diminuarea zonelor favorabile i schimbarea locaiilor acestora, ci i a sistemelor de exploataie agricol i a tehnologiilor implicate, a sortimentelor de genotipuri de plante i animale, a sistemelor de asigurare a proteciei organismelor vii i a mediului. Principalul mijloc de contracarare a secetei i a fenomenului de deertificare, care se extinde global, n prezent pe 6.200 milioane ha, este reprezentat de irigaii, dar, din pcate, aplicate numai pe 330 milioane ha i nu cu cele mai eficiente tehnici.

93/147

Apa va deveni cheia de bolt a dezvoltrii durabile i a prezentului i viitorului omenirii. Dei suprafaa globului pmntesc acoperit de ape este de 71%, numai 2,5% din volumul total revin apei dulci. Ca urmare a exploziei demografice, a intensificrii utilizrii apei la nivel mondial n tot mai multe domenii de activitate, precum i a nclzirii globale planetare, resursele de ap dulce disponibile scad treptat i substanial. Astfel, de la 7.000 m3 ce reveneau n anul 2000 per an per cap de locuitor, se estimeaz o diminuare de pn la 5.100 m3/an/cap de locuitor n anul 2025. Dintre principalele sectoare care folosesc cantiti mari de ap, agricultura se detaeaz ca cel mai mare utilizator de ap dulce, o evaluare fcut n anul 2000 indicnd c aceasta a folosit 67% din totalul apei dulci disponibile. Pentru anul 2025 se prevede o cretere a cerinelor de ap ale agriculturii de 1,2 ori, ale industriei de 1,5 ori, iar a consumului casnic de 1,8 ori. Lester Brown, coordonatorul Institutului Mondial de Politic Planetar, autorul Planului B.3.0 Mobilizare pentru Salvarea Civilizaiei, consider c ceea ce ne trebuie n prezent este un nou concept, un nou mod de gndire asupra utilizrii apei, i anume o trecere la culturi agricole apte de a folosi mai eficient apa, precum i orice msuri care cresc productivitatea apei, n special a apei de irigaii, orice msuri care transform grnele n protein animal, mai eficient n efectul de cretere a productivitii apei. n Planul B.3.0, Lester Brown, avnd n vedere faptul c scala i urgena provocrilor pe care le avem n fa sunt fr precedent, declar c depinde de fiecare dintre noi s modificm tendinele de declin i colaps ale civilizaiei, ntruct salvarea civilizaiei noastre nu este un sport pentru spectatori. PRODUCTIA AGRICOLA SI SCHIMBARILE DE PRODUCTIVITATE DATORATE SCHIMBARII CLIMATICE VOR VARIA CONSIDERABIL PENTIU REGIUNI SI LOCULITATI, GENERAND MODIFICAREA MODELELOR DE PRODUCTIE. PRODUCTIA VA CRESTE IN UNELE REGIUNI SI VA DESCRESTE IN ALTELE, IN SPECIAL LA TROPICE. STUDIILE EXISTENTE ARATA CA PRODUCTIA AGRICOLA GLOBALA S-AR PUTEA MENTINE RELATIV IN ACELEASI LIMITE DE BAZA IN CONDITIILE DUBLARII CANTITATII DE CO2, DAR MODIFICARI IN TIPUL BOLILOR AGRICOLE SI IN VARIBILITATEA CLIMATUTUI VOR DETERMINA SCHIMBARI IMPORTANTE. CONCENTRAREA ASUPRA PRODUCTIEI AGRICOLE GLOBALE NU IA IN CALCUL CONSECINTELE SERIOASE POSIBILE, MULT DIFERITE LA SCARA LOCALA SI REGIONALA, CHIAR LA LATITUDINI MEDII. MULTE DINTRE CELE MAI SARACE POPULATII ALE LUMII SI MAI ALES CELE DIN ZONELE TROPICALE SI SUBTROPICALE SI CELE DEPENDENTE DE SISTEMELE AGRICOLE IZOLATE IN ZONE ARIDE SI SEMIARIDE SUNT SUPUSE RISCULUI DE SECETA SI FOAMETE: POPULATII DIN AFRICA SUBSAHARIANA, ASIA DE SUD SI EST; ZONELE TROPICALE DIN AMERICA LATINA SAU DIN INSULELE PACIFICULUI. PENTRU A LIMITA EFECTELE NEGATIVE SI A BENEFICIA IN ACELASI TIMP DE AVANTAJELE SCHIMBARILOR CLIMATICE SUNT NECESARE LUAREA UNOR MASURI DE ADAPTARE CA: -MODIFICARI ALE MARIMII RECOLTELOR SI ALE VARIETATII ACESTORA, - IMBUNATATIREA MANAGEMENTULUI APEI SI SISTEMELOR DE IRIGATII,

94/147

- MODIFICARI IN PLANIFICAREA SEMANATULUI SAU IN TEHNICILE DE CULES ETC. EXTINDEREA ADAPTABILITATII DEPINDE DE : -DISPONIBILITATILE MATERIALE IN SPECIAL IN TARILE IN CURS DE DEZVOLTARE, - DE ACCESUL LA TEHNOLOGIE SI CUNOASTERE, - DE RITMUL SCHIMBARILOR CLIMATICE, - DE CONSTRANGERILE BIO- FIZICE CU AR FI DISPONIBILITATEA RESURSELOR DE APA, CARACTERISTICILE SOLULUI, CARACTERISTICILE GENETICE ALE PLANTELOR. COSTURILE DE IMPLEME NTARE A STRATEGIILOR DE ADAPTARE AR PUTEA CONSTITUI O POVARA SERIOASA PENTRU ACESTE TARI IN CURS DE DEZVOLTARE; PE DE ALTA PARTE, STRATEGIILE DE ADAPTARE AR PUTEA ECONOMISI BANI IN UNELE TARI, EXISTAND IN PREZENT SI INCERTITUDINI IMPORTANTE PRIVIND CAPACITATEA
DIFERITELOR REGIUNI DE A SE ADAPTA CU SUCCES LA SCHIMBARILE CLIMATICE PROIECTATE (JEKERMAN 2000). O POSIBILITATE INTERESANTA ESTE CEA OFERITA DE SCHIMBAREA FOLOSINTEI TERENURILOR DEGRADATE IN TERENURI FORESTIERE PRIN IMPADURIRE UTILIZAND O SERIE DEFACILITAFI FINANCIARE EXISTENTE (BORLEA 2002). EXTINDEREA SI INTENSITATEA FENOMENELOR METEOROLOGICE EXTREME DIMINUEAZA ANUAL PRODUCTIA AGRICOLA CU CEL PUTIN 30-50%, IAR PENTRU CONSERVAREA DURABILA A RESURSELOR NATURALE N AGRICULTURA ESTE NECESARA ASIGURAREA UNEI FUNDAMENTARI STIINTIFICE A TUTUROR ACTIUNILOR SI MASURILOR DE PREVENIRE SI DIMINUARE A CONSECINTELOR. RECOLTELE AFECTATE DE TEMPERATURI SI DE REGIMUL APELOR, PRECUM SI DE LUNGIMEA SEZONULUI DE RECOLTARE VOR FI MAI PUTIN PREDICTIBILE PE MASURA CE REGIUNILE CHEIE VOR TRECE PRINTR-O SUITA DE INCALZIRI SI RACIRI. PE MASURA CE DAUNATORII AGRICOLI ACTUALI VOR DISPAREA, SE VOR INMULTI ALTE SPECII DATORITA SECETEI SI PREZENTEI INTESIFICATE A VANTURILOR NECESITAND PESTICIDE ALTERNATIVE SAU CHIAR TRATAMENTE NOI. SE ESTIMEAZA DOAR 5 SAU 6 REGIUNI CHEIE UNDE SE VOR MAI CULTIVA GRANE IN INTREAGA LUME (SUA, AUSTRALIA, ARGENTINA, RUSIA, CHINA SI INDIA).

INTERGOVERNMENTAL PANEL ON CLIMATE CHANGE (IPCC) SUSTINE CA AMENINTAREA SCHIMBARILOR CLIMATICE GRADATE SI IMPACTUL ASUPRA REZERVELOR DE HRANA SI A ALTOR RESURSE DE IMPORTANTA MAJORA PENTRU OAMENI NU VA AVEA UN CARACTER ATAT DE GRAV INCAT SA CREEZE PROBLEME DE SECURITATE NATIONALA. CEI OPTIMISTI ESTIMEAZA CA BENEFICIILE VENITE DIN PARTEA INOVATIILOR TEHNOLOGICE VOR FI CAPABILE SA DEPASEASCA EFECTELE NEGATIVE ALE SCHIMBARILOR CLIMATICE. SUB ASPECT CLIMATIC, PERSPECTIVA SCHIMBARILOR GRADATE CARE VOR AVEA LOC IN VIITOR ESTIMEAZA CA AGRICULTURA VA CONTINUA SA PROSPERE, IAR SEZOANELE DE CULTIVARE SE VOR CONSOLIDA. NORDUL EUROPEI, RUSIA SI AMERICA DE NORD VOR FI PROSPERE DIN PUNCTUL DE VEDERE AL AGRICULTURII, IN VREME CE SUDUL EUROPEI, AFRICA, AMERICA CENTRALA SI DE SUD VOR SUFERI DE SECETA SPORITA, ARSITA, LIPSA APEI POTABILE SI UN PROCENT SCAZUT DE PRODUCTIE. PER ANSAMBLU, PRODUCTIA GLOBALA DE HRANA OBTINUTA IN DIFERITE SCENARII DE SCHIMBARI CLIMATICE VA SPORI. PERSPECTIVA SCHIMBARILOR CLIMATICE POATE REPREZENTA UN ACT PERICULOS DE AUTO-DECEPTIE, PE MASURA CE NE CONFRUNTAM DIN CE IN CE MAI MULT CU DEZASTRE METEOROLOGICE MAI MULTE URAGANE, MUSONI, INUNDATII SI PERIOADE SECETOASE PE INTREGUL MAPAMOND. EVENIMENTELE METEOROLOGICE AU UN IMPACT SEMNIFICATIV ASUPRA SOCIETATII, INFLUENTAND REZERVELE DE HRANA, CONDITIILE DIN DIFERITE ORASE

95/147

SI COMUNITATI, PRECUM SI ACCESUL LA APA CURATA SI ENERGIE. DE EXEMPLU, UN RAPORT RECENT AL RETELEI PENTRU ACTIUNI CLIMATICE DIN AUSTRALIA SUSTINE CA ESTE POSIBIL CA SCHIMBARILE CLIMATICE SA DUCA LA O SCADERE A CANTITATII DE PRECIPITATII IN ZONELE IMPADURITE, CEEA CE AR PROVOCA O SCADERE CU 15 PROCENTE A VOLUMULUI DE IARBA. PRIN URMARE, ACEST LUCRU AR DUCE LA SCADEREA GREUTATII MEDII A VITELOR CU 12 PROCENTE, REDUCAND SEMNIFICATIV REZERVELE DE CARNE DE VITA. IN ASTFEL DE CONDITII, SE ESTIMEAZA CA VACILE DATATOARE DE LAPTE VOR PRODUCE CU 30% MAI PUTIN LAPTE, SI ESTE POSIBILA RASPANDIREA UNOR NOI EPIDEMII IN ZONELE UNDE SE CULTIVA POMI FRUCTIFERI. IN PLUS, ASTFEL DE CONDITII AR AVEA CA REZULTAT IMPUTINAREA APEI POTABILE. PORNIND DE LA MODELELE PREDICTIVE REFERITOARE LA SCHIMBARILE CLIMATICE CE VOR VENI, ELE AR PUTEA APAREA IN MAI MULTE REGIUNI PRODUCATOARE DE HRANA DE PE INTREGUL GLOB IN ACELASI TIMP IN URMATORII 15-30 DE ANI, CAPACITATEA DE ADAPTARE A SOCIETATII FACAND SCHIMBARILE CLIMATICE ACCEPTABILE.

ZONELE IMPADURITE SCENARIILE ACTUALE (SATHAYE 2000) PREVAD O CRESTERE CU 1C A TEMPERATURII MEDII GLOBALE, CRESTERE CONSTANTA SI SUFICIENTA SA AFECTEZE CAPACITATEA DE CRESTERE SI REGENERARE A PADURILOR DIN MULTE REGIUNI PRECUM SI COMPOZITIA ACESTORA. CA O CONSECINTA A MODIFICARII REGIMULUI TERMIC SI PLUVIAL, DETENNINATE DE CRESTEREA CANTITATII DE CO 2 ATMOSFERIC, O FRACTIUNE IMPORTANTA DIN SUPRAFETELE IMPADURITE EXISTENTE AZI IN LUME, VOR SUFERI SCHIMBARI MAJORE IN TIPURILE VEGETALE PREDOMINANTE; CELE MAI LARGI SCHIMBARI SUNT PRECONIZATE LA LATITUDINI INALTE SI CELE MAI PUTIN LA TROPICE. SCHIMBARILE CLIMATICE SE VOR FACE SIMPLE CU O VITEZA MAI MARE DECAT VITEZA SI RITMUL CRESTERI SPECIILOR DIN PADURI, CAPACITATEA DE CRESTERE, DE REPRODUCERE SI REFACERE FIIND DEPASITA. ESTE POSIBILA O SCHIMBARE A COMPOZITIEI DE SPECII DIN PADURI IN TIMP; TIPURI INTREGI DE ASOCIATII POT DISPAREA IAR NOI ANSAMBLURI DE SPECII, NOI ECOSISTEME SE POT STABILI IN VIITOR (JEKERMAN 2000).
CONDITILE CRESTERII CANTITATII DE CO 2 , DESI PRODUCTIVITATEA. PRIMARA NETA AR PUTEA SPORI, NU ACELASI LUCRU S-AR INTARNPLA SI CU BIOMASA. TOTALA, DIN CAUZA FRECVENTELOR SI DIN CE IN CE MAI EXTINSELOR EPIDEMI SI INCENDII. CANTITANTI MARI DE CARBON AR PUTEA FI ELIBERATE IN ATMOSFERA IN TIMPUL TRECERII DE LA UN TIP DE PADURE 1A ALTUL, PENTRU CA RITMUL CU CARE SI PIERDE CARBONUL PRIN MORTALITATEA MARE A PADURILOR DEPASESTE RITMUL DE CAPTARE SI ASIMILARE A CARBONULUI PRIN CRESTERE SI MATURIZARE. IN ZONELE TROPICALE CRESTEREA TEMPERATURILOR MEDII NU AR TREBUI SA DETERMINE ALTERARI MAJORE IN COMPOZITIA SI PRODUCTIVITATEA SPECIILOR, DAR MODIFICAREA CANTITATII DE PRECIPITATII, A DURATEI ANOTIMPURILOR SI CRESTEREA EVAPOTRANSPIRATIEI AR PUTEA CONDUCE LA SCHIMBARI DE COMPOZITIE. CRESTEREA CONCENTRATIE DE CO2 ATMOSFERIC AR PUTEA RIDICA RAPORTUL CARBON/AZOT DIN NUTRETUL IERBIVORELOR, REDUCANDU-I VALOAREA NUTRITIVA. PENTRU REGIUNILE TEMPERATE, MODIFICARILE ACELORASI PARAMETRI AR IMPLICA MODIFICARI ALE SEZOANELOR DE VEGETATE SI IMPLICIT A LIMITELOR DINTRE ASOCIATILE VEGETALE CARACTERISTICE.

IN

96/147

AR PUTEA DEVENI INSUFICIENTA PENTRU SATISFACEREA CONSUMURILOR PROIECTATE, DATORITA ATAT FACTORILOR CLIMATICI, CAT SI CELOR NECLIMATICI. PADURILE BOREAL VOR SUFERI PIERDERI VARIATE DATORITA INCALZIRII CLIMEI, REDUCAND STOCURILE SI DISPONIBILITATEA PRODUCERII DE LEMN PE TERMEN LUNG. PADURILE TEMPERATE VOR SUFERI MAI PUTIN, DAR IN CELE TROPICALE, SE PREVEDE SCADEREA PRODUCTIEI FORESTIERE LA JUMATATE DIN CAUZE NE-CLIMATI LEGATE DE ACTIVITATEA UMANA (JEKERMAN 2000). PADUREA BOREALA SAU TAIGAUA SIBERIEI SINGURA REPREZINTA 57% DIN VOLUMUL PADURII CONIFERE A PAMANTULUI. ECOSISTEMELE SI SOLURILE DIN ACEASTA REGIUNE PASTREAZA O CANTITATE SEMNIFICATIVA DE CARBON A PAMANTULUI IN FORMA MOARTA DAR NEDESCOMPUS SAU DOAR PARTIAL DESCOMPUS. EFECTUL DE SERA SAU SCHIMBARILE FACUTE DE OM POT SPORI DESCOMPUNEREA, DUCAND LA ELIBERAREA UNEI CANTITATI CRESCANDE DE CARBON IN ATMOSFERA SUB FORMA DE DIOXID DE CARBON GAZ DE SERA. CA URMARE A LRGIRII INTERVALULUI CU TEMPERATURI RIDICATE CARE AVANTAJEAZ SPECIILE ARBORESCENTE, VEGETATIA CARACTERISTIC ZONELOR ALPINE SI SUBALPINE SE VA REDUCE, DATORIT MIGRRII PE VERTICAL A SPECIILOR DE ARBORI (N PRINCIPAL A MOLIDULUI). SE PRECONIZEAZ C N CTEVA SECOLE DE INVAZIE A PDURII N ZONA ALPIN, SUPRAFATA OCUPAT DE HABITATELE ACTUALE SE VA REDUCE CU CU MAI MULT DE 40-60%, CONFORM UNOR STUDII REALIZATE N SCANDINAVIA (HOLTEN, 1990; HOLTEN & CAREY, 1992). STUDIILE REALIZATE N ZONELE MUNTOASE DIN ITALIA, ARAT C HABITATELE CELE MAI VULNERABILE N CONDIIILE SCHIMBRI CLIMATICE, SUNT JNEPENISURILE DIN APENINI (VACCINIO-PICEETALIA). ACESTEA SE DEZVOLT LA 1.500 - 2.300 M, FIIND STRNS DEPENDENTE DE EXISTENA UNUI CLIMAT RECE. DATELE OBTINUTE DIN CERCETRILE AVND CA SUBIECT SCHIMBRILE CLIMATICE,ARAT C SPECIILE DE PLANTE RSPUND LA ACESTE SCHIMBRI PRIN MIGRATIE MAI DEGRAB DECT PRIN ADAPTAREA LA NOILE CONDITII DE MEDIU. DUP SCHARFETTER (1938), PERIOADA CLDUROAS INTERGALACIAR A PERMIS PDURII S AVANSEZE PE CRESTELE MUNTILOR MAI PUTIN NALTI (1.8002.300 M), ELIMINND SPECIILE ALPINE CARACTERISTICE ALTITUDINILOR NALTE (TEORIE SPRIJINIT DE EXISTENTA A NUMEROASE REFUGII DE SPECII ALPINE N ANUMITE ZONE DIN MASIVELE MUNTOASE CU NLTIMI MAI MICI DIN ALPI). N ACESTE ZONE IZOLATE, SPECIILE ALPINE NU VOR MAI AVEA POSIBILITATEA S MIGREZE PE ALTITUDINE, FIE DATORIT IMPOSIBILITTII DE A MIGRA SUFICIENT DE RAPID, FIE DATORIT DISPARITIEI ZONELOR CU CLIMAT ALPIN (GOTTFRIED & AL., 1994; GRABHERR & AL., 1994, 1995). ORICARE AR FI NS TEORIILE ENUNATE, SPECIALISTII SUNT DE COMUN ACORD C ACESTE SCHIMBRI CLIMATICE VOR DUCE LA MODIFICRI SEVERE ALE HABITATELOR SUBALPINE SI ALPINE, PROBABIL CHIAR LA DISPARIIA HABITATELOR CARACTERISTICE, ASA CUM LE CUNOASTEM NOI. ORICUM, SCHIMBRILE CLIMATICE VOR AFECTA N PRIMUL RND SPECIILE IERBOASE, SPECIILE LEMNOASE ARTND O INERTIE MAI MARE. UNII CERCETTORI CONSIDER C PENTRU CA SPECIILE LEMNOASE S EVOLUEZE PE VERTICAL, ESTE NECESAR O NCLZIRE SEMNIFICATIV A CLIMATULUI PENTRU O PERIOADA DE CEL PUTIN 100 DE ANI (HOLTMEIER, 1994). SE PRECONIZEAZ C, N ALPI, O NCLZIRE

PRODUCTIA FORESTIERA PRODUCTIA FORESTIERA

97/147

A CLIMATULUI CU O MEDIE ANUAL DE 1-2C NU VA DUCE LA O EVOLUTIE PE ALTITUDINE A LIMITEI PDURII CU MAI MULT DE 100-200 M. STUDIILE REALIZATE DE DULLINGER & AL. (2004) ARAT C HABITATELE CU PINUS MUGO VOR FI AFECTATE MAI LENT DE SCHIMBRILE CLIMATICE PRECONIZATE, DECT HABITATELE DE PAJISTE. ASA CUM CONSIDER UNII AUTORI, O CRESTERE DE 1-2C ESTE POSIBIL S SE NCADREZE N LIMITELE TOLERANTEI MAJORITTII SPECIILOR ALPINE SI NIVALE (KRNER, 1995; THEURILLAT, 1995), N TIMP CE O CRESTERE MAI MARE DE 3-4C POATE S NU SE NCADREZE N ACESTE LIMITE DE TOLERANT (THEURILLAT, 1995; LISCHKE & AL., 1998). ACESTE AMENINTRI SUNT PREZENTATE, TINND CONT DE SUPRAFATA EXTREME DE RESTRNS PE CARE O OCUP ACEST HABITAT N STAREA LUI NATURAL, NEDEGRADAT ANTROPIC. COMPARATIV CU JNEPENISURILE, SCHIMBAREA COMPOZITIEI VEGETALE A PAJISTILOR SE REALIZAEAZ MULT MAI RAPID, DATORIT MIGRRII SPECIILOR DE LA ALTITUDINI MAI JOASE, ODAT CU NCLZIREA CLIMEI.

PASUNI SI ZONE IMPADURITE


LIMITA INTRE TERENUL AGRICOL SI ZONA IMPADURITA SE VA MODIFICA IN FAVOAREA TERENURILOR PENTRU PASUNAT IN TARILE IN CURS DE DEZVOLTARE IN PRIMUL RAND DATORITA PRESIUNII DEMOGRAFICE. SCHIMBARILE PRODUCTIEI DE SEPTEL IN ZONELE IMPADURITE VOR FI DOMINATE DE O REDUCERE A SUPRAFETEI TERENURILOR DATORITA CULTIVARII LOR SI SCHIMBARILOR CARE VOR INTERVENI IN EVAPOTRANSPIRATIE SI PRECIPITATII. O CANTITATE DUBLA DE CO2 FATA DE CANTITATEA ACTUALA VA SPORI PRODUCTIA PE DIFERITE PAJISTI SI TERENURI IMPADURITE CU PANA LA 20%, DEPINZAND DE LIMITARILE DE TEMPERATURA, APA SI NUTRIENTI. O ANALIZA A EFECTELOR PENTRU PASUNILE SUBTROPICALE INDICA FAPTUL CA O CRESTERE CU 5% IN PRODUCTIA PASUNII DATORITA CO2,VA CONDUCE LA O CRESTERE CU 3% IN MEDIE PE TERMEN LUNG A NUMARULUI BOVINELOR, PRIN REDUCEREA VARIABILITATII PRODUCTIEI PRIMARE NETE DE LA UN AN LA ALTUL. PADURILE SUNT NUMITE, DE OBICEI, "BURETI DE CARBON" FIINDCA, PRIN FOTOSINTEZA, PLANTELE ABSORB DIOXIDUL DE CARBON DIN ATMOSFERA SI IL TRANSFORMA IN OXIGEN. DISPARITIA PADURILOR DUCE, DECI, LA PASTRAREA UNUI NIVEL RIDICAT DE CARBON IN AER, CARE AJUTA LA INCALZIREA SUPRAFETEI TERESTRE. THOMAS VEBLEN, DE LA UNIVERSITATEA DIN COLORADO, A SPUS CA PROBABIL VA FI NEVOIE DE NOI LEGI PENTRU A AJUTA PADURILE SA SUPRAVIETUIASCA.
FORESTIERE SAU INVAZIILE DE INSECTE CARE OMOARA UN NUMAR MARE DE COPACI TIND SA DOMINE. CEEA CE STUDIEM SUNT SCHIMBARI MULT MAI LENTE SI MAI GREU DE MODIFICA, DAR ESTREM DE IMPORTANTE PE TERMEN LUNG", A DECLARAT M ARK HARMON, PROFESOR DE ECOLOGIE FORESTIERA LA UNIVERSITATEA DE STAT DIN OREGON

"INCEDIILE

98/147

PADURILE GOSPODARITE PE BAZA DE PLANURI DE AMENAJARE STUDIILE PE TERMEN SCURT ALE CRESTERII CO2 IN PADURILE AMENAJATE ARATA O CRESTERE DE PRODUCTIE A BIOMASEI PENTRU ARBORII TINERI CRESCUTI IN CONDITII DE FERTILITATE. ACEASTA CRESTERE VA FI TOTUSI REDUSA PE TERMEN MAI LUNG CA URMARC A EFECTULUI UNEI RESPIRATII MAI INTENSE A ARBORILOR. ACEASTA REDUCERE POATE FI SUBSTANTIAL COMPENSATA PRIN EFECTELE INTERACTIVE ALE CO2 SI DEPUNEREA ATMOSFERICA A AZOTULUI; EFECTUL NET FIIND INCERT (JEKERMAN 2000). CUVINTE
CHEIE: CONVERSIA SISTEMELOR NATURALE, SISTEME AMENAJATE, AGRICULTURA, SILVICULTURA, PADURI GOISPODARITE, PASUNI SI PADURI, PLANURI DE AMENAJARE

1. CARE SUNT PRINCIPALELE SISTEME AMENAJATE DE PRODUCTIE VEGETALA? 2. CARE SUNT PRINCIPALELE TENDINTE DE CONVERSIE A SISTEMELOR NATURALE IN SISTEME AMENAJATE? 3. CARE ESTE PRINCIPALUL ORGANISM INTERNATIONAL CARE ACTIONEAZA SUB EGIDA ONU IN VEDEREA COMBATERII SCHIMABARILOR CLIMATICE? 4. CUM VOR EVOLUA IN VIITOR PASUNILE SI PADURILE CA SISTEME AMENAJATE SUB INFLUENTA SCHIMBARILOR CLIMATICE? 5. CARE SUNT PRINCIPALELE MASURI DE AQDAPTARE CARE SE POT LUA PENTRU A
LIMITA EFECTELE NEGATIVE SI A BENEFICIA IN ACELASI TIMP DE AVANTAJELE SCHIMBARILOR CLIMATICE ?

Curs x : Msuri de atenuare a efectelor schimbrilor climatice conveniile globale.

99/147

Desi primele programe nationale de cercetare privind schimbarile climatice, generate de emisiile de gaze poluante, dateaza nca din 1975 (SUA), comunitatea internationala a nceput sa manifeste interes pentru problema schimbarilor climatice abia ntre 1985 si 1987. Reactia institutional-reglementara a fost pregatita de constientizarea tulburarilor majore ale sistemului ecologic planetar pe care le pot genera actiunile umane, intentionate sau accidentale, n primul rand de sfidarea nucleara, atasata Razboiului Rece. Savanti din randurile marilor blocuri militare, atunci n confruntare, precum americanul Carl Sagan si sovieticul Vladimir Alexandrov (disparut n circumstante misterioase n 1985), au avertizat ca un conflict nuclear, chiar limitat, ar risca sa afunde ntreaga emisfera nordica si chiar ntreaga planeta ntr-o iarna nucleara. Previziunile si ngrijorarile oamenilor de stiinta au fost confirmate, din fericire ntr-un cadru relativ limitat, de accidentul de la centrala nucleara de la Cernobil (Ucraina), din 26 aprilie 1986. Catastrofa ecologica a constientizat pericolul aferent utilizarii, indiferent de scopuri, a energiei nucleare, alertand si amplificand preocuparile de sporire a desfasurarii n siguranta a activitatilor aferente (soldate cu ncheierea unor conventii internationale notabile n domeniu). In acelasi timp, experienta pozitiva n gestionarea unei alte probleme ecologice globale, oarecum similara si aflata n relatii de interconditionare cu cea a efectului de sera, respectiv cea a paturii de ozon stratosferic, amenintat cu distrugerea, astazi pe cale sa se rezolve, prin Conventia de la Viena (1985) si Protocolul de la Montral (1987), a oferit importante sugestii si precedente semnificative de urmat. Sub aceste auspicii s-a declansat un proces de negocieri si aranjamente politicodiplomatice, pe baza datelor si evaluarilor periodice ale IPCC. Prin Rezolutia 43/53 a Adunarii Generale a ONU s-a declarat ca pastrarea climatului mondial pentru generatiile prezente si viitoare constituie interesul general al umanitatii; UNEP a creat, mpreuna cu OMM, grupul interguvernamental de experti privind evolutia climatului, nsarcinat cu studierea problemei. Aceste demersuri internationale au avut ca prim rezultat Conventia-cadru privind schimbarile climatice (semnata, n iunie 1992, la Rio de Janeiro, ratificata n prezent de 189 state). Chiar daca titlul documentului sugereaza ca acesta ar viza toate schimbarile climatice, n realitate el priveste numai ncalzirea climei mondiale, generata direct sau indirect de activitati umane. Dominata de conceptia dezvoltarii durabile (n sensul definitiei Brundtland, o dezvoltare care sa satisfaca nevoile generatiilor prezente, fara a compromite capacitatea de a le ndeplini pe cele ale generatiilor viitoare), Conventia consacra, pentru prima data, dar n acelasi spirit solidarist, principiul raspunderii comune, dar diferentiate a statelor-parti, stabilind, n consecinta, obligatii specifice pentru cele 36 de state industrializate si UE privind reducerea gazelor cu efect de sera, n timp ce statele Lumii a Treia, desi unele dintre ele puternic poluante (China, India, Brazilia), nu-si asuma ca ndatoriri, n acest sens, decat pe aceea de inventariere a emisiilor. In aplicarea si concretizarea sa, Protocolul de la Kyoto din 10 decembrie 1997 a stabilit, pe de o parte, ca obiectiv reducerea emisiilor de GES n medie cu 5,2% n perioada 2008- 2012, n raport cu nivelul anului 1990, iar pe de alta, un mecanism special si inedit (piata drepturilor de poluare) de gestionare a modului de nfaptuire si respectare a angajamentelor asumate de statele-parti. Pretul aplicarii acestor prevederi nu ar fi unul exorbitant, ntrucat impactul respectarii lor asupra PIB-ului tarilor implicate nu ar trebui sa duca la o scadere a acestuia decat cu 0,1%, n medie, pe an. Asteptarile opiniei publice si ale ecologistilor au fost nselate si de Summit-ul G-8 de la Gleneagles (iulie 2005). Participantii s-au angajat sa ia masuri novatoare pentru a promova folosirea energiilor fosile mai

100/147

putin poluante, conform unui plan de actiune; printre acestea se numara: schimbarea manierei de a consuma energia, a actiona pentru un viitor mai curat, promovarea cercetarii si dezvoltarii, finantarea tranzitiei catre o energie mai curata, lupta mpotriva exploatarilor forestiere ilegale s.a. Constrangerile de ordin economic astfel determinate si inegalitatile de fapt care s-ar fi nascut n aplicarea principiului responsabilitatii comune, dar diferentiate (justificat etic, dar greu de acceptat practic) au generat o disputa reflectata mai ales ntre SUA si UE. Totodata, s-au afirmat doua strategii internationale, cu obiective si parteneri diferiti, n realizarea scopului comun si prioritar al reducerii ritmului si amplorii schimbarilor climatice. Intr-adevar, ncheierea la 28 iulie la Vientiane (Laos) de catre 6 state ASEAN, n frunte cu SUA, Australia, China si India, adica tarile care produc aproape jumatate din GES, a Acordului privind dezvoltarea curata si clima cu o filozofie diferita de cea a Protocolului de la Kyoto, n sensul ca vizeaza tinte liber alese de parti si tactica promovarii unor tehnologii mai putin poluante (carbunele curat, energia eoliana si cea nucleara s.a.), a oferit o alternativa. Prin aceasta replica, se ajunge la subzistarea a doua strategii internationale diferite n privinta combaterii efectului de sera si a reducerii schimbarilor climatice: pe de o parte, cea stabilita si promovata prin Protocolul de la Kyoto, sustinuta de peste 132 de state, care emit mai bine de 55% din GES la nivel mondial, avand ca promotor UE, si, pe de alta parte, noua perspectiva formulata de Acordul de la Vientiane, promovata de SUA si aliatii sai, care produc aproape 45% din GES, bazata pe ideea liberei optiuni si a autoreglarii acestei probleme ecologice globale. Din pacate, cele doua viziuni nu numai ca nu sunt complementare, dar, ntr-o anumita masura, se exclud reciproc. POLITICA ECOLOGIC SE IMPUNE DIN CE N CE MAI MULT N TOATE RILE LUMII, DINAMIZND RENNOIREA I DIVERSIFICAREA INSTITUIILOR I ORGANIZAIILOR POLITICE NAIONALE DAR I A CELOR I LA NIVEL INTERNAIONAL, PENTRU APRAREA INTERESELOR GENERALE COMUNE TUTUROR OAMENILOR. NUMAI DUP AGRAVAREA CRIZEI ECOLOGICE, GUVERNELE AU SIMIT NECESITATEA UNEI ACIUNI INSTITUIONALE MAI SISTEMATICE I MAI COERENTE, FAPT CE A DETERMINAT CA DUP 1970, MAREA MAJORITATE A RILOR INDUSTRIALIZATE, DAR I UNELE RI MAI PUIN DEZVOLTATE, S CREEZE LA NIVEL NAIONAL INSTITUII SPECIFICE ACESTUI DOMENIU. PRIMA CONFERIN ONU PRIVIND MEDIUL NCONJURTOR A EVALUAT NUMAI 10 STATE CARE AVEAU ADMINISTRAII CORESPUNZTOARE DE PROTECIA NATURII, IAR ASTZI, DUP CTEVA DECENII, PESTE 170 DE RI DISPUN DE ASTEFEL DE INSTITUII SPECIFICE CARE ASIGUR CETENILOR ACCESUL DIRECT LA PROCESUL DE ELABORARE I APLICARE A POLITICII N MATERIE DE PROTECIA NATURII. PRIN OBSERVAII, STUDII SAU MECANISME DE MONITORIZARE SE IDENTIFIC STAREA ACTUAL A SPECIILOR DINTR-O ANUMIT ZON GEOGRAFIC. DUP IDENTIFICAREA SPECIILOR CARE AU NEVOIE DE PROTECIE, SE STABILESC NEVOILE DE CONSERVARE I APOI POT FI ADOPTATE LEGI NAIONALE SAU CONVENII INTERNAIONALE CARE S IMPLEMENTEZE MSURILE DE CONSERVARE PENTRU SPECIILE N CAUZ. LEGILE NAIONALE PROTEJEAZ SPECIILE N INTERIORUL STATELOR, N TIMP CE ACORDURILE INTERNAIONALE LEGIFEREAZ N SPECIAL COMERUL NTRE STATE CU ACESTE SPECII SAU MSURI LA NIVEL GLOBAL SAU REGIONAL CARE S ASIGURE REALIZAREA CERINELOR PENTRU NEVOILE DE CONSERVARE ALE SPECIILOR RESPECTIV

101/147

X.1. STRATEGII PENTRU AMELIORAREA EFECTELOR SCHIMBARILOR


CLIMATICE

RAPORTUL STERN1 PRIVIND ASPECTELE ECONOMICE ALE SCHIMBRILOR CLIMATICE CONCLUZIONEAZ C ADAPTAREA AR PUTEA REDUCE COSTURILE, CU
CONDIIA S EXISTE POLITICI CARE S ELIMINE OBSTACOLELE DIN CALEA ACIUNII PRIVATE. ESTE PUIN PROBABIL CA FORELE DE PIA S DUC LA O ADAPTARE EFICIENT, DIN CAUZA UNUI ANUMIT GRAD DE INCERTITUDINE AFERENT PREVIZIUNILOR CLIMATICE I ABSENEI RESURSELOR FINANCIARE. PRIN URMARE, MSURILE DE ADAPTARE RENTABILE APAR DREPT CEA MAI ADECVAT SOLUIE.

ESTIMRILE PRELIMINARE ALE RAPORTULUI STERN SUGEREAZ C, N CAZUL UNEI CRETERI CU 3-4C A TEMPERATURII MEDII GLOBALE, COSTURILE SUPLIMENTARE DE ADAPTARE A INFRASTRUCTURII I CLDIRILOR AR PUTEA REPREZENTA NTRE 1 I 10% DIN COSTURILE TOTALE ALE INVESTIIILOR EFECTUATE N SECTORUL CONSTRUCIILOR DE RILE MEMBRE ALE OCDE. DUP CUM ILUSTREAZ FIGURA, PAGUBELE CAUZATE DE CRETEREA NIVELULUI MRII AR PUTEA FI, N LIPSA UNOR MSURI DE ADAPTARE, DE PN LA PATRU ORI MAI MARI DECT COSTURILE UNOR DIGURI SUPLIMENTARE DE PROTECIE MPOTRIVA INUNDAIILOR. N CAZUL N CARE NU SE IA NICIO MSUR, COSTUL PAGUBELOR VA CRETE CONSIDERABIL DIN ANII 2020 PN N ANII 2080. O ACIUNE TIMPURIE VA ADUCE BENEFICII ECONOMICE CERTE, DATORIT ANTICIPRII PAGUBELOR POTENIALE I REDUCERII LA MINIMUM A RISCURILOR PENTRU ECOSISTEME, SNTATEA UMAN, DEZVOLTAREA ECONOMIC, BUNURI I INFRASTRUCTURI. PENTRU STABILIREA PRIORITILOR, ESTE NECESAR S EXISTE SUFICIENTE CUNOTINE PRIVIND DIMENSIUNEA TEMPORAL A EFECTELOR SCHIMBRILOR CLIMATICE. NIVELUL EXACT AL CRETERII TEMPERATURII NU ESTE CUNOSCUT CU CERTITUDINE I VA DEPINDE I DE MSURILE DE ATENUARE NTREPRINSE LA NIVEL MONDIAL N URMTOARELE DECENII. ACEAST AFIRMAIE ESTE N SPECIAL VALABIL PENTRU INTERVALELE DE TIMP MAI LUNGI, PENTRU CARE INCERTITUDINILE SUNT MAI MARI. N ABSENA UNEI STRATEGII TIMPURII PENTRU A RSPUNDE SCHIMBRILOR CLIMATICE, ESTE POSIBIL CA STATELE S FIE OBLIGATE S SE ADAPTEZE FR NICIO PLANIFICARE, ADESEORI N MOD BRUSC, CA RSPUNS LA CRIZE I DEZASTRE DIN CE N CE MAI FRECVENTE, CEEA CE SE VA DOVEDI A FI MULT MAI COSTISITOR I VA PUNE N PERICOL SISTEMELE SOCIALE I ECONOMICE, PRECUM I SECURITATEA ACESTORA. AADAR, N CEEA CE PRIVETE EFECTELE PENTRU CARE PREVIZIUNILE SUNT SUFICIENT DE CREDIBILE, MSURILE DE ADAPTARE TREBUIE S NCEAP NC DE ACUM.

102/147

20,00 18,00 16,00


billion per year

2080s

14,00
2080s

12,00 10,00 8,00


2020s 2020s

6,00 4,00 2,00 0,00 f r cu f r cu fr cu f r cu Creterea nivelului mrii cu 25,3 cm Creterea nivelului mrii cu 56,4 cm Costuri de adaptare
2020s 2080s

2080s

2020s

Cost total al pagubelor reziduale

IMPACTUL MSURILOR DE ADAPTARE ASUPRA PAGUBELOR CAUZATE DE O CRETERE PUTERNIC I O CRETERE MAI SLAB A NIVELULUI MRII. COSTURI CU I FR MSURI DE ADAPTARE

SECTORUL PRIVAT, NTREPRINDERILE, SECTOARELE INDUSTRIEI I SERVICIILOR , PRECUM I CETENII, SE VOR CONFRUNTA CU CONSECINELE SCHIMBRILOR CLIMATICE I POT JUCA UN ROL IMPORTANT N CADRUL MSURILOR DE ADAPTARE. ACIUNILE CONCRETE POT FI FOARTE VARIATE, CUPRINZND, DE EXEMPLU: msuri blnde, relativ necostisitoare, cum ar fi raionalizarea apei, modificarea rotaiei culturilor, a datelor de semnat i utilizarea de culturi rezistente la secet, planificarea public i sensibilizarea populaiei; msuri costisitoare de protecie i strmutare, cum ar fi creterea nlimii digurilor, relocalizarea unor porturi, ntreprinderi industriale i chiar orae i sate ntregi din zonele joase de coast i vile de inundare i construcia de noi centrale electrice din cauza defectrii unor centrale hidroelectrice. ESTE NECESAR LUAREA DE MSURI DE ADAPTARE DIN PARTEA AUTORITILOR PUBLICE, CUM AR FI ADAPTAREA AMENAJRII TERITORIALE I A PLANIFICRII SPAIALE LA RISCURILE DE VIITURI, ADAPTAREA CODURILOR DE CONSTRUCIE
EXISTENTE PENTRU A GARANTA REZISTENA INFRASTRUCTURII CU DURAT LUNG DE VIA LA SCHIMBRILE CLIMATICE VIITOARE, ACTUALIZAREA STRATEGIILOR DE GESTIONARE A DEZASTRELOR I A SISTEMELOR DE AVERTIZARE RAPID N CAZ DE INUNDAIE SAU INCENDIU FORESTIER.

ADAPTAREA VA DA NATERE UNOR NOI OPORTUNITI ECONOMICE, PRINTRE CARE CREAREA DE LOCURI DE MUNC I DE PIEE PENTRU PRODUSE I SERVICII INOVATOARE, CUM SUNT: noi piee pentru tehnici, materiale i produse de construcie rezistente la schimbrile climatice;
103/147

turismul litoral din rile mediteraneene, care n mod probabil se va intensifica n perioada de primvar i toamn, deoarece temperaturile din staiunile turistice pot deveni prea ridicate n perioada verii, n timp ce condiiile climatice favorabile din perioada verii pot transforma zonele de la Atlantic i Marea Nordului n poteniale destinaii turistice pentru sejururile litorale; adaptarea practicilor locale de management agricol din Scandinavia la perioade de vegetaie mai lungi; sectorul asigurrilor ar putea elabora noi produse de asigurare n vederea reducerii riscurilor i a vulnerabilitii n faa dezastrelor. Primele de asigurare care anticipeaz schimbrile climatice ar putea constitui un stimulent pentru msurile de adaptare din sectorul privat. ADAPTAREA ESTE UN PROCES COMPLEX DATORIT FAPTULUI C GRAVITATEA EFECTELOR VARIAZ DE LA O REGIUNE LA ALTA, DEPINZND DE VULNERABILITATEA FIZIC, DE GRADUL DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMIC, DE CAPACITATEA DE ADAPTARE NATURAL I UMAN, DE SERVICIILE DE SNTATE I DE MECANISMELE DE SUPRAVEGHERE A DEZASTRELOR. N CONSECIN, SE CONTUREAZ O GUVERNAN PE MAI MULTE NIVELURI N DOMENIUL ADAPTRII LA SCHIMBRILE CLIMATICE, LA CARE PARTICIP TOATE PRILE INTERESATE, DE LA SIMPLII CETENI LA AUTORITILE PUBLICE I COMUNITARE. MSURILE TREBUIE NTREPRINSE LA CEL MAI ADECVAT NIVEL I TREBUIE S FIE COMPLEMENTARE, BAZATE PE PARTENERIATE. Nivelul naional MBUNTIREA GESTIONRII DEZASTRELOR I A CRIZELOR VOR CRETE FRECVENA I INTENSITATEA DEZASTRELOR DE MARE AMPLOARE, CUM SUNT INCENDIILE, ALUNECRILE DE PMNT, SECETA, VALURILE DE CANICUL, INUNDAIILE SAU IZBUCNIREA EPIDEMIILOR. PREVENIREA, PREG TIREA,
REACIA I REABILITAREA N CAZ DE DEZASTRU AR TREBUI S DEVIN O PRIORITATE I MAI NALT. INSTRUMENTELE DE MANAGEMENT AL RISCULUI AR PUTEA FI MBUNTITE I NOI INSTRUMENTE AR PUTEA FI CREATE: DE EXEMPLU, CARTOGRAFIEREA ZONELOR VULNERABILE DUP TIPUL DE EFECTE, DEZVOLTAREA DE METODE I MODELE, EVALUAREA I PROGNOZAREA DEZASTRELOR, EVALUAREA EFECTELOR ASUPRA SNTII, MEDIULUI, ECONOMIEI I SOCIETII, OBSERVAREA PMNTULUI PRIN SATELIT, N SPRIJINUL TEHNOLOGIILOR DE MANAGEMENT AL RISCULUI. SE POATE INSTITUI UN SCHIMB DE EXPERIEN I DE BUNE PRACTICI, INCLUSIV PENTRU PLANIFICAREA DE URGEN. ELABORAREA STRATEGIILOR DE ADAPTARE EXPERIENA I COMPETENELE DE ELABORARE A UNOR STRATEGII DE ADAPTARE I DISPOZIII DE APLICARE EFICIENTE SUNT NC LIMITATE. SCHIMBUL DE INFORMAII PRIVIND STRATEGIILE DE ADAPTARE AR PUTEA REDUCE CONSIDERABIL COSTURILE DE INSTRUIRE DIN STATELE, REGIUNI, MUNICIPALITI I COMUNITI.

Segmentele mai puin nstrite ale societii vor fi mai vulnerabile la schimbri. Prin urmare, este necesar s se acorde o atenie deosebit aspectelor sociale ale adaptrii, inclusiv riscurilor legate de ocuparea locurilor de munc i efectele asupra condiiilor

104/147

de trai i de locuit. De exemplu, copiii de vrst fraged i persoanele n vrst sunt mai vulnerabile la valurile de cldur. Adaptarea este un proces prin care societatile invata sa reactioneze la riscurile asociate schimbarilor climatice. Aceste riscuri sunt reale, actionand deja in multe sisteme si sectoare esentiale ale existentei umane - resursele hidrologice, securitatea alimentara si sanatatea. Optiunile de adaptare sunt multiple si variaza de la cele tehnice - protejarea nivelului crescut al apelor sau case protejate de pericolul inundatiilor prin suspendarea pe pontoane, pana la schimbarea de tip comportamental la nivel individual, precum reducerea consumului de apa sau a consumului energetic si/sau un consum mai eficient. Alte strategii includ: sisteme de avertizare a fenomenelor meteo extreme, imbunatatirea managementului riscului, optiuni de asigurare si conservare a biodiversitatii pentru reducerea impactului schimbarilor climatice asupra oamenilor, conservarea si restaurarea adaposturilor subterane pentru oameni pentru a-i proteja de furtuni. IPCC sugereaza faptul ca o posibila vulnerabilitate viitoare va depinde nu numai de schimbarile climatice, ci si de modalitatile de dezvoltare ale acestora. Dezvoltarea durabila poate reduce vulnerabilitatea. Pentru a avea efecte pozitive, adaptarea trebuie directionata catre prioritatile dezvoltarii durabile la nivel national si international prin programele sectorale. Politicile ce vizeaza schimbarile climatice pot promova activitati care au beneficii multiple asupra indeplinirii Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului concomitent cu obiectivele ce vizeaza adaptarea. Strategiile nationale de adaptare pot include: 1. 2. 3.
MASURI DE INTARIRE A BAZEI STIINTIFICE IN PROCESUL DECISIONAL METODE SI INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA ADAPTARII EDUCAREA, FORMAREA SI CONSTIENTIZAREA DIN PARTEA PUBLICULUI A ADAPTARII, INCLUZAND IN ACEST PUBLIC SI TINERII 4. PROMOVAREA CAPACITATII DE GANDIRE INDIVIDUALA SI INSTITUTIONALA 5. TRANSFERUL DE TEHNOLOGIE SI DEZVOLTAREA 6. PROMOVAREA STRATEGIILOR DE ADAPTARE LOCALE 7. CADRU LEGISLATIV SI NORME CARE PROMOVEAZA ACTIUNI USOR ADAPTATIVE.

Programele nationale de actiune reprezinta o optiune pentru tarile cel mai putin dezvoltate, oferind o evaluare riguroasa a nevoilor urgente de adaptare. Scopul lor este acela de a extinde capacitatile de adaptare ale comunitatilor. In plus, programul "Nairobi" pentru impact, vulnerabilitate si adaptare la schimbarile climatice asista toate tarile in intelegerea si evaluarea impactului, vulnerabilitatii si adaptarii lor. Este permis astfel un proces decizional bazat pe informatii despre actiunile si masurile practice de adaptare, oferind un cadru structural pentru cooperare. Sistemul Natiunilor Unite, agentiile sale specializate si alte organizatii internationale vizeaza adaptarea in programele lor de munca. Asigurarea fondurilor necesare derularii pe termen mediu si lung a initiativelor de adaptare este un aspect extrem de important. Fara suficienti bani, adaptarea poate prezenta riscul de a nu putea fi pusa in practica. Finantarea "reactiva" sau pe termen scurt, este si mai costisitoare, si mai greu de sustinut pe termen lung. Adaptarea nu

105/147

previne insa nevoia de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera. Atat strategiile de adaptare, cat si cele de reducere sunt nu doar necesare, ci si complementare.

Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (una dintre principalele prioritati ale tarilor in curs de dezvoltare) din moment ce cresterea economica presupune o aprovizionare si un consum energetic mai eficient. Conform scenariului de referinta al Agentiei Internationale pentru Energie (IEA), cererea globala de energie va creste cu 60% pana in 2030. Modalitatea in care sunt satisfacute aceste nevoi energetice va afecta posibilitatea de a controla schimbarile climatice. Politicile climatice si actiunile la nivel national si international sunt necesare in "ecologizarea" aprovizionarii cu energie si a dezvoltarii economice. De asemenea, este extrem de important ca cresterea emisiilor sa fie rupta de cresterea economica. Eforturile de temperare a acestora din urmatoarele doua, trei decenii vor determina in mare parte cresterea mediei temperaturii globale si schimbarile climatice aferente, care pot fi astfel evitate. Conform IPCC exista potential pentru temperare, incluzand aici folosirea pe scara larga a tehnologiilor curate si imbunatatirea eficientei consumatorului final. Exista un enorm potential economic in urmatoarele decenii in toate sectoarele implicate in reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. Acest potential este suficient pentru a compensa cresterea prevazuta a emisiilor globale si chiar pentru a reduce aceste emisii sub nivelul actual. IPCC sugereaza faptul ca efectele macro-economice ale reducerii sau stabilizarii emisiilor in limitele 445 - 710 particule la million de CO2e pentru anul 2030 variaza de la o usoara crestere in PIB-ul global la o scadere de 3%, in functie de tinta de stabilizare. Stern Review sugereaza ca anual costul de reducere a emisiilor, de aproape 1% din PIB-ul mondial, poate conduce la o stabilizare a CO2e la 550 de particule la million pana in 2050. Guvernele pot juca un rol major in motivarea sectorului privat pentru a investi in tehnologiile inovatoare, oferindu-le stimulente clare, previzibile, durabile si consistente. Guvernele folosesc o gama larga de politici si metode pentru a combate schimbarile climatice, inculzand aici regulamente si standarde, taxe si accize, licente comerciale, acorduri voluntare, subventii, stimulente financiare, programe de cercetare si dezvoltare si instrumente de informare. Aproximativ 30% dintre emisiile prognozate pentru sectoarele rezidentiale si comerciale (cea mai ridicata cota dintre toate sectoarele studiata de catre IPCC) pot fi reduse pana in 2030 cu un beneficiu economic net. Modificari ale obisnuintei de transport, cum ar fi imbunatatirea transportului public, a infrastructurii si promovarea mijloacelor de transport nemotorizate, pot reduce si mai mult emisiile. Cel mai ridicat potential pentru reducerea emisiilor industriale este ascuns in industria metalurgica, mare consumatoare de energie, inciment si in productia de hartie. Optiunile de reducere a emisiilor din agricultura sunt si ele competitive si pot contribui la indeplinirea obiectivelor de combatere a schimbarilor climatice pe termen lung. Gradul actual de defrisare contribuie cu peste 20% din emisiile de gaze cu efect de sera avand ca si cauza factorul uman, facand din defrisarea la nivel mondial una dintre

106/147

principalele cauze ale schimbarilor climatice datorate omului. Organizatia pentru Agricultura si Alimentatie a Natiunilor Unite estimeaza ca in 2000- 2005 au fost pierdute, in medie,12.9 milioane hectare de paduri, in special in America de Sud, Africa si Asia. Stoparea ratelor atat de ridicate de defrisare, promovarea managementului durabil al padurilor si plantarea unor noi paduri ar putea reduce semnificativ emisiile de gaze cu efect de sera. Schimbarile climatice prevazute pot duce la cresterea accentuata a gradului de saracie si la subminarea dezvoltarii durabile, in special in tarile cel mai putin dezvoltate. Eforturile de reducere a efectelor schimbarilor climatice la nivel global pot intari partial perspectivele de dezvoltare globala prin scaderea riscului de impact negativ al schimbarilor climatice. Cooperarea multilaterala efectiva reduce substantial costul global al schimbarilor climatice comparativ cu costurile pe care fiecare tara le-ar suporta daca ar actiona exclusiv la nivel national. Piata de carbon generata de semnarea Protocolului de la Kyoto este o ilustrare a felului in care stimulentele pot fi folosite pentru a indeplini obiectivele stabilite printr-un acord international.

Rolul sectorului privat in conturarea solutiilor

Rolul sectorului privat ca si sursa a solutiilor pentru combaterea schimbarilor climatice la nivel global este de acum recunoscut universal, iar interactiunea acestuia cu agenda publica este tot mai ampla. Comunitatea de afaceri poate oferi optiuni noi si inovatoare, poate aplica cunostintele si tehnologia in sectoare-problema pe care apoi le poate transforma in oportunitati. Esential in stabilirea acestui rol este numarul tot mai mare al corporatiilor care au inteles importanta programelor de responsabilitate sociala de tip corporatist (CSR), al reducerii riscurilor si dinamicii performantelor asociate cu productia durabila si folosirea eficienta a energiei. Actiunile care combat schimbarile climatice pot constitui o baza pentru noi cresteri economice, noi locuri de munca, noi sectoare de productie, noi servicii industriale si noi roluri in sectoare precum agricultura sau silvicultura. Multe dintre afacerile de top incep sa paseasca in problematica schimbarilor climatice tocmai pentru ca oamenii de afaceri inteleg riscurile si recunosc ca este nevoie sa actioneze pe linia reducerii acestora. Tot ei vad si oportunitatile imense care se nasc din dezvoltarea unor tehnologii prietenoase sau verzi, tehnologii care apoi vor contribui la progresul economic si la dezvoltare. Fara acest tip de tehnologii insa, amenintarea la adresa climei mondiale va fi una permanenta. Aceeasi oameni de afaceri doresc, fireste, sa-si consolideze pozitia competitiva pe piata si sa obtina un avantaj in dezvoltarea tehnologiilor si strategiilor ce vor contribui la reducerea emisiilor in anii urmatori. Exista o gama variata de actiuni pe care companiile le pot derula pentru a-si reduce contributia la schimbarile climatice. Pot implementa programe de energie verde si proiecte co-generare, pot dezvolta procese si produse de economisire a energiei, pot produce combustibili "curati", energie biomasa, motoare cu ardere redusa si multe altele. Cu asistenta din partea guvernelor, sectorul privat poate juca un rol major in eforturile climatice prin intermediul parteneriatelor. Atat parteneriatele de cercetare, cat si cele pentru dezvoltarea unor politici climatice, pot asigura crearea unei baze

107/147

reale despre ceea ce poate fi atins, dar si modalitati si termene de indeplinire a acestor obiective. La nivel international si national, guvernele trebuie sa asigure mediului de afaceri anumite directii de actiune. Provocarea consta in continuitatea asigurarii unor cadre legale si a unor parteneriate care vor pemite corporatiilor sa-si asume rolul vital in protejarea climei. Acestea trebuie sa inteleaga ca schimbarile climatice sunt o prioritate, dar si sa prevada directia si scopul final al politicilor internationale si nationale in domeniu. Pe baza unor astfel de directii, mediul de afaceri va investi cu incredere in tehnologiile si strategiile necesare.

Nivelul regional ADAPTAREA LA SCHIMBRILE CLIMATICE CONSTITUIE O PROVOCARE PENTRU AUTORITILE DIN EUROPA NSRCINATE CU PLANIFICAREA, N SPECIAL LA NIVEL REGIONAL. PLANIFICAREA SPAIAL ESTE O CHESTIUNE TRANSSECTORIAL,
AADAR ACEASTA CONSTITUIE UN INSTRUMENT ADECVAT PENTRU DEFINIREA UNOR MSURI DE ADAPTARE RENTABILE. CERINELE MINIME PENTRU PLANIFICAREA SPAIAL, UTILIZAREA TERENURILOR I MODIFICAREA UTILIZRII TERENURILOR, LUND N CALCUL ADAPTAREA, AR PUTEA JUCA UN ROL ESENIAL PENTRU SENSIBILIZAREA PUBLICULUI, A FACTORILOR DE DECIZIE I A PROFESIONITILOR I PENTRU INIIEREA UNEI ABORDRI MAI ACTIVE LA TOATE NIVELURILE. S-AR PUTEA LUA N CALCUL ELABORAREA UNOR DOCUMENTE SPECIALE CU INSTRUCIUNI TEHNICE, STUDII DE CAZ I BUNE PRACTICI.

NIVELUL LOCAL O MARE PARTE DIN DECIZIILE CARE INFLUENEAZ N MOD DIRECT SAU INDIRECT ADAPTAREA LA SCHIMBRILE CLIMATICE SE IAU LA NIVEL LOCAL. TOT LA ACEST
NIVEL SUNT DISPONIBILE CUNOTINE DETALIATE REFERITOARE LA CONDIIILE NATURALE I UMANE LOCALE. N CONSECIN, UN ROL IMPORTANT L DEIN AUTORITILE LOCALE. SCHIMBRILE DE COMPORTAMENT N CADRUL SOCIETILOR I COMUNITILOR DEPIND NTR-O MARE MSUR DE GRADUL DE CONTIENTIZARE A PROBLEMEI. CETENII I PRILE INTERESATE NU SUNT PROBABIL PE DEPLIN CONTIENI DE AMPLOAREA I MAGNITUDINEA EVENIMENTELOR CARE VOR URMA I NICI DE EFECTELE ACESTORA ASUPRA ACTIVITILOR LOR. DE EXEMPLU, S-AR PUTEA EXPLORA PRACTICI DETALIATE DE GESTIONARE A TERENURILOR I DE UTILIZARE A TERENURILOR N CADRUL UNOR PARTENERIATE CU AGRICULTORII, PENTRU A MPIEDICA EROZIUNEA I TORENTELE NOROIOASE S AJUNG PN LA LOCUINE I AEZRI. N SUDUL EUROPEI, MAI MULTE MUNICIPALITI AU ELABORAT, MPREUN CU AGRICULTORII, INIIATIVE PENTRU ECONOMISIREA APEI PRIN UTILIZAREA UNOR SISTEME ELECTRONICE DE GESTIONARE I DISTRIBUIE A APEI PENTRU IRIGAREA CULTURILOR. N REGIUNILE N CARE INTENSITATEA I FRECVENA PRECIPITAIILOR SUNT N CRETERE, S-AR PUTEA LUA N CALCUL CREAREA UNOR SISTEME SEPARATE DE COLECTARE PENTRU APELE UZATE I APELE PLUVIALE, PENTRU A NU FI NECESAR CONSOLIDAREA CAPACITILOR DE EVACUARE A APELOR UZATE.

108/147

ABORDAREA CHESTIUNII ADAPTRII N MOD INTEGRAT PREZINT AVANTAJE EVIDENTE. SISTEMELE FIZICE, BIOLOGICE I UMANE SE CARACTERIZEAZ PRINTR-O BOGAT DIVERSITATE, CARE VA FI ACCENTUAT DE SCHIMBRILE CLIMATICE. DEI O ABORDARE UNIFORMIZAT A CHESTIUNII ADAPTRII ESTE, N MOD EVIDENT, INADECVAT, SCHIMBRILE CLIMATICE VOR AVEA EFECTE PRETUTINDENI, IAR ACESTEA NU VOR RESPECTA GRANIELE ADMINISTRATIVE. N NUMEROASE ZONE, ADAPTAREA VA PRESUPUNE O ABORDARE TRANSFRONTALIER, DE EXEMPLU N BAZINELE HIDROGRAFICE I ZONELE BIOGEOGRAFICE. DEI VA TREBUI CA MSURILE S FIE NTREPRINSE SAU APLICATE LA NIVEL NAIONAL SAU LOCAL, ACOLO UNDE EXIST CAPACITATEA OPERAIONAL, ESTE ESENIAL CA EFORTURILE S FIE COORDONATE NTR-UN MOD RENTABIL. VA TREBUI CA PRILE IMPLICATE DE LA TOATE NIVELURILE S SE MOBILIZEZE. MAI MULT, ANUMITE SECTOARE (AGRICULTUR, AP, BIODIVERSITATE, PESCUIT I REELE ENERGETICE) SUNT N MARE MSUR INTEGRATE LA NIVEL COMUNITAR PRIN INTERMEDIUL PIEEI UNICE I AL POLITICILOR COMUNE, ASTFEL C INTEGRAREA OBIECTIVELOR DE ADAPTARE DIRECT N CADRUL ACESTORA PARE S FIE REZONABIL N APROAPE TOATE STATELE MEMBRE SE CONTUREAZ POLITICI DE ADAPTARE. ESTE ESENIAL CA EXPERIENA DOBNDIT PRIN APLICAREA PRIMELOR MSURI DE ADAPTARE I REZULTATELE CERCETRILOR S FIE MPRTITE. N MOD PROBABIL, ADAPTAREA LA SCHIMBRILE CLIMATICE VA AVEA DE CTIGAT DE PE
URMA EXPERIENEI DOBNDITE DIN CONFRUNTAREA FENOMENELOR METEOROLOGICE EXTREME I DIN PUNEREA N APLICARE A UNOR PLANURI SPECIFICE I ACTIVE DE MANAGEMENT AL RISCULUI PREZENTAT DE SCHIMBRILE CLIMATICE.

ADAPTAREA ESTE NTR-O MARE MSUR O CHESTIUNE DE COEREN POLITIC, PLANIFICARE I ACIUNI CONSECVENTE I COORDONATE. UNIUNEA EUROPEAN
TREBUIE S ARATE MODUL N CARE ADAPTAREA VA FI LUAT N CALCUL N TOATE POLITICILE SALE RELEVANTE. ASTFEL, EA VA OFERI UN EXEMPLU I I VA INTENSIFICA COOPERAREA CU PARTENERII DIN NTREAGA LUME N VEDEREA REUITEI ADAPTRII LA ACEAST AMENINARE MONDIAL.

CARTE VERDE A UE SE CONCENTREAZ ASUPRA UNEI PRIME SERII DE POSIBILITI DE ACIUNE PRIORITAR LA NIVEL COMUNITAR, CARE INTR N SFERA DE COMPETEN A COMUNITII. N ACEST CONTEXT, POT FI LUATE IN CALCUL PATRU LINII DE ACTIUNE. n cazurile n care cunotinele actuale sunt suficiente, trebuie elaborate strategii de adaptare pentru identificarea modului optim de alocare a resurselor i a utilizrii celei mai eficiente a acestora, care s ghideze aciunile, prin intermediul politicilor sectoriale i de alt natur i al fondurilor disponibile. Trebuie s recunoasc dimensiunea extern a efectelor schimbrilor climatice i a adaptrii la acestea i s formeze noi aliane cu parteneri din ntreaga lume, n special din rile n curs de dezvoltare. Msurile de adaptare trebuie coordonate cu rile nvecinate, iar cooperarea cu organizaiile internaionale trebuie consolidat.

109/147

Atunci cnd exist importante lacune de cunotine, cercetarea, schimbul de informaii i aciunile pregtitoare trebuie s reduc incertitudinile i s extind baza de cunotine. Integrarea rezultatelor cercetrii n politici i practici trebuie consolidat. Strategiile i aciunile coordonate ar trebui s fie analizate i discutate mai aprofundat, printre altele, n cadrul unui grup consultativ european privind adaptarea la schimbrile climatice creat n cadrul Programului european privind schimbrile climatice. Aciunea imediat se refer la opiunile strategice din urmtoarele domenii: integrarea adaptrii la schimbrile climatice n momentul aplicrii i al modificrii legislaiei i politicilor actuale i viitoare; integrarea adaptrii n programele de finanare comunitar existente; elaborarea unor noi rspunsuri strategice.

Integrarea adaptrii la schimbrile climatice n momentul implementrii legislaiei i politicilor actuale i viitoare ADAPTAREA LA SCHIMBRILE CLIMATICE I VA FACE SIMITE EFECTELE ASUPRA UNUI MARE NUMR DE DOMENII ALE POLITICII . N CELE DE MAI JOS ESTE EXPUS O
PREZENTARE GENERAL INIIAL A MODULUI N CARE ADAPTAREA LA SCHIMBRILE CLIMATICE A FOST SAU AR PUTEA FI LUAT N CALCUL N CADRUL ACESTOR POLITICI. DEOARECE MULTE DINTRE ACESTE POLITICI SE BAZEAZ PE CADRUL LEGISLATIV, SUCCESUL ABORDRII PROBLEMEI ADAPTRII DEPINDE DE COOPERAREA CONSOLIDAT DINTRE STATELE N VEDEREA APLICRII ACESTORA.

Agricultura i dezvoltarea rural AGRICULTURA SE VA CONFRUNTA CU NUMEROASE PROVOCRI N ANII URMTORI, CUM AR FI CONCURENA INTERNAIONAL, CONTINUAREA LIBERALIZRII POLITICII COMERCIALE I DECLINUL DEMOGRAFIC. SCHIMBRILE CLIMATICE VOR AGRAVA
ACESTE DIFICULTI I VOR CRETE COMPLEXITATEA I COSTURILE PROVOCRILOR CU CARE NE VOM CONFRUNTA. SCHIMBRILE CLIMATICE PREVZUTE VOR AFECTA PRODUCIA AGRICOL, GESTIONAREA EFECTIVELOR DE ANIMALE I LOCALIZAREA CAPACITILOR DE PRODUCIE, ACESTEA CONSTITUIND RISCURI IMPORTANTE PENTRU VENITURILE AGRICOLE I DUCND LA ABANDONAREA TERENURILOR N ANUMITE PRI. DAT FIIND C PRODUCIA AGRICOL ESTE DIN CE N CE MAI VARIABIL, SE VOR AGRAVA RISCURILE PENTRU APROVIZIONAREA CU ALIMENTE LA NIVEL MONDIAL. N ACEST CONTEXT, ESTE NECESAR S SE EVALUEZE EFECTELE POTENIALE ALE UNEI EVENTUALE CRETERI A BIOMASEI PENTRU PRODUCIA DE ENERGIE ASUPRA REZERVELOR MONDIALE DE ALIMENTE. ODAT CU SCHIMBRILE CLIMATICE, ROLUL AGRICULTURII I AL SILVICULTURII DE FURNIZORI DE SERVICII ECOLOGICE I ECOSISTEMICE VA AVEA O MAI MARE IMPORTAN. MANAGEMENTUL AGRICOL I FORESTIER DEIN UN ROL IMPORTANT N CEEA CE PRIVETE, PRINTRE ALTELE, UTILIZAREA EFICIENT A APEI N ZONELE USCATE, PROTECIA CURSURILOR DE AP MPOTRIVA APORTURILOR EXCESIVE DE

110/147

SUBSTANE NUTRITIVE, AMELIORAREA GESTIONRII INUNDAIILOR, MENINEREA I REABILITAREA PEISAJELOR MULTIFUNCIONALE, CUM SUNT PAJITILE CU O IMPORTANT VALOARE NATURAL CARE OFER UN HABITAT PENTRU NUMEROASE SPECII, PERMIND MIGRAIA ACESTORA. PROMOVAREA UNOR TEHNICI DE MANAGEMENT FORESTIER CARE CONFER REZISTEN LA SCHIMBRILE CLIMATICE, A UNOR MSURI DE GESTIONARE A SOLURILOR DESTINATE S CONSERVE CARBONUL ORGANIC (CUM AR FI SISTEMELE NO TILLAGE SAU MINIMUM TILLAGE) I PROTECIA PAJITILOR PERMANENTE REPREZINT MSURI DE ATENUARE A EFECTELOR CARE AR TREBUI S SPRIJINE, LA RNDUL LOR, ADAPTAREA LA RISCURILE CARE DECURG DIN SCHIMBRILE CLIMATICE. RECENTELE REFORME ALE POLITICII AGRICOLE COMUNE (PAC) AU CONSTITUIT UN PRIM PAS CTRE CREAREA UNUI CADRU PENTRU DEZVOLTAREA DURABIL A AGRICULTURII UNIUNII EUROPENE. ADAPTRILE ULTERIOARE ALE PAC I VERIFICAREA EFICIENEI ACESTEIA DIN 2008 AR PUTEA OFERI OCAZIA DE A ANALIZA MODALITILE OPTIME DE A INTEGRA MAI EFICIENT ADAPTAREA LA SCHIMBRILE CLIMATICE N PROGRAMELE DE SPRIJIN PENTRU AGRICULTUR.

INDUSTRIA I SERVICIILE

SECTOARELE INDUSTRIEI I SERVICIILOR SE VOR CONFRUNTA CU NECESITATEA DE A


SE ADAPTA LA SCHIMBRILE CLIMATICE I VOR AVEA OPORTUNITI DE A INTRODUCE PE PIA PRODUSE I SERVICII N SPRIJINUL ACESTUI PROCES. SCHIMBRILE CLIMATICE VOR AFECTA SECTOARE ECONOMICE I SERVICII CUM SUNT CONSTRUCIILE I TURISMUL, POT DUCE LA RESTRUCTURRI I POT CAUZA PAGUBE INFRASTRUCTURII INDUSTRIALE. NTREPRINDERILE VOR FI NEVOITE S SE ADAPTEZE LA NOILE CONDIII, DE EXEMPLU PRIN INTEGRAREA NECESITILOR DE ADAPTARE LA SCHIMBRILE CLIMATICE N PLANURILE DE AFACERI. N ACELAI TIMP, ESTE NECESAR S SE EXPLOATEZE AVANTAJELE ASOCIATE NTRE MSURILE DE ATENUARE I CELE DE ADAPTARE. DE EXEMPLU, INVESTIIILE N DOMENIUL IZOLAIILOR REDUC, PE DE O PARTE, NEVOILE DE NCLZIRE N TIMPUL IERNII I N ACELAI TIMP PROTEJEAZ MPOTRIVA CLDURII EXCESIVE, REDUCND ASTFEL CEREREA DE AER CONDIIONAT N VERILE MAI CALDE.

ENERGIA EVOLUIA CONDIIILOR CLIMATICE VA DESCHIDE NOI POSIBILITI, CUM SUNT ENERGIA SOLAR I ENERGIA FOTOVOLTAIC. N SCHIMB, VERILE MAI LUNGI I MAI USCATE AR PUTEA AFECTA ALTE SURSE DE ENERGIE, CA DE EXEMPLU ENERGIA NUCLEAR I HIDROENERGIA, DUCND N ACELAI TIMP LA CRETEREA CERERII DE ELECTRICITATE PENTRU INSTALAIILE DE AER CONDIIONAT. ACEST FAPT SUBLINIAZ NECESITATEA DIVERSIFICRII SURSELOR DE ENERGIE, A DEZVOLTRII ENERGIILOR REGENERABILE, A UNEI MAI BUNE GESTIONRI A CERERII I OFERTEI I A UNEI REELE ELECTRICE CARE S FAC FA FLUCTUAIILOR MAI MARI ALE CERERII I ALE PRODUCIEI DE ENERGIE ELECTRIC. COMISIA PREGTETE N PREZENT UN PLAN STRATEGIC PENTRU TEHNOLOGIILE ENERGETICE, AL CRUI OBIECTIV ESTE DE A ACCELERA INOVAREA N ACEST DOMENIU PENTRU A FACE FA DUBLEI PROVOCRI A ATENURII EFECTELOR SCHIMBRILOR CLIMATICE I A

111/147

ADAPTRII LA ACESTEA. CLDIRILE REPREZINT UN ASPECT ESENIAL. ACESTEA CONSTITUIE EXEMPLE DE BAZ ALE NECESITII IMEDIATE DE ADAPTARE, PENTRU A LE FACE MAI LOCUIBILE NTR-UN CLIMAT MAI CALD I PENTRU A REDUCE CEREREA DE ENERGIE, CARE VA CONTRIBUI DE ASEMENEA LA ATENUAREA EFECTELOR SCHIMBRILOR CLIMATICE. COMISIA VA NCEPE, N VIITORUL APROPIAT, REVIZUIREA CADRULUI DE REGLEMENTARE RELEVANT, N SPECIAL A DIRECTIVEI PRIVIND PERFORMANA ENERGETIC A CLDIRILOR.

TRANSPORTURILE ADAPTAREA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT EXISTENTE LA SCHIMBRILE CLIMATICE, ASIGURND N ACELAI TIMP FUNCIONAREA SA NENTRERUPT I SIGUR, VA PRESUPUNE INVESTIII SUPLIMENTARE CONSIDERABILE. VA TREBUI CA NOILE INFRASTRUCTURI DE TRANSPORT I MIJLOACE DE TRANSPORT S FIE CONCEPUTE, NC DIN FAZA DE PROIECTARE, N AA FEL NCT S REZISTE LA SCHIMBRILE CLIMATICE. DE EXEMPLU, VARIAIILE REGIMULUI HIDROLOGIC I ALE NIVELULUI APEI DE-A LUNGUL CILOR FLUVIALE NAVIGABILE AU FOST DEJA LUATE N CONSIDERARE N PROIECTAREA NAVELOR DE NAVIGAIE INTERIOAR. O BUN PLANIFICARE, CARE CUPRINDE ASPECTE LEGATE DE GESTIONAREA SPAIULUI, CUM ESTE SELECIA AMPLASAMENTELOR, AR TREBUI S IA N CALCUL EVOLUIA PRECONIZAT A SCHIMBRILOR CLIMATICE. DE ASEMENEA, AR FI UTIL ELABORAREA UNOR ORIENTRI PRIVIND INTERPRETAREA LEGISLAIEI COMUNITARE N VIGOARE, DESTINATE AUTORITILOR PORTUARE I ADMINISTRATORILOR INFRASTRUCTURILOR DE NAVIGAIE, N SCOPUL ADAPTRII ACESTOR INFRASTRUCTURI. Sntatea SCHIMBRILE CLIMATICE, MANIFESTATE PRIN VALURI DE CLDUR, DEZASTRE NATURALE, POLUAREA AERULUI I INFECII TRANSMISE PRIN VECTORI AU, N MOD INCONTESTABIL, EFECTE NEGATIVE ASUPRA SNTII. ACESTE EFECTE POT FI AMPLIFICATE DE ALTI FACTORI DE STRES, DE EXEMPLU EXPUNEREA LA OZON SI PARTICULE FINE DETERMINATA DE VALURILE DE CALDURA. DIVERSE PROIECTE ELABORATE IN CADRUL PROGRAMELOR DE FINANTARE ALE UNIUNII EUROPENE (IN
SPECIAL PROGRAMUL COMUNITAR DIN DOMENIUL SANATATII PUBLICE SI PROGRAMELE-CADRU DE CERCETARE) SE CONCENTREAZA ASUPRA EFECTELOR VALURILOR DE CALDURA ASUPRA SANATATII UMANE, ASUPRA MASURILOR DE SANATATE PUBLICA, PREVENIRII EFECTELOR ACUTE ASUPRA SANATATII DATORATE UNOR CONDITII METEOROLOGICE DIFERITE SI A STRATEGIILOR DE ADAPTARE DIN DOMENIUL SANATATII. EVALUAREA INTERMEDIARA A PLANULUI DE ACTIUNE EUROPEAN PENTRU MEDIU SI SANATATE (2004-2010) INCLUDE, DE ASEMENEA, RECOMANDARI PRIVIND MASURILE ADECVATE CARE AR TREBUI LUATE.

SANATATEA ANIMALA PREZINTA UN GRAD MARE DE PROBABILITATE DE A FI


AFECTATA DE CONSECINTELE SCHIMBARILOR CLIMATICE ASUPRA CONDITIILOR DE TRAI SI DE CRESTEREA POTENTIALA A BOLILOR INFECTIOASE TRANSMISIBILE. SCHIMBARILE CLIMATICE POT AVEA CONSECINTE DIRECTE SAU INDIRECTE ASUPRA BOLILOR ANIMALE TRANSMISE PRIN VECTORI.

112/147

ADAPTAREA REPREZINTA O STRATEGIE ESENTIALA PENTRU A ASIGURA FAPTUL CA EVENTUALELE EFECTE ALE SCHIMBARILOR CLIMATICE ASUPRA SANATATII SUNT REDUSE SI MENTINUTE LA UN NIVEL MINIM. FAPTUL CA ACESTE EFECTE SE AMPLIFICA INTR-UN RITM RAPID SI PERICULOS, AR TREBUI SA EXAMINEZE DIVERSE ASPECTE ALE MORTALITATII SI MORBIDITATII DATORATE SCHIMBARILOR CLIMATICE, IN SPECIAL MODIFICARILOR MODURILOR DE TRANSMITERE A ANUMITOR BOLI INFECTIOASE ALE OAMENILOR SI ANIMALELOR, MODIFICARILOR RASPANDIRII ALERGENILOR PE CALEA AERULUI DATORATE SCHIMBARILOR ATMOSFERICE SI RISCURILOR PREZENTATE DE RADIATIILE ULTRAVIOLETE, IN CONDITIILE IN CARE SCHIMBARILE CLIMATICE INTARZIE REFACEREA STRATULUI DE OZON STRATOSFERIC. VA TREBUI CA REGLEMENTARILE DIN DOMENIUL PROTECTIEI CONSUMATORULUI, AL SANATATII PUBLICE, AL ALIMENTELOR SI AL HRANEI PENTRU ANIMALE SA FIE EXAMINATE SI ADAPTATE ASTFEL INCAT SA LIMITEZE VULNERABILITATEA LA SCHIMBARILE CLIMATICE. COMITETELE TIINIFICE I AGENIILE S FURNIZEZE INFORMAII REFERITOARE LA RISCURILE SPECIFICE PENTRU SNTATE ASOCIATE CU SCHIMBRILE CLIMATICE. Apa DIRECTIVA-CADRU PRIVIND APA STABILETE UN CADRU COERENT PENTRU GESTIONAREA INTEGRAT A RESURSELOR DE AP. ACEASTA NU ABORDEAZ NS DIRECT CHESTIUNEA SCHIMBRILOR CLIMATICE. PROVOCAREA VA FI ACEEA DE A
NCORPORA MSURILE REFERITOARE LA SCHIMBRILE CLIMATICE N CADRUL PUNERII N APLICARE A ACESTEIA, NCEPND CU PRIMUL CICLU DE PLANIFICARE PENTRU 2009. MAI CONCRET, INSTRUMENTELE ECONOMICE I PRINCIPIUL UTILIZATORUL PLTETE AR TREBUI APLICATE N TOATE SECTOARELE, INCLUSIV CEL AL LOCUINELOR, AL TRANSPORTURILOR, AL ENERGIEI, AL AGRICULTURII I AL TURISMULUI. ASTFEL SE VOR CREA STIMULENTE PUTERNICE PENTRU REDUCEREA CONSUMULUI DE AP I EFICIENTIZAREA UTILIZRII ACESTEIA.

ESTE EXTREM DE IMPORTANT S EXISTE O GESTIONARE DURABIL A CERERII. TARIFAREA INADECVAT A APEI, AMENAJAREA INCOERENT A TERITORIULUI I O
DISTRIBUIE NECORESPUNZTOARE A APEI DUC AUTOMAT LA O UTILIZARE EXCESIV. APLICAREA UNOR POLITICI TARIFARE EFICIENTE, STABILIREA UNEI PRIORITI PENTRU ECONOMISIREA APEI I AMELIORAREA EFICIENEI N TOATE SECTOARELE CONSTITUIE DEJA ELEMENTELE ESENIALE ALE ABORDRII ACESTEI PROBLEME. N MOD SIMILAR, LEGISLAIA PROPUS PRIVIND EVALUAREA I GESTIONAREA INUNDAIILOR SE VA CONCENTRA ASUPRA PREVENIRII, PROTECIEI I PREGTIRII. PUNEREA N APLICARE TREBUIE S INCLUD EVALUAREA AMPLORII FENOMENELOR EXTREME CARE S-AR PUTEA PRODUCE N VIITOR, N SCOPUL REDUCERII RISCURILOR. ESTE NECESAR S SE ACORDE PRIORITATE MSURILOR BLNDE NESTRUCTURALE, I ANUME UTILIZRII CT MAI LARGI A PROCESELOR NATURALE PENTRU REDUCEREA RISCURILOR DE INUNDAII, DE EXEMPLU UTILIZAREA ZONELOR UMEDE, MAXIMIZAREA CAPACITILOR DE RETENIE LA SURS, UTILIZAREA DURABIL A TERENURILOR I O PLANIFICARE SPAIAL CARE S LIMITEZE EXPUNEREA I VULNERABILITATEA. DISPOZITIVELE STRUCTURALE DURE DE PROTECIE VOR RMNE NS ELEMENTE IMPORTANTE N LUPTA MPOTRIVA INUNDAIILOR DE PROPORII.

113/147

MEDIUL MARIN I PESCUITUL STRATEGIA PRIVIND MEDIUL MARIN I LEGISLAIA CONEX, CARE VOR CONSTITUI PILONUL DE MEDIU AL POLITICII MARITIME, VOR INTEGRA SCHIMBRILE CLIMATICE I MSURILE DE ADAPTARE N PROGRAMELE I PLANURILE DE PUNERE N APLICARE. ASIGURAREA DURABILITII STOCURILOR DE PETE CONSTITUIE UN OBIECTIV IMPORTANT AL POLITICII COMUNE N DOMENIUL PESCUITULUI. SCHIMBRILE CLIMATICE POT AFECTA TIPURILE DE DISTRIBUIE I ABUNDENA SPECIILOR, DE LA PLANCTON PN LA ANIMALELE DE PRAD, IAR ACEASTA AR PUTEA DUCE LA
MODIFICRI MAJORE ALE FUNCIILOR ECOSISTEMELOR I ALE DISTRIBUIEI GEOGRAFICE A STOCURILOR. MODIFICRILE NSEMNATE ALE TEMPERATURII APEI AR PUTEA AVEA, DE ASEMENEA, UN IMPACT PUTERNIC ASUPRA ACVACULTURII. MSURILE DE ADAPTARE NECESARE AR TREBUI S SE REFLECTE PE DEPLIN N IMPLEMENTAREA PROGRAMELOR ACTUALE.

Ecosistemele i biodiversitatea SCHIMBRILE CLIMATICE VOR AFECTA CONSIDERABIL ECONOMIILE I SOCIETILE PRIN IMPACTUL PE CARE L VOR AVEA ASUPRA ECOSISTEMELOR, MAI PRECIS ASUPRA PATRIMONIULUI NATURAL, A BIODIVERSITII I A CONTINUITII SERVICIILOR FURNIZATE DE ECOSISTEMELE TERESTRE, DE AP DULCE I MARINE. ACEST LUCRU SE DATOREAZ FAPTULUI C O MARE PARTE A EFECTELOR
SCHIMBRILOR CLIMATICE ASUPRA OMULUI SE PRODUC PRIN INTERMEDIUL SISTEMELOR NATURALE. ECOSISTEMELE SNTOASE VOR FI MAI REZISTENTE LA SCHIMBRILE CLIMATICE I, PRIN URMARE, MAI CAPABILE DE A CONTINUA S FURNIZEZE SERVICIILE ECOSISTEMICE DE CARE DEPIND PROSPERITATEA I BUNSTAREA NOASTR. ELE SE AFL N CENTRUL ORICREI POLITICI DE ADAPTARE. N CONSECIN, PRESIUNILE CLASICE CARE PROVOAC FRAGMENTAREA, DEGRADAREA, SUPRAEXPLOATAREA I POLUAREA ECOSISTEMELOR TREBUIE REDUSE (IMUNIZAREA ECOSISTEMELOR LA SCHIMBRILE CLIMATICE).

SCHIMBRILE CLIMATICE VOR AVEA EFECTE PROFUNDE ASUPRA COMPONENTELOR FIZICE I BIOLOGICE ALE ECOSISTEMELOR, I ANUME APA, SOLUL, AERUL I BIODIVERSITATEA. PENTRU FIECARE DINTRE ACESTE DOMENII EXIST SAU SE AFL N PREGTIRE DISPOZIII I POLITICI COMUNITARE. VA TREBUI CA ACESTEA S FIE PUSE N APLICARE N TIMP UTIL PENTRU A PERMITE O ACIUNE RAPID N SCOPUL CONSOLIDRII REZISTENEI ECOSISTEMELOR LA SCHIMBRILE CLIMATICE. CONSERVAREA UNOR ECOSISTEME N BUN STARE DE SNTATE I DE FUNCIONARE VA FI NS FOARTE DIFICIL, DEOARECE SCHIMBRILE CLIMATICE AR PUTEA ZDRNICI EFORTURILE TRECUTE I ACTUALE. PRIN URMARE, ESTE POSIBIL S FIE NEVOIE DE ADAPTAREA ANUMITOR POLITICI. APLICAREA EFICIENT A COMUNICRII DIN 2006 PRIVIND BIODIVERSITATEA I A PLANULUI DE ACIUNE AL UE PN N 2010 I ULTERIOR VA CONTRIBUI N MOD
SEMNIFICATIV LA CONSERVAREA I RESTAURAREA BIODIVERSITII I A ECOSISTEMELOR. ACCENTUL TREBUIE PUS PE URMTOARELE OBIECTIVE: ASIGURAREA INTEGRITII, COERENEI I CONECTIVITII REELEI NATURA 2000,

114/147

CONSERVAREA I RESTAURAREA BIODIVERSITII I A SERVICIILOR ECOSISTEMICE N MEDIUL RURAL N SENS LARG I N MEDIUL MARIN, ASIGURAREA COMPATIBILITII DEZVOLTRII REGIONALE I TERITORIALE CU BIODIVERSITATEA, REDUCEREA EFECTELOR NEDORITE ALE SPECIILOR EXOTICE INVADATOARE.

UTILIZAREA DURABIL NSEAMN C DEZVOLTAREA I EXPLOATAREA NU TREBUIE


S AIB DREPT REZULTAT DIMINUAREA PATRIMONIULUI NATURAL SAU DEGRADAREA SERVICIILOR ECOSISTEMICE. N ACEST CONTEXT, ESTE IMPORTANT S EXISTE MSURI COMPENSATORII PENTRU A GARANTA FAPTUL C PROIECTELE DE DEZVOLTARE CONSERV PATRIMONIUL NATURAL. ANALIZELE RAPORTULUI COSTBENEFICIU I STUDIILE DE IMPACT AR TREBUI S IA N CALCUL I S INTERNALIZEZE N MOD PROGRESIV I SISTEMATIC COSTURILE DE MEDIU AFERENTE DEGRADRII ECOSISTEMELOR.

Alte resurse naturale PROGRAMELE FOREST FOCUS 2003-2006 INCLUD REALIZAREA DE STUDII PRIVIND ANTICIPAREA MODIFICRILOR N CEEA CE PRIVETE CRETEREA PDURILOR, STOCURILE DE CARBON I MIGRAIA SPECIILOR DE COPACI. TREBUIE PROMOVATE PROGRAMELE DE MONITORIZARE A PDURILOR I A SOLULUI LA NIVEL COMUNITAR, DEOARECE PE BAZA REZULTATELOR ACESTORA TREBUIE ELABORATE MSURILE DE INTERVENIE NECESARE. PLANUL DE ACIUNE PENTRU PDURI INCLUDE ACTIVITI DE CERCETARE I FORMARE N DOMENIUL ADAPTRII, AL EVALURII EFECTELOR I AL SCHIMBULUI DE PRACTICI I PROMOVEAZ UN MANAGEMENT FORESTIER MAI FAVORABIL CONSERVRII CARBONULUI, SIMILAR GESTIONRII SOLURILOR N CEEA CE PRIVETE ATENUAREA I ADAPTAREA. STRATEGIA REFERITOARE LA SOLURI I LEGISLAIA AFERENT ACESTEIA AU DREPT OBIECTIV PROTEJAREA FUNCIILOR SOLULUI N NTREAGA UNIUNE EUROPEAN. ZONELE AFLATE N PERICOL DE PIERDERE A MATERIEI ORGANICE TREBUIE IDENTIFICATE, ASTFEL NCT SCHIMBRILE CLIMATICE S POAT FI LUATE N
CALCUL N PROGRAMELE DESTINATE ELIMINRII TENDINELOR CARE NU AU UN CARACTER DURABIL. PIERDEREA NET DE MATERIE ORGANIC N CONDIII DE NCLZIRE A CLIMEI CONSTITUIE O PREOCUPARE MAJOR, DAT FIIND C SOLUL REPREZINT CEA MAI MARE REZERV TERESTR DE CARBON.

STRATEGIA TEMATIC PRIVIND UTILIZAREA DURABIL A RESURSELOR NATURALE ARE OBIECTIVUL DE A REDUCE EFECTELE NEGATIVE ALE UTILIZRII RESURSELOR NTR-O ECONOMIE N CRETERE I DE A AMELIORA EFICIENTIZAREA ACESTORA, PRINTR-O ABORDARE DIN PERSPECTIVA CICLULUI DE VIA. SCHIMBRILE CLIMATICE DUC LA SCDEREA RESURSELOR NATURALE, AGRAVND ASTFEL EFECTELE UTILIZRII RESURSELOR ASUPRA MEDIULUI. PLANUL DE ACIUNE PRIVIND CONSUMUL I PRODUCIA DURABILE, CARE URMEAZ S FIE ADOPTAT, VA EXAMINA ACIUNILE POSIBILE PENTRU AMELIORAREA COERENEI POLITICILOR N VIGOARE I PENTRU REDUCEREA UTILIZRII DE RESURSE I DE ENERGIE. Chestiuni interdisciplinare IMUNIZAREA MPOTRIVA SCHIMBRILOR CLIMATICE (CLIMATE PROOFING)
TREBUIE INTEGRAT N DIRECTIVA PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA

115/147

MEDIULUI I N CEA PRIVIND EVALUAREA STRATEGIC DE MEDIU. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI, EVALUAREA STRATEGIC DE MEDIU I EVALUAREA IMPACTULUI POLITICILOR TREBUIE S ABORDEZE IMPACTUL ASUPRA ECOSISTEMELOR CU AJUTORUL UNOR INSTRUMENTE CARE S INTERNALIZEZE COSTURILE PAGUBELOR SUFERITE DE PATRIMONIUL NATURAL I DE SERVICIILE ECOSISTEMICE.

RECOMANDAREA PRIVIND MANAGEMENTUL INTEGRAT AL ZONEI DE COAST (ICZM) INVIT LA O ABORDARE STRATEGIC A AMENAJRII I MANAGEMENTULUI ZONELOR DE COAST. ZONELE DE COAST SUNT DIN CE N CE MAI EXPUSE
RISCURILOR AFERENTE SCHIMBRILOR CLIMATICE I AR TREBUI S SE AFLE N CENTRUL MSURILOR DE ATENUARE I ADAPTARE. O ABORDARE COERENT I INTEGRAT A AMENAJRII I MANAGEMENTULUI ZONELOR DE COAST AR TREBUI S OFERE UN CONTEXT PROPICE SINERGIILOR I S TRATEZE CHESTIUNEA EVENTUALELOR INCONSECVENE DINTRE DEZVOLTAREA ECONOMIC A ZONELOR DE COAST I ADAPTAREA NECESAR LA SCHIMBRILE CLIMATICE. ESTE NECESAR S SE FURNIZEZE ORIENTRI N MATERIE DE AMENAJARE I MANAGEMENT I S SE APLICE CELE MAI BUNE PRINCIPII I PRACTICI PENTRU ELABORAREA ABORDRILOR I A STRATEGIILOR.

Integrarea adaptrii n programele de finanare comunitar existente LA ELABORAREA PROGRAMELOR FINANTARE, STATELE TREBUIE S IA N CALCUL ACTIVITILE DE ADAPTARE. ACEST LUCRU ESTE IN SPECIAL VALABIL PENTRU PROIECTELE DE INFRASTRUCTURA. MARILE INFRASTRUCTURI CUM SUNT PODURILE, PORTURILE SI AUTOSTRAZILE AU O DURATA DE VIATA DE 80-100 DE ANI, DE ACEEA
INVESTITIILE EFECTUATE IN PREZENT TREBUIE SA TINA CONT PE DEPLIN DE CONDITIILE PREVAZUTE. CLDIRILE I ALTE INFRASTRUCTURI CONCEPUTE S DUREZE 20-50 DE ANI VOR TREBUI S REZISTE, DE ASEMENEA, N CONDIIILE CLIMATICE DIN VIITOR. INVESTIII CARE SUNT OPTIME N CONDIIILE ACTUALE NU VOR FI N MOD NECESAR VIABILE DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC N CONTEXTUL CONDIIILOR CLIMATICE VIITOARE SAU DAC SE IAU N CALCUL EFECTELE ACESTORA ASUPRA ECOSISTEMELOR. DE ACEEA, INVESTIIILE PE TERMEN MEDIU I LUNG AR TREBUI S FIE IMUNE LA SCHIMBRILE CLIMATICE. DE EXEMPLU, N RILE DE JOS CUNOTINELE CELE MAI RECENTE REFERITOARE LA EFECTELE SCHIMBRILOR CLIMATICE ASUPRA CURSURILOR DE AP I A CRETERII NIVELULUI MRII SUNT LUATE DEJA N CONSIDERARE LA PROIECTAREA INFRASTRUCTURILOR. N STATELE UNITE, ARHITECII INCLUD O CRETERE CU UN METRU A NIVELULUI MRII PENTRU PROIECTAREA PODURILOR N REGIUNILE DE COAST.

Elaborarea unor noi rspunsuri strategice EFECTELE SCHIMBRILOR CLIMATICE SE VOR FACE SIMITE DIRECT SAU INDIRECT ASUPRA UNEI SERII DE POLITICI. ESTE NECESAR S SE EFECTUEZE O VERIFICARE
SISTEMATIC A MODULUI N CARE SCHIMBRILE CLIMATICE VOR AFECTA TOATE DOMENIILE DE ACIUNE I LEGISLAIA COMUNITAR, CARE S FIE COMPLETAT DE ACIUNI CONCRETE.

DE EXEMPLU, ESTE NEVOIE DE ACIUNI SPECIFICE PRIVIND CODURILE I METODELE DE CONSTRUCIE I CULTURILE REZISTENTE LA SCHIMBRILE CLIMATICE. ADAPTAREA CONSTITUIE DE ASEMENEA O OPORTUNITATE PENTRU INOVARE I

116/147

NOILE TEHNOLOGII, PREZENTND UN POTENIAL CRESCUT PENTRU EXPORTUL SOLUIILOR TEHNOLOGICE DEZVOLTATE. ACEST ASPECT TREBUIE EXAMINAT N STRNS COOPERARE CU SECTORUL PRIVAT.

SCHIMBRILE CLIMATICE I EFECTELE ACESTORA, CUM AR FI PAGUBELE MATERIALE, NTRERUPEREA ACTIVITII NTREPRINDERILOR SAU INCENDIILE FORESTIERE PREZINT UN RISC FINANCIAR RIDICAT PENTRU PERSOANE FIZICE, NTREPRINDERI I SECTORUL FINANCIAR. SERVICIILE FINANCIARE I PIEELE DE ASIGURRI VOR FI NEVOITE S GSEASC SOLUII INOVATOARE PENTRU A RSPUNDE N MOD EFICIENT EXPUNERII DIN CE N CE MAI MARI LA RISCURILE LEGATE DE SCHIMBRILE CLIMATICE. N PREZENT EXIST PE PIA NOI PRODUSE FINANCIARE, CUM SUNT INSTRUMENTELE FINANCIARE DERIVATE CLIMATICE SAU OBLIGAIUNILE PENTRU CATASTROF; ESTE NECESAR CA ACEST TIP DE PRODUSE S FIE DEZVOLTATE. PRIN URMARE, ESTE NECESAR O INTEGRARE MAI PROFUND A PIEELOR DE ASIGURRI N CADRUL POLITICII PRIVIND SERVICIILE FINANCIARE I AL DIRECTIVEI SOLVABILITATE II, DEOARECE ACEASTA OFER MAI MULTE POSIBILITI, ATT N CEEA CE PRIVETE OFERTA, CT I N CEEA CE PRIVETE CEREREA DE PRODUSE DE ASIGURARE. N PLUS, ESTE NECESAR O ANALIZ A STRUCTURII VIITOARE A FONDURILOR PUBLICE I PRIVATE EXISTENTE PENTRU DEZASTRE NATURALE, INCLUSIV A FONDULUI DE SOLIDARITATE. PLANIFICAREA SPAIAL A TERITORIULUI AR PUTEA OFERI UN CADRU INTEGRAT
PENTRU A FACE LEGTURA NTRE EVALUAREA VULNERABILITII I A RISCULUI I CAPACITILE I STRATEGIILE DE ADAPTARE, FACILITND ASTFEL IDENTIFICAREA OPIUNILOR N MATERIE DE POLITIC I A STRATEGIILOR RENTABILE. ESTE INDICAT S SE IA N CONSIDERARE POSIBILITATEA DE A SE INTRODUCE FORMULE DE FINANARE INOVATOARE DEDICATE ADAPTRII PENTRU A SPRIJINI IMPLEMENTAREA STRATEGIILOR DE ADAPTARE COORDONATE, N SPECIAL N REGIUNILE I SEGMENTELE DE SOCIETATE CELE MAI VULNERABILE, STABILIREA I COORDONAREA UNOR CADRE I PLATFORME DE EVALUARE SAU A UNOR REELE DE SCHIMB DE INFORMAII.

SCHIMBRILE CLIMATICE REPREZINT O PROVOCARE MAJOR PENTRU REDUCEREA


SRCIEI N RILE N CURS DE DEZVOLTARE I AMENIN S DISTRUG O MARE PARTE DIN REALIZRILE N MATERIE DE DEZVOLTARE. COMUNITILE SRACE DIN ACESTE RI DEPIND N MARE MSUR DE UTILIZAREA DIRECT A RESURSELOR NATURALE LOCALE. ACESTEA DISPUN DE MIJLOACE REDUSE DE SUBZISTEN I DE O CAPACITATE LIMITAT DE A FACE FA VARIABILITII CLIMATICE I DEZASTRELOR NATURALE. RILE CELE MAI PUIN DEZVOLTATE DIN AFRICA, ANUMITE REGIUNI ALE AMERICII LATINE I ASIEI, PRECUM I MICILE STATE INSULARE, VOR FI AFECTATE CEL MAI PUTERNIC. SCHIMBRILE CLIMATICE AR PUTEA PROVOCA DISLOCRI MASIVE DE POPULAII, INCLUSIV N REGIUNI NVECINATE CU EUROPA.

FIIND RESPONSABILE DE CEA MAI MARE PARTE A EMISIILOR ANTROPICE DE GAZE CU EFECT DE SER ACUMULATE DE-A LUNGUL TIMPULUI N ATMOSFER, RILE
DEZVOLTATE VOR FI NEVOITE S SPRIJINE MSURILE DE ADAPTARE DIN RILE N CURS DE DEZVOLTARE. ADAPTAREA VA FI FUNDAMENTAL PENTRU A GARANTA NDEPLINIREA, DUP ANUL 2015, A OBIECTIVELOR MILENIULUI PENTRU

117/147

DEZVOLTARE, DEFINITE DE ORGANIZAIA NAIUNILOR UNITE, N SPECIAL N AFRICA SUBSAHARIAN. TREBUIE S ANALIZEZE MAI PROFUND MODALITILE DE INTEGRARE A ADAPTRII LA SCHIMBRILE CLIMATICE N POLITICILE EXTERNE I N INSTRUMENTELE DE FINANARE ACTUALE I, DAC ESTE CAZUL, S ELABOREZE NOI POLITICI. ESTE NECESAR CA UNIUNEA EUROPEAN S MPRTEASC EXPERIENA SA N CEEA CE PRIVETE MSURILE DE ADAPTARE CU GUVERNELE RILOR N CURS DE DEZVOLTARE I S LE OFERE ACESTORA ASISTEN PENTRU ELABORAREA UNOR STRATEGII PROPRII LA FEL DE CUPRINZTOARE. ADAPTAREA AR TREBUI, DE ASEMENEA, S FIE INCLUS N STRATEGIILE DE REDUCERE A SRCIEI (DOCUMENTUL STRATEGIC PENTRU REDUCEREA SRCIEI, DSRS), PRECUM I N PLANIFICAREA DEZVOLTRII I STABILIREA BUGETULUI. PARTENERIATELE EXISTENTE, CUM SUNT CELE NCHEIATE CU CHINA, INDIA I BRAZILIA, CONSTITUIE O BAZ ADECVAT PENTRU LRGIREA COOPERRII UNIUNII EUROPENE CU RILE N CURS DE DEZVOLTARE PE TEMA SCHIMBRILOR CLIMATICE.

POLITICILE I PROGRAMELE DE ADAPTARE DIN RILE N CURS DE DEZVOLTARE SE POT PREZENTA SUB DIVERSE FORME, N FUNCIE DE NEVOILE SPECIFICE ALE RII RESPECTIVE, CUM AR FI DIVERSIFICAREA AGRICULTURII SAU A MIJLOACELOR DE SUBZISTEN, MBUNTIREA AMENAJRII TERITORIULUI I REMPDURIREA, CONSOLIDAREA PROTECIEI ZONELOR DE COAST I A ZONELOR UMEDE I ECOSISTEMELOR COSTIERE, SAU CONSOLIDAREA MECANISMELOR DE PREVENIRE A DEZASTRELOR. SUNT NECESARE MSURI ENERGICE, BAZATE PE REDUCEREA PRESIUNILOR CONVENIONALE ASUPRA ECOSISTEMELOR, PENTRU A LE FACE MAI REZISTENTE LA SCHIMBRILE CLIMATICE, ALTURI DE MSURI DE IMUNIZARE LA SCHIMBRILE CLIMATICE, PENTRU A ASIGURA VIABILITATEA INVESTIIILOR.

x.2. Promovarea utilizrii energiei din surse regenerabile


N CADRUL ACESTEI POLITICI DIN DOMENIUL ENERGIEI, SECTORUL ENERGIEI
REGENERABILE SE REMARCA PRIN CAPACITATEA SA DE A REDUCE EMISIILE DE GAZE CU EFECT DE SERA SI POLUAREA, DE A EXPLOATA SURSELE DE ENERGIE LOCALE SI DESCENTRALIZATE SI DE A STIMULA INDUSTRIILE DE INALTA TEHNOLOGIE LA NIVEL MONDIAL. SURSELE DE ENERGIE REGENERABILE SUNT IN MARE MASURA INDIGENE, NU SE BAZEAZA PE DISPONIBILITATEA IN VIITOR A SURSELOR CONVENTIONALE DE ENERGIE, IAR NATURA LOR PREDOMINANT DESCENTRALIZATA FACE CA ECONOMIILE NOASTRE SA FIE MAI PUTIN VULNERABILE IN FATA ALIMENTARII CU ENERGIE VOLATILA. PRIN URMARE, ELE CONSTITUIE UN ELEMENT CHEIE AL UNUI VIITOR ENERGETIC DURABIL. DEFINIII A) ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE INSEAMNA SURSE DE ENERGIE REGENERABILE NONFOSILE: EOLIANA, SOLARA, GEOTERMALA, A VALURILOR, MAREMOTRICA, HIDROELECTRICA, BIOMASA, GAZ DE FERMENTARE A DESEURILOR, GAZ PROVENIT DIN INSTALATIILE DE EPURARE A APELOR UZATE SI BIOGAZ;

118/147

B) BIOMASA INSEAMNA FRACTIUNEA BIODEGRADABILA A PRODUSELOR, DESEURILOR SI REZIDUURILOR DIN AGRICULTURA (INCLUSIV SUBSTANTE VEGETALE SI ANIMALE), SILVICULTURA SI INDUSTRIILE CONEXE, PRECUM SI FRACTIUNEA BIODEGRADABILA A DESEURILOR INDUSTRIALE SI MUNICIPALE; C) CONSUM FINAL DE ENERGIE INSEAMNA PRODUSE ENERGETICE FURNIZATE IN SCOPURI ENERGETICE INDUSTRIEI DE PRELUCRARE, TRANSPORTURILOR, GOSPODARIILOR, SERVICIILOR, AGRICULTURII, SILVICULTURII SI PESCUITULUI, INCLUSIV CONSUMUL DE ENERGIE SI CALDURA REALIZAT DE CATRE SECTORUL ENERGETIC PENTRU PRODUCTIA DE ELECTRICITATE SI CALDURA, INCLUSIV PIERDERILE DE ELECTRICITATE SI CALDURA PE PARCURSUL DISTRIBUTIEI; D) INCALZIRE SAU RACIRE URBANA INSEAMNA DISTRIBUTIA DE ENERGIE TERMICA SUB FORMA DE ABUR, APA FIERBINTE SAU LICHIDE RACITE, DE LA O SURSA CENTRALA DE PRODUCIE, PRINTR-O REEA, CTRE MAI MULTE CLDIRI, N SCOPUL UTILIZRII ACESTEIA PENTRU NCLZIREA SAU RCIREA SPAIILOR SAU A PROCESELOR; E) BIOLICHIDE NSEAMN COMBUSTIBIL LICHID UTILIZAT N SCOPURI ENERGETICE I PRODUS DIN BIOMAS; F) BIOCOMBUSTIBILI NSEAMN COMBUSTIBIL LICHID SAU GAZOS PENTRU TRANSPORT, PRODUS DIN BIOMASA; G) GARANTIE DE ORIGINE INSEAMNA UN DOCUMENT ELECTRONIC CARE ARE FUNCTIA DE A FURNIZA DOVADA C O CANTITATE DE ENERGIE DAT A FOST PRODUS DIN SURSE REGENERABILE; H) SISTEM DE SPRIJIN NSEAMN UN SISTEM, DATORAT INTERVENIEI PE PIA A UNUI STAT MEMBRU, DESTINAT S AJUTE ENERGIA DIN SURSE REGENERABILE S GSEASC O PIA PRIN REDUCEREA COSTURILOR DE PRODUCIE ALE ACESTEI ENERGII, PRIN CRETEREA PREULUI LA CARE ACEASTA POATE FI VNDUT SAU PRIN MRIREA, PRIN INTERMEDIUL UNOR OBLIGAII REFERITOARE LA ENERGIA REGENERABIL SAU N ALT MOD, A VOLUMULUI ACHIZIIONAT DE ACEST TIP DE ENERGIE; I) OBLIGAIE REFERITOARE LA ENERGIA REGENERABIL NSEAMN UN SISTEM DE SPRIJIN NAIONAL CARE IMPUNE PRODUCTORILOR DE ENERGIE S INCLUD N PRODUCIA LOR O ANUMITA PROPORTIE DE ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE, CARE IMPUNE FURNIZORILOR DE ENERGIE SA INCLUDA IN FURNIZAREA DE ENERGIE O ANUMITA PROPORTIE DE ENERGIE

119/147

DIN SURSE REGENERABILE SAU CARE IMPUNE CONSUMATORILOR DE ENERGIE SA INCLUDA IN CONSUMUL LOR O ANUMITA PROPORTIE DE ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE. OBIECTIVE PRIVIND UTILIZAREA ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE 1. FIECARE STAT SE ASIGUR C PONDEREA ENERGIEI OBINUT DIN SURSE REGENERABILE N CADRUL CONSUMULUI FINAL DE ENERGIE N 2020 REPREZINT CEL PUIN OBIECTIVUL LOR GLOBAL PENTRU PONDEREA DE ENERGIE OBINUT DIN SURSE REGENERABILE N ANUL RESPECTIV. 2. STATELE INTRODUC MSURI ADECVATE PENTRU A GARANTA C PONDEREA DE ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE ESTE EGAL SAU MAI MARE DECT SE ARAT N TRAIECTORIA ORIENTATIV STABILITA. 3. FIECARE SE ASIGUR C PONDEREA ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE UTILIZAT N TRANSPORTURI N 2020 REPREZINT CEL PUIN 10% DIN CONSUMUL FINAL DE ENERGIE N TRANSPORTURI N STATUL RESPECTIV. LA CALCULAREA ENERGIEI TOTALE CONSUMATE N TRANSPORTURI NU SE IAU N CONSIDERARE ALTE PRODUSE PETROLIERE N AFAR DE BENZIN I MOTORIN. PENTRU CA SURSELE REGENERABILE SA DEVINA PIATRA DE TEMELIE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVULUI DUBLU DE CRESTERE A SIGURANTEI IN APROVIZIONARE SI DE REDUCERE A EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERA, ESTE NECESARA MODIFICAREA MODULUI IN CARE SE PROMOVEAZA SURSELE DE ENERGIE REGENERABILE.

CALCULAREA PONDERII ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE

1. CONSUMUL FINAL DE ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE N FIECARE STAT MEMBRU SE CALCULEAZ CA SUMA URMTOARELOR: (A) CONSUMUL FINAL DE ELECTRICITATE DIN SURSE DE ENERGIE REGENERABILE; (B) CONSUMUL FINAL DE ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE PENTRU NCLZIRE I RCIRE; I (C) ENERGIA DIN SURSE REGENERABILE CONSUMAT N TRANSPORTURI. LA CALCULAREA PONDERII DEINUTE N CADRUL CONSUMULUI FINAL DE ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE, GAZUL, ELECTRICITATEA I HIDROGENUL DIN SURSE DE ENERGIE REGENERABILE SE IAU N CONSIDERARE NUMAI O DAT. BIOCOMBUSTIBILII I ALTE BIOLICHIDE CARE NU RESPECT CRITERIILE DE DURABILITATE ECOLOGIC NU SE IAU N CONSIDERARE. CENTRALELE PENTRU PRODUCEREA ENERGIEI REGENERABILE TREBUIE S DISPUN DE O CAPACITATE DE PRODUCIE MAI MARE SAU EGAL CU 5000 MW.

120/147

CONSUMUL FINAL DE ELECTRICITATE DIN SURSE REGENERABILE SE CALCULEAZ CA FIIND CANTITATEA DE ELECTRICITATE PRODUS NTR-UN STAT DIN SURSE DE ENERGIE REGENERABILE, EXCLUZND PRODUCIA DE ELECTRICITATE A UNITILOR DE STOCARE CU POMPE PE BAZ DE AP POMPAT ANTERIOR N SENS ASCENDENT. N CAZUL CENTRALELOR MULTICOMBUSTIBIL CARE UTILIZEAZ SURSE REGENERABILE I CONVENIONALE, SE IA N CONSIDERARE NUMAI ACEA PARTE DIN ELECTRICITATE CARE ESTE PRODUSA DIN SURSE DE ENERGIE REGENERABILE. N SCOPUL ACESTOR CALCULE, CONTRIBUTIA FIECAREI SURSE DE ENERGIE SE CALCULEAZA PE BAZA CONTINUTULUI SAU DE ENERGIE. ELECTRICITATEA GENERAT DE ENERGIA HIDROELECTRIC SE IA N CONSIDERARE CONSUMUL FINAL DE ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE PENTRU NCLZIRE I RCIRE SE CALCULEAZ CA FIIND CONSUMUL DE ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE FURNIZAT INDUSTRIEI DE PRELUCRARE, TRANSPORTURILOR, GOSPODRIILOR, SERVICIILOR, AGRICULTURII, SILVICULTURII I PESCUITULUI, N SCOPUL NCLZIRII I RCIRII, INCLUSIV CONSUMUL PENTRU NCLZIRE I RCIRE URBAN DE ORIGINE REGENERABIL. ENERGIA TERMIC GENERAT DE POMPELE DE CLDUR CARE UTILIZEAZ ENERGIA GEOTERMAL DIN SOL SAU DIN AP ESTE LUAT N CONSIDERARE. ENERGIA TERMIC GENERAT DE POMPELE DE CLDUR CARE UTILIZEAZ CLDURA AMBIENTAL DIN AER SE IA N CONSIDERARE, CU CONDIIA CA EFICIENA ENERGETIC A POMPELOR DE CLDUR S NDEPLINEASC CERINELE MINIME DE ETICHETARE ECOLOGIC PREVZUTE DE REGULAMENTUL (CE) NR. 1980/2000, DUP, N SPECIAL COEFICIENTUL MINIM DE PERFORMAN PREVZUT DE DECIZIA 2007/742/CE, I REVIZUITE N CONFORMITATE CU REGULAMENTUL MENIONAT ANTERIOR. ENERGIA TERMIC GENERAT DE SISTEMELE ENERGETICE PASIVE, N CARE SE REALIZEAZ UN CONSUM MAI MIC DE ENERGIE IN MOD PASIV PRIN PROIECTAREA CLADIRILOR SAU PROVENIND DE LA CLDURA GENERAT DE ENERGIA PRODUS DIN SURSE NEREGENERABILE, NU SE IA N CONSIDERARE. CONINUTUL ENERGETIC AL COMBUSTIBILILOR DESTINAI TRANSPORTURILOR I ENUMERAI N ANEXA III SE IA N CONSIDERARE CA FIIND CEL PREVZUT N RESPECTIVA ANEX. PONDEREA ENERGIEI DIN SURSE DE ENERGIE REGENERABILE SE CALCULEAZ CA FIIND CONSUMUL FINAL DE ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE, MPRIT LA CONSUMUL FINAL DE ENERGIE PROVENITA DIN TOATE SURSELE DE ENERGIE, EXPRIMAT CA PROCENT.

GARANTII DE ORIGINE PENTRU ELECTRICITATEA, INCALZIREA SI RACIREA PRODUSE DIN


SURSE DE ENERGIE REGENERABILE N ACEST SCOP, STATELE SE ASIGUR C SE EMITE O GARANIE DE ORIGINE CA RSPUNS LA CEREREA UNUI PRODUCTOR DE ENERGIE REGENERABIL. O GARANIE DE ORIGINE ARE MRIMEA

121/147

STANDARD DE 1 MWH. PENTRU FIECARE MWH DE ENERGIE PRODUSA NU SE EMITE MAI MULT DE O GARANTIE DE ORIGINE. ACESTE GARANTII TREBUIE SA FIE PRECISE, FIABILE SI SA NU POATA FI FRAUDATE. O GARANIE DE ORIGINE SPECIFIC CEL PUIN: (A) SURSA DE ENERGIE DIN CARE A FOST PRODUS ENERGIA I DATA INIIAL I FINAL A PRODUCERII ACESTEIA; (B) DAC GARANIA DE ORIGINE SE REFER LA (I) ELECTRICITATE; SAU (II) NCLZIRE I/SAU RCIRE; (C) IDENTITATEA, AMPLASAREA, TIPUL I CAPACITATEA INSTALAIEI UNDE A FOST PRODUS ENERGIA I DATA LA CARE INSTALAIA A FOST DAT N EXPLOATARE; (D) DATA I ARA EMITERII I UN NUMR DE IDENTIFICARE UNIC; (E) CUANTUMUL I TIPUL EVENTUALELOR AJUTOARE DE INVESTIII ACORDATE PENTRU INSTALAIE. STATELE TREBUIE SA RECUNOASCA GARANIILE DE ORIGINE EMISE DE ALTE STATE MEMBRE N CONFORMITATE CU PREZENTA DIRECTIV. ORICE REFUZ AL UNUI STAT DE A RECUNOATE O GARANIE DE ORIGINE TREBUIE S SE NTEMEIEZE PE CRITERII OBIECTIVE, TRANSPARENTE I NEDISCRIMINATORII.

CRITERII DE DURABILITATE ECOLOGIC PENTRU BIOCOMBUSTIBILI I ALTE


BIOLICHIDE -REDUCEREA EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SER DATORAT UTILIZRII BIOCOMBUSTIBILILOR I A ALTOR BIOLICHIDE LUATE N CONSIDERARE N SCOPURILE MENIONATE, ESTE DE CEL PUIN 35 %. -BIOCOMBUSTIBILII I CELELALTE BIOLICHIDE CARE SUNT LUATE N CONSIDERARE N SCOPURILE MENIONATE NU SE OBIN DIN MATERII PRIME CE PROVIN DE PE TERENURI BOGATE N BIODIVERSITATE, ADIC DE PE TERENURI CARE DEINEAU UNUL DIN URMTOARELE STATUTE, INDIFERENT DAC ACEST STATUT MAI ESTE VALABIL SAU NU: (A) PDURE NEAFECTAT DE ACTIVITATE UMAN SEMNIFICATIV, ADIC O PDURE N CARE NU A AVUT LOC NICIO INTERVENIE UMAN SEMNIFICATIV CUNOSCUT SAU UNDE ULTIMA INTERVENTIE UMANA SEMNIFICATIVA A AVUT LOC CU SUFICIENT DE MULT TIMP IN URMA, ASTFEL INCAT STRUCTURA SI PROCESELE SPECIILOR NATURALE SA SE FI PUTUT RESTABILI; (B) ZONE DESEMNATE IN SCOPUL PROTECTIEI NATURII, EXCEPTAND CAZUL IN CARE SE FURNIZEAZA DOVEZI CONFORM CARORA PRODUCTIA DE MATERIE PRIMA RESPECTIVA NU A ADUS ATINGERE ACESTUI SCOP. (C) PASUNE BOGATA IN BIODIVERSITATE, CU ALTE CUVINTE PASUNE BOGATA IN SPECII,

122/147

NEFERTILIZAT I NEDEGRADAT. - BIOCOMBUSTIBILII I CELELALTE BIOLICHIDE CARE SUNT LUATE N CONSIDERARE N SCOPURILE MENIONATE NU SE OBIN DIN MATERII PRIME CE PROVIN DE PE TERENURI CU STOCURI MARI DE CARBON, ADIC DE PE TERENURI CARE REPREZENTAU UNA DIN URMATOARELE SI CARE NU MAI DETIN ACEST STATUT: (A) ZONE UMEDE, ADIC TERENURI ACOPERITE SAU SATURATE CU AP N MOD PERMANENT SAU PENTRU O PERIOAD SEMNIFICATIV A ANULUI, INCLUSIV TURBRII NEEXPLOATATE; (B) SUPRAFEE DENS MPDURITE, ADIC TERENURI CARE ACOPER MAI MULT DE 1 HECTAR, CU COPACI MAI NALI DE 5 METRI I UN CORONAMENT DE PESTE 30%, SAU COPACI CARE POT ATINGE ACESTE PRAGURI IN SITU; - MATERIILE PRIME AGRICOLE CULTIVATE I UTILIZATE PENTRU PRODUCIA DE BIOCOMBUSTIBILI I ALTE BIOLICHIDE CARE SE IAU N CONSIDERARE N SCOPURILE MENIONATE, SE OBIN N CONFORMITATE CU CERINELE I STANDARDELE ENUMERATE N ANEXA III PUNCTUL A LA REGULAMENTUL (CE) NR. 1782/2003 AL CONSILIULUI LA RUBRICA MEDIU I N CONFORMITATE CU CERINELE MINIME PENTRU BUNELE CONDIII AGRICOLE I DE MEDIU.

CUVINTE CHEIE: STRATEGII PENTRU ATENUAREA EFECTELOR SCHIMBARILOR CLIMATICE, ECOLOGIZAREA CAPITALULUI FIX, STABILIZAREA CONCENTRAIILOR ATMOSFERICE, ECHILIBRAREA SISTEMULUI CLIMATIC IN CONDIIILE UNUI NIVEL STABIL AL CONCENTRAIILOR GAZELOR CU EFECT DE SER, REFACEREA SISTEMELOR AFECTATE, CONVENTIILE GLOBALE

INTREBARI: 1. CARE SUNT PRINCIPALELE CONVENTII GLOBALE PRIVIND ATENUAREA EFECTELOR SCHIMBARILOR CLIMATICE? 2. CARE SUNT PRINCIPALELE ORGANISME GLOBALE CU PREOCUPARI PRIVIND
3.
PROTECTIA NATURII SI ATENUAREA EFECTELOR SCHIMBARILOR CLIMATICE CARE SUNT CRITERIILE DE DURABILITATE ECOLOGIC PENTRU BIOCOMBUSTIBILI I ALTE BIOLICHIDE? CARE SUNT PRINCIPALELE FORME ALE ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE? INTEGRAREA ADAPTRII LA SCHIMBRILE CLIMATICE N MOMENTUL IMPLEMENTRII LEGISLAIEI I POLITICILOR ACTUALE I VIITOARE

4. 5.

123/147

ANEXA I

PROPUNEREA DE DIRECTIV A PARLAMENTULUI EUROPEAN I A CONSILIULUI PRIVIND PROMOVAREA UTILIZRII ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE BRUXELLES, 23.1.2008

C. METODOLOGIE 1. EMISIILE DE GAZE CU EFECT DE SER PROVENITE DIN PRODUCIA I UTILIZAREA DE COMBUSTIBILI PENTRU TRANSPORTURI, BIOCOMBUSTIBILI I ALTE BIOLICHIDE SE CALCULEAZ PRIN FORMULA URMTOARE: E = EEC + EL + EP + ETD + EU ECCS - ECCR EEE,
UNDE

E = EMISIILE TOTALE PROVENITE DIN UTILIZAREA COMBUSTIBILULUI; EEC = EMISIILE PROVENITE DIN EXTRACIA SAU CULTIVAREA MATERIILOR PRIME; EL = EMISIILE ANUALIZATE PROVENITE DIN VARIAIA CANTITII DE CARBON
PROVOCAT DE SCHIMBAREA UTILIZRII TERENULUI; EP = EMISII PROVENITE DIN PRELUCRARE; ETD = EMISII PROVENITE DIN TRANSPORT I DISTRIBUIE; EU = EMISII PROVENITE DE LA COMBUSTIBILUL UTILIZAT; ECCS = REDUCERI DE EMISII PRIN CAPTAREA I REINEREA CARBONULUI; ECCR = REDUCERI DE EMISII PRIN CAPTAREA I NLOCUIREA CARBONULUI; I

124/147

EEE = REDUCERI DE EMISII OBTINUTE PRIN ELECTRICITATEA IN EXCES DE LA COGENERARE. EMISIILE REZULTATE DIN PRODUCIA DE MAINI I ECHIPAMENTE NU SE IAU N CONSIDERARE. 2. EMISIILE DE GAZE CU EFECT DE SERA PROVENITE DE LA COMBUSTIBILI, E, SE EXPRIMA IN GRAME DE ECHIVALENT DE CO2 PER MJ DE COMBUSTIBIL, GCO2EQ/MJ. 3. SPRE DEOSEBIRE DE ALINEATUL (2), PENTRU COMBUSTIBILII UTILIZAI N TRANSPORTURI, VALORILE CALCULATE N GCO2EQ/MJ SE POT ADAPTA PENTRU A LUA N CONSIDERARE DIFERENELE DINTRE COMBUSTIBILI N LUCRUL MECANIC UTIL EFECTUAT, EXPRIMAT N KM/MJ. ACESTE ADAPTRI SE EFECTUEAZ DOAR N CAZUL N CARE SE PREZINT DOVEZI ALE DIFERENELOR N LUCRUL MECANIC UTIL. 4. REDUCERILE EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SER DE LA BIOCOMBUSTIBILI I ALTE BIOLICHIDE SE CALCULEAZ PRIN FORMULA URMTOARE:

REDUCERI = (EF EB)/EF,


UNDE

EB = EMISIILE TOTALE PROVENITE DE LA BIOCOMBUSTIBIL I ALT BIOLICHID;


I

EF = EMISIILE TOTALE PROVENITE DE LA COMBUSTIBILUL FOSIL OMOLOG 5. GAZELE CU EFECT DE SER LUATE N CONSIDERARE N SENSUL ALINEATULUI (1) SUNT CO2, N2O I CH4. PENTRU CALCULAREA ECHIVALENEI N CO2, ACESTE
GAZE SE EVALUEAZ DUP CUM URMEAZ:

CO2: 1 N2O: 296 CH4: 23 6. EMISIILE PROVENITE DIN EXTRACIA SAU CULTIVAREA DE MATERII PRIME, EEC,
INCLUD EMISII PROVENITE DIN NSI PROCESUL DE EXTRACIE SAU CULTIVARE; DIN COLECTAREA DE MATERII PRIME; DIN DEEURI I SCURGERI; PRECUM I DIN PRODUCEREA DE SUBSTANE SAU PRODUSE CHIMICE UTILIZATE IN PROCESUL DE EXTRACTIE SAU DE CULTIVARE. SE EXCLUDE CAPTAREA DE CO2 IN CADRUL CULTIVARII DE MATERII PRIME. SE SCAD REDUCERILE CERTIFICATE DE EMISII DE GAZE CU EFECT DE SERA PROVENITE DE LA FLACARILE DIN SANTIERELE PETROLIERE AMPLASATE PRETUTINDENI N LUME. SE POT OBINE ESTIMRI ALE EMISIILOR REZULTATE PRIN CULTUR PE BAZA MEDIILOR CALCULATE PENTRU ZONE GEOGRAFICE MAI MICI DECT CELE UTILIZATE LA CALCULAREA VALORILOR PENTRU AVARII, CA ALTERNATIV LA UTILIZAREA VALORILOR EFECTIVE.

125/147

7. EMISIILE ANUALIZATE REZULTATE DIN VARIAIA CANTITII DE CARBON, SURVENIT CA URMARE A SCHIMBRII UTILIZRII TERENULUI, EL, SE CALCULEAZ PRIN MPRIREA N MOD EGAL A EMISIILOR TOTALE LA O PERIOAD DE 20 DE ANI. PENTRU CALCULUL ACESTOR EMISII SE APLIC FORMULA URMTOARE: EL = (CSR CSA) X MWCO2/MWC X 1/20 X 1/P, UNDE EL = EMISIILE ANUALIZATE DE GAZE CU EFECT DE SER REZULTATE DIN VARIAIA CANTITII DE CARBON DUP SCHIMBAREA UTILIZRII TERENULUI (MSURAT CA MAS DE ECHIVALENT DE CO2 PER UNITATE DE ENERGIE GENERAT DE BIOCOMBUSTIBIL); CSR = CANTITATEA DE CRBUNE PER UNITATE DE SUPRAFA ASOCIAT UTILIZRII TERENULUI DE REFERIN (MSURAT CA MAS DE CRBUNE PER UNITATE DE SUPRAFA, CUPRINZND ATT SOLUL, CT I VEGETAIA). UTILIZAREA TERENURILOR DE REFERIN REPREZINT UTILIZAREA TERENURILOR N IANUARIE 2008 SAU CU 20 DE ANI NAINTE DE OBINEREA MATERIEI PRIME, N FUNCIE DE CARE DAT ESTE MAI RECENT; CSA = CANTITATEA DE CRBUNE PER UNITATE DE SUPRAFA AFERENT UTILIZRII TERENULUI REAL (MSURAT CA MAS DE CARBON PER UNITATE DE SUPRAFA, CUPRINZND ATT SOLUL, CT I VEGETAIA); MWCO2 = MASA MOLECULAR DE CO2 = 44.010 G/MOL; MWC = MASA MOLECULAR DE CARBON = 12.011 G/MOL; I P = PRODUCTIVITATEA RECOLTEI (MSURAT N ENERGIA GENERAT DE BIOCOMBUSTIBIL SAU ALT BIOLICHID PER UNITATE DE SUPRAFA NTR-UN AN). 8. N SENSUL ALINEATULUI (7), PENTRU CSR I CSA SE POT UTILIZA VALORILE PREZENTATE N CONTINUARE:

126/147

ALTERNATIV, SE POT UTILIZA VALORI REALE ATT PENTRU CSR, CT I PENTRU CSA. PENTRU CALCULAREA P SE POT UTILIZA VALORILE URMTOARE:

ALTERNATIV, SE POT UTILIZA VALORI REALE. 9. EMISIILE REZULTATE N URMA PRELUCRRII, EP, INCLUDE EMISII PROVENITE DIN
NSUI PROCESUL DE PRELUCRARE; DIN DEEURI I SCURGERI; PRECUM I DIN PRODUCEREA DE SUBSTANE SAU PRODUSE CHIMICE UTILIZATE N PROCESUL DE PRELUCRARE. LA CALCULUL CONSUMULUI DE ELECTRICITATE CARE NU SE PRODUCE N INSTALAIA DE PRODUCIE A COMBUSTIBILULUI, SE CONSIDER C INTENSITATEA EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SER CARE CARACTERIZEAZ PRODUCEREA I DISTRIBUIA ELECTRICITII RESPECTIVE ESTE EGAL CU INTENSITATEA MEDIE A EMISIILOR LA PRODUCEREA I DISTRIBUIA DE ELECTRICITATE NTR-O REGIUNE DEFINIT. EXIST EXCEPII DE LA ACEAST REGUL: (A) PRODUCTORII POT UTILIZA O VALOARE MEDIE PENTRU A CALCULA ELECTRICITATEA PRODUS DE O INSTALAIE INDIVIDUAL DE PRODUCERE A ELECTRICITII, N CAZUL N CARE INSTALAIA NU ESTE CONECTAT LA REEAUA DE ELECTRICITATE; (B) PRODUCTORII POT ATRIBUI O INTENSITATE A EMISIILOR EGAL CU ZERO PENTRU FIECARE MWH DE ELECTRICITATE CONSUMAT PENTRU CARE TRANSFER O GARANIE DE ORIGINE UNUI ORGANISM COMPETENT, N CONFORMITATE CU DISPOZIIILE ARTICOLULUI 8 ALINEATUL (1) LITERA (C). 10. EMISIILE PROVENITE DIN TRANSPORT I DISTRIBUIE, ETD, INCLUD EMISII REZULTATE DIN TRANSPORTUL I DEPOZITAREA DE MATERII PRIME I MATERIALE SEMIFINITE I DIN DEPOZITAREA I DISTRIBUIA DE MATERIALE FINITE. 11. EMISIILE PROVENITE DE LA COMBUSTIBILUL UTILIZAT, EU, SE CONSIDER CA AVND VALOAREA ZERO PENTRU BIOCOMBUSTIBILI I ALTE BIOLICHIDE. 12. REDUCEREA EMISIILOR PRIN CAPTAREA I REINEREA CARBONULUI, ECCS, SE LIMITEAZ LA EMISIILE EVITATE PRIN CAPTAREA I REINEREA DE CO2 EMIS N LEGTUR DIRECT CU EXTRACIA, TRANSPORTUL, PRELUCRAREA I DISTRIBUIA COMBUSTIBILULUI.

127/147

13. REDUCEREA EMISIILOR PRIN CAPTAREA I NLOCUIREA CARBONULUI, ECCR, SE LIMITEAZ LA EMISIILE EVITATE PRIN CAPTAREA DE CO2 AL CRUI CARBON PROVINE DIN BIOMAS I CARE SE UTILIZEAZ LA NLOCUIREA CO2 DE ORIGINE FOSIL, UTILIZAT N PRODUSE I SERVICII COMERCIALE. 14. REDUCERILE DE EMISII OBINUTE PRIN EXCESUL DE ELECTRICITATE DE LA COGENERARE, EEE, SE IAU N CONSIDERARE N CAZUL EXCESULUI DE ELECTRICITATE PRODUS DE SISTEMELE DE PRODUCERE A COMBUSTIBILULUI CARE UTILIZEAZ COGENERAREA, CU EXCEPIA CAZULUI N CARE COMBUSTIBILUL UTILIZAT PENTRU COGENERARE ESTE UN CO-PRODUS, ALTUL DECT UN REZIDUU DE RECOLT AGRICOL. LA CALCULUL ACESTUI EXCES DE ELECTRICITATE SE CONSIDER C DIMENSIUNEA UNITII DE COGENERARE ESTE CEA MINIM NECESAR PENTRU CA UNITATEA DE COGENERARE S FURNIZEZE CLDURA NECESAR PENTRU PRODUCEREA COMBUSTIBILULUI. SE CONSIDERA CA REDUCEREA EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERA AFERENTE ACESTUI EXCES DE ELECTRICITATE ESTE EGALA CU CANTITATEA DE GAZE CU EFECT DE SERA CARE AR FI EMISA LA GENERAREA UNEI CANTITATI EGALE DE ELECTRICITATE INTR-O CENTRALA ELECTRICA CARE UTILIZEAZA ACELASI COMBUSTIBIL CA I UNITATEA DE COGENERARE. 15. N CAZUL N CARE, PRINTR-UN PROCES DE PRODUCIE A COMBUSTIBILULUI, SE OBINE, N COMBINAIE, COMBUSTIBILUL PENTRU CARE SE CALCULEAZ EMISIILE I UNUL SAU MAI MULTE ALTE PRODUSE (CO-PRODUSE), EMISIILE DE GAZE CU EFECT DE SERA SE IMPART INTRE COMBUSTIBIL SAU PRODUSUL SU INTERMEDIAR I CO-PRODUSE, PROPORIONAL CU CONINUTUL LOR ENERGETIC (DETERMINAT DE PUTEREA CALORIFIC INFERIOAR N CAZUL UNOR CO-PRODUSE ALTELE DECT ELECTRICITATEA). 16. PENTRU CALCULUL MENIONAT LA ALINEATUL (15), EMISIILE CARE TREBUIE MPRITE SUNT EEC +EL, + ACELE FRACII ALE EP, ETD I EEE CARE AU LOC PN LA FAZA N CARE SE PRODUCE UN COPRODUS, INCLUSIV FAZA RESPECTIV. N CAZUL N CARE S-A ALOCAT NTREAGA VALOARE COPRODUSELOR NTR-O ETAP DE PRELUCRARE ANTERIOAR DIN CICLUL DE VIA, FRACIA DIN EMISIILE ATRIBUITE PRODUSULUI COMBUSTIBIL INTERMEDIAR N ULTIMA ETAP A PRELUCRRII RESPECTIVE SE UTILIZEAZ N ACEST SCOP N LOCUL VALORII TOTALE A EMISIILOR. N CAZUL BIOCOMBUSTIBILILOR I AL ALTOR BIOLICHIDE, TOATE CO-PRODUSELE, INCLUSIV ELECTRICITATEA CARE NU SE NCADREAZ N DOMENIUL DE APLICARE A ALINEATULUI (14), SE IAU N CONSIDERARE N SENSUL ACESTUI CALCUL, CU EXCEPIA REZIDUURILOR DE RECOLTE AGRICOLE, INCLUSIV PAIE, RESTURI REZULTATE PRIN PRELUCRAREA TRESTIEI DE ZAHR, PIELIE, SMBURI DE

128/147

FRUCTE SI COJI DE NUCI. N SCOPUL CALCULULUI RESPECTIV, SE ATRIBUIE UN CONTINUT ENERGETIC EGAL CU ZERO CO-PRODUSELOR CU UN CONTINUT DE ENERGIE NEGATIV. SE CONSIDER C DEEURILE, REZIDUURILE DE RECOLTE AGRICOLE, INCLUSIV PAIE, REZIDUURILE REZULTATE PRIN PRELUCRAREA TRESTIEI DE ZAHR, PIELIELE, SMBURII DE FRUCTE I COJI DE NUCI, PRECUM I REZIDUURILE PROVENITE DE LA LANURILE DE PRELUCRARE, ALTELE DECT LANURILE DE PRELUCRARE A BIOCOMBUSTIBILILOR, FR POTENIAL DE UTILIZARE N ALIMENTAIE SAU CA HRAN, AU O VALOARE A EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SER EGAL CU ZERO N DECURSUL CICLULUI LOR DE VIA PN N MOMENTUL PROCESULUI DE COLECTARE A ACESTORA. N CAZUL COMBUSTIBILILOR PRODUI N RAFINRII, UNITATEA DE ANALIZ PENTRU CALCULUL MENIONAT LA ALINEATUL (15) ESTE RAFINRIA. 17. N CAZUL BIOCOMBUSTIBILILOR, PENTRU CALCULUL MENIONAT LA ALINEATUL (4), OMOLOGUL COMBUSTIBILULUI FOSIL EF ESTE REPREZENTAT DE ULTIMELE EMISII MEDII EFECTIVE DISPONIBILE DIN BENZINA I MOTORINA CONSUMATE N COMUNITATE, N CONFORMITATE CU [DIRECTIVA 98/70/CE]. N CAZUL IN CARE ACESTE DATE NU SUNT DISPONIBILE, VALOAREA UTILIZATA ESTE DE 83.8 GCO2EQ/MJ. N CAZUL BIOLICHIDELOR UTILIZATE IN PRODUCEREA DE ELECTRICITATE, PENTRU CALCULUL MENTIONAT LA ALINEATUL (4), OMOLOGUL COMBUSTIBILULUI FOSIL EF ESTE 91 GCO2EQ/MJ. N CAZUL BIOLICHIDELOR UTILIZATE IN PRODUCEREA DE CALDURA, PENTRU CALCULUL MENTIONAT LA ALINEATUL (4), OMOLOGUL COMBUSTIBILULUI FOSIL EF ESTE 77 GCO2EQ/MJ. N CAZUL BIOLICHIDELOR UTILIZATE N COGENERARE, PENTRU CALCULUL MENIONAT LA ALINEATUL (4), OMOLOGUL COMBUSTIBILULUI FOSIL EF ESTE 85 GCO2EQ/MJ.

D. VALORI DETALIATE PENTRU BIOCOMBUSTIBILI I BIOLICHIDE CULTUR: EEC CONFORM DEFINIIEI DIN PREZENTA ANEX PARTEA C

129/147

PRELUCRARE (INCLUSIV ELECTRICITATE N EXCES): 'EP - EEE CONFORM DEFINIIEI DIN PREZENTA ANEX PARTEA C

130/147

TRANSPORT I DISTRIBUIE: ETD CONFORM DEFINIIEI DIN PREZENTA ANEX PARTEA C

131/147

132/147

TOTAL

E. ESTIMRI ALE VALORILOR DETALIATE AFERENTE VIITORILOR BIOCOMBUSTIBILI I BIOLICHIDE, INEXISTENI SAU CARE SE AFL N CANTITI NEGLIJABILE PE PIA N IANUARIE 2008

133/147

CULTUR: EEC CONFORM DEFINIIEI DIN PREZENTA ANEX PARTEA C

134/147

ANEXA II
135/147

FORMULA DE STANDARDIZARE PENTRU CALCULUL ELECTRICITII GENERATE DE


ENERGIA HIDROELECTRIC PENTRU CALCULUL ELECTRICITII GENERATE DE ENERGIA HIDROELECTRIC NTR-UN STAT MEMBRU DAT SE APLIC URMTOAREA FORMUL:

UNDE

N = AN DE REFERIN; QN(NORM) = CANTITATE STANDARDIZAT DE ELECTRICITATE GENERAT DE TOATE


CENTRALELE HIDROELECTRICE DIN STATUL MEMBRU RESPECTIV N ANUL N, N SCOPUL EFECTURII DE CALCULE; QI = CANTITATEA DE ELECTRICITATE GENERAT EFECTIV N ANUL I DE CTRE TOATE CENTRALELE DIN STATUL MEMBRU RESPECTIV MSURAT N GWH; CI = PUTEREA TOTAL INSTALAT A TUTUROR CENTRALELOR DIN STATUL MEMBRU RESPECTIV NREGISTRAT N ANUL I, MSURAT N MW.

136/147

137/147

138/147

ANEXA IV

139/147

Masuri legislative si non-legislative existente la nivelul UE:


DECIZIA CONSILIULUI DE MINISTRI DIN 2002 PRIVIND APROBAREA PROTOCOLULUI DE LA KYOTO DE CATRE COMUNITATEA EUROPENA; DIRECTIVA 20031871CE PRIVIND STABILIREA UNUI SISTEM DE
COMERCIALIZARE A COTELOR EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERA IN CADRUL COMUNITATII; DECIZIA CONSILIULUI DE MINISTRI DIN 2004 PRIVIND STABILIREA MECANISMULUI DE MONITORIRZARE A EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERA LA NIVELUL COMUNITATII EUROPENE; COMUNICAREA CE "CASTIAAREA BATALIEI PRIVIND SCHIMBARILE CLIMATIE LOBAL LE" DIN 2005; COMUNICAREA CE "LIMITAREA SCHIMBARILOR CLIMATICE GLOBALE LA 2 GRADE CELSIUS, CALEA DE URMAT PENTRU 2020 SI DUPA ACESTA DATA" DIN

2007; COMUNICAREA CE "O POLITICA ENERNETICA PENTRU EUROPA" DIN 2007; STRATEGIA REVIZUITA A UE PRIVIND "REDUCEREA EMISIILOR DE CO2 PROVENITE DE LA AUTOTURISME SI VEHICULE UTILITARE USOARE" DIN 2007; CARTEA VERDE "ADAPTAREA LA SCHIMBARILE CLIMATICE IN EUROPA POSIBILITATILE DE ACTIUNE ALE UE" DIN 2007; DIRECTIVA PRIVIND "PERFORMANTA ENERGETICA A CLADIRILOR" DIN 2002, REVIZUITA; INITIATIVA "PACTUL PRIMARILOR" DIN 2008; NOILE REGLEMENTARI ALE COMISIEI PRIVIND "AJUTOARELE DE STAT DIN DOMENIUL PROTECTIEI MEDIULUI" DIN 2008. CARTA ALBA A CE

ANEXA IX LEGISLATIA PRIVIND SCHIMBARILE CLIMATICE IN ROMANIA

140/147

SCHIMBARILE CLIMATICE IN ULTIMII ANI AU FOST TRANSPUSE I IMPLEMENTATE N ROMNIA DIRECTIVE UE CU UN IMPACT SUBSTANIAL ASUPRA EMISIILOR DE GHG, INCLUSIV DIRECTIVA 2001/77/CE PRIVIND PROMOVAREA PRODUCIEI DE ELECTRICITATE DIN SURSE REGENERABILE PE PIAA INTERN A ENERGIEI, DIRECTIVA DEPOZITE DE DEEURI, DIRECTIVA REVIZUIT PRIVIND INSTALAIILE MARI DE ARDERE (2001/80/CE), DIRECTIVA IPPC (PREVENIREA I CONTROLUL INTEGRAT AL POLURII) 96/61/EEC I DIRECTIVA PRIVIND PERFORMANA ENERGETIC N CONSTRUCII (2002/91/CE).SCHIMBARI CLIMATICE

Hotrri Ministerul mediului

LEGE NR. 24 DIN 6 MAI 1994 PENTRU RATIFICAREA CONVENTIEI- CADRU A NATIUNILOR UNITE ASUPRA SCHIMBARILOR CLIMATICE, SEMNATA LA RIO DE JANEIRO LA 5 IUNIE 1992 LEGE NR. 3 DIN 2 FEBRUARIE 2001 PENTRU RATIFICAREA PROTOCOLULUI DE LA KYOTO LA CONVENTIA-CADRU A NATIUNILOR UNITE ASUPRA SCHIMBARILOR CLIMATICE, ADOPTAT LA 11 DECEMBRIE 1997 HOTARARE NR. 645 DIN 7 IULIE 2005 PENTRU APROBAREA STRATEGIEI NATIONALE A ROMANIEI PRIVIND SCHIMBARILE CLIMATICE - 2005-2007 HOTARARE NR. 1877 DIN 22 DECEMBRIE 2005 PENTRU APROBAREA PLANULUI NATIONAL DE ACTIUNE PRIVIND SCHIMBARILE CLIMATICE (PNASC) HOTARARE NR. 780 DIN 14 IUNIE 2006 PRIVIND STABILIREA SCHEMEI DE
COMERCIALIZARE A CERTIFICATELOR DE EMISII DE GAZE CU EFECT DE SERA

Legislaia n domeniul schimbrilor climatice

LEGEA NR. 24/1994 PENTRU RATIFICAREA CONVENIEI-CADRU A NAIUNILOR UNITE ASUPRA SCHIMBRILOR CLIMATICE, SEMNATA LA RIO DE JANEIRO LA 5 IUNIE 1992, PUBLICAT N MONITORUL OFICIAL NR. 119 DIN 12 MAI 1994; HOTRREA GUVERNULUI NR. 1275/1996 DE NFIINARE A COMISIEI NATIONALE PENTRU SCHIMBRI CLIMATICE (CNSC), PUBLICATA N MONITORUL OFICIAL NR. 336 DIN 6 DECEMBRIE 1996; LEGEA NR. 3/2001 PENTRU RATIFICAREA PROTOCOLULUI DE LA KYOTO LA CONVENIA-CADRU A NAIUNILOR UNITE ASUPRA SCHIMBRILOR CLIMATICE, ADOPTAT LA 11 DECEMBRIE 1997 PUBLICAT N MONITORUL OFICIAL NR. 81 DIN 16 FEBRUARIE 2001; LEGEA PROTECIEI MEDIULUI 137/95, CU MODIFICRILE I ADUGIRILE ULTERIOARE ADUSE DE LEGEA 294/2003 I LEGEA PROTECIEI ATMOSFERE 655/2001 CONIN PREVEDERI GENERALE REFERITOARE LA SCHIMBRILE
CLIMATICE

HG 308/2005, HG 459/2003 SUNT ACTELE LEGISLATIVE DE REORGANIZARE A MMGA, AGENIEI NAIONALE PENTRU PROTECIA MEDIULUI -ANPM I RESPECTIV A CELOR 8 AGENII REGIONAL PENTRU PROTECIA MEDIULUI (ARPM). ACESTE ACTE STABILESC RESPONSABILITILE ACESTOR
INSTITUII REFERITOARE LA UNELE ACTIVITI LEGATE DE PROCESUL SCHIMBRILOR CLIMATICE.

141/147

NR. 1877/2005 PENTRU APROBAREA PLANULUI NAIONAL DE ACIUNE PRIVIND SCHIMBRILE CLIMATICE (PNASC), PUBLICATA IN MONITORUL OFICIAL NR. 110 DIN 6 FEBRUARIE 2006; HOTRREA GUVERNULUI NR. 645/2005 PENTRU APROBAREA STRATEGIEI NAIONALE A ROMNIEI PRIVIND SCHIMBRILE CLIMATICE - 2005-2007, PUBLICAT N MONITORUL OFICIAL NR. 670 DIN 27 IULIE 2005; HOTRREA GUVERNULUI NR. 658/2006 PRIVIND REORGANIZAREA COMISIEI NATIONALE PENTRU SCHIMBRI CLIMATICE, PUBLICAT N MONITORUL OFICIAL NR. 465 DIN 30 MAI 2006; HOTRREA GUVERNULUI NR. 780/2006 PRIVIND STABILIREA SCHEMEI DE COMERCIALIZARE A CERTIFICATELOR DE EMISII DE GAZE CU EFECT DE SER, PUBLICAT N MONITORUL OFICIAL NR. 554 DIN 27 IUNIE 2006; ORDINUL NR. 1122/2006 PENTRU APROBAREA GHIDULUI PRIVIND UTILIZAREA MECANISMULUI IMPLEMENTARE N COMUN (JI) PE BAZA MODULULUI II (ART. 6 AL PROTOCOLULUI DE LA KYOTO) PUBLICAT N MONITORUL OFICIAL NR. 957 DIN 28 NOIEMBRIE 2006; HOTRREA GUVERNULUI NR.1570/2007 PRIVIND NFIINTAREA SISTEMULUI NAIONAL PENTRU ESTIMAREA NIVELULUI EMISIILOR ANTROPICE DE GAZE CU EFECT DE SER REZULTATE DIN SURSE SAU DIN REINEREA PRIN SECHESTRARE A DIOXIDULUI DE CARBON, REGLEMENTATE PRIN PROTOCOLUL DE LA KYOTO, PUBLICAT N MONITORUL OFICIAL NR. 26 DIN 14 IANUARIE 2008; ORDINUL NR. 1897/2007 PENTRU APROBAREA PROCEDURII DE EMITERE A AUTORIZAEI PRIVIND EMISIILE DE GAZE CU EFECT DE SER PENTRU PERIOADA 2008-2012, PUBLICAT N MONITORUL OFICIAL PARTEA I NR. 886 DIN 27 DECEMBRIE 2007; ORDINUL NR. 85/2007 PENTRU APROBAREA METODOLOGIEI PRIVIND ELABORAREA PLANULUI NAIONAL DE ALOCARE, PUBLICAT N MONITORUL OFICIAL PARTEA I DIN 4 APRILIE 2008; ORDINUL NR. 1474/2007 PENTRU APROBAREA REGULAMENTULUI PRIVIND GESTIONAREA I OPERAREA REGISTRULUI NAIONAL AL EMISILOR DE GAZE CU EFECT DE SER, PUBLICAT N MONITORUL OFICIAL PARTEA I, NR. 680 5 OCTOMBRIE 2007; ORDINUL NR. 296/2008 PENTRU MODIFICAREA I COMPLETAREA METODOLOGIEI PRIVIND ELABORAREA PLANULUI NAIONAL DE ALOCARE, APROBAT PRIN ORDINUL 85/2007, PUBLICAT N MONITORUL OFICIAL NR. 268 DIN 4 APRILIE 2008; HOTRREA GUVERNULUI NR. 60/2008 PENTRU APROBAREA PLANULUI NAIONAL DE ALOCARE A CERTIFICATELOR DE EMISII DE GAZE CU EFECT DE SER PENTRU 2007 I PERIOADA 2008-2012, PUBLICAT N MONITORUL OFICIAL NR. 126 DIN 18 FEBRUARIE 2008; ORDINUL NR. 297/2008 PENTRU APROBAREA PROCEDURII PRIVIND UTILIZAREA MECANISMULUI "IMPLEMENTARE N COMUN (JI)" PE BAZA MODULULUI I, N CONFORMITATE CU PREVEDERILE DIN ART. 6 DIN PROTOCOLUL DE LA KYOTO, PUBLICAT N MONITORUL OFICIAL NR. 308 DIN 21 APRILIE 2008.

HOTRAREA GUVERNULUI

SISTEMUL

NAIONAL PENTRU EVALUAREA I GESTIONAREA INTEGRAT A CALITII AERULUI, NFIINAT PRIN HG NR. 586 /2004, ASIGUR CADRUL

142/147

ORGANIZATORIC, INSTITUIONAL I JURIDIC PENTRU COOPERAREA DINTRE AUTORITI I INSTITUII PUBLICE CU COMPETENE N DOMENIUL PROTECIEI ATMOSFEREI I EVALURII I GESTIONRII CALITII AERULUI DIN ROMNIA. CONFORM ART.3 AVEM: AUTORITILE I INTITUTIILE PUBLICE CARE AU OBLIGAIA S FURNIZEZE, CONFORM LEGII, INFORMAIILE I DATELE NECESARE EVALURII I GESTIONRII INTEGRATE A CALITII AERULUI SUNT: 1. AUTORITATEA PUBLIC CENTRAL I AUTORITILE PUBLICE TERITORIALE PENTRU PROTECIA MEDIULUI; 2. AUTORITATEA PUBLIC CENTRAL I AUTORITILE PUBLICE TERITORIALE PENTRU SNTATE; 3. AUTORITATEA PUBLIC CENTRAL PENTRU TRANSPORTURI; 4. AUTORITATEA PUBLIC CENTRAL PENTRU INDUSTRIE; 5. AUTORITATEA PUBLIC CENTRAL PENTRU COMER; 6. AUTORITATEA PUBLIC CENTRAL PENTRU AGRICULTUR, PDURI I DEZVOLTARE RURAL I AUTORITILE PUBLICE TERITORIALE PENTRU AGRICULTUR I DEZVOLTARE RURAL; 7. AUTORITATEA PUBLIC CENTRAL PENTRU COORDONAREA ADMINISTRAIEI PUBLICE; 8. AUTORITATEA PUBLIC CENTRAL PENTRU LUCRRI PUBLICE; 9. INSTITUTUL NAIONAL DE STATISTIC I DIRECIILE REGIONALE DIN SUBORDINE; 10. CONSILIILE JUDEENE; 11. PRIMRIILE I CONSILIILE LOCALE. TITULARII DE ACTIVITATE AU OBLIGAIA S FURNIZEZE INFORMAIILE I DATELE NECESARE EVALURII I GESTIONRII INTEGRATE A CALITII AERULUI.

UNELE ACTE NORMATIVE DE SECTOR SUNT DE ASEMENEA RELEVANTE PENTRU POLITICILE SI MASURILE LEGATE DE REDUCEREA EMISIILOR DE GHG, RESPECTIV: N SECTORUL ENERGIEI:
PRIVIND UTILIZAREA EFICIENT A ENERGIEI CREEAZ CADRUL LEGAL DE ELABORARE I IMPLEMENTARE A POLITICII NAIONALE PENTRU EFICIENA ENERGETIC. HG 443/2003 TRANSPUNE DIRECTIVA 2001/77/CE PRIVIND PROMOVAREA PRODUCIEI DE ELECTRICITATE DIN SURSE REGENERABILE PE PIAA INTERN A ENERGIEI ELECTRICE.

LEGEA NR. 199/2000

HG 1892/2004 STABILETE UN SISTEM DE PROMOVARE A PRODUCIEI DE ELECTRICITATE DIN SURSE REGENERABILE DE ENERGIE. N SECTORUL TRANSPORTURILOR: HG 343/2002, N CARE PROBLEMA CALITII AERULUI ESTE ABORDAT PRIN
IMPUNEREA UTILIZRII UNOR CARBURANI MAI PUIN POLUANI I FURNIZAREA DE INFORMAII PRIVIND CONSUMUL DE CARBURANT I EMISIILE DE CO2 PENTRU NOILE VEHICULE PRECUM I PRIVIND REABILITAREA DRUMURILOR TRANS-EUROPENE . N ULTIMII ANI AU FOST TRANSPUSE I IMPLEMENTATE N ROMNIA DIRECTIVE UE CU UN IMPACT SUBSTANIAL ASUPRA EMISIILOR DE GHG, INCLUSIV DIRECTIVA 2001/77/CE PRIVIND PROMOVAREA PRODUCIEI DE ELECTRICITATE DIN SURSE REGENERABILE PE PIAA INTERN A ENERGIEI, DIRECTIVA DEPOZITE DE DEEURI, DIRECTIVA REVIZUIT PRIVIND INSTALAIILE MARI DE ARDERE (2001/80/CE), DIRECTIVA IPPC (PREVENIREA I CONTROLUL INTEGRAT AL POLURII) 96/61/EEC I DIRECTIVA PRIVIND PERFORMANA ENERGETIC N CONSTRUCII (2002/91/CE).

143/147

N 1994, ROMNIA A RATIFIAT UNFCCC SEMNAREA UNFCCC I ADOPTAREA INTEI DE

PRIN LEGEA 24/1994. PRIN REDUCERE, ROMNIA I-A MANIFESTAT N MOD CLAR PREOCUPAREA FA DE SCHIMBRILE CLIMATICE LA NIVEL MONDIAL I VOINA POLITIC DE A NDEPLINI ANGAJAMENTELE CE DERIV DIN ACEAST CONVENIE.

CONFORM CU ACEAST LEGE: SE PUNE LA DISPOZIIA

CONFERINEI PRILOR, CONFORM ART.12, INVENTARELE NAIONALE ALE EMISIILOR ANTROPICE, PE BAZA SURSELOR ACESTORA I ALE ABSORBANILOR TUTUROR GES, NEREGLEMENTATE DE PROTOCOLUL DE LA MONTREAL, RECURGND LA METODE COMPARATE CARE VOR FI APROBATE DE CONFERINA PRILOR;

ABREVIERI

IPCC - Grupul interguvernamental de experti la ONU privind evolutia climatului UNFCCC - Conventia - cadru a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice BIBLIOGRAFIE
BORLEA GH F., 2006 PROTECIA NATURII I CONSERVAREA BIODIVERSITII, EDITURA EUROBIT TIMIOARA, CURS. 171 P. OARCEA, Z., 1999 - OCROTIREA NATURII - FILOZOFIE SI IMPLINIRI, EDITURA PRESA UNIVERSITAR ROMN, TIMIOARA PUUMALAINEN, J., 2001 - STRUCTURAL, COMPOSITIONAL AND FUNCTIONAL ASPECTS OF FOREST BIODIVERSITY IN EUROPE GENEVA TIMBER AND FOREST DISCUSSION PAPERS, GENEVA, ECE/UNJRC/EC-FAO, NEW YORK AND GENEVA, 100 P ROBELDO,CARMENZA 2000-CLIMATE CHANGE,WALD,UND ENTWICKLUNG: DAS KYOTO PROTOCOL UND SEIN POTENTIAL ZUR UNTERSTUTZUNG DER NACHHALTINGEN ENTWICKLUNG IM WALDBEREICH. EMPA. ST GALLEN UND DUBENDORF. WRI/IUCN/UNEP, 1992 - GLOBAL BIODIVERSITY STRATEGY. IN: KAPOOR I WHITE (EDS) CONSERVATION BIODIVERSITY. COMMONWEALTH SECRETARIAT, PAG. 13-22 HTTP://WWW.CPC.NOAA.GOV WWW.ACTU-ENVIRONNEMENT.COM HTTP://WWW.DESCOPERA.RO

144/147

http://www.fonduri-structurale-europene.ro/pndr/analiza-swot.html http://www.mmediu.ro/departament_mediu/schimbari_climatice/schimbari_climatice.htm http://www.rmri.ro/RMRI/InternationalPrograms/iasonRO.html


HTTP://SCHIMBARICLIMATICE.AMR.RO/INDEX.PHP?PAGINA= LEGISLATIE_SPECIFICA HTTP://WWW.ONUINFO.RO/MASS_MEDIA/BULETINE_INFORMATIVE/438/ HTTP://WWW.HMAREASURY.GOV.UK/INDEPENDENT_REVIEWS/STERN_REVIEW_ECONOMICS_CLIMATE_CH ANGE/STERN_REVIEW_REPORT.CFM HTTP://RO.ALTERMEDIA.INFO/STIINTATEHNOLOGIE/INCALZIREA-GLOBALA-REVELATA_2099.HTML HTTP://EC.EUROPA.EU/COMMISSION_BARROSO/BORG/INDEX_EN.HTM WWW.CIESM.ORG HTTP://WWW.DEVELOPPEMENTDURABLE.GOUV.FR/IMG/PDF/RAPPORT_DEVELOPPEMENT_DURABLE_CLE05B337.PDF HTTP://WWW.EUROPARL.EUROPA.EU/ACTIVITIES/ HTTP://EC.EUROPA.EU/REGIONAL_POLICY/SOURCES/DOCOFFIC/OFFICIAL/REPORTS/COHESION4/INDEX_EN .HTM HTTP://WWW.EEA.EUROPA.EU/RO/THEMES/BIODIVERSITY/POLICY-CONTEXT

http://www.erec-renewables.org/
HTTP://WWW.ENERGIE-CITES.ORG/. HTTP://WWW.FEDARENE.ORG/. HTTP://WWW.EUROPEANISLANDS.NET/ HTTP://WWW.HMTREASURY.GOV.UK/INDEPENDENT_REVIEWS/STERN_REVIEW_ECONOMICS_CLIMATE_CH ANGE/STERN_REVIEW_REPORT.CFM HTTP://WWW.EPA.GOV/OZONE/ HTTP://EUROPA.EU.INT/COMM/ENVIRONMENT/CLIMAT/HOME_EN.HTM HTTP://EUROPA.EU.INT/COMM/ENVIRONMENT/CLIMAT/KYOTO.HTM

TEST SCHIMBARI CLIMATICE

1. Descrieti efectul de sera natural. Care sunt gazele cu efect de sera ? 2. Cum se estimeaz c va fi afectat productia agricola de schimbrile globale n mod diferit, n diferite pri ale lumii ? Cum se estimeaz c va fi afectat productia forestiera de schimbrile globale? 3. Principalele amenintari cauzate de schimbarile climatice asupra hidrologiei si managementului resurselor de apa. 4. Care sunt elemntele determinante ale dezvoltarii urbane si ale dezvoltarii utilizarii artificiale a terenurilor?

145/147

5. Care sunt principalele specii invasive de plante din Romania? 6. Care sunt zonele in care speciile actuale sunt cel mai efectate de schimbarile globale? 7. Care sunt specii ce pot fi favorizate de schimbarile globale si cum? 8. Care sunt principalele masuri de adaptare care se pot lua pentru a limita efectele negative si a beneficia in acelasi timp de avantajele schimbarilor climatice ? 9. Care sunt principalele forme ale energiei din surse regenerabile?

146/147

S-ar putea să vă placă și