Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Republica Moldova are un mediu natural bogat din punct de vedere al diversitatii peisajelor si al aspectului geomorfologic. Diversitatea peisajelor include terenuri de padure, stepa, luncile raurilor, terenuri stancoase, acvatice, agricole si de alta natura. In urma exploatarii nechibzuite a acestor terenuri ele au inceput sa degradeze sau, altfel spus , in urma impactului antropic necontrolat toate componentele naturii padurile, solurile, apele, stepele, luncile au inceput sa-si piarda aspectul si structura lor naturala de alta data. Au inceput sa dispara specii de plante si animale, iar multe din ele au devenit rare si au nevoie de a fi protejate de stat. Din cauza degradarii componentelor naturii a devenit necesar sa se ia masuri de protectie a mediului, ca societatea umana sa foloseasca resursele naturale fara a aduce daune mediului ambiant. Astfel au aparut teritorii care au statut special de protectie, care poarta denumirea de arii naturale protejate de stat. Fondul ariilor naturale protejate de stat din Republica Moldova include urmatoarele categorii de obiecte si complexe naturale: a) rezervatii stiintifice - 5 b) parcuri nationale - in curs de organizare c) monumente ale naturii - 1035 d) rezervatii naturale - 63 e) rezervatii peisagistice 41 f) rezervatii de resurse - 13 g) arii cu management multifunctional32 h) rezervatii ale biosferei in curs de organizare i) gradini botanice - 1 j) gradini dendrologice 2 k) monumente de arhitectura peisajera 20 l) gradini zoologice - 1 Cele mai importante arii naturale protejate, care sunt destinate in mod prioritar protectiei mediului, sunt rezervatiile stiintifice. Acestea sunt: Codru, Iagorlac, Prutul de Jos, Plaiul Fagului, Padurea Domneasca. Ele fac parte din prima categorie a Uniunii Internationale de Conservare a Naturii si au cel mai strict regim de protectie. Destinatia acestor rezervatii este de a proteja ecosistemele naturale cu toate componentele mediului din cadrul lor, care includ specii de arbori, arbusti si alte specii de plante, la fel si specii de muschi, licheni, ciuperci si intregul complex faunistic. In rezervatiile stiintifice se efectueaza in mod obligatoriu investigatii stiintifice pentru a studia procesele naturale si elabora bazele stiintifice de protectie a mediului.
Rezervatii stiintifice
Rezervatia stiintifica CODRU este o arie naturala protejata de stat de aspect silvic, amplasata in partea centrala a codrilor seculari ai Republicii Moldova si are o suprafata de 5177 ha. Rezervatia a fost fondata in 1971. Din cele 5177 ha, teritoriul acoperit cu paduri constituie cca 4 666 ha, sau 90%. Predomina arboretele de gorun cca 1800 ha, arborete de frasin - aproximativ 1800 ha, arboretele de carpen 460 ha, de stejar - cca 400 ha . Se intalnesc pe alocuri si terenuri acoperite cu arboret de fag. Invelisul ierbos este determinat de gradul de inchidere a coronamentului arborilor si constituie cca 30% din teritoriu. In rezervatie se intalnesc cca 1000 de specii de plante, dintre care o parte sunt determinate ca specii rare . Din plantele vasculare peste 50 de specii sunt rare. Rezervatia serveste ca depozit al genofondului padurilor central-europene. Lumea animala este de asemenea diversa si bogata. Se intalnesc astfel de specii de animale cum sunt cerbul nobil, cerbul patat, caprioara, mistretul, bursucul, jderul de padure, pisica salbatica, diferite specii de amfibieni, serpi si pasari. Este de asemenea larg reprezentata clasa insectelor. Regimul de protectie asigura dezvoltarea populatiilor fiecarei specii de plante si de animale, concomitent contribuie la cresterea numerica a reprezentantilor fiecarei specii floristice si faunistice.
ecosistem unical de importanta nu numai nationala, dar si internationala. Vegetatia este reprezentata de o varietate mare de specii si comunitati de plante vasculare. Sunt raspandite rachitisurile, sangerul, catina rosie, hameiul si altele. Frecvent se intalneste trestia, iarba campului, pirul tarator, salcisurile. Este prezent plopul alb si cel negru. In total se intalnesc cca 270 specii de plante vasculare. Complexul faunistic este specific ecosistemelor acvatice care servesc ca loc de cuibarire a pasarilor, iar in perioada migratiilor sezoniere acest ecosistem acvatic serveste ca loc de odihna si hrana a pasarilor migratoare. Unele specii de pasari cum ar fi lebada, gasca sura, starcul sur si cel rosietic, pelicanul, starcul mare alb si altele sunt ocrotite de stat. De rand cu importanta factorului ornitologic, la fel de important este si cel ihtiologic. Au fost evidentiate peste 20 specii de pesti. Lacul Beleu serveste drept mediu preferat de depunere a icrelor, pentru speciile de pesti care traiesc in lac, precum si pentru speciile migratoare de pesti din Dunare. Se intalnesc astfel de specii ca crapul, platica, vaduvita, salaul etc. Unele specii de pesti au devenit rare: platica de Dunare, bibanul - soare si tiganusul. Mamiferele sunt reprezentate de urmatoarele specii: vidra, pisica salbatica, nurca europeana, ondatra, dihorele negru, mistretul si caprioarele. Ecosistemul acvatic al rezervatiei este apreciat unanim ca una din cele mai importante zone umede din Republica Moldova, care de rand cu statutul de rezervatie stiintifica are si statut de zona umeda de insemnatate internationala.
si o latime de 5-9 m. In urma sapaturilor arheologice aici au fost gasite mostre fosile din perioada glaciara si vestigii ale culturii preistorice, care i-au dus faima in toata lumea.
Rezervatii naturale
Rezervatiile naturale formeaza o categorie aparte de arii naturale protejate. Ele se divizeaza in trei grupe: silvice, de plante medicinale, mixte. Ele au menirea sa asigure conditii optime de crestere si restabilire a speciilor si a comunitatilor vegetale si animale. Rezervatiile naturale silvice sunt amplasate in cadrul fondului forestier. Din ele fac parte 51 de obiecte. Cele mai reprezentative sunt: Rososeni (Briceni), Baurci (Cahul), Sadova (Calarasi), Dancu (Hancesti), Seliste-Leu (Nisporeni), Copanca (Slobozia), Condrita (Straseni), Flamanda (Vulcanesti) si altele. Rezervatiile naturale de plante medicinale constituie 9 obiecte. Din ele fac parte rezervatiile care poarta denumirea de Roscani (Briceni), Hrusca (Camenca), Loganesti (Hancesti), Seliste (Nisporeni) si altele cu urmatoarele specii de plante medicinale: scorusul, paducelul, salvia, coada soarecelui, pojarnita, sovarvul, coada calului. Din rezervatiile naturale mixte fac parte rezervatiile Cantemir, din preajma or. Cantemir, Lebada alba, din apropierea or. Leova, si Togai, din sectorul Stefan-Voda.
Rezervatii peisagistice
Rezervatiile peisagistice formeaza categoria de arii naturale protejate care cuprind diversitatea peisajelor de pe teritoriul republicii si includ 41 de obiecte. Ele sunt destinate conservarii peisajelor geografice, cele mai mari din ele fiind Padurea Harbovat (Anenii Noi), Complexul geologic si paleontologic din bazinul raului Lopatnic (Briceni), Bugornea (Camenca), Lunca inundabila de langa com. Antonesti (Cantemir), Codrii Tigheci (Cantemir), Carbuna (Cainari), Rudi-Arionesti (Donduseni), Valea Seaca Tamaslac - de langa or. Grigoriopol, La castel (Edinet), Saharna si Tapova (Rezina), Suta de Movile (Rascani), Cosauti (Soroca) si altele.
extraordinar, cu zeci de plasturi calcaroase insiruite perfect orizontal, o multime de pesteri spatioase si grote mai mici, sapate in peretii stancosi. Pe de alta parte, promontoriul este minunat si din punct de vedere al peisajului sau unical, care denota fortificatii antice din pamant si piatra, complexe rupestre sacrale subterane, alte vestigii stravechi . Promontoriul Butuceni are o forma alungita de 3000 m, o latime de la 300 m in extremitatea de nord-est pana la 15 m in partea sa de mijloc, fiind la fel ca si promontoriul Pestere, o fortareata naturala evidenta. Dinspre nord, acesta din urma, este aparat de malul aproape vertical al Rautului. In partea centrala a promontoriului este amplasata o biserica crestina de rit ortodox cu hramul Sfanta Maria, construita in anul 1904, care se impune ca o dominanta in zona Orheiului Vechi, dandu-i complexului arheologic un aspect pe cit de sobru, pe atat de misterios. La nord de Orheiul Vechi, la distanta de circa 1.5-3.0 km, se gasesc alte trei promontorii. Unul din ele, este amplasat in dreapta Rautului (Potarca), iar celelalte doua pe malul stang (Selitra si Scoc). La sud de promontoriul Butuceni, chiar in fata lui, se afla Ruptura Bacotei cu promontoriul Chiliilor, un mal priporos - splendid monument geologic plin si el de vestigii arheologice. Aceste promontorii completeaza in mod substantial imaginea complexului arheologic al Orheiului Vechi, aducand cu sine elemente noi de ordin peisagistic si istorico-cultural in special. Aceste bogatii si prioritati evidente, ca si caracterul fortificat al reliefului, au fost observate de catre oameni din cele mai vechi timpuri, care totdeauna s-au straduit sa foloseasca avantajele nominalizate pentru organizarea unei vieti cotidiene perpetue in tinutul dat. Toate acestea luate in ansamblu au determinat caracterul permanent al habitatului uman din regiunea Orheiului Vechi, incepand din vremurile preistorice, care cu unele mici intreruperi a continuat pana in perioada medievala tarzie si etapa contemporana. Complexul arheologic Orheiul Vechi este mentionat de catre oamenii de cultura incepand cu sec. XVIII. Printre personalitatile ilustre care au atras atentia asupra antichitatilor de la Orheiul Vechi se enumara marele carturar si om de stiinta Dimitrie Cantemir, poetul Constantin Stamati etc. Dar identificarea ruinelor de Trebujeni si Butuceni cu orasul langa satele medievale Orhei a fost facuta pentru prima data de catre istoricul Vladimir Kurdinovskii, care pe la 1906 sublinia, ...anume in locul acesta, unde Rautul coteste brusc de la Trebujeni spre Butuceni, a fost asezat Orheiul... In rezultatul studiilor arheologice a fost stabilit ca in cadrul complexului arheologic Orheiul Vechi sunt semnalate clar straturi culturale din toate epocile istorice cunoscute pe teritoriul dintre Nistru si Prut. Printre aceste vestigii arheologice la etapa actuala putem evidentia, cel putin 8 asezari nefortificate, 5 necropole, 6 sisteme distincte fortificate sub forma unor valuri de pamant, o citadela din pamant si lemn, o citadela din pamant, o citadela din piatra, 4 cetati din piatra si pamant. Toate acestea, luate impreuna, constituie un important ansamblu istorico-cultural care face parte din Rezervatia Peisagistica Trebujeni.
Rezervatiile de resurse
In aceasta categorie de arii naturale protejate intra unele tipuri de soluri de pe teritoriul Republicii Moldova, in total 13 obiecte. In aceasta categorie pot intra si obiecte de alta origine naturala din cadrul resurselor naturale ale republicii pentru pastrarea lor in stare naturala in vederea valorificarii lor ulterioare. Un compartiment aparte in domeniul conservarii naturii il formeaza categoria de obiecte ale naturii care sunt consacrate conservarii diversitatii biologice in conditii artificiale (ex-situ). Din aceste categorii fac parte gradinile botanice, gradinile dendrologice, gradinile zoologice si monumentele de arhitectura peisajera. In gradinile botanice, dendrologice si cele zoologice, de regula, se formeaza colectii de diferite specii de plante si respectiv animale cu destinatia pastrarii genofondului, se efectueaza cercetari stiintifice si nu in ultimul rand destinatia acestora este de informatizare, educatie si constientizare a populatiei in domeniu.
satului Mandac. Trecerea parcului la gestiunea primariei satului Mandac nu inseamna insa si rezolvarea de la sine a tuturor problemelor. Parcul din Mandac cere ajutor. Ajutorul celor care nu sunt indiferenti de soarta lui, celor care isi trag radacinile din acest sat (intelectuali, oameni de afaceri si altii). Sunt necesare lucrari de restaurare a conacului boieresc si a cavoului familiei Ohanowicz, de reconstructie ecologica si de delimitare a hotarelor obiectului in scopul asigurarii regimului de protectie. Toate acestea vin sa ne convinga ca pana la solutionarea definitiva a problemelor parcului din satul Mandac mai sunt multe de facut. Si oricat de entuziasmati n-ar fi locuitorii Mandacului in tendinta lor de a aduce parcul la starea lui de odinioara, fara sustinerea din partea autoritatilor publice centrale, organizatiilor filantropice si donatorilor locali si straini, situatia nu se va schimba spre bine. Anumite masuri s-au intreprins deja. Astfel, Muzeul National de Etnografie si Istorie Naturala si-a asumat cheltuielile pentru intretinerea aparatului administrativ al parcului si paza obiectului. Recent, prin decizia Consiliului de Administrare a Fondului Ecologic National au fost aprobat un grant in valoare de 15 000 lei pentru efectuarea lucrarilor de reconstructie ecologica a parcului . Exista si ideea ca prin intermediul ambasadei Poloniei la Chisinau sa se incerce gasirea urmasilor boierului Ohanowicz in speranta ca si acestia ar putea contribui la restaurarea acestui obiect. In perspectiva Parcul satului Mandac ar putea constitui un obiect al turismului ecologic rural prin care natura fascinanta a plaiurilor noastre ar putea fi apreciata nu numai de noi, dar si de numerosi turisti din strainatate. Cu descrierea Parcului din satul Mandac incheiem expunerea succinta a structurii retelei de arii naturale protejate de stat. Reteaua in cauza exprima modalitatea si directia strategica de protectie a diversitatii biologice si peisagistice. Pentru asigurarea pastrarii si dezvoltarii biodiversitatii sunt necesare pe viitor noi eforturi in dezvoltarea retelei de arii naturale protejate de stat. In acest proces ar fi bine sa se includa toate organele administratiei publice de stat, autoritatile publice locale, institutiile de invatamant de toate nivelurile si nu in ultimul rand populatia. Acest proces este complex si complicat, cere timp, rabdare, intelegere si profesionalism.