Procesul de proiectare

curs

Geneza produselor
Produsul Produsul este acel obiect obinut prin: - efort uman; - efort mecanic; - proces natural. Din punct de vedere al consumatorului produsul se defineste Ca acel obiect / serviciu oferit pieei, care este capabil s satisfac necesitile sau dorinele acesteia. Definiia se refer la cele dou tipuri de produse: produse fizice ( de exemplu automobile, aspiratoare, DVD players); servicii (de exemplu asigurare, servicii bancare, consultaii medicale, etc).

 Etapele de creare a produsului Procesul de creaie al produselor este un sistem de management al produsului. Aceasta const ntr-o serie de proceduri standardizate de management al produsului, care se ntind de la planificarea produsului la pregtirea produciei de mas. Scopul procesului de creare a produselor este de a mri satisfacia clientului si calitatea produsului din toate punctele de vedere, cat si referitor la planificarea procesului, definirea structurilor si procedurilor. Procedurile si componentele care participa la crearea produsului sunt prezentate n fig 1.

Strategia afacerii Informatii despre marketing Resurse tehnologice Informatii despre proiectare Informatii despre functiuni componente si proces Materiale, Scule Componente si materiale Crearea unui produs pentru pia Produsul final

Etapele de creare ale unui produs sunt:

Generarea ideii - Ideea, ca rezultat al manifestrii constiinei si gndirii, este dominant n cazul apariiei unui produs nou. Ideea poate aprea n urmtoarele moduri: spontan, rezultat din imaginaia unui designer; ca o consecin a unor cercetri referitoare la o nou grup de produse; ca rezultat al unor cercetri de marketing privind necesitaile pieei sau unor poteniali clieni; ca rezultat ntmpltor al cercetrilor ntr-o alt direcie dect cea iniial.

Investigarea pieei - Aceasta presupune cercetarea de pia pentru a se vedea dac produsul este cerut de pia si vandabil. Proiectarea produsului si elementelelor adiacente - Ideile sunt evaluate si conceptualizate de ctre designeri, fcadu-le s se asemene cu viitoarele produse. Proiectarea de produs este un proces creativ, (o combinatie de arta, stiin, si tehnologie), prin care se obin obiecte 3D, care permit vizualizarea, si analiza ideilor, n vederea creerii unui produs.

 Fabricarea produsului - Fabricarea este etapa n care produsul capt o form fizic identic cu cea care se va vinde pe pia. Promovarea pe pia (testarea pieei, marketing, livrare); Promovarea se face prin metodele caracteristice marketingului (testarea pieei, analiza rezultatelor, construirea reelelor de distribuie si livrarea produselor. Proiectarea reclamei si promovarea acesteia.
Un produs trebuie susinut de o reclam pozitiv care s-i evidenieze calitaile. Calitatea reclamei si modul n care acesta este prezentat potenialului cumprtor face ca un anumit produs s fie mai bine vandut n comparaie cu produse similare.

 Ciclul de via al produsului

PLC (Product life cycle) este teoria conform creia un produs sau brand urmeaz o anumit secven: introducerea, cresterea, maturitatea i declinul vnzrilor. Termenul de Ciclu de via al produselor- Product life cycle PLC a fost introdus pentru prima dat de Carole Hedden n 1950, n urma observaiei c ciclul urmeaz o curb care poate fi mprit n patru faze distincte: introducere, crestere, maturitate, si declin. Ciclul de via reprezint intervalul de timp de la proiectarea produsului pn la deprecierea (degradare, nvechirea) sau scoaterea din uz a acestuia. Deprecierea poate fi de mai multe tipuri: Depreciere tehnic, datorit apariiei unui produs nou superior din punct de vedere tehnic celui precedent; Depreciere economic, care se manifest datorit altor cauze decat cele ale produsului nsusi (de exemplu un grup de case se depreciaz economic dac se construieste o fabric lang acestea); Deprecierea funcional, este o cauz care face ca produsul s nu mai funcioneze la fel atunci cand a fost creat. Aceasta se datoreaz uzrii naturale, sau altor cauze aparute pe parcurs, care mpiedic produsul s mai funcioneze la parametri iniali (un calculator nu mai funcioneaz corespunzator din cauza fluctuaiilor de tensiune de pe reeaua electric.

 Pe parcursul ciclului de via, produsele care se defecteaz sau i modific parametri de funcionare pot fi aduse la parametri iniiali sau apropiai de acetia prin recondiionare sau nlocuirea pieselor uzate. Produsul este considerat degradat sau scos din uz, atunci cnd nu se mai gsesc piese de schimb, sau cnd costurile reparaiilor sau nlocuirii pieselor depesc pe cele ale unui produs nou. Scoaterea din uz a produsului se face n umtoarele moduri: prin demontare si recuperare a anumitor componente, care urmeaz sa fie folosite la aplicaii similare sau alte aplicaii industriale (de ex: sistemele hidraulice care rotesc eleroanele avioanelor sunt folosite la aplicaii industriale terestre); prin demontare si recuperare selectiv a materialelor din elementele componente ale andamblului, n vederea reciclrii; Din punct de vedere al ciclului de via al produselor se disting: - Ciclul tehnic; - Ciclul economic de via.

 Ciclul tehnic de via Orice produs tehnic parcurge un ciclu tehnic de via, care st la baza activitilor celor doi parteneri economici: fabricantul si utilizatorul produsului. Principalele faze ale vieii unui produs sunt, conform fig. 2: Idea Conform etapelor de generare a produselor idea este nceputul unui ciclu tehnic de via. Datele de intrare pentru idei provin de la cumparatori, din vanzari, de la tehnicieni, suport tehnic, analiza de pia, si competiie. n urma analizei ideilor se aleg cele care ntrunesc punctajele cele mai mari.

Fig. 2 Principalele faze ale ciclului de via al produsului

Planificarea produsului; Este etapa prin care dintr-un numr de idei se aleg cele care sunt competitive si a cror dezvoltare poate fi iniiat imediat. Dup aprobarea produsului se stabilesc cerinele pieei, prin definirea caracteristicilor produsului si modului de utilizare a acestuia. Dup redefinirea cerinelor de pia dezvoltatorii pot ncepe activitatea referitoare la specificaiile funcionale si prototiparea produsului. Dpdv practic, pentru scurtarea timpului de producere a produsului, etalele de definire a caracteristicilor produsului si a specificaiilor funcionale se suprapun.

Fig. 3 Etapele de planificare a produsului.

Dezvoltarea/proiectarea produsului. Dezvoltarea produsului reprezint procesele de proiectare, creaie si marketing aplicate unei idei sau produs. Procesul are la baz brainstorming si dezvoltarea conceptului. Dezvoltarea oricrui produs parcurge urmtoarele etape etape:
Documentarea; Cercetarea; Crearea prototipului; Protejarea produsului prin patent; Atragerea resurselor financiare (vnzarea produsului creat ctre investitori sau creditarea de la bnci) n vederea fabricrii acestuia.

Fabricarea, montajul si controlul produsului. Obinerea pieselor prin tehnologii definite n funcie de forma i materialul piesei, montajul si controlul sunt etapele care particip la obinerea produsului finit. Desfacerea, consultan si vnzare.- Etapa n care produsul este prezentat pieei prin reclam, distribuit n magazine si vndut. Utilizarea produsului (ntrebuinarea acestuia sau consumul lui)Pentru prelungirea duratei de funcionare, produsul trebuie ntreinut, verificat si reparat. ntreinerea se efectueaz periodic, la etapele impuse de fabricant i n condiiile de calitate ale acestuia. Reciclarea. n urma iesirii din uz a produsului (degradare fizic sau moral) orice produs trebuie supus unui proces de reciclare. Reciclarea se face :
Prin folosirea ulterioar a anumitor componente la alte produse, meninand funciunile iniiale; Prin reciclarea materialelor secundare (reutilizare, revalorificare). Componentele care nu se pot recicla se sunt stocate n locuri de depozitare speciale sau n mediul nconjurtor.

Ciclul de via prezentat este valabil pentru produse industriale, aparate, echipamente si bunuri de larg consum si cu excepia reciclrii, a produselor software.

 Ciclul economic de via Ciclul economic de via al produselor reprezint o succesiune de etape care, pe baza datelor economice raportate la fazele corespunztoare vieii produsului, arat legtura fazelor produsului cu cifra de afaceri, castiguri si/sau pierderi. (fig. 4) Caractereristicile curbei: -cifra de afaceri; Fig. 4 Ciclul economic de via al unui produs -venituri si cheltuieli. Pe baza celor dou diagrame se n fazele de introducere pe pia, pot trage urmtoarele concluzii: crestere, zona de maturitate, Diagrama cheltuielilor are n saturarea pieei si declin, cifra de prima faz o curb descendent, datorit cheltuielilor pe care firma afaceri a produsului creste. Diferena dintre cifra de afaceri si a este obligat s le fac pentru acoperirea costurilor de realizare a costurilor reprezint castigul generat produsului. de produs. Maximul costurilor se realizeaz n n cazul etapei de declin un produs momemtul lansrii prdusului pe poate fi revitalizat prin msuri speciale pia. de desfacere si reclam.

Analiza ciclului de via

Din punct de vedere al mediului nconjurtor este important reciclarea produselor i /sau re-utilizarea produselor pentru perioade ct mai lungi de timp. Analiza ciclului de via (LCA = Life Cycle Assessment)

 Analiza ciclului de via al produsului / sistemelor este o metod care ne ajut s identificm, cuantificm, interpretm i evalum impoactul asupra mediului nconjurtor a ansamblului de activiti asociate unui produs, serviciu, proces sau filiere de producie, ncepnd de la extragerea materiei prime pn la eliminarea deeurilor.
Fabricaie

Utilizare

Demolare

Eliminare

Bucl nchis

Revalorificare

Flux de produse
Bucl deschis

Aplicaiile LCA n proiectarea produselor: Compararea impactului asupra mediului nconjurtor a diferitelor produse cu aceeai ntrebuinare; Compararea impactului asupra mediului nconjurtor a unui produs cu ale unuia standard, cu rol de referin; Decizii asupra conceperii de produse i servicii noi; Decizia de investiii sau de optimizare a procedeelor existente; Decizia asupra organizrii logistice; Decizia asupra procedeului / filierei de eliminare a deeurilor, respectiv a procedeelor de utilizare a ambalajelor; Decizia privind elaborarea de criterii pentru definirea de produse ecologice.

Ingineria secvential Ingineria tradiional numit si inginerie secvenial este un proces de marketing, proiectare, prelucrare, testare si producie la care fiecare etap de dezvoltare a unui produs sau proces se realizeaz separat si independent, fig. 5. Ingineria secvenial este o inginerie serial, n care urmtoarea etap nu poate ncepe decat dup terminarea etapei precedente.

Fig. 5

 Fluxul de informaie se desfsoar ntr-o singur direcie. n caz de eroare modificrile si coreciile se retransmit la nceputul secvenei. Derularea unei secvene nu ine cont de modificrile de la alt secven, acestea netransmiandu-se automat la celelalte.

Fig. 6

Practic fiecare secven se deruleaz ca si cand acestea ar fi independente (over the wall engineering). Durata total a realizrii produsului este dat de suma timpilor pentru fiecare etap n parte, la care se adaug evenualele intervale de timp pierdute datorit feedbackului, Fig. 6

 n cazul proiectrii secveniale este necesar ca:

- Cerinele de proiectare; - Scopul; - Prioritile s fie cunoscute si stabilite nainte ca procesul s nceap.

Din punct de vedere al timpului de lucru etapele se deruleaz astfel:

- timpul minim se aloc pentru definirea produsului; - un timp lung este atribuit pentru proiectare; - cel mai lung timp este atribuit reproiectrii produsului.

Din cauza buclelor de reacie (feedback) mari si necorelrilor automate dintre secvene se mreste durata de proiectare sau execuie si implicit cresc costurile. n prezent metoda se aplic mai rar si cu dificultate. Exemplu de inginerie tradiional secvenial este automobilul. Dac se demonteaz un automobil n pri componente: sistemul de direcie, transmisia, motorul, franele, etc., tot automobilul este complet definit prin definirea independent a fiecrui subsistem si stabilirea legturilor dintre acestea. Pentru piesele componente mecanismul este identic. Aplicabilitate: Ingineria secveial de aplic n general n situaii n care ntreprinderile nu sunt constrnse de timp s livreze un anumit produs.

Ingineria concurenial Ingineria concurenial numit si inginerie simultan este o metod care nlocuieste procesul de dezvoltare a unui produs, asfel ncat etapele sunt realizate n paralel, fig.7:
Fig.7. - Institute for Defense Analysis The Role of Concurrent Engineering in Wapons System Acquisition n 1988.

Ingineria concurenial reprezint o concepie sistematic pentru dezvoltarea integrat a produselor. Aceasta foloseste echipe multidisciplinare, astfel nct dezvoltatorii produsului de pe diferite nivele si funcii lucreaz mpreun si n paralel de la nceputul proiectului, cu scopul de a realize produsul ntr-un interval de timp ct mai scurt. n acest caz marimile de intrare sunt obinute din cat mai multe zone, nainte ca specificaiile sa fie finalizate.

 n cadrul ingineriei concureniale, pentru scurtarea timpului total de lucru, fazele succesive se suprapun. Acest mod de abordare introduce evident un factor de risc din cauza realizrii unei cantiti de munc mai mare ntrun interval de timp mai mic. Ingineria concurenial permite Conceptul de inginerie concurenial are la reducerea timpului de baz urmatoarele elemente: un proces; lucru si a costurilor cu o echip multidisciplinar; 30-40% si a numarului un model de proiectare integrat; de modificri cu 6080%. o uzin / atelier etc;
o infrastructura software.

 Conditii necesare pentru obinerea unui produs n sistemul ingineriei concureniale compararea firmei cu cei mai buni competitori; identificarea potenialului de mbunatire a performanelor si intele; dezvoltarea unei viziuni clare asupra viitorului produs; existena unui suport managerial; dezvoltarea unei strategii clare pentru atingerea intelor; dezvoltarea unui plan detaliat de implementare;

Reprezentarea grafic a numrului modificrilor n cazul celor dou metode este prezentat in diagrama urmtoare

Concluzie: Numrul de modificari se reduce semnificativ n diferitele etape ale derularii obinerii produsului.

Procesul de proiectare
Proiectarea in esena ei este scopul principal al unui inginer. Inainte ca un produs s fie executat acesta trebuie imaginat, dup care trebuie proiectat. Conform DEX proiectarea inseam realizarea unui proiect. Proiectarea este un proces tehnico-aplicativ care poate lua diferite forme in funcie de obiectul care urmeaz s fie proiectat. Din punct de vedere ingineresc proiectarea este un proces creativ de iniializare si dezvoltare a unui plan (proiect), prin care necesitaile pieii sau ale consumatorului sunt transformate intr-un produs, structur, sistem sau component, care s satisfac aceste cerine. Rezultatele procesului de proiectare pot fi: - Oferta sub o anumit form (descriere grafic sau tip text); - Desen; - Model 3D real sau virtual;

 Activitatea este condiiont de anumite constrngeri. Constrngeri referitoare la managementul proiectului: - capacitatea proiectantului de a rezolva problema; - durata de timp disponibil; - acces la sisteme informatice si laboratoare. Constrangeri referitoare la managementul fabricatiei : - costul produsului; - acces la materiale; - facilitti referitoare la echipamente si utilaje. Proiectarea se aplic in orice activitate in care este implicat fiina uman.

 Modele ale procesului de proiectare Procesul de proiectare poate fi considerat un proces filosofic care se bazeaz pe cateva moduri de abordare. Acestea sunt: User-centered design (UCD) proiectare centrat spre utilizator; KISS principle (Keep It Simple Stupid); There is more than one way to do it-TMTOWTDI; Double diamond design process- Modelul Dublu diamant al proiectrii;

 User-centered design (UCD) proiectare centrat spre utilizator UCD incearc s optimizeze interfaa utilizator (produsul). Aceasta se refer la: adaptarea produsului la cerinele utilizatorului (la ceea ce oamenii pot, doresc, sau au nevoie pentru a munci- a folosi produsul), in loc de obligativitatea schimbrii modului de lucru al utilizatorului, pentru a putea adapta la folosirea noului produs sau sistem. Aceast model ine cont de:
Necesitile Dorinele Restriciile la nivelul utilizatorului.

UCD este caracterizat ca un model cu nivele multiple (multistage), la care proiectanii analizeaz si prevd cum utilizatorul este capabil s utilizeze produsul, dar si testeaz valabilitatea presupunerilor referitoare la comportamentul utilizatorilor in cazul testrilor in condiii reale.

Scopul modelului User-centered design UCD se bazeaz pe un set de intrebri referitoare la utilizatori, sarcinile si intele acestora, dup care utilizeaz rspunsurile pentru a lua decizii privind dezvoltare si proiectarea produsului. UCD caut sa rspund la urmatoarele intrebri: - Cine sunt utilizatorii produsului? - Care sunt sarcinile si intele utilizatorului? - Care sunt nivelele de experien ale utilizatorului referitor la produs sau produse similare? - Ce funcii ale produsului sunt necesare utilizatorului? (De ce funcii ale produsului are nevoie utilizatorul) - Ce fel de informaii are nevoie utilizatorul si in tip de format? - Cum cred utilizatorii c va funciona produsul? Tipuri de Modele UCD Cooperative design- Proiectarea in cooperare Participatory design (PD)- Proiectarea participativ Contextual design(Costumer centered design)

 Cooperative design- Proiectarea n cooperare Metoda aeaz proiectanii si utilizatorii pe picior de egalitate. Metoda, avand originea in modul de lucru cu sindicatele din rile Scandinave, se bazeaz pe conceptul Sociotechnical design (proiectare sociotehnic), dezvoltat de Tavistock Institute of London n anii 1970. Conceptul s-a dezvoltat ca urmare a apariiei unei confuzii ntre impactul tehnologiei n eficiena economic si productivitate. Exemplu: introducerea unei tehnologii noi a creat probleme la implementare, datorit rezistenei opuse de fora de munc, fapt care a condus la incapacitatea de a obine beneficiile proiectate.

 Metoda opereaz cu dou subsisteme: - subsistemul tehnic; - subsistemul social; care impreun formeaz o organizaie. Subsistemul tehnic cuprinde dispozitivele, sculele, si tehnicile necesare pentru a transforma elemente de intrare in elemente de iesire, de exemplu materia prim in produs finit. Acest lucru se realizeaz in asa fel incat s creasc performanele economice ale sistemului (organizaiei, intreprinderii) Subsistemul social cuprinde angajaii de pe toate nivelele, aptitudinile, priceperea, calificarea, atitudinea, valoarea si necesitile pe care le aduc in mediul de lucru. In acelasi timp subsistemul cuprinde mediul de recompens, si structura autoritii care exist si guverneaz organizaia.

Participatory design (PD)- Proiectarea participativ

Conceptul a fost dezvoltat in SUA ca o metod derivat din Cooperative Design, bazandu-se pe participarea utilizatorilor la procesul de proiectare, a.. s existe sigurana c, produsul proiectat este utilizabil si rspunde necesitilor utilizatorului. Metoda se utilizeaz pentru a crea un mediu / produs care s fie mult mai receptiv si potrivit utilizatorului (s rspund la cerinele culturale, emoionale, spirituale si practice ale utilizatorului). Caracteristicile proiectrii participative sunt urmtoarele: Permit participarea egal a specialistilor si proiectanilor ct si a nespecialistilor; Creaz oportuniti pentru dezvoltatori s se intalneasc, s colaboreze si s ineleag pe utilizatori; Utilizeaza tehnici care pot fi usor invate si aplicate in activitile viitoare;

In figur este reprezentat schematic procesul de proiectare participativ. Se observ relaiile care se stabilesc ntre toi membri participani la procesul de proiectare. Metoda este extrem de productiv.

 Contextual design (Costumer centered design) Proiectare centrat pe client- Metoda a fost dezvoltat de Hugh Beyer si Karen Holtzblatt si este derivat din Proiectarea participativ si se bazeaz pe colectarea si analiza de informaii relevante referitoare la cumprtor (locul unde trieste, unde si cum foloseste produsul si alte informaii de ordin etnografic). Toate aceste informaii duc la modele care stau la baza noilor produse. Etapele de proiectare pe baza metodei sunt urmtoarele: 1. Collecting data (Contextual inquiry)- Colectarea de date (Interogare contextual) 2. Work Modelling- Modelarea activitii. 3. Consolidation- Consolidarea 4. Work redesign- Etapa de reproiectare 5. The user Environment design- Proiectarea mediului de lucru al utilizatorului (Manualul de utilizare) 6. Prototyping and implementation- Prototipare si implementare. Contextual design (Proiectarea centrat pe client) este utilizat pentru proiectarea calculatoarelor si a sistemelor informatice (hardware si software), a bibliotecilor virtuale si a tehnologiilor de nvare. Cele trei modele prezentate au la baz standardul Procesul de proiectare centrat pe utilizator pentru sistemele interactive- ISO 13407-99.

 KISS principle (Keep It Simple Stupid) Principiul KISS are la baz idea c simplitatea proiectului trebuie s fie un scop, astfel incat s se evite elementele complexe ce nu sunt necesare. Metoda se foloseste intr-o gam larg de aplicaii: dezvoltare software, fotografie, inginerie, planificare strategic. Exist cateva maxime care stau la baza acestui principiu: Albert Einstein: Everything should be made as simple as possible but not simpler ; Antoine de Saint Exupery: It seems that perfection is reached not when there is nothing to add, but when there is nothing to take away; Colin Chapman Simplify and add lightness;
Exemple de nerespectare al acestui principiu: - Instruciunile de utilizare sunt att de complicate si nclcite nct utilizatorul se pierde in hisul acestora si nu inelege nimic. - Lansarea unor funcii ale unui produs sau program este extrem de dificil.

There is more than one way to do it TMTOWTDI

Metoda se bazeaz pe filosofia conform creia exist ntodeauna mai multe metode / posibiliti prin care se poate realiza acelasi lucru.

 Double diamond design process Modelul a fost creat de Design Council in 2005, ca o metod grafic simpla pentru descrierea procesului de proiectare. Acesta cuprinde patru faze distincte: Discover (Descoper); Acesta se bazeaz pe o idee, rezultat prin identificarea unei necesiti a utilizatorului. Aceasta include: - Cercetarea de pia; - Investigaii privind utilizatorul; - Informaii manageriale; - Echipa de cercetare- proiectare Etapa de definire se refer la: - Dezvoltarea proiectului; - Managementul proiectului.

Etapa dezvoltare se refer la dezvoltarea si testarea produsului in cadrul companiei. Obiectivele etapei sunt: - Munca multi-disciplinar; - Managementul vizual; - Metodele de dezvoltare; - Testarea. Etapa de livrare cuprinde urmtoarele faze: - Testarea final, aprobarea si lansarea; - intele, evaluarea si buclele de reacie

Metode de proiectare

 Procesul de proiectare Procesul de proiectare ncepe cu necesitatea produsului. Fazele activitii formeaz ceea ce se numeste procesul de proiectare: - Recunoasterea necesitilor sau obiectivele. - Definirea problemei care trebuie rezolvat pentru ndeplinirea obiectivelor definite n faza nti.

 Proiectarea conceptual. Este faza in care, in urma studiului necesitilor, imaginea vag a produsului este transformat in cerine de proiectare (definirea explicit a ideii). Fazele proiectrii conceptuale sunt urmtoarele: - Definirea conceptului central - Prin acesta se definesc limitele aplicaiei si definesc viziunea utilizatorului asupra produsului. - Descrierea cerinelor utilizatorului asupra produsului; - Definirea obiectivelor prioritare si a constrngerilor; - Proiectarea modelului obiectului, care cuprinde proprietile, coninutul si relaiile dintre obiecte; Structurarea modelului referitor la interfaa utilizator; - Evaluarea rezultatelor cu privire la obiective. - Gruparea principiilor din: siina inginereasc, metodelor de prelucrare, experienei si aspectelor economice.

Consideraii economice privind proiectarea Este important ca la evaluarea oricrei aciuni s se ia in considerare factorul economic, deoarece dac rezultatul acesteia conduce la pierderi, cercetarea sau actul de proiectare desfsurat constituie o pierdere de timp. Din acest motiv, trebuie fcut o analiz economic cu privire la eficiena proiectrii si execuiei produsului. Din punct de vedere al fabricantului a vinde produsul pe care acesta il fabric este esenial, iar diferena dintre preul de cost si preul de vanzare trebuie s fie cat mai mare. Concurena din ce in ce mai acerb a condus la necesitatea reducerii preurilor de vanzare, in detrimentul profitului. Pentru a rmane competitive, firmele trebuie s gseasc noi soluii pentru reducerea preului de cost a produselor fabricare de acestea. Se disting urmatorele modaliti: Transferul de competene privind proiectarea inspre zone cu potenial de proiectare ridicat, preul de cost al proiectrii fiind relativ redus; Transferul de tehnologie pentru fabricarea de piese si subansambluri inspre zone in care costurile de producie sunt sensibil mai mici decat in ara aparintoare a firmei; Utilizarea de componente a cror tehnologie a fost amortizat din punct de vedere financiar, prin utilizarea acestora pe un produs similar care se apropie de iesirea din uz Un produs se fabric pentru a se vinde si numai dac se vinde.

Consideraii privind sigurana n proiectare In urm cu caiva ani, inginerii considerau si din nefericire, unii mai consider c un produs (instalaie, masin sau bun de uz casnic) trebuie s aib dou atribute: s fie util si s coste puin. Dup satisfacerea celor dou cerine, funcionalul si economicul, interesul acestora pentru produs dispare. Dac se ia in considerare c un produs este creat si realizat ca s-l deserveasc pe om, pe lang atributele prezentate, mai apare unul care, desi a fost tot timpul in mintea inginerilor, in prezent capt noi valene. Acest factor este sigurana personal. Sigurana personal Sigurana personal este un ansamblu de factori privind concepia si uzinarea produsului, psihologici, sociologici si legislativi, care contribuie la protecia individului in relaia direct cu produsul si impreun cu acesta in relaia cu mediul. Protecia presupune atat sigurana fizic cat si din punct de vedere al agresiunii psihice. Sigurana personal este o problem relativ care depinde de, calitile obiectului, raportul dintre obiect si utilizator si starea fizic si psihic a acestuia.

Proiectarea modern
Regulile de proiectare de care trebuie s se in cont pentru o proiectare sigur sunt urmtoarele: Analizarea ciclului total de funcionare a sistemului, pan la scoaterea din folosin; Este imperios necesar ca proiectantul s imagineze situaiile intampltoare care ar putea s apar pe parcursul prelucrrii, transportului, depozitrii, montrii, exploatrii si in final a demontrii. Hazardul poate crea situaii extrem de periculoase in care intr-un caz limit pot fi implicate un numr mare de persoane. Eliminarea unei cauze intampltoare si trecerea cu vederea a altei cauze intampltoare Dac se ine cont de proverbul c un lan se rupe acolo unde veriga este mai subire, niciodat nu v mirai cat de solide sunt anumite elemente dintr-un lan cinematic, ci uitai-v cat de subdimensionate sunt altele din acelasi lan cinematic. Creerea unui produs sigur din faza de proiectare Se poate constata c prin modificri ulterioare, anumite elemente mecanice care in faza iniial au fost sigure, au scpat de sub observaia proiectantului si au devenit nesigure. Din acest motiv este indicat ca, pe cat posibil s se creeze produsul cu grad de siguran ridicat din faza de proiectare.

Gsirea de soluii ca, dac totusi se intampl un accident, efectele acestuia s fie pe cat posibil minime. Proiectarea pentru diminuarea sau prevenirea efectelor catrastofale este imperios necesar acolo unde utilizatorul nu poate interveni asupra obiectului sau aciunii pe care acesta o realizeaz. Exemple (transporturi aeriene, obiecte utilizate de copii mici care nu au inc responsabilitatea aciunilor). Consultarea standardelor in domeniu, literatura tehnic de valoare si specialisti care au experien in acest domeniu Nimeni nu poate anticipa toate aciunile intampltoare ale utilizatorilor si preveni consecinele grave ale greselilor. Este indicat s se consulte specialistii privind utilizarea n siguran a unor bunuri de ctre proprietari. Problema rmane valabil indiferent de vrsta utilizatorului. Creerea de instruciuni de utilizare cat mai clare si mai precise Instruciunile care insoesc produsul sunt de dou categorii: - instruciuni care sunt afisate direct pe masin, utilaj sau produs si informeaz asupra rolului elementului de acionare, contactului sau manetei; - instructiuni prezetate detaliat in manualul de utilizare a obiectului.

Sigurana personalului de cercetare si producie Pe lang protecia utilizatorului se pune problema de a se asigura protecie a personalului care se ocup cu cercetrile, experimentele si productia care urmeaz s fie efectuate. Cateva aspecte se impun s fie prezentate: Insusiri si aptitudini ale personalului (fiziologice cat si psihologice) In procesul de cercetare, incercare si producie trebuie s se in cont de: - Limitele fiziologice ale personalului implicat; - Mediul in care personalul lucreaz; - Instrumentele cu care personalul lucreaz; Comunicarea intre specialisti Controversele care apar in cazul sistemelor de securitate (proiectate de specialisti si nefolosite de utilizator) trebuie rezolvate prin dialog intre specialisti, pentru creerea de sisteme care sa nu mai poat fi controlate de utilizator. Cooperarea intre sectoarele interesate in efortul de crestere a siguranei persoanei Este imperios necesar cooperarea efectiv intre proiectani si foruri autorizate care pot s reglementeze aceste situaii: guvern, parlament, justiie, serviciile de management, vnzri, service etc., cu scop de protecia impotriva accidentelor.

Consideraii ecologice
Existena oamenilor depinde de modul in care acestia locuiesc si triesc. In perioada omului primitiv, bunurile acestuia erau reciclate natural. Societatea modern a descoperit si realizat foarte multe produse pe care natura este imposibil s le recicleze intr-un interval de timp acceptabil si care s nu introduc perturbri in ciclul ecologic natural. In general, in economia de pia un produs nu este vandut la un pre care s reflecte si valoarea stricciunilor ecologice produse de acesta. In perioada actual societatea a devenit mult mai sensibil la impactul ecologic si au inceput s fie create instrumente legislative eficiente pentru evitarea catastrofelor ecologice. Pentru a se putea aplica regulile impuse de legislaie privind protecia mediului si implicit protecia sntii individului, inginerul proiectant al produsului are un rol principal.

Principiile proiectrii ecologice Proiectarea ecologic a produselor presupune trei principii simple: Utilizarea materialelor care se pot recicla economic intr-o perioad rezonabil de timp. Reducerea la minim a consumului de materiale greu reciclabile sau nereciclabile. Reducerea cantitii de produse reziduale care trebuie reciclate in urma proceselor industriale si a funcionrii sistemelor mecanice. Din punctul de vedere al inginerului, proiectarea pe baze ecologice este, ca si in cazul proiectrii care ia in considerare sigurana utilizatorului, mult mai dificil decat proiectarea pe baza dimensionrii si verificrii pieselor din ansamblu.

Norme de conduit n proiectarea ecologic: Evaluarea obiectivelor fundamentale pentru realizarea produsului: La iniierea procesului de concepie a unui produs este necesar ca, pe baza calitilor unor produse similare, s se evalueze dac noul produs va avea calitile unui produs ecologic, va influena mediul intr-un mod nedorit si dac soluia aleas este cea mai bun alternativ posibil. Incadrarea viitorului produs in contextul general in care acesta va funciona. Asa cum un animal sau o plant triesc intr-un biotop natural propriu, tot asa un produs industrial este creat ca s funcioneze intr-un mediu particular acestuia. Acest mediu este ins si mediul de via al utilizatorului, care in majoritatea cazurilor este omul. Din acest motiv, produsul trebuie s fie conceput, construit si s funcioneze, pan la scoaterea din uz, astfel incat s respecte condiiile de via ale utilizatorului acestuia, fr a cauza stricciuni semnificative. Orice modificri sau reparaii care se aduc produsului pe parcursul perioadei de via a acestuia trebuie s aib in vedere impactul pe care acestea il au asupra individului si mediului.

Proiectarea sistemului modular care s aib in vedere reciclarea Este important ca la iniierea unui nou proiect inginerul s analizeze forma pieselor sau ansamblurilor care urmeaz a fi executate, pentru a evalua posibilitile ca la deteriorarea, uzarea sau ruperea unui element sau ansamblu, acestea s poat fi introduse in procesul de reciclare. Unul din exemplele edificatoare este separarea metalelor feroase de cele neferoase. Realizarea, din punct de vedere ecologic, a unei scale a materialelor Proiectantul trebuie s aleag materialele in asa fel incat in procesul de producie s se utilizeze acele materiale care: la obinere au un consum de energie minim; nu includ factori poluani; sunt reciclabile. Aceast situaie aproape ideal este ins de multe ori perturbat de preul final al materiei prime care in majoritatea cazurilor este cu mult superior fa de alte produse din aceeasi categorie. Industria viitorului va rezolva poate aceste probleme. Din acest punct de vedere, dac proiectantul are la dispoziie dou materiale cu aceleasi caracteristici si preuri echivalente, va alege materialul reciclabil.

Alegerea procedeului tehnologic cel mai nepoluant de prelucrare Dac se analizeaz procesele tehnologice de obinere a pieselor, este indicat ca in funcie de dotarea firmei si posibilitile de colaborare, s se aleag procedeul care consum cantitatea cea mai mic de energie si este cel mai puin poluant. Impachetarea produselor in ambalaje din materiale reciclabile. Este indicat ca produsele s fie ambalate in cutii confecionate din materiale reciclabile. Ideal ar fi ca aceste ambalaje s fie rapid biodegradabile, dar aceast situaie o intalnim la foarte puine produse. In concluzie, problema proiectrii tribologico-ecologice devine, pe msur ce trece timpul, acut si cu implicaii importante atat asupra individului cat si asupra statului.

Relaiile cu societatea
Esena ingineriei este de a utiliza resursele si legile naturii n beneficiul umanitii. Proiectarea ecologic, prin efectele imediate sau pe durat lung, trebuie s ocupe un loc important ntre criteriile de proiectare. INTREBARE: Cum cineva poate s aduc beneficii umanitii si care este unitatea de msur pentru evaluarea beneficiului? Beneficiul umanitii se evalueaz prin cresterea calitii vieii n cadrul societii, iar evaluarea beneficiului se poate face pe baza a ceea ce americanii numesc Indicatorul de Calitate a Vieii (LQI).

Proiectarea modern

 Psihologic,dac se analizeaz trsturile oamenilor se poate constata c exist o varietate mare a acestora si practic nu putem gsi dou fiine umane identice. Abraham Maslow a identificat ins elementele comune acestora si le-a imprit in nivele ale necesitilor umane. Tabelul anterior prezint ceea ce se numesc cele cinci cuvinte care definesc cele cinci nivele. Ierarhia Maslow a Necesitilor Umane 1. Supravieuirea- Presupune necesitatea ca individul s aib hran, adpost, imbrcminte si altele, in fiecare moment si in locul unde se afl. 2. Sigurana- Presupune sigurana individului in raport cu evenimente intampltoare care s-i pericliteze viaa si integritatea fizic si psihic si supravieuirea in viitor. 3. Acceptarea social- Este necesitatea ca oamenii s interacioneze cu familia, grupul familial si cu alte grupuri, astfel incat s primeasc dragoste si s fie acceptai de ctre grupuri sau comuniti. 4. Statutul sau recunoasterea, este necesitatea ca individul nu numai s fac parte dintr-un grup sau comunitate ci s fie respectat si admirat. 5. Autorealizarea- Este nivelul cel mai inalt la care se poate ajunge si presupune o dezvoltare a individului pan ce acesta atinge potenialul maxim, rezultand satisfacia personal.

 Pan nu demult inginerii se ocupau cu satisfacerea primelor dou deziderate. Din cauza cerinelor societii, implicarea efortului ingineresc a inceput s se evidenieze si in urmtoarele nivele. Aceast implicare este rezultatul schimbrilor care apar intr-o societate. Din cauza acestor schimbri, la care inginerul este obligat s reacioneze rapid, pentru satisfacerea nevoilor atat personale ale individului cat si globale ale societii. Concluzie: Scopul principal al meseriei de inginer este de a produce schimbri n sensul creterii Indicatorului de Calitate a Vieii.

 Pn nu cu muli ani in urm eram obisnui s considerm c pentru a proiecta o masin sau un bun de calitate este necesar ca elementele componente s fie bine dimensionate si forma acestora s fie astfel aleas incat prelucrarea s se poat realiza in bune condiii. Cand s-a constatat c in marea majoritate a cazurilor ruperea pieselor nu este cauzat de rezistena materialelor sau de dimensiunile pieselor, a fost dezvoltat proiectarea care s aib in vedere alte forme de deteriorare a acestora. Prin implicaiile pe care le are si rolul care i-a fost acordat, proiectarea modern inglobeaz pe lang elementele considerate clasice si elemente noi, care sunt analizate mai mult sau mai puin. Pentru realizarea unui produs util si modern, in procesul de proiectare trebuie s se in cont de o serie de consideraii, conform celor enumerate n continuare:

Proiectarea modern
Consideraii privind forma produsului a. Soliditatea b. Deformabilitatea c. Greutatea d. Mrimea si forma Consideraii tribologice privind produsul a. Uzarea b. Lubrifierea c. Coroziunea d. Forele de frecare e. Forele generatoare de cldur Consideraii privind preul Consideraii "Moderne" a. Sigurana b. Ecologia c. Calitatea vieii Consideraii conexe a. Durabilitatea si Mentenabilitatea b. Estetica