ISTORIA PALATELOR DIN

TIMISOARA IOSEFIN ELISABETIN

Iosefin

Cldiri din Iosefin, pe malul stng al Canalului Bega Iosefin, alternativ Iozefin (n german Josephstadt, maghiar Jzsefklvros), este un cartier din Timisoara. Numele su provine de la cel al mpratului Iosif al II-lea, n timpul domniei cruia a fost ntemeiat.

Iosefinul, numit initial Maierele Vechi, a fost proiectat de la nceput ca un sat de coloniti germani, pe de-o parte si de alta a Canalului Bega. Casele aveau grdini luxuriante, folosite de burghezii din Cetate drept refugii. n 1744 primeste aprobarea de nfiintare, iar dup a doua sa vizit n Banat, n 1773, mparatul Iosif al II-lea de Habsburg accept ca acest cartier s i poarte numele. Pe malul Begi se construiesc mori, Fabrica de Tigri, n 1846, cea mai veche din Romnia de azi, fabrica de ciocolat (actuala Kandia), cea de plarii, uzina de ap industrial. Construit initial lng Cetatea Fortificat, Iosefinul era separat de zidurile grele ale cettii si s-a dezvoltat de unul singur, cu ajutorul Canalului Bega, pe care se transporta marfa, si in jurul grii. Astzi, limita dintre cartiere nu mai exist, zidurile fiind demolate la sfrsitul secolului al XIX-lea.

Istoricul cartierului Iosefin

Bv. 16 Decembrie 1989. Poarta de intrare in cartierele Iosefin Elisabetin

Foto: Costica Liciu 2014

Bv. 16 Decembrie 1989. Poarta de intrare in cartierele Iosefin Elisabetin (imagine din arhiva Budapesta)

Traseu Iosefin - Elisabetin

Cartierele istorice de la sud de cetate adpostesc mii de cldiri de patrimoniu. V putei rtci pe nenumratele strdue cu arhitectur istoric. Cartierele istorice Iosefin si Elisabetin au aprut la sud de cetate, pe locul unor foste grdini date n arend (maiere). Primele cldiri apar n Elisabetin, ns doar cartierul Iosefin reuseste s devin nc din secolul al XVIIIlea mai mult dect cteva case izolate. A doua jumtate a sec. al XIX-lea, cnd se introduce puterea aburului n locomotie aduce o dezvolatare spectaculoas a celor dou cartiere, cci aici se aflau gara si portul orasului. ntre 1860-1916 se construiesc zeci de strzi noi cu mii de case frumoase unele sunt adevrate bijuterii ale arhitecurii 1900.

ISTORIA PODULUI TRAIAN TIMISOARA

Podul Traian este situat in partea vestica a Canalului Bega dinTimisoara. Conecteaza cartierul Cetate cu Districtul IV Iosefin . Primul pod n locul celui de astzi ,,Podul Traian a fost un pod de lemn , aceasta a fost facut cu un singur scop de Peter Ward cu Josefstadt . n a doua jumtate a sec. al-19-lea, acest pod vechi deja putred a trebuit s fie nlocuit de urgent cu unul din otel. Pentru a nlocui podul de lemn drpnat , un pod pentru schelete de otel a fost construit n anii 1870-1871 . Acest lucru a fost n conformitate cu recentul pod deschis ,,Bem. In 1899 introducerea tramvaiului electric a fcut ca podul de otel din 1871 s fie extins. Apoi Temesvri Villamos Vrosi Vast Rszvnytrsasg numita companie de tramvaie a fost implicata n aceast msur cu un sfert din costul lucrarii. n 1911, structura de otel de 120 de tone a fost demontat si n anii urmtori nlocuita cu un pod din beton .

Construirea podului din beton spre Josefstadt a fost nceput n 1913 . Etapa de constructie , dar n timpul Primului Rzboi Mondial a fost lent si astfel podul nu a fost finalizat pn n 1917 . n noiembrie 1918, tramvaiul ar putea fi re-mutat temporar la traseul final. Podul de otel vechi n 1915 a fost de aproximativ 500 de metri n aval construit ca un pod pietonal din nou , acest lucru este astzi ,,Podul de Fier . Dup al doilea rzboi mondial , podul a fost modernizat , acum este cel mai larg printre podurile mai vechi din oras . Specificatii : Podul are o deschidere de 32.80 metri si o lungime de 40 de metri , drumul este de sapte metri ltime , cele dou poteci fiecare doi metri .

Podul Traian sau Podul Huniade, cunoscut mai mult de timisoreni drept Podul de la Maria, a aparut cand podul de lemn din zona a fost inlocuit cu unul metalic, in jurul anului 1871, consolidat mai apoi cu ocazia electrificarii tramvaiului, in 1889, de catre Societatea austro-ungara de cai ferate si de Fabrica de poduri din Resita. A fost demontat in 1913 si transportat in aval pentru a fi repus intre strazile Muresanu si Ady Endre, numit acolo ,,Podul de Fier pentru pietoni. Constructia noua a fost gata in 1917, fara turnurile si galeriile care il caracterizau.

Podul Traian

Podul Traian (hd Iancu de Hunedoara inainte de 1900)

Podul Traian (hd Iancu de Hunedoara inainte de 1900)

Podul Traian 2014,

Foto: C. Liciu

Palatul Societtii de Hidroameliorri Timis-Bega; Cldirea, n stilul arhitecturii 1900, este decorat (printre altele) cu reprezentri de pesti. Pe partea cealalt (adic pe partea elisabetana) avem o cldire Art Nouveau eclectic, cu elemente neogotice:

Palatul Marschall (arh. Martin Gemeinhardt); pomul vietii, fluturi stilizati, elemente florale tipic gotice toate sunt tratate conform curentului Art Nouveau.

Palatul Societtii de Hidroameliorri Timis-Bega;

Foto: C. Liciu 2014

Palatul Marschall
Foto: C. Liciu 2014

Palatul Marschall (fluturi stilizati)

Foto: C. Liciu 2014

Piata Plevnei.
Ne aflm n mijlocul unei foarte valoroase rezervatii de arhitectur a anilor 1900 practic majoritatea cldirilor (1900-1910) ar merita descrieri amnuntite. Spectaulos decorate sunt "Casa cu puni si bufnite" (sau casa Johann Hartlauer, aflat n Piata Plevnei la nr.7) si respectiv la nr.6 Casa cu puni. Pe cealalt parte a strazii, la nr. 5, se afl Palatul Jakob Klein. Fatada dinspre Str.
Caraiman prezint un rezalit pe dou nivele, reliefurile dintre etajele 1 si 2 (o tnr cu vioar) sunt unice n Timisoara.

Casa cu puni si bufnite nr.7

Foto: C. Liciu 2014

Casa cu puni si bufnite nr.7

Foto: C. Liciu 2014

Casa cu puni si bufnite nr.7

Foto: C. Liciu 2014

Casa cu puni nr.6

Foto: C. Liciu 2014

Casa cu puni nr.6

Foto: C. Liciu 2014

Palatul Jakob Klein Piata Plevnei nr. 5

Foto: Costica Liciu -2014

Palatul Jakob Klein Piata Plevnei nr. 5 (o tanara cu vioara)

Foto: Costica Liciu 2014

Monumentul Sfintei Maria, sculptat n marmur de Carrara si plasat sub un baldachin neoromanic. Monumentul actual a fost ridicat n 1906 (sculptor Kiss Gyrgy), si este nsotit de o inscriptie n limba maghiar. n imediata apropiere a monumentului Sfintei Maria se afl Palatul Comunittii Reformate (1901-1902) care contine casa parohial si biserica (ferestrele nalte ale bisericii se afl spre Str. T. Cipariu, biserica este inglobat n cldire). Edificiul are o arhitectur neogotic.

oto: Costica Liciu 2014

onumentul Sfintei Maria

Palatul Comunittii Reformate

Foto: Costica Liciu 2014

Biserica Ortodox Romn din Iosefin

(numit un timp si catedrala veche), construit ntre 1931-1936 (arh. prof. Victor Vlad). Face parte din sirul bisericilor construite dup 1918, care marcheaz ruptura cu arhitectura baroc practicat de ortodocsi n timpul monarhiei habsburgice, cutnd inspiratie n formele neobizantine (vzute ca fiind curat ortodoxe). Este construit avnd drept model (la scar mult redus, binenteles) catedrala Sf. Sofia de la Constantinopol.

Biserica Ortodox Romn din Iosefin

Foto: Costica Liciu 2014

(Piata A. Mocioni 6, Str. I. H. Rdulescu 1, aut. construire 19.09.1910, aut. locuire 19.09.1911). La 19 septembrie 1910 Bla Fiatska depune cererea de autorizare de construire pentru trei palate alipite, cu cte dou etaje, pentru parcelele care aveau atunci numerele la Piata Iosif (cum se numea pe atunci actuala Piat Mocioni) nr. 14, 16 si nr. 3 la Str. Emmaus (cum se numea pe atunci Str. Rdulescu). Ferestrele de la etajele celor trei cldiri au aceeasi nltime, dar fiecare cldire este tratat din punct de vedere plastic n mod diferit. Expresia plastic a celor trei cldiri corespunde stilului anilor 1900, curentul szeceszi.

PALATELE LUI BLA FIATSKA

PALATELE LUI BLA FIATSKA

Foto: Costica Liciu 2014

Colegiul National Bntean este unul dintre cele mai prestigioase licee din Timisoara. Istoric Cldirea Colegiului National Bntean din Timisoara a adpostit institutii de nvmnt nc de la nfiintare. ntre anii 1773 si 1880, aici a functionat Scoala Elementar Trivium de pe lng parohia din cartierul Iosefin. ntre 1881 si 1890, n paralel cu Scoala Elementar a functionat si Scoala Surorilor Notre Dame. Din 1956, noua denumire a instituiilor adpostite n complex este Scoala Medie Nr. 7 TimiSoara. ntre 1965 si 1973, institutia functioneaz sub numele de Scoala Medie Nr. 10 Timisoara. Din 1973, liceul primeste noua denumire de Liceul Real Umanist Nr. 1 Timisoara. n 1977 institutia devine Liceul de Filologie Istorie Timisoara. n 1990 se nfiinteaz Liceul Srbesc, iar Liceul de Filologie Istorie si schimb denumirea n Colegiul Bntean Timisoara. Din 1999 institutia primeste titulatura de ,,Colegiul National Bntean Timisoara denumire sub care functioneaz si astzi.

Colegiul Naional Bnean

Colegiul Naional Bnean

Foto: Costica Liciu 2014

Colegiul Naional Bnean

Foto: Costica Liciu 2014

Palatul Bncii de Economii

se afla la intersectia Bulevardelor Tineretii si General Ion Dragalina, si a fost conceput pentru Banca de Economii Timisoara, Filiala Iosefin, nfiintat n 1880. De-a lungul timpului a gzduit diferite magazine.

Palatul Bancii de Economii

Foto: Costica Liciu 2014

PALATUL ANCORA PALATUL ALADR KUDELICH

Bd. General Dragalina 24, 25, 25A, aut construire 24.08.1901, aut locuire 7.07.1902 ntreg complexul a fost construit n mai putin de un an Palatul Ancora reprezint unul dintre edificiile marcante ale arhitecturii anilor 1900 de la Timisoara. Limbajul plastic corespunztor stilului anilor 1900 simplificat utilizeaz si decoratie neogotic. Turnul care marcheaz pregnant coltul cldirii este .inspirat de silueta turnurilor medievale gotice Ancora montat pe trun, ndreptat spre canalul navigabil Bega, aminteste de activitatea nautic, cndva intens, de pe Bega. Se pare c acest semn de cas este rezultatul unei confuzii lingvistice: parcela s-a numit cndva La Ogorul Verde (Zum Grnen Anger). Pentru cuvntul ogor s-a utilizat termenul arhaic n limba german de Anger, cuvnt iesit n prezent din vorbirea curent. Pentru c nu s-a mai stiut n anul 1900 ce nseamn Anger, pronuntat n grai timisorean Anker, s-a crezut c este vorba despre Anker, adic ancor n vorbirea german curent. Iar edificiul a primit ca semn de cas o ancor, care se pstreaz n .denumirea palatului si n prezent

PALATUL ANCORA
Foto: C. Liciu 2014

PALATUL ANCORA
Foto: C. Liciu 2014

PALATUL ANCORA
Foto: arhiva Budapesta

Fostul Hotel Splendid Palatul Martin Gemeinhardt

Bd. General Dragalina 29, aut. construire 26.09.1911, 26.02.1912, arh. Martin Gemeinhardt Foto: C. Liciu 2014

Fostul Hotel Splendid Palatul Martin Gemeinhardt

Bd. General Dragalina 29, aut. construire 26.09.1911, 26.02.1912, arh. Martin Gemeinhardt Foto: arh. Budapesta

Podul Metalic pietonal din zona Iosefin leaga strazile Ady Endre de Andrei Muresan a fost ridicat in 1914. Exista o legenda, cum ca acesta ar fi fost ridicat dupa planuri semnate de celebrul Gustave Eiffel sau de firma acestuia, insa istoricii spun ca nu ar fi adevarat. Dupa ani buni de la disparitia Ancorei de Aur, cativa monografi au inceput sa raspandeasca stirea ca Eiffel ar fi proiectat acest pod, insa potrivit inginerului rpd Jancs, podul a fost proiectat sa fie construit prin reutilizarea pieselor

Podul de Fier Pietonal

metalice ale fostului pod Hunyadi, fiind alocata suma de 70.000 de coroane. A fost terminat in 1917, cu o inaltime mult prea

mare insa pentru a fi utilizat de masini, asa ca a ramas pod pietonal. Ridicarea rampelor de acces pentru autoturisme ar fi dus la ingroparea caselor din zona. Istoricul banatean Franz Engelmann a botezat acest pod Podul greselilor, spunand putin ironic: daca Sibiul poate sa aiba Podul minciunilor, de ce nu poate sa aiba si Timisoara Podul Greselilor?. In orice caz, nu exista dovezi clare care sa ateste faptul ca podul Eiffel ar fi fost proiectat dupa vreo schita de-a celebrului inginer francez. Legenda ramane insa.

Podul de Fier Pietonal

Foto: Costica Liciu 2014

Biserica Catolic Parohial a Cartierului Iosefin (1774-1775), stilul este baroc cu elemente rococo. Aceasta este martorul nceputurilor Iosefinului, la vremea cnd acest cartier nu se deosebea prea mult de satele germane din Cmpia Banatului. La 1889 turnul a fost supranltat, de aceea biserica are o zveltete neobisnuit pentru un edificiu baroc. n curtea bisericii se afl cel mai vechi monument de art pstrat n oras: statuia Sf. Nepomuk, care se afla initial n Cetate, n Piata Liberttii. Foto: Costica Liciu 2014

Biserica Catolic Parohial a Cartierului Iosefin

Foto: Costica Liciu 2014

Biserica Catolic Parohial a Cartierului Iosefin (1774-1775),

Foto: Costica Liciu 2014

Pe Bulevardul Geneneral Dragalina se afla ,,Complexul Surorilor Notre Dame. Diferitele cldiri au fost construite ntre 1881-1894, elementul principal al complexului fiind Scoala de Fete. Constructia sa a marcat semnificativ dezvoltarea Cartierului Iosefin si trecerea de la aspectul rural la viata urban. Cea mai mare parte a lucrrilor au fost finantate de ctre episcopul catolic Alexander Bonaz care, n urma unor dispute serioase cu superiorii de la Vatican s-a decis s-si utilizeze averea personal pentru acte de caritate. Complexul include si o biseric cu dou turnuri, cu elemente neoromanice. Aici se slujeste si n limba bulgar,pentru comunitatea bulgarilor din Banat. Elementul cel mai reusit al ansamblului este corpul vechi, retras de la strad, fcnd loc unei curti de onoare. Astzi este gzduit aici Liceul Dositei Obradovici, cu limba de predare srb.

Complexul Surorilor Notre Dame

Foto: Costica Liciu 2014

Complexul Surorilor Notre Dame

Foto: arhiva Budapesta

Liceul Dositei Obradovici, cu limba de predare srb.

Foto: Costica Liciu 2014

Liceul Dositei Obradovici, cu limba de predare srb.

Foto: arhiva Budapesta

Timisoara - 2014 - Palatul Albert Schott (n partea dreapt) si Palatul Piszika Sndor (n partea stng). Foto C. Liciu

Timisoara - 1913 - Palatul Albert Schott (1911 1912) (n partea dreapt) si Palatul Piszika Sndor (n partea stng).

Casa de Economii
Str. I.Ghica 1, aut. construire 5.03.1906, aut. locuire 5.09.1906, arh. Gemeinhardt Cldirea reflect stilul anilor 1900, curentul Art Nouveau cu decoraii vegetale si figurative, tipic pentru arhitectul Gmeinhardt n aceast perioad. Foto: Costica Liciu 2014

Foto: Costica Liciu 2014

Casa de Economii

Gara de Nord din Timisoara

La 15 noiembrie 1857, s-a dat n folosint prima linie de cale ferat spre Timisoara, intre Szeged-Jimbolia-Timisoara. Tot atunci s-a srbtorit si sosirea primului tren n gara orasului Timisoara. La nceput, acest modern si rapid mijloc de transport sosea n Timisoara de trei ori pe sptmn. n aceste conditii, gara a fost o constructie modest. Ulterior, din statia de cale ferat, construit n anul 1857, s-a fcut o magazie.

Nu departe de ea a fost construit o nou gar, dar n anul 1897 si aceasta a fost drmat si n locul ei s-a construit o nou gar si noi linii care, att ca mrime, suprafat si nftisare exterioar, la vremea respectiv ntrecea orice alt gar din restul oraselor (din Ungaria de atunci) si a costat statul aproape patru milioane de coroane. Lungimea retelei de sine pozat n statia din Iosefin avea o lungime de 43 km. Numele ei initial a fost Josefstadter Bahnhof sau Jozsefvaros

Indohaz, n traducere gara din Iosefin, dup numele cartierului timisorean Iosefin, n care se afl. Dup Unirea Banatului cu Romnia si instaurarea administratiei romnesti la Timisoara, n 1919, gara a fost redenumit n Gara

Domnita Elena, nume pe care l-a purtat

pn la al doilea rzboi mondial.

Gara de Nord din Timisoara

Prima gara anul 1857 arh. Budapesta

Gara de Nord din Timisoara

Foto: arh. Budapesta

Gara de Nord din Timisoara

Foto: arh. Budapesta 1898

Gara de Nord din Timisoara

Foto: arh. Budapesta 15.10.1899

Gara de Nord din Timisoara

Foto: Drapelul Rosu Timisoara - 1968

Gara de Nord din Timisoara

Foto: Costica Liciu 2014

Piata Iosefin Timisoara

Foto: arhiva Budapesta

Piata Iosefin Timisoara

Foto: Costica Liciu 2014

Podul Muncii, Fabrica de Tutun si Turnul de Apa

Podul Muncii sau Regal ori podul de la Autogara sau de la Fabrica de Tutun a fost ridicat in anul 1913, tot pe locul unui vechi pod de lemn ce fusese reparat initial in anul 1898. S-a folosit structura unui pod metalic din Fabric. A fost vopsit in 1923 si consolidat in 1936 si in 1968. Constructia actuala dateaza din 1978.

Turnul de Apa de pe str. Gh. Baritiu din Iosefin, fratele geaman al Turnului de Apa din Fabric
Foto: Costica Liciu 2014

Sinagoga din Iosefin, singura sinagog rmas n functie n Timisoara. Foto: Costica Liciu 2014

,,Palatul Pompierilor Timisoara Bv. 16 Dec. 1989. Foto: arh. Budapesta

,,Palatul Pompierilor Timisoara Bv. 16 Dec. 1989. Foto: Costica Liciu 2014

,,Palatul Pompierilor Timisoara Bv. 16 Dec. 1989

"Pompierii nu mor niciodata, ei ard pentru eternitate in inimile oamenilor ale caror vieti le-au salvat "

Realizare: liciu1@yahoo.com - 01.04.2014