Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Editura CUM
l)
281.95 Antonic, Mti,opolit sl Ardcslului, Criganci 9i lihramutcaului Mitropolit al Ardealului, Crilanci ti lvlsnmun ului
Amintirile Mitropolitului Antonie Pldmiidealii studiile, din orice domeniu ar fi fost ele, dar, in orice caz, de aceea ne-au 9i ajutat. Eu binuiesc ci nu numai Balca a gtiut
lucru dsta. De pild6, eu binuiesc ci p5rintele Balca i-a spus 5i rectorului Munteanu, care a aprobat inscrierea mea la sftrgitul anului gcolar, dar toli ne-au ap6ratCARMEN DUMITRIU: $i probabil ci era ugor de binuit cA un t6nir care vine la sfZirqitul anului de la Bucuregti... ANToNIE PLAMADEALA: ...un t6nir care vine la sfdrgitul anului $colar, un thndr care vine de la o $coal6 de undeva de la Baia Mare. Ce a ciutat el la Baia Mare in loc si rimanl la Bucuregti si-|i clarifice situalia? N-o spuneau pe fa!'i, qi mie mi-a p6rut bine ci n-o sprmeau, ca nu care cumva si apuc sA le-o spun gi eu 5i in felul trsta s6-mi fac complici 5i sd fiu, dupl aceia, obligaL la o btrtaie, la schingiuri' sl fiu obligat pe uImA sd-i angajez gi pe ei alituri de mine. $i asta s-a intamplat qi cu starelii care m-au primit, dff qi cu mulfi cilugiri din minlstirile prin care am trecut. Aceasta reflectil o stare de spirit din perioada in care comunismul lncerca sd se instaleze la noi lmpotriva conitiinfei, vointei poporului rom6n.
CARMEN DUMITRIU: Nu puteafi trece de partea celor de care fugiseri{i din Basarabia! Deci, la ora aceea" cei care conduceau opresiune4 cei care conduceau sistemul politic erau, in primul r6nd, trupele sovietice gi unii care au venit cu ele, care erau romAni, gi care pe urmi gi-au mai schimbat din sentimente, dar care la momentul acela au venit din Rusi4 au venit cu intenlii de mare agresivitate. F{ai str-i luim pe Ana Pau}er, pe Emil Bodnirag. Acesta, la sfiirgitul vielii, igi va mai fi schimbat
atitudinea.
136
t37
Amintirile Mitropolitului Antonie Plilmtrdeali ANTONIE PLAMADEALA: Eu l-am cunoscut pe Bodnlra; in ultimile luni ale viefii lui. CAnd se pronunF ln discufia dintre el 5i Patriarh cuv6ntul Rominia, Bodnnra; incepea si plingn. Deci sl, intre timp, i;i revenise. El se considera tridat de Ceaugescu, el considera cA Romania s-a inchinat gi se inchini prea mult in fats Rusiei. Ag zice c5, poate, printre artizanii mobilului care l-au facut pe Ceaugescu si nu se duci la Praga in '68, ar fi putut sd fie gi BodniraS. Era comunist convins. Evadase din armala romani $i fugise ln Rusia, dar probabil fi-a pestrat Si anumite sentimente romdnegti de dragoste fa,6 de pre, adicd nu devenise un intemafionalist incolor gi inodor, pentru cA l-am putut vedea la slllr;itul vieSi lui
foarte aproape de interesele Romdniei 5i ale Bisericii noastre' O vreme a condus, din partea Comitetului Central 5i al guvemului' Cultele din RomAnia" Exista intotdeauna cdtE un astfel de reprczentant, o vrcms a fost gi Dinci, mai multil vreme a fost Bodniral. Dar la citeva lntilniri cu acesta l-am lnsolit 9i eu pe
Nu voiam
patriadul lustin.
existi o rezistenp in munli? ANTONIE PLAMADEALA: gtiam. Era imposibil si nu gii. De rezistenla din munli se vorbea gi in ziare, deci nu era un lucru de care sd nu se $tie. Se gtia ci existi gmpuri de ofiferi, se gtia de grupul din perfile Tlmigoarei, de grupul din Carpalii Meridionali. Eu gtiam chiar mai mult decdt atit. Am avut relafii cu pdrintele Anenie Boc4 la acea vreme stare{ la M6ntrstirea Br6ncoveanu, care era mentor spiritual al lntregii Tnnsilvanii 9i chiar dincolo de hotarele munfilor. Veneam gi-mi petreceam vacanfele aici. Str nu o lua$ ca o laudtr, dar plrintele Arsenie avea fali de mine o anumitil considera[ie gi pentru c6 veneam de la Bucuregti. Bucuregtiul avea pentru ardeleni o anumiti fascinalie. Purtam cu el discufii de un anumit nivel, discu{ii pe care el nu Ie putea purta cu alfi studen$. Noi, cei de la Bucureqti, credearn pe atunci ca academiile tologice din Ardeal erau cumva inferioare facultilflor de teologie. Nu gtiu daci era chiar aq4 dar era normal ca noi, bucureqtenii, sd ne credem mai deosebili. Cred ci 9i pirintele Arsenie ne considera tot aqa. Se pare ci academiile teologice erau mai scolastice, in sensul c6 predau duptr o programi analitici, ln timp ce la Bucuregi era altfel. De pildI, un profesor ca I. Gh. Coman sau Stiiniloaie, sau ca Tudor Popescu, sau Vintilescu veneau gi ne fineau prelegeri. O prelegere inseamni o conferinfi pe o anumitii temA. Tema putea fi dezvoltati pe parcursul unui an academic Ai ea alcituia la sfiirgit capitolele unei cirti pe care profesorul o publica Dar aceasta en in afard de cunul propriu-zis gi de programa analitici a anului respectiv. El lgi f;nea aceste prelegeri gi in sali puteau veni $i streini. Sala noastr4 care avea peste 350 de locuri,
138
Anintirile Mitropolitului Antonie Pldmtrdeali totdeauna era plinl cu ascultiitori din on5, in afard de studenli. Ei bine, aceqti profesori mari iqi dezvoltau prelegerile intr-o
linuti real academici- Vtr dau numai cdteva exemple exterioare: de pild4 n-ar fi intrat profesorul inainte de un sfert de orf, dupi ora de incepere a cursului. Sfertul academic era dreptul profesorului de a intarzia. Acegti mari profesori intrau exact la
sfertul academic, dar dupd momentul acela nu mai infra nimeni in sal5, ca si-i tulbure expunerea. Profesorul nu frcea o lecfie. El linea o prelegere, stand solemn in picioare la catedri i$i expunea sub forma unei conferinle tema pe care 5i-o alesese el.
leclii predate, ascultate $i cu note ln catalog. Nu s-au pus la noi, la Bucureqti, niciodatii note in catalog. Se dldeau niqte examene de sfrrgit de an, uneori erau pur simbolice, pentru ci
cu
seminar nu mai erau prelegeri, ci erau discufii libere cu studenlii, lncdt un student putea sd intrebe orice i-ar fi trecut prin cap fdrd ca profesorul si considere ci lntrebarea e neavenitii. Eu eram unul din cei care puneau lntrebdri indriznele. Ei bine, la un moment dat, la una din aceste ore de seminar, la care eu nu mai pus pdrintelui Coman, 1in minte ce intrebare indrizneali voi fi prichindel care, cu degetul in sus, din firndul silii s-a ridicat un mi-a strigat: ,Ascultii tu, dla din prima banc5, trebuie si gtii ci te a"fli aici la o facultate de kologie 9i s[ pui intrebiri decente". Era colegul meu Stelian Manolache cu care m-am imprietenit pe urmi foarte mult. Student la Bucuregti fiind, am auzit de miqcarea de la Sdmbita, dar nu numai eu, ci mulfi al[ii. Cu banii pe care am putut sd-i economisim din burs6, am venit intr-o primd vacanfi la Simbdta. Atunci l-am cunoscut pe pirintele Anenie, atunci am awt revela$a omului care er4 revelatia
140
mine, incredere pe care eu nu am cdlcat-o niciodati, ct ne-am int6lnit acolo cu cei din mun1i, cirora el le umplea sacii cu m6ncare. Asta deja vA poate spune ceva! Cel care a ridicat de
cu pdine, cu slinini 9i cu de toate. La multe din acestea am fost gi eu martor Nu se poate spune, cum a spus un anumit parinte, care a Sters numele pirintelui Arsenie de pe aceasti cruce, cd
cur6nd troi{a aceasta din fa{a Mnnistirii Brancoveanu in memoria celor care au murit in rezisten,ta din munli $tie foarte bine aceste lucruri. Delegag de-ai loq imbricaf; in ciobani, veneau aici in m6nlstire fi pArintele Arsenie le umplea desagele
l4l
adevirat! Eu gtiu lucrurile aqa cum s-au petrecut gi nu inseamnd c6-l politizez pe Arsenie qi ci ll scot din r6ndul sfin1ilor, a$a cum
lncerca el s-o faci-.. El apila atunci o cauzi sf6nti' carc era a liberti$i gi a credinli $i ii aiuta pe cei din munfi, indiferent de
ce culoare
Deci,
pi le dtrdea traistele acestea pline cu alimente pentsu cei din munfi. Eu am fost martor, de mai multe ori, la convorbirile pArintelui Anenie cu Nicolae PitraScu, cel care a fost dupi 'Codreanu gi dupi Sima, conducatorii miqcirii legionare din gi cel care a fiicut pactul cu Teohari Georgescu ln Rom6ni4 legiturit cu lncadrarea legionarilor ln noua societate. Sigur, era utr pact de formd, pe care nu.l-au respectat gi pentru care
Pltragcu a fost dupA aceea arestat si a Si murit ln inchisoare, dar eu am asistat la convorbirile lui Pitra5cu cu plrintele Arsenie
ale pirintelui Arsenie cu cei paraSutafi prin anii aceia din Germania, care veneau sd organizsz-e rezistenta romdneasci- Cred ci printre ei era 5i Vici Negulescu, cel care a scris, de curind, o carte 9i nu spune ci pirintele Arsenie em legionar cumva Nu! El o fi'cea ln numele credintei creStine 9i in numele daoriei lui ii ajuta pe cei persecuta{i.
CARLEN DUMITRIU: Ce spunef dumneavoastri ml face si md gdndesc la altii interpretare: preofii trebuiau sa
slujeascd spirinratitatea gi orientarea din acel moment' dorinta
Gre5esc
ANTONIE PLAUAOEI-A: Este o posibili interpretare' degi nu sunt de acord ln totalitate. Preo$i, dacl ar fi a5a cum spun unii, ar fi trebuit ca toli si fie legionari. Or, numirul. celor care au fost propriu-zis legionari' pAnn h rnzboi sau ln timpul rizboiului (eu eram prea mic ca str gtiu amdnuntele) au fost
142
pufini. Ceea ce Stiu sigur este ci ci nu erau legionari, caci daci ar fi fost legionari, ar fi fost arcstafi lndati duptr fuga lui Sima, de pildi. Acest lucru s-a int6mplat numai cu c6{iva dintre ei gi nu cu mulfi, numai cu foarte pulini. RezistenF preoFmii a fost o rezistenli nalionald Si religioasd. Nu o rezisten{i partinicd, degi la Securitate toli clericii care au fost arestati au fost acuza$ de legionarism, dar nu numai clericii. Acuzalia asta s-a adus tuturor celor ca.re au fost axesta$ gi care pe vrcmea aceea erau cu zecile de mii, iar preolii au fost gi ei cu miile. Degeaba se laudi fra$i nostri greco-catolici ce ei au fost singurii martiri. Uite, Pdrintele Anania pregite$t acum editia a doua a unei ci4i destul de mari, care este plini numai de nume, nu de text, numai de nume de preoli ti teologi care au fost arestali ln perioada comunisti" Deci faptul ctr ortodoxia n-ar fi opus vreo rczistenl6 este un mare neadevir. Ortodoxia a opus mai int6i o rezisten(i organizt . Dupi acee4 c6nd rczistenla organizati a fost zdrobiti, preofii au trecut la o rczistenli quasi-pasiv5" spun quasi gi nu spun neaparat pasivi pentru ci niciodatd un preot nu a voftit intr-o predici in biserictr despre Marx. $i lntr-un regim in care se flcea ateism planificat $i ateism de stat, niciodat?i in biserici un preot n-a fiicut acest lucru, ci el l-a propoviduit pe Dumnezeu, adevirurile fundamentale gi normele moralei cre;tine. Aceasta, socotesc eu, trebuie neapirat sE fie considerati a fi fost o modalitate de rezistenfi. CARMEN DUMITRIU: in acele momente, duptr rizboi, dupi ce sovieticii intraseri in Rom6ni4 ln acele momente preofi ortodocgi ar fi putut sl nu-i ajute pe cei care erau in munf.
discriminare. Ar
tiirani, de exemplu?
Amintirile Mitropolitului Antonie PlSmtrdealtr ANTONIE PLAMADEALA: Ar fi putut la modul absurd, pentru cA h modul concrct nu se putea" Chiar aici, in regiunea Fagiragilor o mullme de preofi au fost inchi$i pentru ci au dat m6ncare celor din mun$. Pot si vi-l citez, de exemplu, pe preotul
care traieqte, qi sigur ci a5 putea str vi citez mul! alli preoli care pe urmi au fost qi ei arestafi numai pentru cl au dat de mdncare uror lnfometa$, a$a fucat putem vorbi despre rezistenliCei mai progi analigti ai acestui fenornen fac o analizi prodomo,
Niftinnih,
lqi numdrd numai eroii lor gi uitii sau ftec pe l6ngi to$ ceilalli ortodocAi care au ldcut la randul lor rezisten{i gi care au intrat in inchisoare. Sunt peste 2000 de preoS ortodoc$i care au intrat in inchisoare. Sunt doi episcopi ortodocqi care au {dcut ani mul$ de inchisoare, ori ei din strana lor nu citesc gi nu deschid decit la paginile care ii intereseazi pe ei, in care ei par drcpt marii eroi. Eu
nu zic cd nu au fost unii dintre ei, episcopii lor indeosebi, fiindci au arut o Snutii morali demn5, dar a trec la o compara$e in care pe celilalt sd nuJ observi deloc 6i sI te observi numai pe tine este o necinste sufleteasci. CARMEN DT MITRIU: Deci, in momentul acel4 ca fligar, $tiau ca existii o rezistenF in munli.
ANTOME PLAMiDEALAT gtiam. Aveam chiar de g6nd, urii dintre noi, sa ne raliem acstor migciri daci am fi gtiut cum sA
ajungem la ele, degi era un mare risc, pentru cd nici nu qtiam unde ar trebui me$, nici nu gtiam ce incredere se putea avea in aceste grupuri, cici erau infiltra$ agen$ ai Securit?i$i. Aga se lnt6mpl6 cn foarte mulfi dinfre ei au fost impuqcafi, fiindci au fost fiirlali de cei care erau infiltra$ de Securitate in aceste organizalii. CARMEN DUMITRIU: Iar Secudtate4 la raemea acee4 era alcituit?i din comunigtii veni$ din Uniunea Sovietici.
Bineftr}eles. Lucrurile acestea se pot vedea bine din cir,tile pe care le scriu acum cei care au fdcut parte din rezistenF din mun$.
ANTONIE PLAMADEAL,I,: Foarte rar, de frici" pentru ci nu yoiam sil-mi angajez familia intr-o ancheti in care ei nu ar fi rezistat si nu spuntr unde sunl A$a cA, in cea mai mare partE din ace$ti $ase ani de fugi, familia nu a $tiut unde sunt. ii aparam
in felul acesta.
AI{TONIE PLAMADEALA:
CARMEN DUMITRIU: Enfi 6nIr, la ce vi gdndea{i? Care putea si fie orizontul, sd fugili toat'via,g? ANTONIE PLApfAneef,A: Nu. Orizont era. Nu puteam crede, nu puteam gdndi serios cd un astfel de regim ciil[u s-ar putea mentine mult. Gdndeam, de asemenea, de ce si n-o spun drept, ci totu$i americanii vor veni, ci e imposibil ca americanii si ne fi v6ndut... Nu gtiam nimic de Yalta qi speram cf, va veni o m6ntuire. Nu voiam neaptrrat si fim eroii acestei m6ntuiri, dar si nu fi fost triditorii acestei mentuiri!
145
t44
ANTONIE PLAMADEALA: M-au intrebat unde am bagajul. Pdnn la urmA s-a dovedit ci vroiau realmente sf, md
ajute. M-au intrebat: ,,Ptrrint, unde ave$ bagajul?" ,,La metocul Spiridoniei din la5i". Zice: ,,Bun, cam pe unde e asta?",,Pii, hai ctr vi conduc eu". M-au urcat intr-un Gaz c.arc a$tepta la poartii. M-au urcat intre ei, iar eu l-am condus pe gofer pini am aiuns la metoc. Metocul este o casi a unei ministiri. Acolo am spus: ,,Uite, aici. Am un cojocel, am o ctrciuld". ,,Este tocmai coea ce vi trebuie", cdci eratArziu, era octombrie. $i m-au lisat s[ intru. Puteam sA ies pe o ug6 din spate qi s[ dispar, dar mi-am dat seama ci nu mai e cazul. Nici nu $tiam, de altfel, daci pe acolo n-ar fi fost unii care str vadl ce miqcdri incerc eu, a5a incat arn intrat in camenr pe catre o ocupam acolo. Era o maicl de serviciu, maica
Benedicta Braga. I-am fdcut cu ochiul maicii 5i i-am spus: ,,Maici. ai grija, di-mi ce crezi ci ar fi nevoie pentru mai multil vreme!" 9i maica mi-a dat cojocelul ei. Ea era a54 mai voluminoasd, eu aveam o cdciuld gi cred cd aveam qi un fel de palton. Ea gi-a dat seama despre ce e vorba, mi-a urat sdndtate, am iegit pe uqi qi am urcat din nou la ei in Gaz. En in 1954. Au fost politicosi, m-au a$teptat acolo qi m-au dus direct la Securitate. Nu mi-au pus nici mlcar ochelarii aceia care se pun definuflor de obicei, c6nd ii mutii dintr-un loc in altul, ochelari de tabl6. M-au dus p6ntr am ajuns in fap unei porti de fier Au claxonat Poarta de fier s-a deschis qi am intrat in curtea inchisorii. Am mers mai sus, aga, poate weo 30 de metri, acolo m-au dat jos, m-au dus intr-o camerS, mfau luat centur4 mi-au
148
si mA intrebe: ,,pirinte, dar ce venili, cand ali fost arestat?,, ,,Azi, acum". ,,Cum, chiar acum?" A urmat o discufie foarte interesant4 din punctul lor de vedere, pentru a alla ce este afara. Eu, c ugdr fiind, din picate, nu prea citeam toate ziarele, inc6t nu le_am 6st de prea mare folos, si le spun dac6 vin americanii, c6ci pe ei asta ii interesa. Dar totu$i le-am spus: ,,Uite, vin de la o reieplie. A fost patriarhul cutare. incolo e a5a gi a5a,,. Le-am spus d-espre viafi, ln geneml. Am rlmas acolo caFva ore. Dupfaceea, i_a deschis uga qi un soldat mi-a Iicut semn sd ies. Am ieqit. M-a luat de bra1. Aga se lAcea" te lua de brat. Am plecat cu el. Am intrat in camera in care imi ldsasem hainele. Mi-am imbricat dulama la loc. Nu $tiam ce se int6mpli. Eram derutat. M-a dus pe un culoar. A b5tut Ia u1i. Am intraticolo. Mi s-a spus: ,,Lua{i loc!" Era un ofifer de securitate imbrlcat in uniformi. ,,Bund ziua!" zic eu. ,,Buni ziual', zice el. ,,Lua!i loc pirinte!" Iau loc. El a rimas la birou. Zice:,,pdrinte , s6qtili cdnu am nimic cu dumneavoastrf,. N-am nimic sd vd intreb. Noi am primit ordin si vi arestiim. Nu qtim nici pentru ce v_am arcstat. In seara aceasta veli pleca la Bucuregti,,. ,,Domnule ofiler, dar de ce m-ali arestat?" Asta a fost prima mea reacfie, prima mea conversafie de delinut. Am pus intrebarea asta pAni l; ultima zi, p6ni la eliberare, inclusiv tribunalului: ,,De ci m-a1i arestat?.i N-am recunoscut nimic. N-am recunoscut nici organizalia din care lEceam parte, nici ziarul, n-am recunoscut nimic. Coposu mi-a spus, mai tArziu,la anchet?i: ,"pdrinte, daci il iei pe nu, sa_l -Ei lii pe nu.in brate pdni la sfiirgit, cA nu au ce-li face. nu gtiu dec6t ce le-am spus noi". $i asta mi s-a demonstrat, dupi aceea,
r49
Amintirile Mitropolitului Antonie PlSmidealtr Zice.l cA era adevtrrat. ,,De ce m-a[i arestat, donmule ofiler?" te lntrb' poarc 9nl ,,Pirinte, nu gtiu. Eu te-am chemat sa mult mai mull Etti deja ,i".".#. Dar trebuie si-!i spun p!$n pe condamnut la qapte ani temnili grea"' Eu am flcuto esti speriosul. Am spus: ,,Chiar sunt condamnat? De cend?" ,'Pii' de ce nu m-a'ti prins p6ni acuma? din lgai'. ,,Pli, "iJr"t"tfost la lumina zilei' Eu vin acum de la Ministirea not utn De ce Slatina sii iau parte la o masi cu Patriarhul Bulgariei' ani'.de tn-u1i ptint de ibia acum, puteali si mi prindefi de Sase las6, sa nu mai, intrdm c6ni mi-a1i spus ci sunt condamnat?" ,,Ei, m ,rnen ,ot"fe astea". Adevirul e cl eu eram cu nume schimbat' pdni Eram Antonie, iar in proces eram condamnat ca Leonida 9i si fie 9i un c6nd au frcut ei identificarea-.. S-ar putea ca la miiloc convingerea' cA !otu91 denun!! Eu revin la ideea, ca si nu zic la
ta un moment dat a fost un denun!.
e de fapt Leonida
hUa"it. O s[ v6 luati si reshrl lucrurilor, cici o si plecali indatii la Bucuregi". ,pine';. Nu mai $tiu dacl m-a mai dus in.celuli" fapt e ca am inu-ar intre aceea$i doi ofileri, carc m-au dus la.Bari' M-au dus la garl. Au urcat cu mine in tren ln compartlment ei, erau trei locuri libere pe o parte. Eu arn stat in mijloc 5i spus: ,'Ptrrinte, noi n"car", p" caf" o parte. inci din maqini mi-au o str meBem cu trenul la Bucureqti! Vi rog sE fili foafi atgnl Dumneaioastri nu ne cunoagte[. Noi avem nigte ordine precise naci incercag ceva ln tren, noi vom fi nevoi$ str luim misuri 9i' un uite, avem aiii revolvere. Deci, mergefi cu noi la Bucureqti ca cedBan obignuit. Discutagi ce vre$ 9i cu cei din compartiment' Daci vreli Si v[ duce$ la WC, vi duceti' Unul din noi o si iastr' ca din int6mplare, pe coridor' VA comportafi ca un cetitean liber". $i aga am {bcut' ,q. uiu* ln Bucure$i. Ne-am dus la Comenduire Exist4 pe vremea acee4 in fiecare garl o comenduire Ne-am dus acolo' 'srau numai militari. Am sat doar cAteva minute gi au apdrut doi
150
vi
preSaUF'
ni1{etj
nici nu 9i-au mai luat la revedere! Eu nu giu dac6 am mai zis ceva. Ceilalfl doi m-au luat la bra!. Am iegit de la Comenduire, am iegit din Gara de Nord. Ne Etepta o ma5ini gi a fost pentru prima dati c6nd mi-au fost pu5i ochelarii de tablS_ Unul stiitea de o parte Si unul de cealaltil parte cu mitraliere sau niqte pugti automate. Mi-au pus ochelarii de tabld cu care am rimas p6ni seara- At6t cat putearn vedea eu pe la marginea ochelarilor di4 cred ci lnt6i am mers la Inteme, unde est acum Senatul. Dupi aceea, am plecat tn alti parte, cred ctr la Rahova, de unde trcbuiau ei sil mai ia nige dosare. Aga a spus unul dintre ei. ,,Ne oprim str luim nigte hdrtii de aici", Duptr aceea, iar am mers mult cu magin4 pdni am ajuns intr-un loc unde mi-au zis: ,,Scoate-f ochelarii!" Mi-am scos ochelarii. C6nd m-am uitat eram ln fata Fortului Jilava. L-am recunoscu! ag4 dupi descrieri. inainte de intrarea prin portile
propriu-zise, erau nigte cabine de lemn, a;a cum ar fi cabinele unde cucoanele intrd sd-qi probeze rochiile, adicd de mdrimea asta erau. M-au bdgat acolo. Au inchis uga Era din lemn virui! din sc6nduri; mizerabili- Pe jos erau fecale. Bineinples ctr nu era nici un sciunel. Nu era nimic, Au inchis uqa pe afari cu un z.ilvor 9i m-au linut acolo pAni sear4 dar p6nd seara tlirziu, p6ni dupn ora nouA, h picioare. Dupl on noud s-a deschis zdvorul gi zice: ,,Ieqil" M-au luat deja altii, tot a5a de braf, fdni ochelari. S-a deschis nu poarta mare, ci o portili ln poarta mare de la Jilava" Am intrat. Arn vizut fortul, atunci am vezut Fortul Jilava pe dinafard. Am infat pe intrarca principald- Era o intrare mare. Meryeai cifiva metri, dupi care lncepeau partea stftrgd gi partea dreaptii a fortului . Am aflat, mai pe urmi, cA partea dre ap1d, en a celor care se allau ln proces, iar partea stiingi era a acelor care trecuseri de proces gi eventual urmau si se elibereze. Am trecut gi eu rnai intlii in pafiea dreapt5, m-au dus la celula 9 din Jilava.
Ei binuised
cA eu
voi cere
se am un proces.
l5l
in inchisoare, pliinea
gi ordinea la
WC
se
trlgeau la sor{i
S-a deschis o ugi- S-a tras zivorul. M-a impins iniuntru. A tras zdvorul la loc qi a plecat. Eu m-am vdzut intr-o celuli rotundi, cu paturi din lemn suprapuse, nu din fier, priciuri le ziceam noi. int6i m-au dezbr ca\ dupi ce m-au scos de acolo, din celula aia ingusta, 9i m-au dus intr-o carner4 mi-au luat hainele gi absolut tot ce aveam. Mi-au lisat bocancii, dar gi haina preoteascd mi-au luat-o, ba chiar doui, c[ veneam de la o ceremonie. Le-am depus la o magazie. Le-am reprimit dupi doi ani, mucegaite, qifonate gi nenorocite; nici nu le-am putut imbrdca! Au sirit tofi de pe priciuri sd md intrebe care ce mai scrie in ziare, care cand vin americanii. Nu qtiam nimic. ,,Pot sd vi spun ce mai scriu ziarele: cd mai e o conferinli in cutare loc, ci mai e o conferinta ln alt loc, cl acolo se aduni rugii cu cutare, dincolo se adund englezii cu nu gtiu cine. Dar mai mult decAt asta nu pot sA vA spun". Cred ci au ras de mine gi in sinea lor au spus: ,,Vai de capul lui. Ce politic o mai fi $i esta?" Dupd aceea ne-am prezentat, nu-i lin minte pe to$, dar ne-am prezentat dupA aceea. Le-am spus: ,,Sunt celugir de la Ministirea Slatina, unde starel e un mare cdlugir, pirintele Cleopa. Am f6cut Facultatea de Teologie. Am fost condamnat in lipsi acum gase ani la gapte ani temnifi grea, Si m-am tot ascuns p6ni azi, c6nd m-au prins". ,,$i cdt spui cd te-au condamnat?" ,,$apte ani temnila grea!" - am spus eu cam cu emfaz6. Unul dintre ei mi-a spus: ,,C6t? $apte ani? Pii, asta inseamni cA n-ai lhcut nimic pirinte". Pe cuv6nt, fdri glumd gi exagerare. Ei aveau fiecarc c e20,23 de ani. Erau adugi de pe la diferite inchisori din .tari pentru rejudeciri de procese sau ca sd fie martori in unele procese ale altora- Pe urmi
Mi-au dat gi mie un loc pe un prici. Ldng6 cine credefi cd aln cezut? Am cdzut l6ngi profesorul avocat Emil Hateganu, ultimul pregedinte al Partidului National TAr5nesc, unui din naivii care au mai crezut in democra[ia sistemului gi care a acceptat sA ia presedin$a partidului dupi ce Maniu qi Mihalache fuseser[ inchigi. Cred ctr erau deja la Sighet. Eu am stat l6ngi profesorul Hafeganu. Era fratele lui Iuliu Hafeganu, doctorul. Dincolo de mine era un domn pe care il chema Emilian Angheliu, care in fiecare zi ieqea Ia uqtr (noi aveam nigte tirlici de lemn, care se dldeau fiecirui definut) gi lua un papuc din ista de lemn qi bdtea cdte o ortr cu el ln ugd. Bitea disperat in uqd gi spunea: ,*Asasinilor, dafi-mi drumul, scoate$-mi de aici! Eu sunt comunist din pruncie gi voi md finefi ln inchisoare,,. Fusese, intr-adevir, coleg de celuld la Doftana cu Gheorghiu-Dej. Era comunist vechi. Fusese lndati dupd 23 august ministrul Sporturilor. Dar a fhcut parte din prima echipi care a dorit desprinderea de Uniunea Sovietici a comunismului rom6nesc qi s-a ales cu lnchisoare! Dupd aceea, sistemul afari s-a schimba-t, desprinderea do Rusia s-a IEcu! iar lui tot nu-i dideau drumul. Dosarele veneau la dnd, cd erau a5a de mul1i, inc0t greu venea rdndul dosarelor gi i-au dat drumul dupi ce m-am eliberat eu. M-au dat pe mine afari din mdnistire, am ajuns muncitor la Mase Plastice gi mdncam la o cantintr din Hala Obor Cu cine credeli ci m-am lntilnit? La o masd de patru, la masa de amiaz!m-am intiilnit cu Emilian Angheliu, fostul meu coleg de celuli Si de pat, str zicem, de prici. Ne-am vizut, ne-am imbraliqat, eu clluglr dat afari acum de peste tol el comunist dat afar.i de peste tot! Cred ctr el era muncitor la Mecanictr Finl. Nu l-au mai relncadrat, nu i-au mai dat post de incredere in noua structura guvemamentald. $i era gi el muncitor, probabil pe Ia Mecanici Fin6, pe undeva prin vecini gi lua masa qi el tot acolo. la cantini la Obor
ne-am acomodat.
t52
153
X".
cunoscut cumva pe tata?" ,,Sigur ctr l-am cunoscut, am fost coleg de celuli cu el. Uite bdiete, o sd te angajim. Avem o fabrici de
clopote, avem un atelier de tlimpltuie gi te angajim acolo". $i l-arn angaiat Asta se cheamd coinciden{i- Deci a5a s-a int6mplat
la Jilava.
ii
colgl cu numdml $apte, sau spunea 4 $i primea colfltl cu numirul 4. De ce? Ca nu cumva vreunul sd fie favorizat cu
revenea c6teva grame in plus la collul de p6ine.
O problemd erau tinetele. Vi imaginapi tinetele pentru feburile naturale... Pentru tineti, de asemene4 se ficea inscriere. Se zicea 1,2 etc. Fiecare spunea dupd cum se simlea de prcsat. Eram cel pu$n 21. Tineta era o problemtr... Unii se puteau descirca mai uqor, unii mai geu. Era un dezastru... Iar nu depa(, era tineta cu api, de unde se bea aptr imi pare riu cl rebuie sl vi spun, pentru cA e !.ulgar, dar tot apa se intrebuinla gi la curi$re, cd nu era hirtie igienicd... Astea erau lucrurile cele mai ienante!
155
exerciliilor. N-ag zice cA am fost un tocilar, v-am spus cA eu am f6cut seminarul fdrS str invdf nici un manual niciodati- dar engleza am simlit ci trebuia st o invi[ 9i am lolosit o mebji" ag zice, comodi, gmechereasci- Pe care mi-am desav6rgit-o dupi aceea gi s-a dovedit a-mi fi foarte folositoare la conferintele intema$onale la care am participat, la care lntotdeauna un ortodox trebuia sd ia cuv6ntul...
Amintirile Mitropolitului Antonie pltrmEdealtr traduc acuma... $i aceasta, trebuie sd recunosc. datorittr
160
l6l
cineva
compus-o eu impreuni cu pArintele petroniu TAnase, care e la Athos; a semnat-o pirintele Cleopa, stareful; scrisoare in care, ln vreo 20 de pagini, le aritam maicilor de la Vladimiregti cA se aIItr din punct de vedere ortodox intr-o erezie". Deci toate discu$ile noastre erau pe subiecte, pe teme strict religioase care nu pot face obiectul unui proces. pe linia aceasta am descoperit eu cA este cea mai buni apinre gi, intr-adevir, aceasta a fost cea mai buni- ,){u, dumneata ai fost acolo pentru cA erai legionar sau pentru ctr te formai ca legionar ln momentul acela qi te duceai si te instruiegti pe ldngi maica Mihaela". ,,Foarte interesanl Pii, atunci gi pf,rintele Ioan era
ce?" ,,Eram ln conllict cu ei". ,,Cum adici eni in conflict cu ei?,, ,fdi, uite, sd vA spun eu. Dacd nu $tifl, cercetafi. C6nd eram la Slatina am scris MinA$irii Vladimireqti o scrisoare, pe care am
acum
fi
,,Nu, nu, dar el qtie de ce veneai dumneata acolo". ,,$i a declarat el c[ eu md duceam acolo sA fac legionarism?" ,,Pdi, cam a5a'. Apoi zicea: ,,Bine, du-te!" Te lua qi te ducea la celuli. Peste o jumitate de ori vine din nou soldatul, m6 ia de la celuli 5i mi bagd in alt?i celuli. C6nd mn duc acolo, pArintele Ioan de la Vladimiregti. Nimeni altul. O misup cu doui scaune, pdrintele era la misu{i... Probabil ei gi-au pus aparate de ascultare, cd m-a bigat acolo qi cel care m-a bagat doar atat mi-a spus: ,,Ei, acum inlelege-te cu el. Ci el spune urur gi tu spui alta". M-am a5ezat acolo, i-am fbcut cu ochiul lui Ioan qi am lnceput eu: ,,P6rinte loan, am discutat noi vreodatil altceva in afarl de teologie?" ,,Nu, n-am discutat niciodat?i nimic altceva in afarA de teologie". ,,fi-aduci aminte ce anume probleme de teologie discutam?" $i el a lnceput si spun[ le Stia, ei citiseri scrisoarea noastri: ,,Era in leglturA cu imp[rta5ani4 era in legdturl cu lipsa de spovedanie' era ln legA$ra cu pAcatele mari pe care noi le obiectam, era in legtrturA cu spovedania colectivd cu care dumneavoastri' cei de la Slatina, nu erali de acord, era$ pentru spovedanie individuali". gi, md rog, ingira- $i a5a l-am provocat la o disculie de vreo doui ore, dar in care s-a limitat strict la probleme teologice. C6nd aproape sA terminlm, ci am socotit cd nu ne-au pus degeaba sa ne confruntiim unul cu altul, ei credeau ci Ioan o sl md acuze. Or, Ioan a fost destul de deftept $i nu m-a acuzat, de;i ar ft awt motive s-o faca. La un moment dat au intra! apoi l-au scos gi l-au dus in celula lui, aceea era o celuld de ascultare probabil, de unde ei au inregishat toata discufia noastrl Iar mA scoate intr-o zi din celuli Era un scaun cu fala spre perete, invers, ca eu sl stau cu fafa spre perete. Aqa mi s-a spus: ,Afeazi-te cu fata spre perete!" M-am ateza! s-a deschis u$4 a intrat inc6 un soldat cu altcineva care i-a spus: ,'.A;eazn-l 9i pe
c[ e logionar".
162
163
Amintirile Mitropolitului Antonie Pltrmtrdealtr $i apoi a spus: ,,O si rispundefi pe rand. Afi fdcut parte din migcarea legionari?" Eu am intors capul str vld cine e celllalt. En Bragi Roman, care acum e
Asta cu fafa spre percte!"
arhimandrit la o mtrntrstire ortodoxi de maici din Americ4 coleg de-al meu de teologie. ,,Nu intoarce capull" ll vizusem deja" aga lncdt qtiam cu cine mi confrunt. Acelagi ofiBr cu pirul alb: ,,Tu,
Pltrmideali..". ,,Domnule ofiler, eu n-am fdcut parte din migcarea legionard din simplul motiv ci n-arn awt varst4 iar mai tiirziu n-am awt de la cine si lnv6l pentru ci a venit regimul comunist. Nu-i a$a, pArinte Braga ctr niciodati n-am
discutat despr aceastil problemd?" Maiorul a sdrit de pe scaun: ,, De ce ii sugerezi rispunsurile lui Bragi? Dacd mai faci o dati
H;"1, ^
M5. gindeam punel" vtitt*tu'in ce Dostura o A atezat-o h locul -'l,,c-.r ne maice. t-a scos ochelarii
H;il*
*a"'.i*".!'rnaintegifoartenoliticosincepeconversa.uacu i'i,r'""rn
il
Pt;::Ti;f[:#'ff:ffi fffi3ilii
.
ag4 o pdpqti!" Dar Bragi a 9i lnfeles. Din felul in care l-am lntrebat a infeles c5 eu nu am rccunoscut nimic Ai c6 el trebuie si meagi pe teza mea Cd nu avea cum altfel. $i Bmgi a
cu un Jil i"r"*"tii ,uitittntut"' in leea$ra p#nt? oarecare o: uo ^it'""l"tt'i* aace l-ai cunoscut-pe ]i't1d:1 "ira*iJ.Ja". ,,Da domnule anchetator' l-am ilffi lb:: Cum l'ai cunoscut?" -Pli ? cunoscut". ,,Deci l-ai cunoscut' este pare ca el mai multe ori' Si #il;i ;ilanastire aescrisorii care ne-asefost-.trimisi de im"i'*i- it". autorii indreptilm ni$te sre$eli"'-Aceasta ;ffi#;; ii*ino ln sl ne Zice:,,$i ai Doate in alte imPreiurari'
Pe
caz'
migcarea legionard. Eu sunt mai mare ca pirintele cu vreo 4, 5 ani, eu am fost ln fr{iile de ftpa" c6nd d6nsul nu putea fi, iar duptr aceea nu a putut fi vorba nicioda0i de refacerea legiturilor legionax. El nu a fost, pur gi simplu, legionar". A tras o lnjuriturit, a sunat, au venit doi soldafi, unul m-a luat pe mine, altul l-a luat pe el. Iar mA scoale. ,,Vdd c[ cu dumneata nu ne putem lnFlege. Vid d ai luat pe ,pu" in bnfe gi o tii una pi buntr. Si qtii ci noi cunoa$tem tipul. Ce crezi cA noi, in istoriile noastre, n-am inviFt de tipul care-l ia pe ,pu" in brale? Tu egti tipul care il ia pe ,Iu" ln brate, dar o sA te facem noi si spui adevirul". ,pomnule @lonel, eu nu gtiu regulile gi lecliile dumneavoastri gi nu gtiam c6 existi o categorie a celor care il iau pe ,pu" in
nu, n-am fdcut parte din migcarea legionari". ,pine, bine, ia vino aicil"... Se scoaltr de pe scaun, se di deoparte gi zice: ,,Bagtr-te sub birou!... Asculti! Bag6-te sub birou gi dacl faci o migcare, te impugcl" $i m-am
bra{e, dar eu spun adevirul,
vi
ci
j';l':fr:ii+S
tof cae
ffifi;;tJun stai ateu, monahii' sigur iiililiiiJ"t",;p romineascl"coincdt ceva sici noi' fi de nu puteam asa acoJ
un stat intreaga
* pi,itil n ae
165
r64
_
Oir.ut i
cu ei,,cu- am6ndoi,'. ,,Mulfumesc foarte mult. SofAat, a;_ol. maicd!" I-au pus ochelarii 9i au scos_o. Dupi aceea s_a sculi, s-a.dat la o parte, zdmbitor, jovial, vorbind ihiar mai frurnos cu lhaute: ,,Poftifi, scuzali-m5 pirinte cA v_am pus in situatia aceasta neplf,cutii de a sta sub birou, dar cu dumneavoastrA am ajuns la concluzia cd nu se putea altfel. L_ati luat p" "iJ f,, brale fi o lineli tot aga qi ne-am dat seana ci trebuie $i v;punem in fafa unui fapt imptinit, in care sd auripi cu ;i.di; dum:neavgasfa ce ati ftcut" ce se spune, ce se $tie, ca si nu mai avefi posibilitatea sA spune$ la orice intrebare nu,l Avea dreptate! Ei, atunci am avut eu o inspirafie geniali. Eu ascult6nd de acolo, eram foarte atent la ce ,p*ru .-uiaa Sg* ca nu mi-a.convenit cdnd a spus ci am a!,Llt disculii anilsaa"le. anucomunlste, ci ne gindeam la restaurarea unui stat romdnesc creqtin. Cdnd am auzit ast4 sigur cd m_am speriat. ELi_;;p;., .,,qr auztt-o pe maica, prietena matale, ai auzit ce a spu, nariliA, ai vazut cA m-an purtat frumos cu ea, ai vizut cd nu i_am poruncit, ai v5zut ca am ldsat-o si vorbeasci liber, ai ua.rt i recunoscut ce ali a!,ut toate acesle disculii, "i ei. ce mai spui acum?" Atunci am anrt o inspirafie teribilA M_a a5ezat Uin riou n rocut malcl, ca si fim fap in fap, gi eu, z6mbind. i_am sous: ,,Domnule colonel, sunte[i jurist?" ,,Binein1eler.. ,,Vu ,a lrminat Facullatea de Drept?'. ,,Bineinleles,,. "J "ti ,,E" irr i"J dumneavoastr4 ca jurisl, n_a$ avea curajul sI prezint in instanfai o declaraFe ca a maicii,'. ,,Ei cum, n_ai auzit ce_a spus? poli sA negj ceea ce a spus ea? A fost o declara{ie libeni,,. ;; ,,N;, altceva. Avefi dosarele noastre pe aicii,, ".d ,,O", "1 .iltT! aici". ,,Vi rog sd luali dosarul meu dosarui lri 9i El s-a dus la dulap, a scos dosarul meu pe a f ui Sraeil u?nli si cu. am6ndoud la birou 6i atunci eu am spus: ,Acum, j6pru1, colonel, vi rog si v6 uitati cdnd am fosi eu i" VrJi.f"$, sl
acord cu un asemenea stat, carc incepea sd se organizeze la noi,,. ,,gi ati avut aceste discutii cu ei?,, ,ba, urn urnit
*.rt.
si
spun,
domnule colonel. Eu in locul dumneavoastni n-a! avea curajul si prezint o nsemenea declarafie in insanfi. Cum vefi spune onoratei instante cd pdrin$i Bragd gi Antonie la datle... separat, au awt exact aceea$i disculie cu maica Mihaela. Nu se poate. Nu e logic, nu e posibil. Puta sI aibi cu el ni$te discu$i, cu mine alte discufii. Dar ea a spus: ,,Am awt discufii cu d6n9ii". Nu e logic, domnule colonel". M-a injurat Si m-a dat afartr Soldatul m-a luat, mi-a pus ochelarii qi m-a dus la celul5. $i aga nu am fost implical in procesul Vladimiregti. DRAGO$ $EULEANU: Sub ce acuza$e ali ajuns in
insanF? ANTONIE PLA*fAnnAli,: Acuzafia din lusti$e era cea veche: cd am participal la organizalii anticomunisle gi contra ordinii sociale, articolul 209 din Codul penal. Deci, el, ca jurisl Si-a dat seama cA astea nu se pot spune in justife, cA Asta spune
gi acolo ce a spus aici.
** Ro#-;;;;"
ANTONTE PLAMADEALA: ...maica n-a min$l" a spus adevirul. A arut discu$i similare, dar teza mea en ci nu pofi avea discufii in aceea$i termeni cu doi inqi la date diferite. DRAGOS $EULEANU: Una era discufia intre doi oameni qi alta era disculia intre doi legionari. ANTONIE PLAMADEALA: Pii, sigur DRAGO$ $EULEANU: Dar ml scuzafi ci vi lntreb eu acum, dumneavoastrd ce discutafi, de fapt, cu maica? ANTONIE PLAMADEALA: Ce discutam? Discutam de toate, dar maica gtia despre mine cA sunt anticomunist $i eu qtiam despre ea ci fusese legionari. Discu$ile noastre erau
167
166
mn[lt. DRAGO$ gEULEANU: Va[i apiral libertarea! ANTONIE PLAMADEALA, i{r-u, aparar tibertarea *r",.i11 lntr-un regtun ca cel de azi, diferenia ;; ;;il;;
politice ale orictrrui popor. Dovadii ca a[rnci rala, aa, p_ot-si edste 200 de partide, cu 200 de ideologii AA ca o persoani sA lie aresta6. putream si fiu arestat pe drcit a*l fi. ficut.vreo crimA, dar pentru ce an "" Uir.utut oiri" fu.,irri-*-.i obiect de justilie mititartr, aga inc6t imi pe"rila^ oscutat:rcest lucru. Adevirul este cA, din cauzl cI toti simteam ci_trtrim lntr-un regim de lipse de tibertate, p;;;-;;ri
Amintirile Mitropolitutui Antonie pltrmideall despre. modul. rezistnli impotriva comunismului. Asta era _de ctar. $t drscuFile cu Bragi au fost Ia fel. Pe wemea aceea nu se cultiva in justifie, din pagen definutului, din partea acuzatului, adevrnil. G;;d..";;; ny je con{amna pe drept! Noi aveam congtiinfa .a ou .aica, ru:l Noi eram pe linia celor mai autentice tmditii ln TevAr.
gtde;;i";;;.
J;;i, ;-; I ;
ANTONIE PLAMADEALA: Pdi eram la Jitava" lnvipt de Emil HaFganu, avocat de profesie $i mare avocat, am fecut o cerere de rcjudecare a procesului pe motiv cn in 1949 fusesem condamnat in lipsi 9i, deci, n-am arut posibilitatea s6 mn apar. Am a$tpat cateva luni pand a venit presa lnchisorii din Jilava gi mi-a
spus: ,,PArint,
sentinJei
gi
reclrul". AceasE hsemna anularea rejudecarea. Dar judecarea procesului din nou
s-a aprobat
presupunea o etapn prin carc eu nu Uecusem; eqa de anchetil Deci lnainte de a mtr trimite ln tribunal spre judecarea procesului trebuia si trec prin ancheti, penhu cA anchet4 respectiv Minislerul Securitilii, tsebuia si dovedeascil cA eu am fost condamnat pe
&ept. M-am tezit luat de la Jilav4 tot cu ochii legafi, dus undev4 deschisi o ugtr, scos ochelarii de la ochi qi lmpins lnto celuli in care erau vrco zece iryi. Nu erau patui, erau nigte priciuri, aga pe
pirfi ale camerei, de lungimea unui om. Astea erau de cimenl Pe partea asta era u$4 pe partea asla nu enr nimic. C6ird am infrat eu erau acolo poate vrco zec delinufi. Miau frcut gi mie un loc.
trei
$tiu cd mie mi-a venit locul l6ngl Camil Demetsescu. Camil Demetrescu cel care ln L944 a flclrt legitur4 el era agent diplomatic qi a ticut legilura dinle guvemul de la Bucuregti gi madame Kolontay, ambasadoarca Rusiei la Stockholm. El a dus tratative, a purtat corspondenF cu madarne Kolontay penfru iegirca noasE[ din rizboi. Ei bine, eu am pica! deci, ln celuld l6ngi domnul Camil Demefescu. Iar la doi ingi dupi mine era Comeliu Coposu. Sigur, am f6cut cunoginp cu fiecarc. Cine egi? Sunt pdrintele cutar, de la ministirea cutarc. l,a ora aia nu sa fticut
168
t69
,,";;;ilil;
3^r",'ti,m"Jp.;;;;#T:,lilT'*:oHl;*ffi: qare line $i si vedem aici neam in[ahir aici,,. A" ,Ja catir^ig mediumice?,,Care ";;;il;;;#,; ;;-d;.;#,il"# #i: ;fl?r' ".:i#if t;'ffi ?l#m. J r_.{,.i{
atngi
#. ,ipJ*;;;_r*ffi,L C;-.;i;;;;" tui..co-posu? El se credea meiiu;i p. noii ffi riTo-Jffi;#I" calirigi mediumice sau nu. gi a Acur qi .,rnil;;;;;;;:;;,
griu cum ii o si vd minfl "t.rnapoate de ce? _Tlld": poate gi pentru ca domnul Conosu s6 se distreze. dar ny
ANToNTEpL.,{v.,Lnner,A:
Tai
eirii"ian u*i_*
fort"f
t.i a-tiilritilul
fdcut tot ce [-am spus eu p6ni la ciderea pe pat". Cei din celuli erau numai ochi qi urechi, nu le venea si creadi" atunci am repetat experien@, dar de data asta altfel. Era acolo un $i invifEtor din Mammure$, am uitat cum ll chem4 un om trecut prin multe suferinte. Avea pregititii gi el gamela pentru ni$te leclii fi spune: ,,Domnu' Coposu, eu nu sunt sigur ci dumneata i-ai comandat pdrintelui sd faci ce-a ficul ia spune-mi dumneata ce-ai si-i comanzi la ;edin.ta umAtoar gi eu scriu pe gamel '. Spune: ,,Am s6-i spun si se ridice, am si-i spun si o ia la dreapta, am si-i spun sd o ia la sting4 am sd-i spun sd meargd inainte, am si-i
creier mi-a permis si lucrez asupra creienrlui dumnitale prin contactul acesta, prin mdn4 li egi un medium extraordinar. Ai
spun s[ se a$eze pe pat dupd aceea am si-i spun sI se intoarcd pe dreapt4 pe st6ng4 dupi care si se ridice inapoi". Asta am aflat tot
ly.! C:t,
exercifli de asrea mai ficusem, $i o cilugdr fiinA h primii fa Slatina. Zice: ,,pirinte. nu va e"6nAid h ceva imi faci un mic semn cdni
careva pe care le ldcusem
lu.te
aceste puncr ale mainii tui si OJg.*r. mAjnii mele. imi spune: .,parinre, Iii 1.
iliri-"irrr'*.#
n
"i ;;;;;il;l
sA
g6nde5ti absolut
la nimic, fa-F'e"f
*"rrli_?
va sDun
1fli9.-.O:*t
d;;.;l;;ffil;
'f
# ;;#,;
de la Coposu care zice'. ,$cuma, pirint, v-aq ruga din nou relaxare total6" $i am repetat experienp. $i am frcut exact ceea ce scrisese el pe gamelA Atunci i-a convins pe to[. Pe mine m-a convins cI sunt un receptor foarte putemic, iar pe el c[ este un transmititor foarte putemic. Ceea ce s-a gi dovedit, pe um4 in activitatea lui politicS- Ei, a5a m-am imprietenit cu Coposu. DRAGO$ $EULEANU: Dar c6t timp ag stat cu el in celuli? ANTONIE PLAMADEALA: Trei luni. Sigur cn in dmpul
ista m-au anchetat.
sii"'*-r"#iia"i# l,1ll smFt nevoia stringenu sa me intind $i clipa aceea Coposu imi spr.me: ,,Gata" .*i ,raimipJ,[i
-#1'.;:;1ff :#l;;$;-H tnceput si merg ra "tgl,.';:i,,J;;;il?#fi dreapra, .l ;;;;;'il",;;'il; TT9, '" findndu-mi mereu de m6na L r,,*p"i,i'".,e;;;i;;*';H Tff :,il.ffffi igk "" e .$ezar pe priciul celd"li
ir
i*
,; hd;r';;;;"; * i
170
DRAGO$ $EULEANU: Unde dormeag tofi zece? ANTONIE PLAMADEALA: Pe r6nd, pe cimentul dla".. DRAGO$ $EULEANU: Trebuia si fi fost cumplit! ANTONIE PLAMADEALA: En cumplit! En cumplit! Uneori nici nu te puteai lntoarce. Uneori, cind se adunau mai mul$, intoarcerca se fdcea la comandi. Adici, unul spunea ,,pe dreapta", dupi aia spunea ,,pe st6nga". Trebuia str se faci intoarcerea tuturor dintr-o data, ca sd nu ne jenim unii pe altii.
171
**tjfl1illfi,rr,Ara{npar,A:
mi
Jenant... Fapt e
CARMEN DUMITRITJ: Am infeles' va inrcb at4 fu pLAMADEALA: Nu se puba fird, dar este ,^-_ lNloNIE
general.
cheme
pe
revin foarte repede ca si-mi rcintru ln rolul pe care mil fixasem. Ei, cateva le-am recunoscut. ,tste adevlnl ci ai redactat un ziar ,,Ecoul Basarabiei"?" ,,D4 domnule". ,,Pii de ce, nenorocitule? Poporul nostru sovietic care ne-a elibent de
cutare..". ,pomnule, v-a eliberat pe dumneavoastrtr, dar pe mine m-a fdcut si me refugiez din Basarabia rorndneascl". inc6t cu unii aproape ctr ajungeam la o invoiali $i anchelele acesle4 care durau trei, patru nopfi, acestea erau cumplite, erau obositoare. CAnd veneam a patra zi, tofi din celuli veneau sd-mi dea fiecare ce are, cate cev4 o bucalici de p6ine sau ceva care i-a rdmas de la o masA, ca sii ma intremez; mA lasau si dorm; nu fEceau giligie. Coposu mi intreba: ,,Ei, cum a mers?" ,,Domnu' Coposu, a mers aga cum mi-afi spus. Am rezistat". ,,Pdrinte, st gtii ci ai o forfn interioari putemica Dar bagl de seamd c6 au qi alte metode". Dupi cAteva zile mi cheami din nou la ancheti. Chemarea la ancheti cum era? Se deschidea celula 9i gardianul t arita cu degetul. Ttr veneai, inainte de a ie$i din celulS lfi punea ochelarii, dupa aia te lua de braf gi te ducea la lift. Te urca, te scotea din lift gi te ducea la camera de anchetil Dar asta putea str fie la miezul noplii, putea si fie dimineata, putea sd fie sear4 totul era imprevizibil in privinF asta" Eram la o astfel de anchetil ziu4 infri unul in cameri, in camera de anchetii intri unul solid, a.g4 cu m6necile sullecate. A, zic, ista-i Tarzan. Eu auzisem deja de la ceilalfi ci existi un Tirzan ln lnteme gi atunci c6nd dai ochii cu Tbrzan nu e a bine. inr-adevir, el em. Zice'.,,$i cum, mi, nu recunoqti nimic? N-ai Ibcut nimic? Tu crezi ctr ajunge cineva aici ffri sil fi ftcut nimic? Ia spune, cum stai cu pltrm6nii?"
i;
ochelari de tabli, dar odat?i arn ,nui n u.oio, .ilrl*o;;.fi1,:?.:'"uiva de ra senat, sau ce o care am fost eu, jos. Deci ma duceau la ancheri, 11 la un momenr dat, Coposu care era Ia reconfrunhre " spune: ,,Pirinte, ved ce vii 'u *iu Uite ce, oenro o?oLu anchet^i "u "int ascult2i ia'ine l,nT la inceput' spus aia so Fi' wo mai o dati' duptr aia n-o sa te creaae
1:T
.aco'o ou poi,e'
ci din
lnceput de a doua zi
si
;tri,:i#lt, ii;ffirix,ll:
;:;*;-'f.i*trrlrir:;i:tr:L*;ftTi.rnr ,a ,.i,""
;;;"il*.*;=
-CtIyqN ANroNrE pr,AuAonelA:
DUMITRTU: Nu dormeagi, nu vd odih.neari?
a?
rar patru ore! gi mA luau gr mi pisau la cap cu aceeasi l"or. T sr aceeagi intrebare la infinit, ca picatura chineze#. m c,ind, sigur cA mai aliDeam si
:li
,_
#A;; ;;H;il""
ffi:fJ
172
;::f,il
Hil:::ll,#T
t73
c6nd inirna?
ci ma injura! a iegit indaLi din s"," dr;;h;.'6d.ii sunat qi a intrat soldatul. Soldatul stjitea totOeauna #;;; stilea Ia anchete. Ancheta era condusd nu-aj d;;;;;;;;;:
Cred
prgbl:m,e.^Vad foarte bine,'. ,,.4i dureri de *p?;;N;;lom;;, puteli. sd lncepefi sI ma bateli. N_am nici l, As,.T" omoret! La astfel de intreblri detinulii tqi f".epra" ,i ii,i"a da, domnule, am Ia inim6, ."ta;'"rn lhngar.ef, fost bolnav de phmdni in tineref, ca si i se faca aluia miia Je tine qi si nu hotinsci se te batiA. Ori eu $tiam cA asrca sunt tot degeaba gi m-am hot?ir6t si bravez 6i am rdspuns la toate ,,nu,,. Nu, o-urn ,r_ra.-N" rni doare nimic. L-am surprins cu ,puteg sa incepeli
.l-". ""f,iii,
Ai
ceva la
Ujifl.
"rn';t;
.r;;;;;r;;i
"
soldatul, imi pune ochetarii. Zice: ,,Du_l l" fr,fa celuld toli, din nou, cum a fost? ce tr-u "if"U,,.inrr.Uur ce-ar raspuns?" Zic: ,,Domnule, a venit Tarzan,,. Coposu imi
:.lll4"r
din
(s-a 1e:cdtlal de ciorapii Ae iana,l, subfiri $i incalfi ciorapii d5ria de ldni. Vezi :umnrjale dac.i te ncap ln pantoll. Asta bafe la EIpi. O sd te lege cu mdna gi cu picioarele de ur lemn, un drug. a54 dupi aia tJin"a,1" ;i;1";; ra rarpr $r e groaz,:ic, dar dacd ai ciorapi de l6ni mai aienueazi
dureri".
rumtc... ,,Et, zice,.cu asta sA fdi cd ai procedat bine. Cred ca doar Fal enrvat, sa $tii. Aga inait nu gtiu ce o se iasi. Uite ce. odrinre
t"h.b.r,;;i;. S;;;;
pieptine, cu care era voie. Ei, bagajul dsta se lbcea lnh-un minut. ,,Dupb mine!" M-arn uitat la tofi, tofi mi-au frcut semn cA adic6: ,,Bag6 de seam6, tine-te tare". Coposu qtia ci de acum e precis experienta cu Thrzan. Asta m-a luat de mdn6 9i m-a dus pe un coridor lnainte, dupd aceea pe un coridor la st6ng4 a deschis o celul6, mi-a luat ochelarii 9i m-a impins ln ea. A tras u$q a tftN zdvorul 5i pe urm6 a disparut Asta era una din tehnici. Si nu existe continuitate, ca si nu-{i pistrezi rezistenfa $i sA ai mereu impresia ci eqti parisit, c[ e$ti aruncat undevq incdt nu qtiai ce se mai intampli cu tine. CAnd colo, mai era un definut. Erau celule mici, cu doul paturi suprapuse, dar cum si spun u, paturi de ciment, dar nu erau paturi, erau doud priciuri unul peste altul cat peretele, cat celula- $i unul dormea jos gi unul sus sau, daci era aglomerafie, dormeau doi sus gi doi jos. Acolo nu era decet unul, deci unul din paturi era al meu. Ei, am fdcut cunoqtinfi, a zis parc6: sunt inginerul cutare, parctr de la Caransebeg sau Tlmi$oar4 sunt $i eu pentru anchetii. Pe care pat il vrei, pe cel de sus sau pe cel de jos? Doamne, era aqa de amabil incdt mi-a dat pufin de gdndit
$i ceea ce mla dat de g6ndit din prirnul moment a fost faptul cA el ml lasi si aleg, daci el ml lisa sl aleg lntre sus sau jos, lnsemna cd el nu era fixat ln unul dintre paturi 5i cd era venit acolo pufintel lnaintea mea. L-am ales pe cel de jos, era mai comod, 9i am lnceput discufiile cu el. Mai lntii de unde e$ti, cum e pe la ministire, descrieri banale. Eu, de unde egti dumneata, de la Camnsebeq, pdrinlii mei sunt cutare, eu am fost student la cutare, eu din partea mea am fost student la cutare, arn fost la ministire, n-am {hcut nimic 5i mi trezesc arestat. ,,Ei, suntem intre noi. Cum, adici, n-ai f6cut nimic?" in clipa aia mi-am dat seama. Do:rmne, 6sta nu e ce pare. $i din clipa aia mi-am frcut un prognrm de disculii carc s-a dovedit foarte bun. Din ziua aia nu m-a mai scos la ancheti, ceea ce era completamente anormal. Eu credeam cd merg la bitaie la Tanan, cind colo am mers in
175
d;;.;iil'f;T;;;;
olbulig facuu dinlr-un $ervet, ain ceua in care av;-il;;:; pasli de dinli gi ce mai aveai, un lucrugor de-J ,A;; fi;;
AbrpS-I9". Pesre o jumatate de oni se deschid. ,,Tu, fd-{i bagajul1,, "$" BuCu]ul inseamnA si-fi aduni ce aveai; fiecare aveam c6.te o ..
2i.., ,,,q,.*
;;iil;.
174
il
ln celule
; T" ;i{ril;f"
;;;il#:er
e gi ln
r"i6d;-i;;'j";"r'ffi:1ffi*TlT,;:r;ff :l: T al pnceput ce celuld, pe care it .r,.ru ---"lf- ;ffi:,f, ' 3rl:l unut in era archerer^.r. ritrni" '::':i"" "lI "il- se poate? sigu/'. ,,pa,i",", .lLi.# lil",ti:j'ifl?'l_ ;,Pdi, din convenaria "
ce se mai
rrpi.ilr;;:;:T "*""i pe care ii cunosteam si cu rost, parinG, mullunesc pentru ciorapi. vi "-* ur*itr'ffi:i.#:f ilffi;;|fl,i
y*
,,ie
cet pu6n
_nu inrrrsor.d"r,;i;;;;iii;11,",, Mr-am facur-o, mi_a pus ocner*i- ;",'-1"-;:.:: ::n ::*^",
ANTONIE PLAMADEALA: Ei gi-au dat seama din ancheta lui thzan ca eu o si rezist la orice bltaie. $i atunci au lncercat cu Tbrzanul in celul5. Au vizut ci Thrzanului din celulI i-am spus cu mare sinceritate totul, dar, de fapt eu li spuneam ceea ce Stiam ci trebuia si afle anchetatorul. M-au dus lnapoi ln celull $i atunci Coposu mi-a spus: ,,Pirinte, fii sigur ci trla era un anchetator $i ala gi-a dat seama, mata te-ai prefrcut cd eqti tot timpul sinceB 6la $i-a dat seama cii n-au ce-[ face".
Domnule, adevtrrul dsta a fost. M-au dus pe urmd la Jilava qi din toatl ancheta mea nu a iegit nici o acuza$e in plus. DRAGO$ $EULEANU: Decit ce-afi recunoscut
dumneavoastrtr.
ANTONIE
plAUAneelA:
Dar asta nu putea constifui o acuzafe gravi. Asla era cumva gi dreptul meu de basarabean refugiat.
#J;}1ffiama
riu si o
cedat. Poa[e
parmn.
:;,ll':; "'ffi;iliilHii:X'1ff p""ff, l,,lxl ia',# ffi ffi ,T'j#,"0!"ll;'.",?, -!*a "-*" pub; du;,;*,;ffi;#' pentru ca eu acasa nu ma mai biiere, acum' n_J';;;;il_# j!,fl 'tiran HJ iji,lX;f,i;
113y11,ry"{'
"i*n]"I.3,
rnterectuali;;;fi;
lliuil:Tffiff"
ra prima
robust.
si fie invers;
t76
177
ali
fbcut
inchisoarea
' 'lt
rtoNtE PlAuAonlr,A:
fi
enu cabine cum sunt cabinele telefonice ain rnitut, dulapurile astea din metal, figetele metalice. A O.r.ii,"urn uqu. tr,l_u bigat ln unul din ista A inchis uqa Ia loc. A ms Avorul pe afara
a fost o inchisoare de tranzit, nu a fost o inchisoare de executie. Ei bine, cdnd m-au luat de la Jilava gi m-au dus h fnteme int6i gi lntir mi-au scos ochelarii. Enrn intr-un hol, iarpe un perete patru
nnACOS
,*i
fost adus inapoi lalilavq tirnplu Cau$ p.nt o ancheta cealalti, am nu mai eram cu cei pe care ii gtiam Dupa
airromi'rlfvAoBal,A:
La Jilava. Deci cei doi ani a1i stat la Jilava? SBUf.EAlrlU: Nu, nu Am fost dus intre
U-'ln
12, asa se chemq 9i erarn intr-o cElula mare, parcA la 9;lreri un medic civii sa taca o verificare de s&ulate' mi rog Eu emm ta t.ti. .i *deva ce s-a l?tcut o veri ficare sanitarl
iu *rn.ri'
au venlt ool
fefl
*fP
psihologice, str-mi dau seama ce m6 ageaptl Asta mi se gi sugera in discufi din acestea eliptice. A fost groazric, groaznic,'si riu te po{i intinde trei zile gi trei nopg. Dupi aceea a inceput episodul din celula Coposu, cu toate anchetele despre care v-am reiatat.
lntreba daci voiam si merg la toaleri $i mA scotea ln toule; imediu. $J m-a finut inci o zi. gi dupi aia s-a O.ut i* noapie gi m-a gnut inci o zi. gi s-a ldcut iar o noapte abia atunci, ; tre; 9i zi, deci dupi trei zile gi trei nopli m-a scos de acolo gi m-a dus in h care era C.oposu. Dar int6i m-a supus u..rt i pr.ri*i
DRAGO$ gEULEAttU: Nu-aveafi loc si vi migcafi deloc? ANTONIE PLAI4_,{,DEALA: Era trgust, nu uurutn Am incercat se md incovoi. Am incercat sime ae, pe f*0, cu picioarele in sus, c6t puteam, gi cu spatete in sus, aaicf sa stau asa cocirjat. Nu se putea. Se fdcuse noapte la rm moment aat Si imi era somn. Se deschide celula asta gi soldatul lmi arunc.i o saltea" En ciment jos. imi anurcd o saltelug, ca sA pot ,ta p; ,J;lu; aceea.Si sA dorm cum voi pulea. A doua zi dimineaSi, iar s-a
""tuiu l* o"-oi"i
ri
l"
*..
priciurilor de o parte $i de alt4 ci parinte?" *-il[""f"t iid.t "iviiul se ulu cltre mine 9i zice: "E$ti al,doilea" iii- O"tt"f" .,Ia aa-te |os". Sar jos, cd eram pe priciul El spun acolo Jos cum ar fi dacd nu am socoti parterul, sar de pufin" .JJatifo, sau celor doi ce erau cu d6nsul: "Oprili-vl lamine' s-au intors cA$e d'ansul Eu sar' el vine
pusna barba' ca imi riiiasera barba mar' fi stiteam patului $i la un moment dat' cdnd grupa asta
l*i,i"l--
Mi
,'Pdrino' dqTt"q r.- iU nu-mi aduc amxrt sa ll suferit de o boali gravi" ,,Domnule, aminlelDumneal'a" suf"tiiae o UoaU foarte grava" ,,Nu' nu, adu-fi gravS- Nu te-a durut candva' alcl' Drrinte. ai sufcrit de o boali I""" rlG^"f' Si mi-a lEcut cu ochiul ,'Ah' sigur am awt ani la '' ,,SA qtii ci o ai li .1cu1a rand- o sinuzitf ioarte putemica taine sil luim la Vicdresti" Soldatul a '"urn.ttf "u "ot"-a. ,,Cum te cheam6?" ,'Pldmddeall Leonida ,"*--un numele 9i trec mai departe El mi-a ficut cu ,q"ttti.;'. r.fot ce rnai departe. A doua zi, dupi degteptare' dupi o"t irt li u tt eqti "ut terciul, unul din solda$i de pazi descuie'. 'care s6-1i faci bocceaua" p-fimaneafaZ' ,,pu';. ,Pagaiut" Asta lnsemna
li
il.*tf.,
iri
;';:;;";
l?8
179
ftrut ti 6la imi spune la uqi: ,Iirint, ai noroc. Te duci la spital". $i trfr-adevir am ie$it ln cute, unde astpta o dubi de aia fdri fercstre, am fost urcat ln duM cu alfii, 9i cdnd s-a deschis duba erarn in culte h Vac{regi. vicire$ii fiind spital pentsu detinuti, iar domnul acesta, ciruia i-am cizut simpatic fdri motiv, poate doar pennu faphrl ci eram cu bftbuF $i eram preot, lucra aici. De amlq din dube, ne-a lua{ ne-a rcpartizat la celule, dar erau celule cu mul[, cu paturi de spital, gi aveai drcptul de a iegi chiar afar5, lntr-un balcon sau lntr-o gradinuli. A doua zi vine gardianul 9i spune: ,,Care egi Plimideall?"
boccaua
Mifl
--^ro*1
-:-'.;d
.,
am stat in
cabinehrl medical. Asta iese. C6nd mtr ui! cine e acolo, ceEfeanul care mI alesese. ,,Asculti, pdrinte, egti bolnav grav de sinuzit.il.. Oricine te lntreabd, asta spui! Eu am sil te chem ln fiecarc zi aici, arn sA spun c5 iS fac puncfii, ci l$r dau medicalie; egti foarte bolnav! Eu caut se te lin weo doui, fiei sipttmani aici, si te mai lnumezi, dupi care imi pare riu, o sa te intorci la Jilava" Dar vreau str te lin trci siptim6ni aici pe un regim mai bun". Mfucarea era mai bund-
,Iu". ,Ja
cabinet". Merg
fltri
l?l*"fi'# ffi 'ou nu ru" $i ."iu,io*ut" in 1e-q !ii:':ffi;{i, imi di un telefon' .u'nu S13?":"#i""d; * i"r.ron, ,,Pfint3, lr"'i* ,ji"i.*y* .t :i:'3:lll f :Y*^,Piff
rr^*Ania" 'Am Ivrrrquts wurrMvrlP-'"
*ai dal
r,anw
acolo
1*.3,:rttrlru;:#;i.t**T-":S"#f q
s1,4. ur w''.-
--:-'i
DRAGO$ $EULEAIIIU: En[i slab? ANTONIE PLAMADEAL.A: Nu gtiu de ce ii voi {i fdcut lui irnpresia ci sunt slab. ,,Domnule doclor, pot sd gtiu cum vd cheamd? Poate ci in viap me4 dupi ce iegim de aici, o sd ne mai intdlnirn". ,,Sunt doclonrl $hor gi sunt elreu". M-am gi vizut cu el dupi ce m-am eliberat din inchisoare. Ne-am intAlnit intiimplitor po stradtr. Ei, sigur ci multumit foarte mult dupi aia" El a plecat ln Ismel. Dar uite ce a putut sA faca un om... Deci au fost qi oameni din 69tia. El nu era al inchisorii, el era civil qi era un doctor care venea la penitenciar 9i lqi f&ea orple lui de consulta$e medicald" Dar a fost un episod interesant Si Ast4 pe lfugd multe
Y:::i
^rr
liff i'H,ffi
,rl ioment
;;;i
u's'
dt
ift;;rq*:*';'m*,'l'J"';#t"
inuo
cetUa t
uno4:s::^:';;;;'tr h
aat'
iff
-:S-xffir*+**mmryt*
i+t*:dlm*etrui:fx'H
drcPt cot oractic deFnu$ de 'to1i aceea in lsrrel duPf
altele.
de
l8l
180
peref dubli.
metoda care se
Vieni
ffi;#,
,;
ANTONIE PLAMADEALA: Daca ma mai imi mai aduc aminte. Ancheta s-a tcrminat in
DRAGO$ $EULEANU: Darde ce?
DRACO$ $EULEANU: Carc nu se adeveriseri. ANToNIE PLAMADEALA: Pe care eu le-am recunoscut partial, dar cafe nu au contat in proces, pentru c[ martonrl acuzdrii, vam povestit, martorii acuzirii au venit la Bucure$i $i au negat ceea ce spuseseri in 1948. Dar tot mi-au dat condamnarea aceea de pafru ani, de carc mi se parc cA am vo$it DRAGO$ $EITLEANU: $i doi ani unde a$ stai? Doi ani a! fost in anchetii. AIITONIE PLAMADEALA: Doi ani am fost peste tot. DRAGOS SEULEANU: $i turcldoi ani? ANTOME PLAMADEALi,: Nu, nu. Eu in inchisoare am
stat doi ani cu tohrl.
AIITONIE PLAMiDEALA:
condamnare fusese de patru ani, am intrat h decretul acela. Cred cd s-a reincercat introducerea mea lntr-un alt proces, pentru ce am fost scos de pe secfia I, unde erau cei care urmau si se elibereze, ti am fost trecut pe secfa a II-4 unde erau cei care urmau str aibi proces sau erau martori. Noi gtiam asta. in inchisoar exis0i ni$te telefoane fdrd fir. M-au finut incd trei luni dupi ce s-a dat dispozifia de eliberare.
t82
183
,r*t , d;;;'1" ,rf tri *.i Iuni. Ei au mol.ivat ce ,* uoiuu a. i.",u]i,,'*.""i il.llJl adevarat oarccum. pe secga a doua a" lrr."dt.i;;1;;;a;; bund- Au inceput sa ne dea paine, ,a d;f;;i;,;;;;;" asta nutritivi, ca si nu iegim schelete ". afari. Cfurt;il-J;; rclhcufi, si vadi lumea de afani ce bine i" i""hir";i i;J;; am iegit aproape umllat cu fasole, am l.$lr;fl;;il;;;ffi;, " si-mi revin la chipul meu normal, .a ir" .. g*i..'*"i fngraSare normali, era o umflare. poate "ne dad;;i;;; substanle care sa ne
chiar. Grefa era obligati sd te anunfe. ""i M-au scos h pe seclia I 9i m-au mutat pe secfa a tr_a" unde rn_",
Amintirile Mitropolitului Antonie pltrmidealtr DRAGO$ $EUIEANU: $tiaf ca existi decretul acela? ANTONIE PL,LMADEALAiCum sa r".*".
ci
pe
patriarhul
umfle.
gEULEANU: Afi iegir V_a[ _DRAGO$ dus acasi? Unde v-afi dus prima
oarE?
Justinian l-am cunoscut ln 1948, pe cend erarn incf, student, $i am participat chiar la alegerea lui ca patriarh, alegere care, fiind vorba de un patriarh, distanla dintre Bisericl gi regim nefiind inci atit de pronunFt?i pe cAt a fost mai t6rziu, s-a ficut in sala parlamentului. Prin urmare, acolo au venit toti deputa$i din fari, to$ ierarhii, ministrul Cultelor din wemea aceea. Parlamenhrl
Nu, nici vorbd. Nici nu au Au putut str me vadi doar ,id;;;;; proces. Au arut voie sd fie in sali. gi " ru pro..ru rorilipiiilrJ *-" Daniil'Tirdo4 care lnci nu era arestat si .:"" .-" fr,."iri;. DRAGO$ gEULEANU: Dupd decretul uoU A" u_nirti"r, au mai fost lua{i al[i? . . A]{TONIE PLAMADEALA: Cum! mereu, mereu
anii de inchisoare?
nevi novat?
lo.*i to"rir. _ pus.arii... Dar, poate cd decrerul a fosr emis c" .a ,,,r r"a..en ci" ial"il, $i pentru cd, a$a cum vi s-a spus, p6nd la $apte ani ;ffi;;
Eu giu?... pdnd ta gapte ani
da...
iil;;;;*
au fost
"
'""
reprezentanli in colegiul electoral Si, bineln{eles, a mai fost loc $i pentru asistenld. Alegerile s-au fEcut exact ca la parlament. S-au ficut prin votarea cu bile albe, bile negre. Fiecare trecea prin fafi, punea bilele in ume 9i, la urmtr, s-a proclamat cel ales patriarh. Nu-mi aduc aminte daci au mai awt gi altii voturi, dar fapt e cd majoritatea voturilor a fost acordat?i Mitropolitului Moldovei gi Sucevei din vremea acee4 care era Justinian Marina. Am spus altiidatii ci el a trecut mai intlii prin vicariatul de la Ia5i, dupi aceea a devenit pentru foarte scurti vreme Mitropolit al Moldovei gi indalii dupi acee4 dupi moartea Patriarhului Nicodim, care avea peste 80 de ani, mult peste 80 de ani, in 1948, s-a Iicut alegerea noului patriarfi. Era aproape cunoscut dinainte rezultatul, degi mai erau ca$va canditlali, al zice eu, la pahiarhie, printre care nu cel din urmd era 9i Nicolae Popovici al Oradei, dar rezultatul votului a fost net ln favoarea Patriarhului Justinian. Deci, eu ca student, la galerie, am asistat la alegerea Patriarhului Justinian. DRAGO; $EULEANU: Ma scuzaS, a$ vrea si ne referim la proceduri. Lumea cunoa;te foarte pu!n, se crede ci este o reguli ca Mitropolihrl Moldovei si devind patriafi. Este obligatoriu?
avea dreptul
la doi
184
185
Plimideali Du-te la fabricn, cere-$ transfenrl qi eu te numesc, in locul lui Munteanu, secretar gef la Gologie". ln momentul acela coboram Dealul Patriarhiei gi cine ll urca?
Rectorul Facultilii de Teologie care era pArintele diacon Nicolae Nicolaescg celebru mare profesor de Noul Testament, dar gi mare socialist. lntr-un fel, el a fost cel dint6i carc a procdat cumva la sociologizarea teologiei ln sensul accenhrlui pe pn4ile sociale ale doctrinei cregtine. El gtia ci eu am fost lnchis, qtia cf, sunt muncitor la o fabrici- ,,Buni ziu4 domnule profesor" - l-am salutal ,,BunA ziu4 pirinte recoor". ,,Ce faci mii Plimideala? Cum merge la fabric6?" ,,Pdi, pdrinte rector cred cd de m6ine o
,,Prea
ANTONIE PLAMADEALA: ln 1968 vine praga. Am uirat y va spyn ci am linut legAtura permarent cu patriafiirl Justin. in necarc dunrntci eu eram Ia Catedrala patriarhali. Aveam ut loc al meu in care st?tteam, ln aga fel incit patriarhul de .ere din bisericd, de la slujbd, trebuia neapdrat ,a a.u o.'fii'a. mine, ci eu- stiiteam la ugi, ln partea si6nga, "u *0, ,.larrj acuma lumdnirile, dar sigur nu mai eram in haina de muncitorimPqcy elegan! frumos, dar bineln[eles civll, nu cafu-gar. Ta fystintan imi spunea: ,,ri, mai prarnaaJi ceiJ liaci? Cum ifi mai merge acolo?', Totdeu*u puniJuf doui.vorbe sau spunea: ,,t\4ii, vino peste vreo jumerrt ne plimbim pulin prin gridini,,. Nu ma invita chiar eu chiar llim6nd cum eram, a$teptam jumiArca O. oA' ,ne p: ta garaje, er iesea din patat eu it insoleamprin Ei :X.:g.prlo: plunbanle lui prin gnidind.
;lr;;;
.*
lq$rt
ga4frt nlcrodati sA mtr insor, inlenfia mea e sA a$tept pani cand va Ii posibila lntoarcerea mea ln monuhir.".
mi intreba ahrnci: ,,Cum e acolo, la Mase pf"iticef C. ir*" 0", iia sd faci? Te insulti?', intreba despre to"t. ,.i"*t L. fili spuneam drept totul. ,par tu ce ai de gAnat,, ,,pA, ce am de ganJ, Prea Fericite? Am de g6nd sd mi inorc',. ,,N* pus o"friioEiirJ acolo?" ,,Ba da, chiar mai mulrc, a. nu?-u. To..frF.p9
.. - El era un om ordonat; avea ore de plimbare, ord de sornn, era diabeticSi finea un regim foarte stricq legeam
qine;ilfii;;
prcot la Sofia, s-a ficut locul de secretar fafacuftafea Oe Teologie, era problema praga in vfur1 c6 mi-a zis: ,"EL aa e momentul, lmi spune in una din duminici. Ei; ;; ";; ;
198
foarte mu.lt pentru el, a5a incat atunci .arO putut, u .a,O pr"ot"i care era secretar general la Facultatea de Teologie a fosf numit
I;*'i;;;;;;;
Fericitul a hotirit ca mdine si aduc transferul ti tot cu data de mdine m-a numit secretar Sef la Faculbtea de Teologie". Asta s-a innegrit. ,,Mii, tu eqti fost pugcdriaq. MAi, tu Stii cu cine ai de-a face daci vii la noi? Cu ninel Si qtii ci nu-fi merge cu mine!" M-a luat foarb tdJe. Zic: ,,Pirinte rector est voilp Prea Fericitului, iar in ceea ce privegte relalia cu dumneavoastri sper ci o si fi1i mulfumit '. El gtia cine eram eu, imi cunostea lucrtui publicate in teologie, ficusem nigte chestii unice la vremea aceea. Publicasem o bibliografie occidentald a teologiei de care la noi nu se mai gia de zece ani nimic. Ori, eu aveam acces la o bibliotectr a patriarhului, unde venea toafii pres4 toate revistele, qi unde bibliotecar erau Anania cu Andrei Scrima, dar aveau ordin de la pafiaft sd-mi pund la dispozilie tot ce vreau eu gi cu ocazia asta am f?icut o bibliografie a teologiei occidentale care a fost de mare valoare qi a fost, pe urm5, sursa de inspiralie gi de documentare a multor teologi, fie care lgi pregiteau licenla, fie care pregiteau doctorat. Nicolaescu Stia toate aste4 dar m-a avertizat foarte serios. Eu a doua zi m-am dus la fabric5" I-am cerut direclorului Lucaci transferul. A rimas uluit, dar mi-a dat transferul cu o cuacteizare foarte buna" incit a doua zi eu m-am dus direct la
Am glsit o harababurS- Arhiv4 penfru ci se mutase din alt local, era ln totaltr dez.organizare. Primul lucru, am lnceput sd pun ordine in arhivi, am inceput sA o pun pe ani. Am cerut voie rectorului si angajez un specialist un pensionar care lucnse in arhive gi cu care am pus arhiva la punct incit Nicolaescu a rimas foarte mirat. ,,Stai, domnule, ca omul asta imi pune in ordine facultatea!" Eu am venit imbricat ln haina monahald. Nu aveam lncd barbe, dar am lisat-o incet, lncet sd creascA. Patriarhul imi spusese: ,pin clipa ast4 te consider relncadrat $i cu toate drepturile". Munteanu, pe care l-am mai prins cdteva zile acolo, gi cu ceilalfi doi secretari adjuncfi, printre care unul era pArintele Sav4 care acum e in Bucuregti, gi celilalt era o doamn5, acum i-am uitat numele, m-au luat deoparte qi mi.au zis: ,"Pirinte, bagn de seamil, Ssta e un zbirl" Chiar Munteanu, care plec4 zice: ,,Asta mi-a mAncat zilele. Din cauza lui plec in Bulgaria. BagA de seamtr! Si vezi ce ai sA p4e;ti cu el! Acesta iti trimite inapoi de Eei ori $i rupt adresele pe care trebuie str le semneze". Ei, afla.ti ci mie nu mia trimis nici micar o singuri hirtie inapoi. Am fost cdteva luni secretar gef, nu mi-a frimis o singurd dati o hirtie inapoi. Lr semna gi gata! Eu nu didusem examenele de anul trei la doctoral, fiindctr mA dtrduseril afad in 1949. Aranjez eu cu rectorul: ,,PArinte Nicolaescu, at puta eu str fac anul frei acum? Cursurile le am, lucrdrile le am publicate. Nu ar trebui dec6t si dau vreo patru examene, dintre care unul cu dumneavoasbi". M-am dus la patriafi. M-am dus gi cu oarecare corespondenF din partea facultitlii gi printre altele i-am spus: ,,Prea Fericite, chiar dactr au fecut zece ani de c6nd eu am htrerupt shrdiile de doctorat, dar nu pentru ci ag fi dorit eu, puteli sd-mi aprobagi s6-mi termin anul
mare la el. Ce s-a g6ndit el? Asta e protejahrl Patriarhului ! Adevdrul e c6in zece ani uitasem multe lucruri. Lucrasem in trei schimburi... Nu prea avusesem timpul sA fin contactul cu teologia aproape deloc, inc6t prezentarea mea la examenele anului trei de doctorat em o mare indrizteali. Bine, nu eram striin de teologie, incit St^iniloaie mi-a dat 10, Emilian Vasilescu mi-a dat 10, Elian mi-a dat nou5" Asta era foart zgircit (colegul meu de la Academie), gi am ajuns la Nicolaescu. Cu prilejul acestui examen am avut o surprizS- in comisie er4 poate cA traiefte hci, pArintele profesor Bameq mare arheolog gi autor de multe studii arheologice, de atheologie creqtini. La el nu era cu putinli si improvizezi. Era chestie de gtiin{i. Trebuia si dau examenul cu el. Eu eram, a5a ln fafi, pe un scaun gi la o masd lungi era comisia de profesori. La un moment dat emm foafie obosit didusem vreo $e examene. Se vede ci Nicolaescu a observat cA zice: ,J.,I-ati fi de acord si facem o pauzl de vrco I0 minute? Se pare cd pffintele candidat e obosit". Tofi au fost de acord. Se mai duceau gi ei gi mai fumau o figariAm iegit in anticamerl unde era o chiuvetii gi primul lucru pe care l-am fdcut, pentru c[ eram lnsetat, a fost sI iau un pahar mare sA beau api- Eram aga de obosit, incat arn sctrpat paharul in chiuvetii gi s-a spart. ,,Oh, scuzati", am zis eu citre unul din secretari, citre cine mai era acolo, nigte funcfionari, prorectorul. Dar unul din ei zice: ,,Ei, gata, Plimideali" s-a spart ghinionul!" Asta m-a incurajat gi peste cateva minut am intrat din nou. Aveam in fap cursul de arheologie biblici gi arti cregtini veche. il deschid la biserici vechi din veacul cutare ln Siria. Venea r6ndul profesorului Bamea sd mi examineze. Stitea gi se g6ndeaEu am inceput sd repet ln gAnd: ,,Domnule profesor, biserici vechi in Siria din veacul al IVlea! Domnule profesor, nu infelegi? Biserici vechi in Siria din veacul al lV-lea!" Degi era
20r
Amintirile Mitropolitului Antonie pllmtrdealtr diacon,.umbla civil 9i umbli 9i acuma a$a . El tot resfoia
rdzg6ndea gi la un moment dat zice: ,,pirinte candidat,
ceva despre biserici vechi in Siria din veacul al fVleA,. singura leclie pe carc o Stiam! Am awt aceasti gansi domnule, ca si receplioneze mesajul meu! Ildpmesct qi -el mi-a pus 10. $i a remas cursul la Nicoiaescu _ Noul f.ra..oi. A ales cele mai gele tntrebdri din Noul Testament! DRAGO$ gEULEANU: Asta pentr ci erafi protejatul Prea Fericitului ?
,p*r-o"
fi
se
tot
de
;dbili
fn
vesel: ,,Pilrinte secretar gef, avefi l0!,, ,,Cum 10, mai, ja Noul Testament?" ,p4 la Noul Testament 10, la Nicolaescul'. A vrut sn-gi batd joc de mine doar sau si-mi arate: egti prost, dar ,,Mni,
aveam acces la cataloage. ,,Mdi Sav4 ia du-te tu gi vezi catalogulj du-te tu.gi vezi; nu mi-l aduci, sd nu te vadtr iia uii a" ,.p-aa, "a cu hf{i_il_e. Mai Sava, du-te tu gi vezi c6t mi-a pus Nicoiaescu, sau se duce, era qi el subaltemul miu acum4 gi vine
poftiF". Am iegit gi m-am dus la biroul meu de vizavi, biroul meu din secretariat, dar m-am dus plouat de tot, incet cei care mai erau subsecretarii mei gi lumea de pe acolo gi_au dat seama ce am pical Era unul Sava care era secretar adiunct, noi, au .a"r"Ari, $i
ANTONIE PLAMADEALA: Da gi poare ci voia si_i demonsteze ctr nu medt A ales cele mai grele lnnebari. M_am Mlb6it eu pu$n, pe unele le-am interpretaidup[ urectre aupa 9i cum mi-a venit la momentul rcspectiv, dar tn asa fel lnqet j_i Oiu ocazla sil-mi spuni: ,,Nu, nu-i a$a Ia deschide Noul Testanent Ia capitolul cutare, versehrl cutare',. Deschideam Si zicea: ,,yei cum scrie acolo? Asta trebuia str-mi spui!,'gi tot a;u, ;ri h doclorat daciiuai o noti proasti nu mA contau iercUte, pierCeai sesiune4 trc6J mi-am zis, ga4 s-a terminat cu sesi*ea meaRispunsesem cev4 dar mi-ar fi pus 5 dupd ce aveam tO pe toaU linia Nicolaescu a continuat si mA snc6ii gi, la urme, e.i i""Af, de altfel, zice: ,"Pdrinte candidat, mulpmesc foarte' muit,
i[
intr-o zi mi cheamii parriarhul. Er4 cred, intr-o zi prin septembrie, octombrie. ,,P6rinte secretar, egti chemat de patriarh". Ei, ce mai incipea vorb6? La noi e ca la armati! in aceeagi clipii m-am prezentat la cabinetul patriarhal, am intrat la secretar. Secretarul gti4 inc6t imi spune: ,,Mi, bine ci ai venit cA patriarhul te a;teapt.il de mult. tlai, intr5, du-te direct!" Deschid uga gi intru in cabinetul patriarhului. Zice: ,flai, hai vino, stai. Am auzit ci li-ai trecut doctorahrl cu bine, cu zece". Cred cA il informase Nicolaescu ca str-i face pliicere; uite qi eu 1i-am protejat candidatul. ,,Mdi Pllmldeali (aSa imi zicea patriarhul), uite, rnie mi-a venit o hArtie de la Vatican. imi cer un candidat pentru doctoBt in sFeinetate, oriunde in lume. Tu ai fi acuma in strare duptr zece ani de intrerupere si te duci la o asemenea burse?" Am star ti m-am gAndil ,frea Fericite ag Ii! Cred ci da". ,,$i unde ai lrea" in ce [ari, de ce limb5?" $i atunci i-am anintit eu: ,,Vi aminti$ c6nd am dat eu examenul de doctorat ci l-arn dat la englezil ca limbi sFiine?" ,Atunci, du-te in Anglia- Vrei si te duci? Cazacule, fi o hdrtie la Vatican gi recomandl-l pe Pllmideald Antonie pentru un doctorat la Universitatea din Oxford". Mi-a dat drumul si plec. in doud sfutimini am ii primit invitafa qi loate condiliile de bursl g.a.m.d., incdt la 5 decembrie am plecat la Oxford. DRAGO$ $EULEANU: inalt Prea Sfintia Voastri, a[ awt urcfui, agi avut cobordri. Urciri spirituale pentru ctr ag invtrlat, ati fost fruntaq, afi ajuns, apoi, fugar. A[ intnt ln pugcirie. Ati fost dat afartr din monahism. Brusc, de azi pe mdine, afi fost reintegrat ln cler cu o funcfie importantil Cum afi resimfit toate
aceste gocuri
?
f?"asava
ANTONIE PLAUAOEALA: e9 zice ci intr-un singur fel: ca jocuri ale Providenlei, daci ar fi str folosesc tot cuvantul dumneavoastrd, ca jocuri ale Providentei. Eu aga le-am
203
202
ci
niciodati n-am avut de gAnd sit mi lnsor, ca gi cum ag fi aqteptai o solutie care va veni! Deci eu totdeauna am awt siguranfa ci va veni o solufie. V-am povestit eu ci aln fost la un astrolog care printre altle spunea: ,,Scapi ca prin minune din toate incurcdturile mari,,. Ei bine, mie mi-a intrat chestia asta in cap, inc6' eu totdeauna am awt credinla cA, daci nu azi, m6ine, dacd nu poimdine, oricum, dar scap ca prin minune din incuroituri. Asta a fos! poate, lnfr-un fel, ProvidenF mea- prin el a vorbit, poate ftri ca ei sa-qi dea seam4 un sfat citre mine, lnc6t prfut toate incercirile greL prin care am trecut nu m-am demoralizat total. incercirile din ilchlsoare nu au fost de loc ugoare. Au fost distrugitoare! Cele din fabric6" nu gtiu si spun daci erau mai grele sJ mai ugoare, dar au fost la fel de grele. A$ fi awt suficiente motive ia ma demoralizez total. Tot timpul lnsd mi-am menfinut o anumitii linie spiritualtr gi intelecftrali, tot timpul cat eram muncitor in fabric[ aveam contactele mele cu vechii prieteni intelectuali. cu pirintele Sandu Tudor (cu Daniil Tudor), cu tofi ceilalli pe care ii cunogteam, 9i cu profesorii de teologie gi cu pirintele Stitniloaie, pani a intrat in lnchisoare. Cu tof mi-am pistrat legiturile spirituale gi intelectuale. Concediile mi le fEceam la mindstire ori la Slatin4 mdnistirea mea, ori Ia Sihistria unde se mutase pfuintele Cleopa_ Am chiar din vremea aceea fotografii, eu civil cu d6ngii monahi in jurul meu, urc6nd pe Oeaurile ae Ia mintrstirea Sihistria. Am s6 public cdteva din aceste fotogralii din vremea c6nd eu ieromonahul, doctorand in teologie pu. gi simplu ln civil, birbierit gi enm in vacanli de Ia "mri plastice Mase
unde lucram ca muncitor. Aga inc6t sentimentul pe care l-am
mai multe ori, mi rog, invital acasd, invitat Ia o masa invitaf la cinematograf de citre domnigoare, dintre care unele erau cu studii liceale, nu erau toate muncitoare, aga de r6nd. Nu,
DRAGOS $EULEANU: Deci nu avea$ sentimentul cA urca$ qi cobord{i, ci pur gi simplu ci vi parcurge! destinul
dumneavoastri?
AIYTONIE PLAMAnBT.I: Ci am un destin al meu! Dar nu era chiar un destin fatalist. Era un destin pe care eu trebuia si-l ajut qi pe care eu trebuia sd-l intretin gi l-am 9i intre[inut Am si vi dau un exemplu, care o si vi se pari ciudat, legat tot de ceea ce v-am povestit p6ni acumaDeci patriarhul Justinian a hotir6t si mi trimitii cu o bursi in striinAtate, degi eram proaspat revenit din Fabrica de Mase Plastice la Facultatea de Teologie. Hotir5$te sd md trimiti la studii. in clipa acee4 mie mi-a venit ln minte cev4 a;a ca din vizduh, ce anume? Faptul ci pirintele Stiiniloaie mi-a povestit odatJi cf, pe colegul lui Nicolae Popovici l-au ales episcop in timp ce mai era incd la studii la Atena. Ei bine, asla a fost, ag zice, o altii fepuql a Providenfei. ln clipa ln caxe patriadrul m-a trimis ln Angli4 eu am zis: Din Anglia eu md intorc episcop, cum s-a intors Popovici! DRAGOS $EULEANU: $i a5a s-a int6mplat. ANTONIE PLAVfAOnn A: gi aga s-a intamplat! Asta ar putea fi consideratii invenlie, dar mi-ar veni greu si le fi inventat. La vremea respectivtr" le-am mai spus, de alfel, qi altora. Fiind in Angli4 ln procesul de definititare a doctontului, am primit urmitoarea telegrami: ,,Vino cu primul avion la Bucuregti. Stop. Ales vicar palriaftal. Stop". DRAGO$ $EULEANU: gtiu ci istoria nu se face cu ,,dactr nu ar fi fost alq ar fi fost altrel", dar dafi-mi voie totugi si vd intreb: daci v-a1i fi cisitorit sau n-afi mai fi crezut ci veli avea o reufiti ln viala monahal5, sunt convins ci v-afi g6ndit gi la o astfel de altemativi, macar ca o ipotezi de lucru, ce ali fi putut si devenifi, ce ar fi devenit Leonida Plimideal5?
awt
204
ANTONIE PLAMiDEALA: Era un Secretariat de culte care la lnceput a fost minister, dupd aceea a devenit departament, acum e secretariat. A avut in frunte, la un moment dat, pe Constantinescu-Iaqi, pe urmtr pe Stanciu Stoian, pe urmi s-a schimbat ln departament gi a venit Dogaru, dupi ce Dogaru s-a pensionat a fost o vreme o vacanld, vacanF in care a girat pregedinfia Departamentului Cultelor Gheoryhe Nenciu, dupi
care Gheorghe Nenciu nu a mai fost ales, degi girase vreo trei sau patru ani, nu a mai fost ales pregedinte al Departamentului nu existau impute micif ai Cultelor. Asta nu inseamnI
DRAdOS $EULEANU: Era un loc unde putea$ $ aparafi biserica prin patriarh, prin vocea patriarhului, sau acolo
deciziile erau deia araniate?
ANTONIE PLAMADEALA: Pii, dacl imi rispundefi dumneavoastri la o intrebare vi rispund qi eu Sl-mi r{spunde[i
la intrebarea daci vrun deputat avea posibilitatea
s[ spuni,
sA conteste ceva
in M A.N Cred ci
ci
Departamentului Cullelor, zis, de fapt erau imputemicili ai Securitii$i carc aveau fiecare ln primire o $coale bologic4 o eparhie, o institulie teologici. Unii erau cunosculi, incepuseri sd lucreze pe fa1ii, adici nu se mai fereau qi nu se fereau planificat, astfel inc6t noi gi toat?i lumea si gtie ci suntem supravegheali, 9i a$a era un imputemicit care avea in grij6 Sliintul Sinod, altul care avea ln grijd Facultatea de Teologie, probabil un altul care avea in grijil Patriarhia, un altul care avea in grijl Mitropolia Sibiului gi Facultatea de Teologie, eu insumi am Stiut asta, dar dupi revolufie. Erarn la geam odatil cu pirintele Voicu l6ngi mine qi zice: ,,Veni!i repede, repede, uita$-vA pe stradi Ia ala!" Md uit eu; nu-l cunosc. ,,Pii, zice, nu ave$ de unde il cunoagte, Ssta a fost cel care s-a ocupat de mitropolie pind la revolufle". Bun, bun, dar la mine n-a fost niciodatji. ,"Pii, zice, n-a fost pentru c[ eu l-am oprit totdeauna, totdeauna a venit la mine, l-am imbitat qi dupn aia l-am trimis acasi gi i-am spus ce am rryut eu". Acest bine mi l-a lecut totdeauna ptrrintele Voicu care era rector la Facultatea de Teologie din Sibiu.
216
217
_
az
Amintirile Mitropolitului Antonie Pltrmtrdeali dupl el, gi Justin $i Teoctist, au beneficiat de mogtenirea lui Justinian, ceea ce ei au recunoscut intotdeauna" o recunosc qi
i, o recunoa$te toatd preolimeaAbia Justin Si Teoctist au fost pu$i in dificultii{i grave pe care nu au mai fost in situalia de a le puta rezolv4 pentru ca drumul la Ceaugescu nu le-a mai fost deschis niciodatil. Mi refer la dtrrdmarea bisericilor. Ceaugescu nu a mai primit pe nici unul din patriarhi in legituri cu cererile lor de crulare a unor biserici din Bucuregti, adici si nu fie dir6mate, de acee4 se zice, printre altsle, ci Justin a murit gi din supirarea ci nu $i-a putut apf,ra bisericile de demolare. Teoctist, de asemeneae nu a fost primit niciodati de Ceauqescu de cdte ori a vrut str se duci si intervini pentru o biserici, iar biserica S{hnta Vineri, care a fost la un moment dat de pe o zi pe alta pustr in vizor pentru a {i dirimati, a fost dArimaf4 profitSndu-se de absenfa lui Teoctis! care se alla in timpul acela la Viena. $tiu precis, pentru ci eu insumi am venit atunci din Germania, unde md aflam, ca si-l int6lnesc pe Teoctist la Viena gi abia sear4 la Viena fiind, am aflat ca atunci s-a daramat biserica Sfiinta Vineri. DRAGO$ $EULEANU: Situalia Patriafiului Teoctist a fost ilustntii de o povestire care a f6cut inconjurul Bucuregtiloq o relatare a fostului rabin pef Moses Rosen care a spus: ,,Patriarhul Teoctist, dupe ce m-a plimbat prin palatul patriarhal, undeva pe sc5ri, a crezut cA nu sunt microfoane gi mi-a zis: Ajutii-m6 gi tu dac6 poli ! Vor sd d.irdme chiar Catedrala Patriarhali". Situa{ia era chiar delicati daci Patriarhul a apelat la rabinul gefl ANTONIE PLAUAneef,A: Nu mi indoiesc cd a putut fi a$a, pentru cI intr-adevir s-a pus problema d6ramirii catedralei Ei mutiirii patriarhiei undeva la Viclregti sau la Cildirugani, pentru ce ei voiau si extindd acolo fie parlamenhrl, fie si facd un muzeu de arti nafional5 in Palatul Patriarhal, iar biserica pur qi simplu si o dirime ca si aibi mai mult spa$u; cam afa cum
Si, ,rpurJ,administralia Patriarhiei. patriarhul Justinian ".u tfost i, .A.""*ta providenli pentru Biserica Ortodoxi Rom6nd, ."i ._, uu *ill
2t8
intervind. ne.pildd $i in problema monahismului, 9i in problema salariilor, gi in problema lnchiderii unor biserici, li lirp"tri"" demolirii unor biserici. gi impotriva incercarii A. a"rofir. suu de mcludere a unor mtrnastiri, patriarhul inl.ot.deauna nu discuta cu ,,o sd inchidem',, nu se ducea nici micar la Culte, trebuia sa vini pregedintele Cultelor la el, dar se ducea direct ; ;;j ;; i; Ceau-qescu. c6nd a aparut Ceaugescu, gi, de obicei. canaLa satisfaclie. Cdt a fost patriarh, Justinian'a capdui .",i.ir""[ lotdeauna, de aceea Biserica noastri. int -un fel, printre;;i.i;il; Biserici din prile socialiste din jur, gi_a dil ,;-;;;;; nresJlq]u $i Si-a pisrrat instiruiiile fundur.otui., uJi"a, eparhiile, parohiile, seminariile, f".rf iaii. a. .protopopiatele, teologie. A gtiut sd organizeze economia bisericiiin a;a f.ii""at $c''olile teologice toate. sa-$i tina roti elevii il .t a..fii p. Uurr", nrment nu pl5tea un leu. A $tiut sa gnd in mdnA economia, a modemizat tipografia cirfilor bisericeqti, Uineinleles ca' a oryanizat intregul aparat administrativ. pe de o'parte
ANTONIE PLAMADEALA: N_a fost nici o problemd dificild ln care a fost pus6 Biserica qi in care put,iarhui :t ;;
;;
2t9
care se-opune srarului, avdnd un alr sisrem. Eu n_aq zice cA ar trebui sa pomenim de cuvantul colaborare, pentru cA el a capalat conolatii
Amintirile Mitropolitului Antonie pltrmtrdeali au fHcut cu biserica de la Cotroceni. AmAndoi patriarhii s_au onus_-j.!s!1 $i Teoctist - gi p6ni la urmi au reugit. DRAGO$ gEULEANU: ingiduiti_mi sE ne referim ta doui opinii care circuli inci la aceasti ori, probabil ci ele se vor .p*'.i :tdl:"_ti va exista o singud opinie. exisu4 uo.i ierarhii Bisericii noastre nu ar fi t ebuit ,a.or*i.., "ar. n'" * fi trebuit sA se apropie de oficialii statului comunist rorfu" ;;; cd, acegtia din urmi, nu credeau in Dumnezeu. fxista 'Riruan Ju opinie, pe care a lansat-o respectatul prof"so. ii'o Theodorescu, membru al Academiei Romine, si o l*rin" intotdeauna" pe carc ztm auzito gi ta ,aaio, am'c,tlt_o ii in textele sale, potrivit cdreia este specificul Bisericii ortodoxe si colaboreze cu statul, spre deosebire de Siserica
ci Biserica se angajeazi in social. Se putea intsrpreta aS4 de$i nu se spunea deschis. Se puta intrpreta Biserica nu avea ce face, inlerpretarea iu o fdcea ea"
din care rezulta DRAGOS gEULEANU: O misiune sociali a Bisericii
exist-il..
Bisericii existi" de pilda, apostolalul social al lui Justinian sau al teologilor din vremea aceea. Trebuie sI gtifi ci unul din teoreticienii apostolatului social gi ai situirii bisericii in realit.iitile de la noi a fost pdrintele Stiniloaie. Aceasta a fost o gtrselnili care a apirat Biserica de o lnfrunlare, care putea merye p6ni la violenfi" lntre Biserici qi lntre creqtini, 9i intre oamenii
de conducere.
"o.Tg:9u1,"-tqPLA]u]{DEALA: ANTONIE
peiorative, ci ar trebui
si vorbim de inreligenp
existenfi al bisericilor. FIai sd luim in uriJOin aceste cediri. Iiindcd teologia ortodoxd era"onriO.rar. considerati teologie yacfionari, deci anticomunisti, patriarhul Justinil idee4 atunci, nu si tnnsforme teologiu, .a nu poribif, Ouird gAseasce nigte accente noi care si fie cumva iu ni*. u^. comunicant cu ideologia vremii. A inceput s[ puni *".ntuf oa aga-zisul apostolat social. De altfel a ,.o. ur.o Z uoluln.,'toui. 9i intitulate ,Apostolat social,', volumu'l l, Z, : $ Ea maiOepa[,
acomoda ln situalii dificile, pentru cA daci ar fi " fost vorba de o rezistenli pe fafi, noi am fi awt cel pufin jumitate di; dtrnimare, afa cum a fost in Rusia. Sino.dul rus s-a opus. I-au decapitat pe tofi. I_au impu$cat, i-au trimis la inchisoare, de unde nu ,_au rnui intors. au fost dirAmate, date turlele jos, pr"A"ut in 5i ,_ ,fli de dans patriarhul Justinian Stia lucrul Asta $i de aieea a lucrat cu.multJ inteligenfi ca str apere, cu cediri j*pt"i-l"
e[.ri.ii ;.
i; il;";
;[.;;il ,a-ii
i"iri.",
,.
;;;;
22t
fi
securitate, Nicolschi, venea din Rusi4 inc6t el gtia c6 ou ., ni.i o $ans6, dacA,incepe si organizeze rezistenfi- Mai mult dec6t at6t, cine ar fi incercai sd organizeze o ,irlrt nfa . fifori decapitaq .iar ceilalti, IIri cap, nu ar fi awt dec6t Oe suferitt---_ DRAGOS gEULEANU: Ce ar fi fost poporul rom6n ftr6 Biserica Ortodoxi Rom6nd, ar fi rimas in ni"n" io u fo.ii "u.. 9*.q n axital noi ast?izi, dupi Revof ufia Oin OecemUrie, Ara biserictr?
ca Rusia!
ANTONIE PLAMADEALA: Nu. Biserica ar fi pierdutl Lucrul acesta l-a gtiut Justinian, avea inainle experienl mse $daca cei care au venit gi erau la comanda noast; ve;;;;; Rusia: Chiginevschi venea din Rusia, Ana pauker ,r;;;;i" Rusia, Vasile Luca venea din Rusia, dstilaltul *. u iu.iut lo
"*t "i*
Politica Patriafiului Justinian la noi a fost o politic[ de menlinere a activifii$i qi institu[iilor bisericegti fdri si cedeze nimic din credinli gi lncerc6nd sA fini intreg poporul sub pulpana bisericii. De acee4 noi, in perioada comunismului, am avut in fiecare sat o bisericA deschisd, am avut preo[i, p6ni la 10000 de preo$. Pentru orice serviciu religios, de care ar fi avut cineva nevoie, in cel mult jumitate de ora gisea un preot. Ceea ce dupi pirerea mea a fost o mare victorie de tact a patriarhului Justinian gi a celor de dupi el. A fost o victorie a Bisericii Ortodoxe Romdne, ln general. De aceea poporul este cu
biserica 5i azi.
intra ln ea ca s-o vezi ca muzeu, iar patriarhui ,i"i* i"ii-" biseri"tr de la periferie, pe care gi-o declarase CatearJi. Si ati s-a lntiimplat numai dupa razboi arunci cand Stalin a i;;;;; si-gi imbun ,itleasci pozilia fali de Occident, .a .e Jie"e urlr-un let sl cu cre$tinii, $i atunci le-a mai dat voie sa se aleaga
decdt in vreo doud, trei, Ia un moment dat. Insigi Catedrala patriarfiali era declarati muzeu. Se putea
ANTONIE PLAMADEALA: probabil ca Albania qi chiar in Rusia eu am fost, $i cu ma$ina pop ,a tr";;;";';; de kllometri fdri sa vezi o turlA de biserici. Bisericile din jurul Kremlinului: una era flori.rie, una era muzeu, in nici una nu se slu;ea_ In Moscova, din cele c6teva mii de biserici, nu se slujea
Cum explicagi dumneavoastri ctr Biserica a trecut chiar in sondajele de opinie publicS, ca instituf;e credibili gi de mare importantr in stat? Cum vi explicafi dumneavoastrl cA, dupi Revolulia din '89, toli credinciogii no;tri au stat cuminfi; dacii au fost ici gi colo cdteva grupuri care au scos intr-un loc un episcop erau nigte oameni pugi la cale gi erau nigte oaneni tot dintre cei vechi, dar nu erau credinciogi ortodocqi. Credinciogii ortodocqi au stat lioi$tifi gi au Stiut ci Biserica e a lor, ci Biserica menline tradilia, cd Biserica le di posibilitatea si se boteze, si se cunune, sd-gi inmorm6nteze neamurile. Biserica nu a fdsut in privinta aceasta nici un fel de compromis! Iatii ci o intreagd populafie de 23 de milioane recunoa$te acest lucru. Artrtafi-mi qi mie un grup de credincioSi, aga cit o eparhie, care str vini si spund: ,,Da{i afani pe episcopul cutare, pentru ctr nu a fost credinciosl" Nu existii.
inaintea armatei,
223
Amintirile Mitropolitului Antonie Pltrmtrdeali ANTONIE PLAMADEALA: Pentru cA erau crcdincioti, doar cl la supmfa,ti nu puteau se spunil. Noi qtim acum ci ei erau credinciogi. S[-mi spuneli Ia cete botzuri de mii de copii,
botezuri colective, a[i asistat dupi Revolufie? DRAGO$ $EULEANU: N-au fosL
Amintirile Mitropolitutui Antonie Plimddeali trebui perspectivi pentru a analiza ce s-a intimplat' Poate allii, ln viitor, voi analiza fenomenul mai bine, avdnd o privire de
ansamblu asupra a tot ceea ce s-a intiLnplat sub acest regim de aproape 50 Oi ani. Oar eu sunt sigur cd anali$tii viitorului vor conferi un rol mai mare 9i mai merihros decit acela pe care
erau
botezaf. Aritati-mi cite cununii masive, a5a de grupuri de cdte 5, 10, 20 de tineri sau mai bitr6ni, au fost dupi Revolu$e? DRAGOS $EULEANU: Nu au fost. ANTONIE PLAMADEALA: Nici una. Toli au fost cununafi Si Ia biserici. 56 nu mai vorbim de inmormdntltri ! Aici, vechea guvemare a avut cel putin decen{a respechrlui fa{i de mo{i, a$a incfi oricine gi orice ar fi fost in structurile de partid qi de stat ale vechiului regim igi putea lngropa pe cei mo{i cu preot. Ceaugescu gi-a ingopal perinfii cu preot. DRAGO$ $EULEANU: Exact. Nu s-a vdzut la televizor, dar am auzit ci au fost qapte preo$. ANTONIE PLAMADEALAT $i un episcop. Aceasti victorie nu trebuie pusd neapirat pe seama vredliciei gi merihlui preotului sau ierarhilor. Dacd ei ar fi fost singuri, ar fi fost repede decapitafi. Dar ei au avut de partea lor poporul credincios, aceasta e opera" in primul rdnd, a poporului credincios carc gia urmat conducibrii bisericegti Ei i-a apirat, a5a incit eu zic ci pe aceleagi realit{i ne aflIm Si acum. DRAGO$ $EULEAhIU: Ne alltrm lntro ctitorie a lui Constantin Br6ncoveanu. Nu cumva modul in care Biserica Ortodoxi Rom6nl a abordat situafia delicati prin car a trccut Fra se aseamine cu strategia lui Br6ncoveanu? El a dezvoltat culhrra intr-un moment c6nd ln alte plrti ale Europei nu era liniste de loc. ANTONIE PLAMADEALA: Se poate face o analogie, numai ci sihralia lui Br6ncoveanu, ata mi se pare mie, era mult mai ugoartr decit aceea prin carc arn trecut noi. Sigur cd ne va
224
incercirn noi astilzi sil apfufun. DRAGOS $EULEANU: A1i rrea si vi referi[ pufin mai de aproape la portretul patriarhului Justinian, cum g6ndea? Ce fel de om era? Era o persoani care gindea repede? ANTONIb PLAMADEALA: G6ndea repede 9i metodic' Avea g6adire de pran degtept! Si vi dau un exemplu La un momeit dat, eram vicar Parriarhal, eram vicanrl Arhiepiscopiei Bucuregtilor. Antim Nica se mutase la Galali. Eram 5i rectorul FaculAlii de Teologie, fiindci il schimbase pe Nicolaescu, despre care am vorbit noi. De ce l-a schimbat? Penfru ctr' dupi moartea lui Emilian, la Toplita unde avea acesta resedinfa ultima oara' a gisit nige documente care s-au publicat in ziare pe. vremea ilegerii iui Justinian. Erau niite afiicole cootra lui Justinian, care s-ai publicat in ziare ;i al ciror autor era Nicolaescu' Eu eram ln biroui patriarhului c6nd pirintele Giini i le-a adus Patriarhul s-a uitat pe ele 5i a zis: ,Acesta e scrisul lui Nicolaescu' Ia chema.ti-l;'. L-au chemat pe Nicolaescu. Patriarhul avea nigte audienie. Ca qi cum nu s-ar fi in6mplat nimic, ia nigte hirtii de pe birou gi zice: ,,Mtri Nicolaescule, uitii-te tu pe hirtiile acestea pana rtatt.u de vorbf'. Hiirtiile ce erau? Erau articolele de ziar care se publicaseA lmpotriva lui Justinian. Nicolaescu cum le-a lua! cum le-a recunoscuL El avea un scris inconfirndabil A cizut in genunchi: ,,Prca Fericite, acum mA aveti ln m6nl! l*"$ T vrel cu mine! Dali'ml afarn din rectorat' daci posibil str mai rim6n profesor, s[ mai rimdn, daci nu, pesionallme ".nu am ce face, &ea ce avefi in mana vorbeste de la sine"' ,"Bine' Scoall-tl Du-te! Din clipa asta nu mai egti rector, dar am si fiu indulgent cu tine. Pofi sA rdnai profesor". $i a doua zi m-a numit
225
momentul acela, sau ce anume se ?nt6mplase, incdt el mi-a spus la un moment dat, $n minte precis ce mi-a spus: ,,Mtri Antonie, vezi tu c6t am incercat noi si ne acomodim cu guvemul ista ateu gi comunist firi sd facem tulburari ln pri gi uite cum lgi bat joc de noi". Cred ci era ceva tot in tegnturA cu moagtele Smntului Dimitrie Basarabov. Patriarhul a vrut si le scoati din bisericd afartr, cum se scot gi azi, iar guvemul gi cei de la parlament cine $i mai era au spus: ,,Nu, moaqtele sd rtrmani h bis;ricil" - aJfel ca lumea si se inghesuie ln aga hal, inc6t si renunle si se mai ducd. Atunci a f6cut el aceste comentarii. Dar un comentariu din iniml, ori pentru mine asta a fost rcvelator. Fap de mine gi_a deschis sufletul acest om, lncAt a fost unul din momentele in care rni_am
dublat lncrederea ln el gi mi-au displrut toate suspiciunile pe care 226
DRAGO$ gEULEANU: Spuneafi ctr avea o gdndire $rineasci? ANTONIE PLAM;,DEALA: Avea o gendire Freneasci siniloas5 gi voia ca lucrurile si fie in toate cazurile echitabile. Mi-aduc aminle de un episod: stdteam cu el in biroul lui, el avea biroul ln fa[i" cu faF spre biserici, spre Catedrall, noaptea la 9i Sfilntul Dumitru c6nd venea poporul str se inchine la sf6nt, aproape toafii noaptea el stingea lumina gi venea in birou gi mi lua gi pe mine {i stiiteam amAndoi gi vedeam poporul .ar" u.n.u si se inchine. ii pllcea str vadi poporul, ll admir4 se bucura din inimi. Atunci mi-am dat seama ci Justinian nu era un fariseu, cd era un credincios cu adevirat. Zice: ,,Mdi Antonie, vezi poporul ista credincios, ,{tia sunt mai credinciogi decdt noi, rni!-Vezi cum vin gi stau la coadi, gi e frig gi e ploaie, stau sA ajungi ca $i in ziua slentului sil se atingi de el gi si depund o noarei eita e impresionant! MA simt coplegit!" Dupi acela a mai stat o vreme,
si nu md prindtr qi cu cartea. DRAGO$ $EULEANU: Era un om de culturi? ANTONIE PLAMADEALA: Par daci a ajuns direcror de
elementele unei teologii care sd-i permiti si fie patriarh. Nu voftea totdeauna dupi ceva scris, vorbea adesea libeq incdt se
poate spung
ci
admiralor al oamenilor de culturi. Daci el a avut o simpatie deosebiti pentru mine sau pentru Anani4 sau pentru Scrima" era pentru ci el admira la noi, de fapq ceea ce credea el cI e culturi
la noi.
aceastii
tr
ANTONIE PLAMAnnel,A: S-au publicat. S-au publica! md rog, cilrti de cult mai ales, dar gi cir[ de teologie. El a aptrrat totdeauna publicarea de ctu! de teologie gi a inliinlat reviste teologice in care publicau qi tofi profesorii univenitari, unii ln funcfi sau unii dafi afar{ dar care nu aveau accei la presi cu studiile gi articolele lor. Ei, pe toate acestea le publica Justinian in revistele teologice, aqa incdt pot si spun ci din perioada aceea noi avem acum cele mai bune reviste teologice care pot fi cercetate oricand Si de cise oricine; de istorici, de adreologi, mai
ales.
DRAGOS $EULEANU: Ati cumulal foarte mult functii pentru perioada aceea: erafi vicar patriarh,al, erafl vicar pentru Arhiepiscopia Bucuregtilor, era$ rector, erali una dinue cele mai
putemice penonalitili. 227
buni?". ,,Nu, unul era mai bun, unul era mai slab, ci era mai batran". ,,$i merg6nd cu taici-hr cu cdruta afi dat vreodatii in weun tiiu?" TAu est o groapi mare, plini cu apd gi cu noroi, fdcutii pe drum, pe misuri ce treceau cirulele, gropile se ad6nceau prin drumurile de fari de altdda0i. ,,Da" prea firicite. de multe ori am dat ln tiuri din astea". ,,gi taici-tiu in cine bitea mai mult? in ila slab sau in dla tare t" ,,,iai, zic,Aatnain ala tare, cdnd se smucea ila odafii scotea ciru@ din noroi". ,rA,ga fac qi eu cu tine".
Amintirile Mitropolitului Antonie plimideali ANTONIE PLAMADEALA: Era greu, lncA! lntr-o zi m-am dus Ia patriarh s6-i spun: ,,prea Fericite nu mai pol E prea mult". Zice: ,,Mti Antonie, tu egti de la pri?,, ,,Oa, irea Fericite". ,Afi avut cai?". ,,D4 prea Fericite,'. ,,gi erau amandoi
putere
ANTONIE PLAMADEALA: PiIi, aveam al6t de multi. cat putea avea un vicar patriarhal, care avea instr pe cinevi deasupra" inc6t toate indriznelile mele aveau o acoierire. Eu putearn sA lndrAznesc ceva gi s6 gfegesc, ci mi judeca numai patriarhul. Dar ln momentul in care am devenit iu episcop de Buziu sau Mitropolit la Ardeal, mi-am dat seama ctr nu pot str mai gre$esc, ci nu mai aveam pe nimeni deasupra mea carc sA ia gregelile asupra lui. DRAGO$ gEULEANU: AF intrat vreodar.ii in conflict cu Patriarhul pentru ci erafi o penonalitate putemici? ANTONIE PLAMADEALA: Nu, niciodati, niciodatit. Cu nici unul din patriarhi. Se vede ci am fost gi un subaltem corect. DRAGO$ gEULEANU: Cum s-a sfiirgit patriarhul
Justinian?
DRAGO$ SEULEANU: Era bolnav? ANTONIE PLAtUAnn l,f,A: nr4 dar venea acastr strnltos dupi o lunA de spital. A f?icut un infarct ln magini. Didu l-a intors repede la spital, i-au f{cut respiralie artificiali, dar nu a mai putut fi adus la viaF. Eu m-an urcat repede in magini cu Justin gi arn plecat la spitalul Elias. Cei de la poar&i erau avizaf,, cL ne-au dat drumul imediat, dar ne-au dus direct la morgd. Acolo, deja pe masi era patriarhul, intins frumos, cu barba lui alb6. Am ficut o rugaciune. Am rtrmas o noapte acolo, dupi care, a doua zi, l-am adus in Catedrala Patriarhali qi pe urmi l-am inmormdntat ln biserica seminarului teologic de la Radu Vodi. DRAGO$ $EULEANU: Cine s-a ocupat de toate ceremoniile acestea? A{i fost implicat?
A murit in spital la Elias. Eram lntiimplitor la palatul patri;ftal, era 5i Justin venit de la Iagi. Beiatul patriaftului, Didu, ptecase la el s6-l aductr la palat, deci eliberat din spital. f.Oi agteitam in 228
ANTOME PLAMADEALA: Pii eu, pentru ctr eu eram vicar patriarhal. Nu era unul mai mare acolo care s[ se ocupe. Abia pe urm6, dupd inmormdntare, a devenit Justin locfiitor de patriarh gi pe urm6, ciind Justin a fost ales patriaft, tot eu ca vicar patriarlral i-am {icut instalarea. I-am dat mitra" i-am dat c6ria Si i-am spus cuvintele de rigoare, dupd tipic. DRAGOS $EULEANU: De unde gtiafi si organizafl inmormlintarea? Existi o tradifie, un ritual? ANTONIE PLAMiDEALA: ExisH- Ei, exisri un ritual, dar il mai faci gi ad-hoc. DRAGO$ gEULEANU: imi amintesc ci atunci c6nd a murit pretedintele Kennedy, nimeni nu a giut si organizeze o ceremonie. Nu mai murise de foarte mult2l vreme un pre$edinte ln exerciliu.
229
ANTONIE PLAMADEALA: mai inmorm6ntasem nici un patriarh, dar a trebuit si md descurc. Aveam gi consilieri foarte buni. Aveam consilieri excepfionali. Eu crcasem un corp administrativ de mare valoare in jurul Patriarhiei. Dintre ei, astlzi, amai rEmas doar pirintele PAn!, filri care Patriaftia nici nu ar merge astizi, aga de bine s-a format. Mai era atunci pildntele Soare gi pirintele Fecioru. Au fost buni gi al{ii. Aveam o foarte buntr administrafie patriarhali, lncAl cu tofii am ajutat Si i-am oryanizat lui Justinian, a5 zice, o inmormdntare foarte frumoastr. Eu pAshez gi acum undeva intr-un dulap al meu ceea ce mi-a lisat Justinian: un capot, ca cel pe care il port eu acum, al Iui, violet, era in testamentul lui ca mie str-mi rimini acel capot al lui. DRAGO$ $EULEANU: Avea multe rude? ANTONIE PLAMADEALA: Avea doi copii. Cred ci mai avea un fiate, nu gtiu, dar ci pe care i-am cunoscut noi erau numai Didu, fiul lui, gi o fiici a lui care mai trdiegte gi azi. DRAGOS $EULEANU: Erau copii de inainte de a trece la
monahism?
Nici eu nu
spectivei
DRAGOS $EULEANU: Putef si ne povestiti cum a fost festivitatea de alegere a Patriarhului lustin, cel de-al treilea sub care ali slujit? ANTONIE PLAMADEALA: A, deja era totul planificat, era totul organizat, pentru cA alegerea de patriarh nu e deloc altfel decfu alegerea oricirui alt episcop. Un colegiu electoral din care fac parte din fiecare eparhie doi mireni gi un preot, membrii SfAntului Sinod. Alegerea se face prin vot secret, care se pune ln um!. DupA aceea se deschide $i se numtrrd. Cel care ob{ine jumitate plus unu este declarat patriarh. Aga s-a fAcut $i alegerea lui Justin. A fost o alegere corecti, legalA. DRAGO$ $EULEANU: Prima dumneavoastri int6lnire cu noul patriarh in calitate de vicar patriarhal cum a decurs? Vl mai amintifi? ANToNIE PLAMADEALA: Justin avea o calitate. Putea si te factr de r6s in fala lumii sau in doi, dacd rimdneai sean cu el t6rziu, dar a doua zi uita totul sau nu uita, dar se comporta ca
gi curn nu s-ar
ANTONIE PLAMADEALA: Legal e ca in trei luni si se faci. Aceasta cred cA s-a f{cut c,un pe la doul luni jumate. Ivlare vacanfi a fost dupi moartea lui Justin, cdnd ln loc sl se faci in maximum trei luni s-a facut dupi patru ani, pentru ci madame Ceau;escu nu a vrut si dea dosarul de pe masa ei, pinl nu ajungem noi de acord str se aleagi cel pe care-l dorea ea ca Mitropolit al Moldovei. insi nu am ajuns niciodati si qtim exact
pe cine voia.
a1i ajuns
greci. Vorbea o franluzeasctr la fel de fluenti, deci aceste doui limbi striine le vorbea fluent, qi era un om cu lecturi, carc citise foarte mult gi care, probabil, mai citea din c6nd in cind... Toate pastoralele fi le facea el personal. Lucra la o pastorali doud luni. Umplea coguri de hirtie. Vroia ca pastorarele lui str fie perfecte, si fie stilistic desdvAnite, dar Si din punct de vedere al dicliei si 231
230
in
vreun fel
ANTONIE PLAMADEALA: ...amdndoi s:.ru opus. Am6ndoi l-au chemat pe geftl Departamentului Cultelor sii-i spunA ci se opun, cA nu sunt de acord, ctr vor fi revolte populare. Totul a fost ln zadar. Lui Ceaugescu c6nd ii intra ceva in cap nu
mai puteai
si-i
scofi.
DRAGO9 $EULEANU: Prin ce s-a deosebit patriarhatul Prea Fericitului Justin de patriartatul Prea Fericitului Justinian? ANTONIE PLAMADEALA: A9 zice cl in prima perioadtr a fost o buni continuitate. Justin a gtiut si nu introduci rcforme rapide. Justin a gtiut sA nu se elibereze de oamenii patriarfiului lustinian, numai pe motiv ci trebuie str-|i aduci oamenii lui, oameni noi. A lucrat cu echipa veche, care Stia sa lucreze. Numai ln cazul in care o penoani anume se dovedea cI nu intri in stilul lui, ceea ce nu prea s-a lnt6mplat, numai atunci lnlocuia pe un funclionar sau pe un preot din administrafia patriaftdA" Totul a mers foarte bine pintr ln momentul in care Ceaugescu a lnceput sl dirdme bisericile. In momentul acela, Iustin a intat intro epocA de decddere morali, de disperare mai
precis spus, penfiu ci Oeauqescu nu-l mai lntreba. Un secrcUlraS de partid de la nu gtiu ce sector trimitea o notili la adninistrafia
Poate tntr-o singuri privinp, poate intr-un singur caz Justin a reugit, dar cred cd vi l-am povestit: acela cu dirAmarea bisericii
Slbntul
Gheorghe gi Pani i-a dat un telefon lui Justin sd-l roage si vini p6ntr la primtrrie. Pan6 era primarul general al Capitalei gi s-a scuzat ci ar veni el la Patriarhie, dar are ni|te documente de format foarte marc, care nu incap ln magini. Eram acolo, cum erarn toati ziua cu Justin. Zice: ,,Mii Antonie, hai si vedem ce vrea Pana dsta? Cred ci trebuie si fie vo6a de o grozivie de nu vine el, ca de obicei, aici". $i am plecat cu el. PanA ne a$tpta jos Ia ugd, politicos. Ne-a condus sus, cred ctr ne-a dat o cafe4
dupi care a intrat ln temi: ,,Prea Fericite, $efu' a hotirit dfutmarea bisericii SfiinEI Gheorghe". Odatil l-am vAzut pe Justin ci se lnnegregte. in timpul acesta, Pani a sunat $i, cu nigte
arhitectul gef al Capitalei.
h6rtii lungi, a ap5rut arhitechrl Budigteanu, care era probabil Ml rog, pe masa rdmastr liberi, Pantr
233
de partea noastri! Nu era nimeni de partea lui CeauSescu in dirdmarea bisericilor Dar foarte pufini dintre ei au reugit si aibl o reac[ie concretii Doamna Delavnnce4 cred, a fost una dintre aceqti4 care va fi reu$it si depunf, un memoriu undev4 dar nu la Ceauqescu. Deqi toatii populalia era de partEa noastr5, de$i, de pild6, Biserica S{hnta Vineri a fost inconjuml.ai de credinciogi, au venit camioane, i-au inc[rcat pe toli in camioane 9i i-au dus gi i-au risipit prin toate cartierele BucureStiului. Cdld au revenit
ace$ti4 biserica era la pdmdnt.
CARMEN DUMITRIU: Credeli ci ar fi fost posibili revolti {dliqi a conducerii Bisericii? Ar fi putut si provoace
miqcare publici?
o o
ANTONIE PLAMADEALA: Era greu sd organizezi o migcare unitari. Iniflarorul risca tiierea capului! $i atunci
Biserica
adoptat (asta
comune. C6nd unul sau altul a incercat si iasd din rdnd, a fost decapitat imediat. De pildd Nicolae Popovici, Valerian Zalaria,
care intrase chiar ca mare simpatizant al socialismului gi comunismului cind a fost ales episcop, dar dupi cd{iva ani qi-a mai dat drumul la gurd. A fost scos fdri mild din scaun qi din Sinod qi-a rdmas aga pdni aproape la 50 de ani, dat afari. Deci oriunde s-ar fi putut isca, qi Securitatea era pretutindeni, oriunde
fi putut isca o asemenea inifiativd" pericolul era decapitarea imediati qi infricoqarea celorlal$. Dar rezistenfa comuni pe care a organizat-o Justinian gi pe care au continuat-o ceilalti doi afost
s-ar
235
236
237
ci
un schimb
Pe scaunul
lui $aguna
ANTONIE PLAMADEALA: Tot timpul m-am gandit la Buziu str plec de acolo. A fost o simpli manevrtr ecleziastictr faptul cA eu, duptr doi ani, am trecut in Transilvania- Se vacantase scaunul Transilvaniei. Mitropolitul Mladin s-a lmbolnAvit, a fost adus aici, la S6mbif4 in stare de
asta. Eu nu m-am dus Ia
scleroze total5, gi s-a pus problema alegerii unui mitropolit la Sibiu. Trebuie si spun cinu eu eram candidat. Eu eram proaspit episcop de Buziu, incat candidatul pentru Sibiu nu puteam fi eu. Era o muhre prea rapidi.
intr-o zi, m-a chemat patriartrul Justin gi mi-a zis: ,,Mii Antonie, aud ci vrei si pleci de la Buziu!", ,,Nu, Prea Fericite, nu m-am gdndit nici o clipi si plec de la Buztru", ,,Bine atunci, dar de la Buziu tot va tebui si pleci", ,,Ei, cum vine asta?" ,,Nu lrei si te duci la Ardeal, cumva?"; ,,Nu, Prea Fericite. Am atitea
lucruri incepute aici pe care vreau sd le termin". ,,Bun, atunci va trebui sA te duci la Timigoar4 pentru cf, Nicolae va trece la Sibiu". Sibiul e inainte ln ierarhie. ,,Eu, la Timigoar4 niciodat2i. Am dreptul sA refuz. Mmin la Buz6u toafii viafa" dar la Timigoara nu vreau sd ml duc". ,,M4, tu e$ti prost, tu nu-1i dai seama cA dacA piezi trenul Asta nu-l mai gdsegti niciodati, ctr oamenii sunt tineri gi tu n-ai sa ai timpul si mai avansezi de la rangul de episcop la rangul de mitropolit. Uite, eu lfi guanlrz c,6 te alegi mitropolit la Timiqoara '. ,,Prea Fericite, nu accept str fiu mitropolit la Timigoara". ,,Accep[i, in schimb, str fii mitropolit la Sibiu?" ,,La asta m-a{ mai g6ndi!" ,,De ce?", ,,Pii, eu sunt c6lugirit ln Ardeal. Eu mi-am luat licenta la Cluj. Eu am fost
246
Ardeal, dar nu vrei la Trmigoara-, Tu nu-!i dai seama ci eiti impertinent? Tu nu-[i dai seama ca Nicolae are merite? Nicolae e mai vechi dec6t tine in ienrhie!" ,,imi dau seama, Prea Fericite, gi il respect din toati inima gi il iubesc, vedeli bine ci lucrim bine in Sinod impreunl. Nu este vorba de asta. Dar eu nu ml duc in locul lui la Timigoara" Gdsifi pe altcineva- Eu la Buzdu vreau sd r[m6n p6ni mi-oi termina tot ceea ce mi-am pus in gAnd sd fac". ,,Bine, treaba ta" o sA treaci trenul pe lengA tine 9i n-ai si te urci in el niciodat2l". Toatii discufia asta am avut-o in holul Patriarhiei. A trecut o str imani, au trecut dou6, nu s-a lntimplat nimic. $tiu ce o fi spus el mai departe, ce discufli o fi awt el cu Dogaru sau cine era atunci? Ce so fi mai g6ndit el, pentru ci eu am asistat odatii la o discufie intre el gi Comeanu, intr-o rioapte, cdnd el se cam ficuse, gi el c6nd se fdcea noapte4 casuna pe cineva, fie cl era prezent, fie cd era absent. C6nd era prezent era mai bine, cASuna pe el qi-l linea ore intrgi sub bitaia tunului. $i intr-o noapte l-a luat pe Comeanu. Enm qi eu de fala $i tot a$a, ore intregi. Comeanu a fost foarte deftept. Nu a scos o vorbA, d daci scotea vreo vorbi era catastrofa, cine gtie cu ce igi mai dtrdea drumul, incit acum nu $tiu ce raliuni o fi alut el intre timp, ca totugi si-gi schimbe vederile. La un moment dat zice: ,,MIi Antonie, ia vino pAnl la mine in birou". Eu am fost intotdeauna respectuos cu el, chiar cdnd ne-am certzt. Zice: ,,Ti-ai pregitit cuvdntarea?" ,,Care cuvAntare?" ,,Pii poimAine avem alegeri la Sibiu. Uite, igtia au inceput si qi vie, deputafii, alegitorii. Tu 1i-ai fdcut cuvantarea?" ,,Pdi care cuvAntare, Prea Fericite?" ,,Pii tu vei fi ales mitropolit la Sibiu!" Vi spun pe cuvdnt de onoare cA. m-a luat
247
n-ar fi riu in prevederile Providenfei". Era Gavril Binulescu Bodoni, care venea din Bistrifa Nisiudului, gi a fost primul mitropolit al Basarabiei dupi l8l2 . ,,Va si zici" tu vrei la
CARMEN DUMITRIU: Nu
meryeati spre o altii spiritualitate?
vi
ANToME PLAuAunelA: Aveam destuli grij6, insd la vremea aceea problema unitii era cam stinsd, relaliile cu protestanfii imi erau foarte bure, pentru cA lucram cu ei in
comisiile intemalionale. Pe urm5, eu am mai fEcut ceva in timpul regimului vechi qi va trebui si relansim aceasti iniliadvA: de doui ori pe an oryanizam conferin[e ecumenice intre cultele din Romdnia. Le organizam prin rotalie: Bucureqti, Sibiu 9i Cluj. La facultifile de teologie respective, cu participarea tuturor profesorilor de la toate cultele $i cu participarea unor studenli mai ridicafi. Or, toate aceste conferinle le conduceam eu, fie ci erau la Clui, Sibiu sau Bucureqti. Eu ca vicar patriarhal conduceam toate acestpa $i ficeam rezultatul tuturor intervenfiilor Si sinteza temei care s-a trafat. Mn bucuram de o mare frecere din pricina asta intre cultele care luau parte, inclusiv calolici. $i toatil lumea se mira: ,,Domne', este imposibil, Ssta gtie stenografie qi nu spune". Iar profesorul Chipscu, odatii, la Bucureqti, zice ,,Prea Sfintite, uite te rog eu din suflet, Ii-am fost profesor, spune-mi: $tii stenografie?" ,,Domnule profesor, vd jur, nu ftiu stenografie !" ,*A,tunci cum poli str rezumi toate cuvintiirile astea care s-au
paragini intelectuali. La Buziu am gisit o paragind materiald, distrugerea dupi cutremur. La Sibiu, ultimul mitropolit fusese Mladin, care nu avea aptitudini gospodirelti. inaintea lui fusese Nicoale Colan, care zicuse patru ani la pat, inaintea lui fusese Nicolae Bilan gi Justin, pentru aproape un an, dar nu avusesere timp si faci vreo modificare, inc6t gi la Sibiu am gisit un fel de Buztru. A trebuit sf, fac casa aceea noud, cu trei randuri in curte, sil fac o salil se protocol, si fac o sal6 de conferinF, si schimb
toate covoarele, casele, mesele, str reinnoiesc absolut tohrl, incit acum, la Sibiu, totul e schimbat. Prima griji acolo a fost str pul
reqedinfa, sI fac una civilizat.ii. Mi-am instruit consilierii ln a5a fel incit si introduc un circuit logic gi eficient al documentelor gi al corespondenfei gi si cultiv bune relafii cu Facultatea de Teologie. N-am schimbat pe nimeni, i-am lisat pe toli in functiile lor. $i le-am Ei spus ln ziua instalarii: ,,Preacucemici pirinfi, domnilor, toatii lumea rim6ne pe loc, o sl vdd eu dacl e cazul sI schimbim pe cineva sau nu. Daci lucrurile vor merye bine gi vom intra tofi intr-un ritrn de cooperare...". $i intr-adevir n-am schimbat pe nimeni. ,,Dar vi rog sl linefi cont de cdteva lucruri: intai, ci nu repet a doua oari nici o dispozilie, dace o repet a doua oar5, rog si fie considerat?i observatie, chiar daci vi se va pdrea uneori cl uit, si gti$ cd nu
la punct
249
ANTONIE PLAMADEALA:
Samblta DRAGOS $EULEANU: in toati Transilvania? ANTONIE PLAMADEALA: Pdi, sigur! Era Sdmbdta gi metocul eparhial de la Pdltinif. ALit. in rest nu en nimic. Tot ce sunt acuma 19 mdnistiri sunt crealia de dupi Revolulie. DRAGOS $EULEAI{Ur Ati adus tineri a$a cum ati procedat la SambAta? ANTONIE PLAMADEALA: Am lucrat de obicei cu tineri qi aici Ia Simbita qi sus la PAldnig. $i la eparhie am promovat tineri, pe cat a fost posibil, in locurile goale de administratie, cdnd se pensionau unii. Am promovat intotdeauna tineri, pentru cl tinerii i! asigura intotdeauna o administrafie pe termen lnng, nu egti nevoit s[-i schimbi ln fiecare an qi nu eqti nevoit sil invefi pe fiecare din nou, de fiecare dati. Asta mi-a demonstrat cl am avut dreptate sl procedez aga- Ei, m-au qi dezamigit unii, dar nu axe rost sA fac
mengiune despre ei.
ANToNIE PLAminfeI-A: Am vizitat de mai multe ori regiune4 f6cea parte din eparhia Sibiului. Am consbat cA se gise$te intr-o starc deplorabila, ci cele mai multe biserici sunt dtrrdmate inci din 1940 de citre maghiari, ci cea mai male parte din rom6nimea din zonl este maghiarizatii. Unii erau chiar ortodocgi, dar nu mai giau romAnegte. Am stat de vorbl cu tofi preofii qi cu mulli credinciogi, am fost pe la biserici 9i am fost impresionat de problemele lor, inc6t am decis si duc acolo un episcop cnre sA se ocupe la fafa locului de toate problemele. S-a vanturat atmci ideea infiinlirii unei episcopii la BraEov din niqte ambifii personale ale catorva care credeau ci vor ajunge vicari sau chiar episcopi, nu ueau sd pronunf nici un nume. Eu le-am spus ci a infiinfa o episcopie la Bra$ov est inutil. Eu mA pot ocupa de Bngov gi pe urm6, nu uibti cf, toate institu$ile mari din Bragov le-a llicut $aguna- Dar o episcopie la
Covasna-Flarghita este necesari, cu asta sunt de acord 5i chiar eu Sinod, mi-am gisit episcopul, l-am adus, Sinodul a aproba! dupi aceea l-am instalat. C6nd am instalat episcopul, eram dupi infarct ln spital la Bucuregti, m-au adus cu dubi din asta sanitari, cu medic gi dou6 surori dupd mine. Au fost gi miniqtrii Cosmdncil gi Domeanu. Astfel am luat parte la instalarea episcopului loan
Silnjan la eparhia pe care am infiintat-o eu. Totul a decun frumos, s-au adunat romdni de prin toate sarcle romanesti din iur, incet am ficut slujba afard. Piafa era plini de romlini, iar ln jurul nosfru, de ta blocuri, se aruncau tot Glul de fituici antirom6negti, fie ln romdnil, fie in limba maghiar5" DRAGOS $EULEANU: Asta Ia Miercurea-Ciuc? ANTONIE PLAMADEALA: D4 in Miercurea-Ciug dar lncolo orice tulburtrri au fost evitate, nu fdrf, ca noi si ne luim
25r
adus pe actualul episcop, l-am ales dintre cdlugirii buni pe care ii aveam la ora aceea la Ierusatim. El era studii acolo, la doctorat. Acum nici nu mai are timp str gi-l termine, Aar nu este absolut necesar. Ceremonia s-a desf4urat frumos, eu am fost pe
Amintirile Mitropolitului Antonie plimidealtr misurile de prccaulie, adicd noi in noaptea aceea str dormim lntr-o cazarmi militari. Aga erau vremurite. DRAGO$ gEULEANU: Asta era prin .93, .94. ANTONIE PLAMADEALA: Nu mai Eiu. Fapt e ci" pe urmi, instalarea s-a petrecut in cele mai bune conOi6i. Uu t_am
ANTONIE PLAMADEALA: Totdeauna am avut sentimentul, de mic copil, totdeauna arn awt sentimentul cA eu
trebuie sd fiu conducabr de oaneni.
li
DRAGO$ $EuLEAllU: Ce spunea familia dumneavoastrtr? Vd distingeati de ceilalli fra1i, de restul familiei? ANToNIE PLAMADEALA: Mi distingeam, ln primul
rAnd, penEu
ci
'lnconjurat
medici, care erau gata cu toate fiolele, dar nimeni nu a qtiut c.d eu am venit cu Salvarea, ci eu am venit cu medici dupi mine, cu surori. Am finut chiar cuvanhrea de instalare a episcopului, era prezent patriarhul nostru de la Bucuregti, care a vorbif $ eL era.prezent Patriarfiul Cartaginei, cel al Alexandriei din Eiipi Paxtenos, carc a vorbit gi el. La urmi a vorbit noul episcop, care a vo6it foarte frumos, mulfumind la toa$ lumei pentru prezenltr.. pentru infiinprea episcopiei, cu exceplia mulgmirilor mitropolitului pe care le_a uitaf Ago a fost deci rnlmprca $l mstalarea noului episcop de Covasna_Flarghita" fu-"J treabtr buni gi sunt muilumit. Face parte- din mitropolia mea gi personal sunt mutpmit ae ceea ce iace acoto. Mi-a trcut supdrarea. CARMEN DUMITRIU: Daci v-afi sim{it mai degrabi un cregtin care-gi urm eaz6, mai degrabi traseul OL cregtin iAevarat sau daci vafi simfit mai degrabtr un conduciitor, a6 simtt vocafia asta in dumneavoastri? pe ea ag ,e.r, p" eu ui brodut toat?i activitatea?
de
aveam gi opinia cea mai credibil5" dar nu a5 putea zice ca familia a observal ln mine, de la bun lncepuq insugiri deosebite. $tiu ca tata avea foarte mare incredere in mine, ci de pildil voi rcu;i la toate examenele 5i ci voi avea un destin deosebit in
il
percepea cu mijloacle
lui. Era
un
I;;;
ti
simplu firan care flcuse o Ecoali de cAntiirefi, fusese premiant gi probabil se qi m6ndrea pulin g6ndind cI voi mosteni ln calitiifile lui, dar poate cA i-am mo$tnit gi ceva defecte. in orice caa in viaF meq gi chiar in perioadele cele mai grele, cel puliri trei, daci nu chiar patru, am fost desfiintat complet ci! un copac t?tiat din rldacintr gi care nu se rnai putea ageza pe ridtrcina
il
"T
ANToNIE PLAMADEALAI Eu nu m-am gindit niciodati ci ag putea fi un ins din gloatil CARMEN DUMITRIU: Deci ati awt sentimentul cA aparfineli elitei?
252
veche sau pe tulpina rtrmasi dupi tiiere... Eu, niciodai, ln aceste trei sau patru cazuri, nu am acceptat, Si nu aln crezut, li nu m-am simfit ca gi cum aceastil 6iere din ridacine ar fi fost definitivd. DRAGOS $EULEANU: inalt Prea Sfinfia Voastri, v-am ascultat toati relatarea privind anii grci 9i anii mai buni. M-ati uimit gi am comentat intre noi cei caxe vA punem intrebiri ctr ali trcut cu normalitate de la o etape grea la o etapt bunn, si-i spunem a5a, degi gi etapele grele au insemnat ceva bun. Dumneavoastrtr afi trecu! nu cu indiferenli, ci cu normalitatE prin toale etapele vielii. _
adevarat.
chiar cind era vorba si trsc de la o situafie siguri la una nesigurn gi mi-a fost mult mai ugor de la una nesiguri la una
253
_
ti
tutu.-a'"
nl
sigurtr, dar eu am trecut cu normalitate $i de la situaliile sigure la situatiile nesigure, adici de la pon in pi.io*r, fu porn ta-iu-i nu a5
credea
$i;;;;l;11_; ;;;;i in vreun sistem de referinp pesimista sau fatalisti. N;;;; orncoto de acestea
DRAGO$ gEULEANU: Eu nu am sA mi refer h rAu, am si mi refer la bine. Mtr frim6ntjt o iposhza a dumnea";;;;; care nu.mi-o pot explica. Deci lucrali la Mase plastice, ia vedeag ln fiecare duminici la slujbe i" purriarfr"f nornaoi.i fiei?li il doud medii complet diferite, intr_uo ;;;;il; sprntualitate Si exact la antipozi trliali intre oamenii care
chiar riul in care intram, pe care miJ pregatisea cizusem, chiar qi acesta va sfiirgi cu bine.
doue care m_a f?icut intotdeauna sA cred
c5_
din noi gi cd daci mi s-a lntiimplat ce mi s_a intamplat md supun destinului. V-am spus ci dupA ceari, ngirO. fu Prislop 9i tata mA agepta in gari, ctr gtia ci acase ou rni put"urn duce, tata mia spus cu rcsemnarea tui ancestral f"A".^ia, ..ii bdiete, eqti condamnat, nu ai ce face, d"_t spus:-,,Thti, lmi pare rAu, dar nu mi predau!,,Dici am awt lntotdeauna sentimentul ctr e ceva dincoio de putea a fi
fi
ibst de
*ora
Amintirile Mitropolitului Antonie Pliimtrdeall ANTONIE PLAMADEALA3 Nu, nu, am fost intr'o perfectii normalitate. Am gasit totul firesc, am g6sit ci in s{6$it mi se rispunde la o speran{i 9i ci duptr o epoci de zece ani de
pribegie ln cAmpul muncii era firesc sd mil lntorc la ale mele. Nu uitati, ;i revin la ideea ci in to$ ace;ti ani in care eu am fost marginalizat, trimis la munca de ios, in toti acesti zece ani, eu
fi;;;
mi-am fdcut introspecfa intimi care a constituit pe urma romanul Trei ceasuri in iad. Eu m-am considerat ln iad, ln cele trei ceasuri in iad, in care am continuat sA triiesc dupi aceea' adici perioada regimului comunist. Au fost, bineinfeles, alegorii: de iad, trei este un numer simbolic ales, in fond, intreaga perioadi era o perioadl de iad, 9i deci cdt am fost,ld Mase Plastice eu am scris acest roman. Zi de zi l-am migilit l-am intors pe toate felele, l-am trecut prin toate analizele
psihologice chiar patologice, daci vre1i, l-am trecut prin ceea ce ar fi putut insemna politica vremii gi analiza ideologiilor 5i, ln compaxalie cu ele, destinele oamenilor Repet, v-am mai spus, mi se pare, l-am terminat tnainte de epoca de intrare in libe(ale, l-am terminat in 196E sau chiar in 1967, intr-o epoci grea- Ei bine, eroul meu nu era altul decit Anton Adam, Anton era de fapt numele meu de Antonie, dar eu la fabrici eram din nou cu Leonidq fiindci Antonie mi se gtenese qi mi se refuzase. Eroul meu se numea Anton-Antonie, iar Adam era primul om, omul
ANTONIE PLAMADEALAT Dar in acelasi rimo imi o autoanalizA zihicl, adici u fort prrioual lo*#. * scris romanul Trei ceasuri ln iad. DRAGO$ $EULEANU: Este o explicalie. Daf-mi voie si merg p6ni la captrt cu necunoa$terea mea. Vineri vi cheami ldd1{tyl la el gi vd spune: ,,De n5rtzi ysi n ...rrtu-i ;rf ui lagultitii de Teologie. Este o situafie OrurnuUca poute .i eril drumul propus decAr Ue ,.I*-1 dificil mai greu',. Ce-afi simfit ta teotot iapu;;*;: lnv_ers este mult atunci? Mulli oameni ar fi putut sA innebuneasce.
ftT-
daci vrefr, era suferinla omului sub comunism, omul sub totalitarism. Omul acesta al meu, ln ultimul capitol al
romanului, pe qtre nu mi l-am mai citit de vreo zece ani, astfel inc6t mi-l aduc aminte cu greu, dar, in orice caz, nu moare, pleactr undeva unde si-5i giseascl identitatea" 5i l-am lisat pe eroul meu pe drumul ciutirii identi6$i. DRAG,O$ $EULEANU: Dar e posibil si comparim ' daci schimbat timp de 50 de ani, obligat
si
Amintirile Mitropotitului Antonie pltrmtrdealtr strdmoqilor lui, cu acest personaj Anton Adam care avea alt ANTONIE
poliliste.
paralel cu toate aceste planuri. Scriindu_ri uutoUio**f. aceasta, em gi planul autobiogralic ln ea, am observat ca- ero-u Pub u:":T planuri, nu ugor de armoniza! p..ur".u-urn urcercat sa te armonizez gi si le insumez unei povestiri aproape
PLAMADEALA: Cred cd da" Era qi unul din planurile cA(ii. poate ci cel care a atnrs o criticd negativf, ia timpul respectiv romanului. poate cd tntr_un iei pentru ci eu am ciuht sii fac din romanul meu o .roin.r. alegoricd, pufin didactica, hcat am creat analolii, 9i pdre4 la vremea acee4 artificiale. Er4 o duta, pru;ui omuiJ suu regim totalitarist, altul en planul exiri"nl.i orn.n"ji i; rul umana, altul era planul omului in orice condifiL s-ar fi atiat pe plan personal gi pe plan general. O..i u-
,.r, pr-un.it-.i
$I_*ll
.
eu nu mi-am icris preaicite- au rosr pubtlcate dupd inregistrlri, dar gi ele au avut in vedere permanent aceste planuri, cu o mic6 deosebire cd, ln biserici, ln predici in general, accentul ctrdea totdeaun; fllelTe.: omului.si pe modul de triire mrr-o soctetate totalitari, htr_o societate atee in care el tiebuia p&trcze inreriorul 9i valorile numplat.
ca;;'il;; m-am dezis, predicile mele au fost publice, prediciie;.r. ;; fost publicate dup5 inregistriri,
CreJ
aclsie
t.i .f,.i
Voastra-
DRAGOS $EULEANU: Unii tineri astiizi sunt de pirere cd le-ar fi mai uqor dacd s-ar fi nAscut in America sau s-ar fi niscut in Germania. Cdnd erafi ln inchisoare gi aveali 24,2E,30 de ani, c6nd afi fost scos din cler, deci v-a dus in alte part destinul decit ceea ce v-a[i imaginat dumneavoasfii, v-afi gdndit vreo clipd, ca teolog, cA v-ar fi fost mai bine sd vd fi ndscut in Greci4 spre exemplu, pentru cA exista Muntele Athos, dec6t si fi fost romdn? ANTONIE PLAMADEALA: Nu, nu m-am gindit niciodati la asta. Totdeauna am $tiut... e ca gi cum Dumnezeu n-ar fi a!'ut pe lume decat rom6ni gi eu trebuia sd mi nasc in categoria romanilor. Asta a fost gi motilul pentru care, dup6 Primtrvara de Prag4 cdnd eu am putut si ies, in sfilrqit, ln strainatate, trimis mai int6i la studii, de la studii am putut si ctrltrtoresc in marile regiuni culhrrale gi de civilizafie ale lumii, dupi aceea ales in multe organizafii inlemafionale, dintre cle mai importante, gi ales in conducerea lor, nu m-am gdndit niciodati si rimAn peste hotare. Am crezut c6 destinul meu este in far6" $i vA rog mult si nu incercali str interpretaF demagogic aceast i declaralie pe cal o fac. Este exact ceea ce am simlit eu
atunci.
;;;rfir;G;;;
d ;;;;;
*ligio*";;;;;;:;;;
,orui.ii
Este motiwl pentu carc eu continuu si susfin gi acum valoarea deosebiti, principald, care a menlinut in poiorui rom6n werne de jumntate de veac valorile tui n oaam.itai"
DRAGOS gEULEANU: Dar vi era frictr uneori si vtr intoarceti in Rom6ni4 vA era frici de schimbtrrile pefecute pe parcunul timpului? ANTONIE PLAMADEALA: Totdeauna mi-a fost frici, dar totdeauna m-am intors, pentru cd am gtiut ci destinul meu
este aici.
s[ riminefi ln
ANTONIE PLAIVIAnEALA: puteam str r[mAn, h primul rdnd, in Angli4 unde mi s-au f6cut qi propuneri, v-am spus ci
257
A.e;;;;;;;
ANTOME PLAMADEALAT Am fost in America, am fost invifat de plrintele Anania. Am participat gi la congresul Bisericii Ortodoxe Romine din Americ4 arn vi2itat amilii Ae romdn.i. Nu am fost atras deloc, nu am fost ispiti! din nou, de ideea de a rim6ne acolo.
DRAGOS gEULEANU: Dar nu cumva pentru ci v6 simpafi la dumneavoastri acase h toate aceste culuri nu vi Si se- pirea ci vi se intAmplil ceva neobignuit daci ve$ Iocui pe un pimant sau altul? Nu cumva pentru cevd era la indem6n6 s[ tugiti? ANTOME PLAMADEALA: Nu, simleam ci orice a6 fi ales din aceste civilizalii qi culturi, pe care incepusem sj le cunosc, nu corespondeau idealului meu. Am stat doi ani ln strlinetifuri ftrd si mi fi inton deloc la Bucureqti. gi totugi nu mi-a frcut niciodati prin cap si rdm6n. em ivuf propuneri nenumirate: hai si vtr spun una din ele. Vi povesieam mai lnainte ci am awt un foart bun prieten la paris, Cuga, Ioan Cuga" La un moment dat, sdind de vorbi acasit Ia ei, la iaris, eu eram student la Oxford gi multe vacanp mi le-am f6cut la paris, Cuga imi spune: ,,Pirinte, dar rim6i cu noi in Franp,'. I_urn ,pu, cd avem o facultate de teologie, care are nevoie de buni
profesori care se pregeteasci preoti penhu poporul romSn care Romini4 nu pentru poporul romfui carc trtrieste ln tr"9t" Angli4 Franp sau America. Mi duc cu patriarhul a6 episcopi la sfinpiri do biserici, unde se adun6 trei sau gapte "u sate la o slujbi bisericeasci, unde singurii care mai Ou,, sir.ranp poporului gi care fin legitura cu Dumnezeu, cu supranaturalul, dau speranfi poponrlui ci nu existi numai Ueismut din jurul ior
,-
ii
daci ag rim6ne cu voi in Franta, de pildi, si stau pe capul tiu qi si-mi dai 400 de FF si nu mor de foame. $i atunci Cuqa - qi nu eram singur - se intoarce: ,,Du-b pirinte inapoi, nici nu te gindi sd nlmii pe aici ! " Aga incdt ispita de a rimdne acolo, dupi ce am cunoscut Anglia, dupi ce arn cunoscut America, bineinfeles cd din America am trecut in Canada" dupi ce am cunoscut Grecia, am cunoscut fara Sf:lnti - frind atunci in sfAinalate, puteam se mi decid la oricare din ele - n-a existat. Nici una din ele nu corespundea idealului meu a$a cum corespundea situa$a de acasi in care imi vedeam destinul nu tocmai comod, mai ales ci eram unul care fdcuse inchisoare, unul care putea se recolteze o glorie de o zi in strAinetate. ,A fost in inchisoare, m[ rog, e un erou" - dar dupi aceea trecearn fie printre muri0orii de foame, fie printre aservi{ii altor feluri de ideologii pentru cA, deh! acolo trebuia si mi aservesc neapirat unor ideologii, care si fie in contftrdiclie cu altii ideologie, nu-i a5a? DRAGO$ $EULEANU: Si vtr pun o intrebare poate nea$teptaci. Vi rog sI nu mi-o luafi in nume de riu. Dach afi fi rAmas ln striinftate, afi fi putut si mai fili Antonie PlSmAdedA? ANTONIE PLAMADEALA: in mod cert, nu! Tot aqa cum, daci a5 fi rimas in Romdnia qi a$ fi rlmas in continuare muncitor la Mase Plastice, sau m-a5 fi lnsurat, gi dupi aceea ag fi putut promova, mtr rog, pintr la director de intreprindere, ceea ce era absurd, ci nu se putea piltrunde p6ni acolo, de asemene4 nu eram Antonie Plftnideali. Antonie Pllmideall dacd exis6 acuma, e rezultatul unei biografii care daci nu era aS4 Antonie Plimddeali nu exista! DRAGOS $EULEANU: De ce afi avut puterea sA luptali pentru poporul rom6n? ANTONIE PLAMADEALA: E inutil sA vi fac o teorie
asupra sentimentelor mele rom6neqti gi na{ionale. Ag putea sd
vi
258
259
in care mama s-a hotir6t sI se intoarci de la Huqi inapoi ln si plec in necunoscut, in Rom6nia. DRAGO$ gEULEANU: Din cauza asta afi refuzat_o pe mama dumneavoastri si vd intoarce{i in Basanbia? ANTONTE PLAMADEALA: Da, din cauze ci eu mi. simleam romdn pdnd in strdfi.rndul fiinfei mele. DRAGO$ $EULEANU: Nu am indriznit si vi inheb de la inceput de ce a! Iicut aqa! ANTONIE PLAMADEALA: Asra e, in mod siguq alta nu
Basarabia, eu m-am hotiir6t
fi
DRAGO$ gEULEANU: Am auzit ci ali awt un adevarat cult pentru mama dumneavoastra fi de aceea nu qtiam de ce ali
refuzat sA
vi
lnioarcefi cu darsa?
DRAGOS $EULEANU: Nici micar ln Angli4 cdnd afi citit filozofie? ANTONIE PLAMADEALA: Nici micar atunci c6nd am citit Anticristul lui Nietzsche, pe ciue l-am avut subfioard in clipa cind am p4it pe treptele Facultiilii de teologie, nici mdcar atunci cdnd l-am citit pe Kautszchi, atunci c6nd am citit alte cirfi, si zicem pe Renan, care fdcea din Iisus un personai exhaordinar, dar nu un Dumnezeu gi nu un invia! aceste cdrli qi aceste ideologii cu care m-am intdlnit gi prin care am trecut, nu se putea sd fii un t6ndr instruit qi si nu treci prin ele; qi am trecut prin ele, chiar in anii mei de Teologie, dar niciodati nu am incercat indoieli cu privire la eislenla lui Dumnezeu. DRAGO$ gEULEANU: Revin spre poporul rom6n din care vi trageti. Ce defecte vi gisi[i? ANTONIE PLAMADEALA: poate ca cel mai mare
dintre defecte a fost adesea impdcarea prea u5oare cu soart4 dar,
Dumlezeu, care, dacA nu dispune neapirat de noi, pentru ci avem gi noi libertatea noastri, h oice caz conduce destinele
260
spun, ti este o certitudine a mea de nezdruncinat. e cA totd"uunu am treit cu certitudinea ci deasupra noasbd vegheaz{ un
ANTONTE PLAM,I,DEALA: Nu cred ca este numai al poporului romdn, cred cd este al mai multor popoare sau chiar al indivizilor. Dumnezeu face niqte experienli iu noi, dar avem libertatea sA le accepcim ispitq intre ghilimele de data aceasta, ci ispitele vin, de obicei, din partea diavolului, dar incercirile vin gi din partea lui Dumnezeu gi, probabil, Dumnezeu vrea sd
in acelaqi timp, de cele mai multe ori s-a dovedit ci aceastii impicare nu era decdt un intermezzo c5tre o nou6 renattere. CARMEN DUMITRIU: Daci afi avea in fa{a dumneavoastri o mullime de tineri cu virsta pe care a$ avut-o dumneavoastri c6nd a$ inceput si fi1i prigonit, ce i-a!i invtr!4 ca modalitate de a trece prin viali, de a invdfa de la via{i? Nu te da bitut, cum nu v-a1i dat dumneavostri? ANTONIE PLAMADEALA: intrebarea e foarte buni, dar e nepotrivit.ii pentru ca nu pot sd arn ln fala mea un prigonit, cine ar putea fi prigonit? CARMEN DUMITRIU: De exemplu, un mnlr artist, gdnditor hulit de lumea care nu-l poate in.telege.
261
lnvila
gi l-aq indemna,
socratic, sd simti ci lucrurile sunt trecibare li cA trbuie sd treacil peste indoieli in speranfa crtitudinilor care sigur vor veni. CARMEN DUMITRIU: Cum vedefi dumneavoastra destinul poporului rom6n, de aici incolo? Suntefi unul, poate singurul, din cei cdfiva oameni care a experimentat in existenta lui tragedia specifictr existenlei poporului rom6n; in acelaSi timp a(i fost un increzdtor in soarta aceshri popor!
ANTONIE PLAMADEALA: Cred ln continuare ln acest lucru, cred ci dupd un numdr de ani n-a; putea si fiu profet la fel ca domnul Silviu Brucan, sA spun ci loate acestea vor dura 20 de ani. Pot si dureze $i mai mult, dar oricdt ar dura, poporul
romdn a dovedit in istorie ctr este adaptabil la nou, ci $tie str foloseasci din experienlele altora gi cl qtie sd-gi creeze destinul singur, incdt nu gtiu ln ce mtrsuri acestea sunt gi defecte gi calitii$, dar in orice caz cred ci ag aplica poporului romin unul din criteriile pe care mi le aplic mie, de care, mi se pare ci v-am
mai pomenit acela pe care mi l-a spus mie odatil unul pe care eu
l-am considerat infelept: ,,Vei ieqi ugor din toate lncercirile mari". CARMEN DUMITRIU: Pdi se adevere$te ce v-a prevestit el, pentru ci spuneati cA dumneavoastri 50 de ani v-a[i simfit sub anchetii qi, iati, acum simliS ... ANToNIE PLAMiDEALA: P6ni in 1989 eu m-am simlit mereu sub anchetii. Am triit zi de zi, chiar gi atunci cSnd plecam la intruniri internalionale, cdnd eram acolo, cdnd luam cuv6ntul, c6nd mi intorceam, eu m-am simfit ca in perioada
celor doi ani de anchetii la Securitate.
DRAGO$ $EULEANU: De ce munceafi atunci? S-ar si fifi acuzal ci alt colaborat cu regimul comunist. Ce vi flicea sd ave$ dorinp de a construi, pentru ci de fapt atunci afi
putea
construit?
262
Fe-te frate cu dracul p6n5 treci puntea. Ori, arn awt acest sentiment intotdeauna! N-ap putea spune cA am fiicut vreodatai compromisuri mari, mai multe decAt acelea pe care le-a f6cut tot rom6nul, pe care le-a Iacut tot scriitorul, pe care le-a Acut tot ziaristul, dar niciodatii eu nu am ficut vreodatil astfel de compromisuri, de pildA, hcdt str mi pot situa la nivelul scriitorului sau ziaristului care a fdcut compromisurile, care apireau in toatii pres4 ln tot ce era scris. Cauhli in toate cele 20 de ci(i scrise in vechiul regim, intr-una singuri vefi glsi numele lui Ceaugescu, obligat fiind de cenzuri sl-l bag acolo cu un citat impotriva intenfilor maghiare de a ne ocupa Transilvania. Deci gi acesta avea o justificare. DRAGO$ $EULEANU: A[i adus in disculie un subiect pe care orice rom6n ar wea sd-l discute. Sunteti Mitropolitul Transilvaniei, o zonA foarte sensibili inimii oricirui romin. ln momentul in care regimul comunisl regimul din Rom6nia din perioada de p6ni in 1989 s-a identificat cu idealurile noastre nafionale afi simtit cn tridali ln vreun fel poporul rom&r susfindnd idealurile culturale, lingvistice, religioase ale rom6nilor de aici? ANT0NIE PLAMADEALA: Din punctul de vedere de ast?lzi, nu numai alfii, dar gi eu ag fi ispitit si gdndesc ci cei care s-au prins in jocul de atunci, cu vrere sau fdri vrere, au comis o anumitA fiAdare, dar aceasta numai dactr ag judeca lucrurile din punctul de vedere de azi, dar daci ludecim lucrurile din punctul
de vedere de atunci...
pildtr, nu se ltia cat va dura Ceau5escu, nu se $tia daci dupi moartea lui Ceaugescu nu va urma un alt Ceaugescu, poate gi mai riu. in situafia asta de nesiguranl4 prin carc a trecut tot rominul, dovadi ci nu au fost eroi, in afarl de cei care au trecut prin inchisori, mtr laud ci am trecut qi eu pe acolo, ln afard de aceasta" eroii nogtri au apArut la 19 Decembrie pini la Criciun. incolo, tofi au fost cu s0eagurile ;i cu portretele lui Ceaugescu qi lui madame, strig6nd: Ceaugescu gi mai qtiu eu ce. Unde au fot eroii ln vremea aceea? Unde au fost scriitorii? Unde au fost ziariltii fi to$ cei care se bat acuma in piept? Daci ar fi sd vorbesc de o rezistrsnli din vremea acee4 atunci aceea a fost doar Biserica, pentru cA niciodatii Biserica in slujbele ei gi in predicile ei nu a vorbit de Ceaugescu. Niciodati Biserica nu a fticut declarafii politice in slujba regimului, in cadrul serviciului cultic. in ceea ce mA privefte, la intrcbarca pe care mi-a$ pus-o, a$ vrea sA spun ci epocile acestea care au apirut ca epoci de promovare a nalionalismului rominesc gi a mdndriei rominegti, hai si luim ca exemplificare perioada post Praga" momentele acelea sigur toli dintre noi care aveam, in care fierbeau sentimente pur romdnegti, aln fost dintre cei care arn admirat fenomenul gi l-am folosit. Eu personal l-am folosit pentru ci numai din pricina aceasta, gi pe baza lui, Patriarhul Justinian a fost in situa[ia de a mi putea trimite la studii ln Anglia. Am plecat la studii ln Anglia cu sentimentul ci mi eliberez de inchisoare. Dovadi ci-i a;a e c5, timp de doi ani pdni c6nd nu mi-am luat doctoratul, eu nu am venit in nici o vacanli inapoi in Rom6nia" iar c6nd l-am trimis pe Casian str-gi fac6 doctoratul, la Strasbourg, i-am dat dispozifii precise: ,,Nu te intorci acast decAt cu doctoratul". Aceasta, de ce? Pentru cl aveam sentimentul, hai str zicem prin comparafie, sentimentul lui
Amintirile Mitropolitului Antonie PllmidealI Soljenilin, al Gulagului de prEtutindeni gi permanent, care a existat in noi p6ni ln momenhrl in care a venit, totuli, '89. DRAGO$ $EULEANU: Ce-afi gdndit totufi in '70 sau '71, cind prepdintele Nixon a venit in Romdnia? Era prima lui vizit?i intr-o fari comunisti, ce ati sim$t ca rom6n? Erafi
probabil la vremea aceea ln Anglia.
ANTONIE PLAMADEALA: in ce an a fost? DRAGOS $EULEANU: in'70. ANTONIE PLAMADEALA: Da, ln '70 eram lnci in Angli4 venisem ln fari pi mi intorsesem in Anglia ca si-mi aranjez treburile acolo 5i si-mi aduc bagajul, dar ln orice caz aceste vizite, oricare ar fi fost ele, a lui Bush, a lui De Gaulle sau a nu qtiu cui, erau praf in ochii oamenilor, era clar pentru toatil lumea ctr nu erau doar exercilii politice reusite ale lui
Ceaugescu.
DRAGO$ $EULEANU: Un membru al Academiei Rom6ne, fiul unui vestit istoric, spunea in '90 sau '91, in aula
Academiei Rom6ne, dupi reintoarcerea din exilul in S.U.A., ca genera$a lui a acceptat sI devin6 membri a partidului comunist in '6E qi spunea: ,].{u am crezut in comunism pantr ahrnci, dar in clipa in care Ceaugescu nu a trimis trupele la Prag4 noi,
si intrim ln
P.C.R.,
alti
li privelte
pe laici, domnul
DRAGO$ $EULEANU: Cu ce sentiment meryeaF in striinitate sn apfuati interesele romdneqti, gtiind ctr" cu 20 de ani in urmi fuseserl1i foarte chinuit?
Amintirile Mitropolitului Antonie pliimiideall DRAGO$ gEULEANU: probabil cd peste 20 de ani c6nd
populafie, dar noi cei care am fost atunci Ia conducerea bisericii lot ce arn fdcut, inclusiv ceea ce itm spus in congresul american gi ln disculia cu congresmanii americani, care mai tniiesc $i acum4 poate ci se luau gi stenograme, niciodatii nu am Idcut altceva decdt si apir existenfa, durata fi viitorul Bisericii. DRAGO$ gEULEANU: Fostul rabin-gef al cultului mozaic din Rom6nia spunea de multe ori, l-am auzit gi la sinagogd, l-am auzit gi in discursuri in alt?i parte spun6nd: ,,$i daci am luptat aldturi de alfii pentru clauza care a fost acordata Rom6niei, inseamni cd i-am dat clauza lui Ceaugescu, miliarde de dolari au fost mdncate de CeauSescu sau de poporul roman, gi mi acuz6 rom6nii cA arn luptat pentru RomAnia?,, ANTONIE PLAMADEALA: M-aq inscrie alaruri de judecata lui Rosen. Nu se lupta pentru clauza dati lui Ceaugescu, ci pentru clavza acordal} poporului rom64 depi Ceau5escu era un profitor gi acest lucru trebuia gi el avut in vedere, incit nici lupta cultelor ln acea perioadi" lupta pentru clauzi, aq zice eu nu a fost prea convingitoare. A fost mult mai convingitoare recomandarea care i s-a I?icut lui Ceaugescu, dupl o anumittl disculie, dintre acest culte qi americani, anume recomumdarea de a retrage Rom6nia americanilor clauza. DRAGO$ gEULEANU: Pare paradoxal, dar aqa s-a infiirnplat. Ceaugescu a renunfat Ia clauzd? ANTONIE PLAMADEALA: Dar numai cdfiva din noi gtiu cum qi de ce.
ANTONIE PLAMADEALA: Cred cd da, penrru cd lucrurile s-au licut ln scris. DRAGOS $EULEANU: Un om politic rom6n a remmandat dupi'89, unei personalitiifi din lumea bisericeascd- drn lumea religioasi, sd nu ceari sprijin american penbu Roma;a pentru ci nu e democrafle in fad" Acea persoan5, mA refer din nou la rabinul Rosen, a spus: ,,intAi cdlduri qi m6ncare gi pe urmd democragie". $i poporul are nevoie de datele elementare ca si hdiaqca I folosesc ca exemplu pe rabinul Rosen nu p.nt u-l transforma intr-un model, ci pentru a ilustra o epoc6, pe;fiu ci un om politic care nu crede in exis0enfa poporului lui inainte de orice alt?i evolu{ie politici, probabil ci nu merit?l s6 ocupe o demnitat publici.
ANTONIE PLAMADEALA: M-a5 intoarce ta perioada comunisti. Trebuie si ne aqezdm din nou pe poziliile dL atunci. Nu putem judeca exact lucrurile de atunci de pe pozifiile qi din gindirea de azi. Trebuie si ne ducem atunci, sl ne gdndim cum se petreceau lucrurile atunci. Ei bine, in pozi{ia rabinului Rosen, in vremea aceea el era considemt cel mai cu trecere in fala americanilor. De ce? pentru ci cele mai multe organizalii evreieEti putemice erau in America; se gi spunea pe vremea aceea cA cei mai puternic oraS din Israel e New Yorkul, inc6t eu personal la inceput am fost chiar mirat. Deci se angaja si meargd intr-o misiune bisericeasci lntr_o tard in care factorii de decizie cei mai importanli erau evrei. Ne-am mirat: de ce rabinul Rosen merge pe linia aceasta? Noi ceilalfi emm pe l6ngi el. Eu eram simplu vicar patriarhal, iar ceilalfi, Klein - gefde cult, Sedressy era gefde cult, Robu era gef de cult, dar eu eram simplu vicar patriarhal. Dar pe urmi am inleles cd trebuie si luptjim pentru fiecare pas gi ci nu e
267
Amintirile Mitropolitului Antonie Plimideali e o treabi care intervine mai tarziu in istorie, adicd vicarii, episcop plin, arhiepiscop, mitropolit, patriarh. Pe urmi, in istorie, s-au determinat .reste trepte li s-a repartizat fiecArei trepte un anumit spaliu geografic de misiune. Dar treptele propriu-zise gi care se regdsesc in invafltun MSntuitorului gi in
Noul Tstament, sunt cele trei: episcop, preot $i diacon. Toti 3 sunt slujitori. Episcopul are nu rangul, ci responsabilitatea cea mai mare. Episcopul deleagd pentru fiecare comunitate creqtini un preot, 9i drept mtrrturie cA l-a hirotonit preot (desi hirotonia se face intotdeauna public gi cu intrebarea credincio$ilor, daci
fiecare
qi
spus-o de mai multe ori in multe cercuri, binelnleles am spus-o p6ni la Revolulie, am spus-o gi dupl Revolufie. Dupd Revolulie am avut o $ansA deosebit?i. Universitatea ,,Lucian Blaga', din Sibiu a acordat un doclorat honoris caasa ambasadorului american de la Bucuregti. $i a fost chemat Ia Sibiu, a fost o ceremonie frumoasd in hoiul rectoratului, bineinfles am fost invitat Si eu ca mitropolit al Ardealului. Odatl ajungi acolo, dupi ce rectorul a spuj cdteva cuvinte de bun venit ambasadorului, a spus: ,,$i-acum are cuv&rtul IPS Antonie", fini si mi fi prevenit dinainte. $i atunci, eu .rm spus: ,,Doamnelor gi domnilor cred ctr vom exprima impreuntr o mare bucurie: ln sfirqit au venit americanii." DRAGO$ gEULEANU: Acum si ne referim qi la un alt aspect: ce este un cleric ln Biserica Ortodoxd Rom6ni? Ce este
acela-i vrednic, episcopul intreabE ,,Vrednic este?" $i credincioqii trebuie si rispundi ,,Vrednic este", ci daci
credinciogii spun ,,Nu e vrednic", episcopul trebuie sA intrerupi hirotonia) episcopul il imbractr in ve$tminte qi acesta devine preot reprezentantul episcopului in parohia rspectivl $i episcopul ?i di atunci un antimis cu Sfintele Moagte. Daci un ia episcop vrea sAJ opreasci de la preofie, se duce 9i poart.ii semnitura episcopului antimisul, pentru cl antimisul care este garanfia li dreptul acordat de episcop preotului de a fi preot in parohia respectivl. Iar a treia treapti este cea a diaconului
fi
ii
un ierarh?
ANTONIE PLAMADEALA: in Biserici existi o . structuri bimilenari. Biserica este, pe de o parte, biserica din
part este totalitatea credinciogilor. Din aceastii tolalitate a credinciogilor, potrivit cu invifiturile primare cu $i elementele precise llsate de M6ntuitorul in Evanghelie, s_au determinat cele tapte taine care constituie baza marilor Biserici cregtine, a ortodoxiei qi a catolicismului indeosebi, cele trei Si trepte ierarhice caxe se gtrsesc in Slenta Scripturi 5i care sunt: episcopii sunt urmagii apostolilor, apoi treptele episcopale, asta 268 zid, pe de
alti
care ajut,i fie pe preot in timpul slulbei, fie pe preot Si pe episcop, cand slujeste episcopul intr-o bisericl. Existi apoi qi ni$te trepte inferioare, citeli, ipodiaconi, dar cele trei trepte principale cu baze biblice sunt acestea trei. Toate se hotiltsc dupd rinduieli bine precizate. Dreptul episcopului este acela de a hirotoni preoti in anumit parohii, nu in orice parohie. Cd prin consens eu dau voie unui preot din parohia mea si slujeascd gi in alt?i parohie, din eparhia mea, .rsta e altcev4 dar daci un preot din alti parohie vrea sa slujeasci in eparhia mea trebuie sd-mi ceara acordul in mod legal $i canonic. Nici un episcop nu poate veni sd slujeasci, nici patriarhul, fdrd acordul meu.
la ce pleaci aceastii
269
fo-drte
alti parohie cere acordul. in privinga aceasta existi legi care nu pot fi cilcate. DRAGO$ gEULEANU: Care ar fi caliLilile pe care ar trebui str le aibi un episcop? , ANTONIE PLAMADEALA: in primut r6nd, sd aibi o
buni pregatire teologicd doveUl6'$i prin
este $eful, este cel care rAspunde de o eparhie. pat,iarh;i;;; runcF administrativA, nu una harici. El e episcop ca gi mine,
e parriarhul tuturor
vedere
romanilor,.il;i;;
gisit
avut-o aici?
"arniirirt,"t", DRAGO$ gEULEANU: inatt prea Snnfu rio*iia. pestorifi romanii din Ardeal. Unii considert u+i aoal drepturile inseamne nagionalism, iar a n nalionaiist;rr;;; ceva foarte r5u. Mai ales dupi 1989 cuv6ntui nallonafsi a ilsi o asupra muttor oameni. i" t"'gri, :l:Tj,,l"pj .anatemA. nallonalismul este considerat o trisiture luminatji "f a oricirui Cum vedefi relalia dintre romdni gi minorlUti-in TElrg. cum vedepi :^tllu-14 dupi acasti retalia dintre romAni gi maghiari in I ransltvani^a, experienp foarte bogafi pe-care a1i
oricui. gi atunci a lndeplinit condifiile de alegere :i :li::"p A doua condifie este si fie cilugtrr n*a r"rip?."i oe.mlr se poate cllugAri dupa decesul sopiei gi poate " ajunge chiar episcop, s6 fie bun propoviduitor al creiinlei'qi ,, administrative acelea care se cer unui O" ,parfri..'
se poate acorda
incurcituri: Facultatea d. lb-"1;d;;;;;;"; "r"".i arhimandritului Dionisie Erhan titlul de doctor ln ["f"gl, i""
iegirea din
aibi licenp in teologie, cu anumite **piii ," p"i frir"t""i ii episcopi fdri licenfi. Noi am avut un caz dupi unirea Buru*Ui.i cu Rominia, in l9l8, gi anume Dionisie Eri.. A fr."if,,f"i. ni n-avea.decit gcoala primarn, era lnsi un om foarte citlt, un om care.itia Biblia pe de rost. L-am cunoscut qi eu. Dar s-a nus
ucf"'Tr.bu;ri
l_"
;br;;;i;
.i
awt cu bisericile maghiare relalii bune. Ne-am vizut de trei ori pe an ln conferinlc interconfesionale, am ascultat conferinfele cate unuia dintre noi din frecare cult, le-am comentat, numai intllmplEtor eu eram pregedintele acestor reuniuni, dar vo6itorii erau din toate cele trei mari confesiuni, ortodocqi, catolici $i protestanfi. Dintre protestanfi qi catolici ficeau parte maghiarii, incit din punct de vedere bisericesc Ai la ora aceea noi n-am awt conflicte. Conllictele propriu-zise au apilrut dupi '89. Din punct de vedere bisericesc noi ne menlinem qi acum ca 9i inainte, mai ales ci din rdndurile catolicilor sau protestantilor nu existi ac$uni de prozelitism printre ortodocgi. Aqa incdt, lipsind prozelitismul, rela[ile dintre noi nu pot fi decit bune. DRAGOS $EULEANU: Existi o expresie, ,,iertilrn, dar nu uitim". in vara lui '95 v-am auzit lnfiorat vorbind lnfi-o saltr mare a Palatului Parlamentar, erau multi demnitari, mulfi diplomafi striini. Mulfi diplomali strlini au spus: ,,Mitropolitul Ardealului est na$onalist!" Un diplomat a spus: ,,Daci am fi $tiut cA romenii au trecut prin asemenea chinuri, i-am fi respectat, probabil, altfel!" Ca romini, ca europeni, putem uita co-au pdfit strAmoqii noEtri ln Transilvania? ANTONIE PLAMiDEALA: De uitat, nu putem chiar daci am vrea! Uitarea sau memoria nu stau in puterea voinlei noastre. Acestea sunt insu;iri ale intlctului omenesc care lucreazi independent de noi, inc6t a spune cI uitim, putem spune teoretic, dar, ln fond, nu uitim. Dar a nu te rizbuna pentru rdul din trecut, acepsta deia depinde de voinp noastri qi inseamni, chiar daci arh avea pomirile aceste4 si ni le lndbugim. A fi cuacleizat na$onalist in Transilvania, nu e totuna cu a fr caracterizat na[ionalist peste mun[i. A fi nafionalist in Transilvania insearnni a-[i apdra drepturile naliunii tale din cauzi ctr existi nafuni care fac caz de drepturile 27t
Amintirile Mitropolitului Antonie plimidealtr Ior na$onale gi atunci qi rom6nii trebuie si vini
Komantr s_au format
si-gi
apere
si mi
extremista. Eu n_am nici ,o ,.r.nrirnrnt,h6;';;";#, maghiar, sas. N-am avut niciodaE relalii
ff ;jT:"lii?,,ij ;ll'tr?i j: conorafie negativd. Eu sunt nalionalist Uffi ;;;#;;. acetagi lucru Adici nafionalismut ,., .u .rn-ili;iil;;h" . nu e deloc altfel deciit ci eu -"u'ffi ;ffi ff lTill,?,fl;#ft :i,1 mseamni. "':lJ "g"tg' l' deloc o trecere oesre
cat gi o
r.n,*";;;
l;ffi,il
ANTONIE PLAMADEALA: Cred ctr a5 rezista. DRAGO9 $EULEANU: Sunte(i un foarte dificil
interlocutor CARMEN DUMITRIU: Daci ar fi si le adresafi un gdnd, daci a1i fi ag4 lntr-o corespondenf5 spirihrali" lucrul la care i-a{i inviF sA cugete cel mai mult gi la care trebuie sA se straduiascA cel mai tare, care ar fi? ANTONIE PLAMADEALA: Si-qi confec$on ez,e frecarc picioroange gi si priveasci mai mult cltre mun[i. DRAGOS $EULEANU: Inalt Prea Sfinlia VoastrA, acum doi ani gi ium{tate ne-afi lEcut onoarea si ne acordali un interviu pe care l-am difuzat la Radio. Am primit imediat doui sau trei scrisori prin care eram condamnafi cA nu am reaclionat suficient de vehement fati de caracteizarea pe carc dumneavoastra ali f6cut-o unililor qi cA am fi estompat meritle Bisericii Unite in istoria rominilor. ANToNIE PLAM,ADEALA: Ag Ii dorit ca cei care v-au scris aceste scrisori sA vl trimitil ce-au scris ei despre ortodocqi, gi-atunci lucrurile ar fi fost mai pe infeles. Pentru ctr lntotdeauna pozitia ortodocfilor e falsificata, totdeauna cuvintele pe care le spunem noi sunt fie rastlflmacite, fie interpretate pro domo, incit se face din problema uniti o problemd nationali, una de atitudine a conducltorilor, pe c6nd problema uniti e una foarte simpli. La 1700, habsburgii au profitat de slibiciunea rom6nilor, au vrut lntAi si-i faci calvini. Cu cifiva au reuqit, l-au schingiuit pe bietul Ilie Iorest Si pe Sava Brancovici, dupd aceea au venit habsburgii 5i au incercat sa-i faci pe rom6ni catolici. N-au reu5it, dar le-au interzis episcopatul p6ni la 1761. Rominii ortodocAi au fost considerali in Transilvania inexistenfi, mitropolitul de Alba lulia, Atanasie Anghel, care fusese sfin$t
273
nrl,^iare,;;;;;"t"
."'.f a-"ri,i
arepturire romu,,il;',i putea caracteriza drept nationalist calificarivut, dar it refuz pe ucela
considere un natiol
;"h, i"".".,
il;:,i"
cei
sunteli?
k b,;,'"u
de dincolo de munfi nu
part
*t AnA{nralA:
l;Fi;;
rrebuie
9,i,
,urt.
.Ji"ur.ll
ori
prea Sfinria
tLij
si
vA rog,
*"i"rit* -,a,,"*la-i"ru;i; ffii :l;*l Laffi'*hl; ANToNIE PLAMADEALA, i,.I,, * ;;;;;;#,f# pentru mine gi
.
ta ceva frumorf
va g-arlr#.;, ;..J:1:
lndt
272
__
ortodocqi ?
;fr t,1tr#,
hirotonise si
o dubla tr{dare: una ;. reruz6ndu-t o;;i; t" ":11^i-l doua bisericeasctr ;il.'Y9T':.u la.rdrgoviste. Pe aceasa situalie de ii..Jrrit" ;;"*::i creau prin trecerea mitropolirului
hirotonir ou,
si pe -mitropolitul care-r a.'recut la uniafi, devenind sr mitropolitui pe carc istona t-a numit in toc de Atanasie, era prea evideng inciil s-a putut aplica uirturui i etuLt^^l,luinte
ANToNtE PLAMAoEnIA: Deosebirile pentru lumea de r6nd, pentru Franime, nici nu existi. Pentru cd ei se duc tot a$a
de ugor la o biserici unitd cum se duc Ai la una ortodoxd. Dupd 1948, c6nd uni$i au fost desfiinfa{i, absolut tofi unifii au trecut
"""
fie
au urmat pe preor' martinzali' au iost .fost ortodoxe din Transilvania Toate acesre ""L cu tunul de c{ti ge-neratur menistirea sambata a rost singura ",rk;;;;ff;j.ost-.da.enate care dintre cele I50, a ramas in picioare pdna h ea danimati Bukov murise dar a t"r, r"t"."ji o?itn^a-fost'$i la vien4 Preisz, acesta a venit jl,rI=9.9n"q $i r6rziu, nenrru ca Eftucoveanu. La 17g5, ultimut
cauga;i 4,"
ffiry9[**,im;*i{ff#t'
|';,il;"ili:un
,riTj ilr:Iij" .i
;-l1o'nti:sii
ierarhia greco-calolici a rezistat cu eroism. Flcuse nigte juriminte de credintii fafi de Papi qi gi-au linut aceste jurlminte $i au murit in credinla lor unitA. O parte din preoli au trecut la ortodoxie, o parte au trecut in colective, fbcindu-se fie invifitori, fie contabili, fie orice altceva, situafie carc a durat p6ni in '89, c6nd unul dintre primele decrete pe care le-a dat noua stiip6nire a fost relnfiinlarea bisericii greco-catolice, ceea
ce a fost un act de dreptate.
d;;d;;:;':.chrar
ffiff;ryffi',*ffi
274
A intervenit o mici diferenpi care azi nu e recunoscut4 alume aceea ctr ln loc si mai fie 2 milioane, cAte se zice cl ar fr existat in 1948, acum nu mai sunt decat 228337 de credincioqi, potrivit ultimului recensirn6nt, ceea ce lnseamn d l% din popula$a Rom6niei! De aici incolo apar deosebirile pe care noi le-am dori cat mai repede depiSite. DepAlirea aceasta ar consta ln recunoaqterea unui status quo in ceea ce privegtF proprielatea asupra Bisericii. Acolo unde unifii au fost majoritari, bisericile au fost ale lor. Acolo unde ortodocsii au fost majoritari, bisericile au rtrmas ortodoxe, pentru ci majoritatea ortodoxi de azi era compusi gi din majoritatea greco-catolicd de ieri, care a trecut la ortodoxie cu tot cu bisericile lor. Fenomenul n-a fost o noutate pentru ci la 1700 se int6mplase exact la fel: cei care au fost trecufi de la ortodoxie la unili au fost trecuti cu bisericile lor, foste ortodoxe. DRAGO$ $EULEANU: Dar deosebirile dogmatice?
275
,,Credinp rim6ne neschimb atL..". pe acest temei unele sate au trecut in intregime la uniati. A$a s-au ftcut sate uniate. au r6mas qi sal]e ortodoxe qi au lost gi sate impir,tite intre uniali gi ortodocfi. Dar aceasta era Ia l?00. De la 1700 p6ni azi, absolut toate dogmele romano-catolice reintroduse dup6 acea datii au fost obligatorii pi pentru unifi. Apa incit acum unifi nu mai exist?i, unifi in sensul de Ia 1700. Acum existi doar catolici de rit oriental, pentru cA ei au slujbele ca qi ale noastre, risiritene, plus vegtrnintele. De altfel, ln codul canonic roman, editat la Rom4 in ultima edilie se spune ,,Biserica Romano-Catolici este compustr din doui rituri: ritul latin gi ritul bizantin, practicat de biserica catolica orientali'. Deci e4 ca Biserici uniti nu mai existii. Ea existii ca Biserici orientali de rit bizantin, dar ritul nu e o problemd de credinfi" este o problemi de aranjament istoric ulterior, de aceea noi ortodoc$ii o spunem mereu, gi in ultima conferinfi de la Balamand noi am $i hotirdt ci nu mai existii bisericd uniti. Eram la Balamand 24 de ortodocqi 6i 24 de catolici. Concluzia a fost semnatii de noi toI. inainte de a se $i lncepe adunarea de la Batamand, pentru ce eu am observat printre catolici doi uni1i, dinfe care unul era din Rom6nia (parintele Pandrea de la CIuj) qi unul din Creci4 eu am intrebat: ,,Domnilor, Inalli Prea Sfin1i1i co-pregedinfl (era de la catolici cardinalul Casidi, de la ortodoc$i era arhiepiscopul Stelianos al Australiei), cdte biserici suntem in dialog, pentru ci dialogul a fost inceput ln 1980 intre doud biserici, Biserica ortodoii gi
276
Amintirile Mitropolitului Antonie Pldmldeatl ANTONIE PLAMADEALA: Deosebirite dogmarice ta hceput erau patru. $i nu toate dogmatice. Cea -dint6i era recunoaSterea Papei ca $ef suprem al Bisericii, apoi era impirtdgirea cu azimi, apoi era credinfa in purgatoriu, ca loc intre Rai gi lad, 5i altele. Marea masi a preofilor;i a 1amnilor a intrebat: ,,Bine, bine e un papi la Roma, ce ne pasi noui, dar credinfa noastri rdm6ne cum a fost?,' gi rispunsul fals al iezuifilor gi al preofilor care trecuseri la uniatism a fost:
,,Care,
Biserica Biserica
OttoUo*a:'.
,,Biserica
Romano-Catolici".
ANiONIE PLAMADEALA: Ei
intreaga comisie era lmputemicitA de
Balamand stabilisem impreun5 cA uniatismul la noi a fost un act politici a de prozelitism al Biseri;ii catolice, ajutatii de puterea
277
Anintirile Mitropolitului Antonie Pllmldealtr accptati, pregitirea s-a {icut qi pe cale diplomatici prin ambasadorul nostru de la Roma, dar ambasadorul n-a licut
dec6t oficiul diplomatic de aranjare a vizitei, nu a luat parte la
La sfat cu Sanctitatea Sa
DRAGOS gEULEANU: lnalt prea Sfinf;a Voastr6, din ali avut patru lntrevederi cu Sanctitatea :ate !ti1, Fastulje la-Roma este impresionanL V_urn .gu J t *"rn" rin aceasti zoni, pentru ci nu toatA lumea ai"", la imaei; Papei, gi sd intrim in intimitatea biroului papei in care a[i discutat lucruri importante despre Biserica noastJ-ii
dp;;;.
intrevedere. Pe noi ne-au luat in primire, c6nd am ajuns, doi solda$ elvefieni din garda papald, chiar de la intrare, pe partea stfugi, dupi care se urcA un numir mare de trepte, sute chiar
Ne-au dus pdni sus, pe jos...
*.
tu;;;fi;^,
ANTONIE PLAMADEALA: Prima datS c6nd l-am vizitat, 9i de altfel a fost prima delegalie ortodoxa care ," Papd" a fost vidta mea la Vatican, vizjtt pnrgunl cu pirinrele profesor Stiinitoaie pal"Lf. Dumitru Popescq rectorul Facult4ii ae f"ofogi; aii I3 c.rriar pentru a avea o diicutie .u p;p;;'; lj:-T mlrevedere de |o1a bunivoin$. Nu ne duceam si_i cerem nimic, nu n:.d-u.gT sl-i oferim nimic. ne duceam doar se-i facem o vlzlta de bunavoinfa. Sigur, av6nd in vedere patriarhia" un contact cu papalitarE1 care str. ne sprijine in problem"f. p. le aveam cu puterea comunista de ia noi... si"rr"Fb, un scop mirturisit autorit^llilor rom6neqti, "a'"" ctriar Oici ei it vor ii oanull, nol am spus doar ce ne ducem si facem o viziti de bunivointi" Dar lelul nostru era ascuns, acela pe il pur"s.i la cale cu patriarhul, qi nu eram oarecine, eram "a.e aestuf Oe cunoscut in lume; al doilea era pirintele p.of"ro, StAriilui", proGsor de teologie ortodoxe, recunoscut ca primul mare teolo; ortodox din- lume; al treilea era pirintele Dumitru avea o pondere in structurile bisericii ortodoxe rom6ne, ' Facu^lt?ifii de Teotogie qi in plus iqi Acuse aoctoraiJl; In ceea ce privegte prolocolul ajungerli la papi .igur ci'ioi am fdcut pregitirea vizitei printr_un seide scrisori.'Viil;Ib;;
j*
DRAGO$ $EULEANU: Nu existi lift? ANTONIE PLAMADEALA: Am mers cu liftul pfuri am ajuns la etajul unde era biroul ln care primea Papa. Am mers pe nigte coridoare lungi, am fost dati ln primire unui prelat, care ne-a luat gi ne-a dus pe nigte coridoare lungi, pictate, cu inscrip$i de nume de papi care au reinnoit pictura inciperii respective, li-am trecut a5a din inclpere ln incipere, am {dcut chiar Ei un fel de ,,U" p6ni cdnd am ajuns in slirgit intr-un salon, tot pictat cu scene de Rena$tere, unde ni s-a spus: ,lua;i loc". Acolo mai erau alfi prela{i, chiar 5i episcopi care a$teptau intrarea la Papa. Noi eram anunta$, 5i i-am lisat pe ceilal{i si
aStepte 9i am intrat. Bineinfeles, eu .rm intnrt cl dintAi 9i am dat m6na cu Papa.
"* ;
Mi-aduc aminte de un episod interesant, plrintele Stiniloaie, care eftr un antipapalist gi un anticatolic convins, scrisese qi cirfi ln legituri cu aceasta, m-a intrebat inainte de a
intra: ,,Prea Sfintite, ce fac eu, ii sdrut m6na Papei sau nu?" I-am spus: ,,Pirinte Stiiniloaie, faceti cum credeti, eu nu am s6-i sirut mdn4 pentru ce eu sunt episcop ca 9i el. Daci crede$ ci-i episcop, atunci ii sirutati m6n4 dacd nu credefi, atunci nu-i
sirutafi mana". La discu$a aceasta a luat parte gi pnrintele Dumitru Popescu, binein{eles. Cdnd am intrat, Papa a iepit ci[iva pagi de la biroul lui - era vorba de Papa Paul al Vl-lea ne-aintimpinat, ne-am imbrifiqat ca intre ierarhi, care nu e chiar o sirutare a picii, dar e o imbriligare cu un obraz gi pe urmi cu celilalt gi cu m6inile deschise, lucru pe care il face qi unul gi
papale
li ". i"tt"tfn Capela SixtinA, unde am stat destul de toat ghizi'-Stiau nentru ci cei care ne insoteau erau probabil li ne-au spus de ce unele I-1"*"r", r"la, ne-au descris scenele, (p"ntru ci Michelangelo cand picta era sus 5i nu ;;;;i;i"i cf, ne-au dus r-"i"il"t .a Aia o penpecdva)' Mi-aduc aminteistorice legate
in fata iecarei scene 5i ne-au povestit indmplffi ci acolo se fac f eeet O. i[.i" S-,i"a. 9i mai ales de faptul {3 oaoi. Si ne-au arAtat cum stau' cum se discuti lt-tuT..tl
mult'
prieteneascd, frdfeascd, cum mai e in Biserica dumneavoastrd, cum mai e in catolicism, care sunt problemele catolicismului de azi, care sunt problemele ortodoxiei de azi, qi sigur cI in disculie am mai introdus gi unele lucruri mai tainice pe care le stabilisem de-acasi cu patriarhul, in care, printre altele, spuneam cd dorim aceasti relafie cu Vaticanul, pentru cA aceasta ne-ar intiri qi mai mult pozilia in interior, in momentul in care autoriti4ile comuniste ar vedea ca nu suntem singuri, ceea ce Papa a inleles foarte repede, ne-a promis ci va fi foarte atent la lucrul acesta, ne-a mullumit de vizitA, i-a transmis patriarhului nostru cele mai bune gi sincere salutiri, incdt am
aparc neaplrat fotograful Vaticanului care va lace una, doui trei poze, dupi care dispare. Ei, am licut 9i noi acest ritual, am fost fotografiafi $i intr-o ora am primit fotografiile la hotel. DupA ce ne-am vizut cu Pap4 eu i-am linut un mic discurs, il aveam scris de-acasf,, protocolul cere si-l ai scris, dupd care el mi-a rispuns tot printr-un discurs scurt, dupd care am luat loc Si am discutat.
Iii*.iti ;l;;;;;;
i" lur"
O discufie
duce si aprinde un
Fumul iese pan[ sus' qi daci s-a ales Papa, dac| fumul e negru
foc
sunt. mai
drn pnma la!n mulle sesiuni pentru alegerea Papei' nu se ajunge care sa indice pe noul acord sau la odistan!5 de votun suficiente
crezut cA, in momentul in care am atins acest punct, ne-am realizat misiunea. Dupi aceea am iefit, ne-a a$teptat un prelat la ugd, noi ne-am lbcut din nou acolada cu Papa, am socotit ci intrevederea a fost foarte bun5, gi am plecat, dupe care ei au avut foarte mare grijl de noi. Cu noi mai era cardinalul Willebrand 9i plrintele Piene Duprey, cu noi mai erau insolitori din partea Consiliului pontifical pentru unitate cre$tinl, am ieqit cu ei, ne-au luat in primire 9i doi prelali papali care ne-au condus nu
pape, catAinofl care fac alegerea n-au voie str se vadi 5i in iii",r,. i",tt ei. Stau toti claustra$ in apartament speciale' sd discute intre liniste. in rugiciune 5i meditalii, neavand dreptul pentru alegerea J, i'n ulu i.r-in.at in momentul in care se aduni fiecare ceea ce Panei. in conclav, sd-5i poati exprima liber lbst-loarte cuseti el. Deci asta a fost vizita la PapA Sigur ca el a de aur cu lant de aur' noi, mie mi-a dat o cruce oitt"eramic4 dar cu margini de aryint' qi un lan! de pentru cA eu eram areint care, binuiesc eu. era foarte scump, au primit daruri' qi noi i-am Sigur ci 9i ceilalli tslsenca nu mai Im minte exact' parcA ul album cu au. aauu" fusesem dar nu Ortodota Roaaoi- Eu eram cunoscut la Vatican' puplprima mea vizitii la Papi 5i prima viziti o fost
sl
i?"ii"i.""ri"i
l'..*,
De aceea ziarele italiene au la Sanctitatea gi scris atunci: ,,Prima vizitii a unui episcop rom6n
anfonf
281
Amintirile Mitropolitului Antonie Pltrmldealii Calist' care sunt mai in ne-au dus Pi ln catacombele Sfhntului lururi i"-tJ"t"r Romei, unde 'rm putut vedea cateva I'e una rcprczenlanou-r extraordinare. printre care doui fresce'
probabil
ffiIcrimf,ftlia doua pe Maica oomnului' care erau dupi la mine doul reproduceri ii" til"i"i ii'e" u^ ututa romane' Am mers qi la Institutul ittt". af.catacombele foarte pre$oase
""*i. ft; avut bucuria unor convorbiri il;;, mai I,'in'il" n""."ft"rr. L-am gasit la Institutul Oriental'poate Faia mar
i;t';
orientale' *;; ""noscitor al spiritualitifiiera ln lemi' Dumitru Sunitoaie, care l""l i."aiil', incit 5i eu' care imi "; i,i".-"" .tl'rJ facuse studiile la Roma' convorbiri foarte puhrt avea ;#;;; l; oxford srudiile, amprofesor care scrisese despre un #;;i;; f ;;i .. acolo spldllgK'
carte de mare valoare' Tomas
;;;
din vremea lui Mussollini cdreia romanii ii zic ,,magina de scris", fiindctr are o fome de magini de scris, ne-au dus la terme, pe Via Appia, pe urmele romanului Quo vadis, ne-au ariht calacombele, ne-au dus chiar iniuntru in catacombe,
orientali 9i dupi aceea am luat masa dir am mai vizut cAteva biserici importante P; cosma D:l Biserica Srrnlii biserici de pe l6nca ruinele lostelor edrrlcu ioJ" u""mf" ,"il-r. iilGti.a ramasa in picioaie' cu tavanul drept Am fost sm;ta Maria Maggiore si multe alte o. rnur" int.,".. in orice caz' a fost o vizitii foarie institutii' i"r*.t-a, ;"pa care ne-au dus la c8tevamaici' am vazut cateva obEti de spltal' oecl "alugari, foarte bine. La o manAstire de maici era $i "Jmiti din Roma qi ne-au a"cbrile. Am fost chiar scogi ' nu-mi vine acum ln cap numele - in.orice o unde 9!a ftrcut ucenicia SfAntr'rl Benedict' A:estea .i.-a"iit" p" .Aul unei irapistii' dar foarte f1unlTsl la Papa' vizitei le-am creat ln timpul -*r""fiiJiil" p" care ni prileiul fi privilegiul de a-l vedea cred awt faptul ce am tost la ca de vreo patru ori, dacl pun la socoteall ii cu Papa la castelul Gandolfo'
a. *J a"t"u spiritualitate
P:Y"lll
;#';;;i;Gca
#;;G,tdi
t"triii..r-ir
"lt,T i:l
Jiengiolectiva
283
anume la faptul de a fi adus in sala de conferinte intr-o lecticd purtati de oameni. Era lectica tradifonald cu care era adus Papa qi la biserici qi in alte ocazii. Deci pe vremea aceea cAnd eram eu in sald $i il a$teptam pe PapI pentru binecuvAntare qi mici expunere publica, sigur cd m-am apropiat gi eu de el, dar nu cred ci m-a remarcat in mod deosebit. Pe urmd am fost la o adunare colectivS, in audienli la Papi, dar de data aceasta intr-o sald special amenajati in Vatican, unde puteau incApea cateva mii de persoane. Sigur ci eu n-am fost nitiicit printre miile de persoane, ci in dreptul Papei, pe podium au fost a5ezate c6teva scaune gi pe primul dintre ele am fost a$ezat eu. L6ngd mine mai erau doi sau trei cardinali, a$a incat Papa avea in fafi toat?i salq noi fiind la 5-7 metri de Papi gi noi puteam vedea toatii sala. N-a fost decat un salut pe care Papa ni l-a adresat noud, iar dupd terminarea audienfei colective la care Papa rostea cateva binecuv6nt?lri in mai multe limbi, am fost bucurogi sa ascultiim o binecuv6ntare qi pentru turigii romani. Nu gtiu cA$ romdni mai erau ln sala, in orice caz eu mai eftlm $i nu m-a uitat. DupA aceea, cind Papa s-a retras din sali, a venit gi a dat m6na cu fiecare dintre noi, iar noi am mers la treburile noastre, noi, adici eu gi ceilalfi cardinali, impreuni cu cei de la Secretariatul pentru unitate creStintr care md insofeau. N-am avut atunci o convorbire speciall cu el. Am fost intr-o viziti speciali la el de douS ori: o dati in acelagi birou in care fusesem primit de Papa Paul aI Il-lea. De data aceasta n-am mai mers cu gardienii elve$eni dupd mine, ci am fost introdus in curtea interioari din spatele catedralei, in curtea interioard se intri dintr-o curte intr-alta, deci in cur$le interioare ale Vaticanului an intmt cu magina p6nl c6nd ne-am oprit in fafa unei ugi. Cel care enr cu mine m-a invitat, am iegit din ma;ini, am intrat pe o ugi gi acolo era pazi, bineinfeles, tot
Amintirile Mitropolitului Antonie Plimideali pazi elvetiand, e in tradilia papalitilii, sunt salariati'- cu ni;te colorafi in ro;u' costume foarte frumoase, cu pantaloni bufan$ Am iritrat iniuniru gi ne-am gAsit deodati in fata ti "rrO"tiit. "fU. ut"ut in lift 5i nu Stiu cate etaje am urcat - credci e. unui
p"ta - aga incat' cand am ie$it, ne-am trezit pe un coridor ".." u...tu pupA, picturi, $i n-a mai fost departe sala de Oin "u personal ticu! audienle. Am mai trecut printre cardinali tiicufi'
Uln.in1"t.t
"u tace acolo, nu se vorbe$te Pe
s[li' intr-o audien[i speciali la Papa- care m-a Atunci am fost primit, eram singur. el era singur, mi-a hcut semn sd-ml apropll frunlile"li am staf icaunul de al lui, incdt aproape ni se atingeau relaliile noastre de vorbi foarte deschis cu el, i-am povestit de i-am povestit de relafile cu unitii, i-am povestit de cu "atoticii, prin care trecea Biserica Ortodox6 gi asupra cirora dificulEfle qi tema el era bine informat, mi-a mai pus qi cdteva lntrebiri' cu principale pe care am discutat-o a fost aceea a relaliilor s6 aflu ci Papa e de acord cu Lir.ri"u Uniti. Am fost bucuros mai motivat documentul de la Balamand Eu aveam cele chiar dacl sentimente de bucurie, pentru ci trebuie sd spun' eu l-am f6cut' n-am spos ara$a ani, doiumentul de la Balamand cu mine intr-o echipi mici i"i-""i"rl care au conlucrat patir*f. buprey, pirintele Emmanuel Lanne de la ministirea 'Chevetogne, la sigur cA m-au asistat' dar au fost foarte receptivi p*tt ft-^.i. A. uedere' incit a ieqit un document foarte bun ln
prima
.t"
toati lumea
iiriii
bolnav, atunci inima mea nu era incd repanti' 5i cnnf a ve1il ""rn m-am plimUat pe afarl 5i, i-am rugat si lucreze ei' plenari a delegaliei ortodoxe fl a documentul in plenari. Era o documentul era completamente inacceptabil Orf .g"ti.i -punct ""t"fil., de vedere ortodox, gi eu le-am spus' era !l din gi.alli .ilt"p"fit"f George de Biblos 5i Botrys din Liban acolo putem de acord ci nu mitropoli$: ,,Onorafi frafi, sper ci sunteli
285
,i
284
documentul de la Balamand.
Aga s-a niscut documentul de la Balamand. Aceasta s-a intZimplat in Liban, a;a cA eu m-am dus la papa ca si rediscut
delegat pe parintele Emmanuel Lanne gi pi plrintele pierre Duprey, care era gi secretarul de redaclie catolici, cred ci a Si mai fost impreunf, cu mine un profesor grec. in orici caz eu am condus discufia qi am punctat toate elementele care trebuiau si duci la o infelegere intre'ortodocgi qi catolici in problema uniti.
ANTONIE PLAMADEALA: Eran reprezentantul Bisericii Ortodoxe qi profitam de o viziti la Roma- Secretariatul pentru unitate, respectiv cardinalul Casidy gi perintele Duprey ne-au.inlesnit aceasti audienli la papa, ca sd poarte papa o discu{ie pe tema documentului de la Balamand chlar cu unul din cei care l-au alcituit. gi frindci deja incepusertr unele discu{ii din partea unifilor mai ales, care tindeau str respinla documentul, noi erarn interesafi ca papalitatea sa_t aproUe. C-ei de la secretariatul pentru unitate erau dispupi sl_l aprobe, a5a incit gi ln discufile mele cu papa el a aprobai documentul ae ia Balamand, dar mi-a spus la un moment dat cu oarecare tandrcte: ,,1\4onsegneur, sigur avefi dreptate, dar ce si fac, Ei ei sunt ai mei, uni.tii, trebuie str-i apir, a;a incat trebuie str gisim formule accesibile tuturor!"
si recunosc, documentul de la Balamand este foarte I Iar[Si o sA fac poate exces de contribulie personall, eu am fost durul din disculiile de la Balamand, incdt nu 'am acceptat nici un compromis ti am ciutat ca adevf,rurile teologice ti istorice, pe care le cunosteam ?n comun gi noi gi catolicii, si fie reflectate acolo. $i au fost reflectate, ci daci nu
Trebuie
radical erau reflectate, ei gtiau ce se
lntimpli,
gi eu refuzarn sd semnez
avut de suferit din partea confrafilor lui cd a acceptat documentul gi l-a qi semnat, pentru ci pe urmi qi pdni azi atitudinea unililor din Rom6nia in legiturd cu Balamandul nu este foarte precisi" dar va trebui str devini precisi. DRAGO$ $EULEANUT Inalt Prea Sfin1ia VoastrS, st6nd de vorbd cu Papa Ioan Paul al IIJea afi awt sentimentul cA stati de vorbi cu unul dintre aceia care au contribuit la dirdmarea regimului comunist din Europa de Est? Pentru ca arn citit multe cd(i in care se subliniazi importanfa Papei in... ANToNIE PLAMADEALA: Eu l-am mai vezut o datii pe Pap4 tot lntr-o convorbire tete-a-tete. Am fost la o intilnirc pe o temi pastorali in care erau invitafi romano-catolicii bineinfeles, ortodocgi, cred cI erau qi cdfiva protestanfi. Eu, cum eram o persoani cunoscuti deja ln zon5, Secretariatul pentru unitate mi-a zis, dar intrebarea mi s-a parut suspecti: ,,N-ati dori cumva si vi int6lnili cu Sanctitatea Sa?" Suspectii in sensul c5,
287
286
Amintirile Mitropolitului Antonie Plimidealii daci mi se pune o asemenea intrebare, inseamni cI Sanctilatea Sa doregte si mi vadi. Eram intr-o sali la etaj, intr-o capell improvizati, dar nu in
Capela Sixtintr, stiiteam pe scaune gi la un moment dat cineva m-a bitut pe umAr, era un parinte de la Secretariatul pentru unitate caxe mi-a zis: ,,Dupd ce se retrage toat?i lumea, vi rog sa rnmdneli aici, se va retrage 5i pap4 dar vi va a$tepta intr-o cameri aldturati". Ceea ce am qi fdcut. Toati lumea s-a retras. Papa n-a mai stat de vorbA cu nimeni gi m-a a;teptat in camera aliturati. M-am dus, n-am imbrifi|at, ne-am salutat fiumos, i-am adus aminte ci ne-am mai vAzut $i a urmat o discu{ie, i-ag zice, cordiald. Cum se mai int6mpld lucrurile Ia noi, care mai era situalia in Romani4 care mai sunt raporturile cu catolicismul. ce gandeste ortodoxia de azi. A fost un schimb de vederi, n-a luat nimeni not?i, nu eranici un secretar, eram numai noi doi, cred cd am stat cam jumatate de ora" dupA care ne-am desparlit, iar eu am fost atunci intr-o situatie cumpliti, fiindcd papa a plecat spre apartamentele lui iar eu nu gtiam pe unde si ies. pur gi simplu m-am ratiicit pdn coridoarele Vaticanului... C6nd am ieqit afar,i, la vremea aceea eram gizduit la o m5ni$ire din afara Romei, nu giu cum se chem4 am observat cI cei care trebuiau si mi duci acolo plecaseri. Nu gtiau ci eu sunt cu papa, au vdzut cA nu mai sunt, m-or fi a$teptat gi pe urmd au plecat. Iar eu am iesit la por{ile Vaticanului, in dreapta cum se intri in spatele Bisericii Sf:intu Petru existii o intrare. Ei, cum, cat oi fi rAtiicit eu pe acolo, nu qtiu, dar am reugit si ies in curtea exterioart gi s-ajung la poarti. $i vedeam acuma curtea Vaticanului, curtea eia i spate, vederea Vaticanului din fap era in fa{a me4 dar eu nu mai aveam cu ce pleca la ministirea respectivi din afara Romei. unde eram cazati to$ delegafii. Stiteam, un ciluglr ortodox, ei bine, eram episcop, pantr c6nd cel din gardi a venit gi m-a intrebat gi i-am spus cA sunt din grupul celor care locuiesc la minastirea cutare. El gtia clgrupul a plecat, poate l-or fi anunlat
288
gisit pe unul care trebuia si fie in grup gi imediat a venit o magini care m-a luat $i m-a dus la ministire.
DRAGO$ $EULEANU:
1989?
in
ce an se int6mpla? Dupd
sa
mi
289
DRAGO$ $EULEANU: Cum vedeli viitorul relaliilor dinte Biserica Ortodoxi qi Bisedca Romano-Catolic6? AI\TONIE PLAMADEALA: Trebuie s[ rezolvim lnt6i
mntenciosul cu unigii.
mia
promis.
DRAGO$ $EULEANU: Dar pe plan general? ANTOME PLAMADEALA: Pe plan general, posibilitittile
de ajungere la unitate sunt foart promilStoarc.
La int6lnirea pe care nm alut-o la el in birou, eu l-am lntrebat: ,,Sanctitate, noi suntem acuma in dialog, ambele
Biserici, mai avem de discutat doui teme: tema primatului papal qi tema infailibilititii. Credegi ci o sA putem trece peste aceste obstacole?" $i Papa mi-a rispuns a;a: ,,Devreme ce am inceput dialogul, inseamnd ci avem ln vedere gi solufii de compromis carc sd duc6 la inlelegere". Pe urmd am intrat pufn qi in detaliile solufiilor de compromis, pe care le-am schifat bineinteles, nu
sA
29t
DRAGO$ $EULEANU: Suntem pregtrtifi pentru ea? ANTONIE PLAMADEALA: Suntem, pentru cd nu e vo6a sI schimbim lucruri firndamentale, e vorba sA corctim ni$te lucruri care au apdrut ln istorie ca rezultat al despirtirii celor doui Biserici la 1054, cfud fiecare gi-a dezvoltat propria teologie individual. Acum trebuie si o aducem la un numitor comun' dar sfiuchuile administrativg structrrile canonice, liturgice vor rimane aceleagi. Noi nu vom cre, de pild5, catolicilor sn sivineascn litrrrghia Sffintului Ioan Guri de Aur. $i nici ei nu ne vor cere noui si sivaryim messa catolicd. Noi vom rirnane cu tradi$ile noasue rtrsfuitene, ei vor rim6ne cu tradi$ile lor apusene. In acash nu e nici un rfuL acesba sunt rezultale ale unor mentalititi 9i sfllri istorice $ s6ri de fapt din evolutia fieclreia dintre aceste pa4i ale lumii, acestea nri afecteaza fundamenal crcdinF, incat acestea vor putea rnm6ne, a5a ci declara$a de uniue va fi mai mult o declara{ie solemni, mai mult decit o declara{ie de principii.
292
DRAGO$ $ELILEAITIU: Ce diploma,tie prcfen$? Gen Ioan Paul al ll-lea deschis, franc sau diploma$a aceea a lucrurilor spuse
pe jumdtate?...
AI\TOME PLAMADEALA: Nu existi diploma$e fi-anc5" DRAGOS SELJLEANU: Ce metode foloseafi? Cum
negocia$?
ANT0ME PLAMiDEALA:
advenar szu iubit de el?
acesta? E cel
AI\ITOME PLAMADEALA: intotdeauna" qi la astrel de intilniri nu mi duc niciodatii nepregtrtit. DRAGO$ $EIILEANU: Ce inseamni plEg6thea pentsu o
asemenea negociere?
tace qi
imaginez dinainte
momentul oporhn. Daci au txecut zece secunde sau doud minute de la o discu{ie fierbinte despre o problemi ,i n-ai intervenit cu punctul tiiu de vedere, atunci $ s-a pierdut gans4 chiar dacd mai ceri cuv6ntul 9i te intreabX preqedintele ,despre ce s-a discutat ',
imi dideam seama c.i uneori fdcea bine c6nd ticea. A lnvdta str taci nu e lucru ugor, e tot ala de grcu cu a interveni intr-o problemi h
Sunt limite sub carc se poate cobod, dar sunt 5i limite sub carc nu se poate cobori cu nici un pre! Aceea ests credinF ofiodox4 ortodoia" Nu po$ si abdici de la ea! Po$ si discugi nigte ritrraluri, po$ sn discu$ lnlelesul unor dogrne care parc diferil dar cercetat mai adinc e acelaqi, cum s-a int6mplat inue dogmele orbodoxe qi dognele bisericilor monofzite, pe care cercet6ndule mai atnt fi mai adiinc am descoperit c5, prin termeni diferi$, spuneau acelaqi lucru. in acest caz, dialogul e posibil gi se poate aiunge la rcztitata, cum am qi ajuns, dealtfel, cu bisericile monofizite din Orientul Mllociu, din India qi chiar cu cele din Egipt 9i EtiopiaDRAGO$ $EULEANU: C6nd a1i lnceput sd participa$ la asemenea lnfitmiri a$ fost surprins de stilul de negocierc? Cinela din Biserica noastrtr v-a inviFt?
ANToME PLAMiDEALA: Nu m-a invlpt nimeni. Am invifat singur, din indlnirea pe teren cu problemele. Am fost la inceputul drumului la cdteva lnt6lniri cu patriaxhul Justin, dar diploma{ia lui en aproximativ5, el prefen si stea tmdeva intro camer5, unde si aibi de toale, $i mtr lisa pe mine la Sedinli" Nu zic ci n-am lnviBt de la el, dar de la el am lndpt c6nd si bc.
,,Pii peste aspectul acesta am trecut,,. Singurii care erau admigi sd intervini ln astrel de ocazii erau fnlii noptri de la sud de Dundre care veneau cu c6te un text de acasi ;i ciutau prilejut, momentul sd il poat?i citi. Uneori se nimerea ca nuca in perete. El ridica m6na. cerea cuv6ntul, pregedinlele ii didea cuvantul, el igi citea texflrt de acas6, dupi caxe st?itea linigtit jos, dupd care putea raporta mai departe c6nd ajungea acasd: ,Mi-am citit mesajul ln Adunarea Generalit '. Noi romdnii n-am f6cut niciodatI a$a ceva- Am p6gt o datii gi eu, dar nu pentru cA nu eran in temi" ci pentru ctr aveam ceva mai mult de spus decdt trei minute. Era intr_o adunarc generaltr la Vancouver ln Canada- prczida gedinp pahiarhul Karechin al Armeniei din Cilici4 care acum e tot patriarh al armenilor din Armenia" El i-a urmat la patrialhat lui Vaschen care era rom6n, era din Romdni4 gi m-am inples cu el, cu Karechin: ,Am si cer qi eu cuv6ntul. Te rog sA-mi acoEi pafiu minute,,. ,,Bun, sa f{cu! lfi acord patru minute". Mi-a dat cuvantuL m-am dus Ia microfon, am iegit din rdnd - microfoanele erau pe culoarele dintre scaune - am vorbit trei minut gi mai avean cdieva lucruri str spun, gi el a sunat clopofelul. $i de-atunci nu_l iert pentru minutul pe care mi l-a funr I-am spuso, cind a fost la Bucuregti, i-am zis: ,,Sanctitate, si gtifi c6 nu v-an iertat pentru mlnunrt'pe care mi l-a[i ftrat la Vancouvef,.
295
Amintirile Mitropolitului Antonie Pliimideali intreb' Biserica CARMEN DUMITRIU: Ag vrea si vd a awt un punct ce rusA pan6 in 1989 a fost prezenti"
ortodoxi
vedere?...
'"--ixtonre
delegatiile pe care le n-a mai awt iit"i"n patt h Balamand La Balamandn-a mai lrimis oament oameni lri"i, qi in general dupi anii '90 dar l- ttlii, .a," un ieromonah' aqa cera ugurel' '"1"'li1ifr"r-".i au a'.t foarte buni ,-u reluat tactica" a ui"e cormali la gcoli speciale Printre ace;tia ilpr"*"i "isi apoi a fost mare diploma! iriraa, Nicodim de Leningnd' d-intre mitropoli$' apoi Filaret de a fost unul t"t, *ul din patriarhii de la Kiev certat cu Moscova iil*. episcop de ""* " .i r i"J-ur""r"ul"t, diplomatul lor cel mai bun' ales care acum ar: lourt. Anat Si, ptobabil, bine pregAtil la ora aceea" n-avea .ia o.t,t +tj a" -i, dar la vremea c6nd l-au hcut episcopdecanul 'tra timp 9i cate era in acelaSi 1,", ii. 'r*"iulTo.rt"io.j itolensk. on Leningrad ti."dlT""l1{ |11""1T; r*iogle .i toootitU a" rcningnd care a fost, probabil' cel ma bun Sl cel din punctul de rt ti"* o"iit."" i sisericii ruseqti' a lacut ucenlcle":d:lt:l la el tr al Bisericii gi al statului sovietic' Kiril relatiito]:ll:T:j l""rn ..i. aipr"tahrl Bisericii ruse, este $elul noastri problema lentr .el ol: ioreste sd discute cu Biserica mf, duc $ eu la olscust sasarabia. Smntul Sinod mi-a propus sl dar eu am .ur. tt uot purta probabil lunile astea la Genev4 md duc la s{entului Sinod: "Nu 'po'nu am ce negocia cu ell n"i"-U1o nesocieri cu Kiril' pentru ca p"i ta fiu de acord cu Kiril str negociez daci "" sas;biel si fie supus Moscovei sau nu' pentru ci ll oe iirit uin. str ceara acest lucru' lucru cu czre- eu nu.volnu m[ patriarh str fie de acord sa Jia';. equ tn"at l-am rugat pe cei .daci ff. i. *JJe ;;;ociet oJoai in'ra'a a douq la nevoie'eliberarea de la Kiril carc se vor duce nu vor reugi si obtind nretutindeni.
a fost prezenti
A awt
in
este
*""li ;il;ffi;i.
deosebitit de diploma{ia guvemelor, are caracteristici deosebite? ANTOME PLAMADEALA: Da, din tot c v-am spus eu
*u.
;;!fj" ;i;;;M;.""ei,
pute$ si descoperili o diploma$e bisericeasctr care e diferitii de aceea a guvemeloq dar nu in afara metodelor folosite de diplomafii de specialitate. Eu aq putea zice ci ori de cAte ori am fost la Londr4 sau la New York, sau mai gtiu eu unde, la Genev4
contactle mele cu diplomafli romdni emu acelea de a le expune eu diplomafla mea, nu de a primi de la ei sugestii, pentru ci daci
fost catastrofale. Am gisit gi ambasadori foarte buni, buni mai ales prin aceea cd nu se amestecau in problemele religioase. De pildi, domnul Malip, domnul Gavrilescu de la New York, cu care mtr vedeam cdnd I?tceam vizile peste ocean, dar n-au incercat niciodatii sd infre in detaliile diplomatiei bisericeqti. Asta era treaba noasfa DRAGOS $EULEANU: Afi negociat gi cu diplomali civili, ,;nireni"? Ce-ati prefent ca parteneri, diplomali de carieri din Ministerul de Exteme, din diplomafia intemafionall sau diplomaf din viap religioasi? ANTONIE PLAMADEALA: Nu puteam avea relalii dec6t cu cei din viap religioasi. DRAGO$ $EULEANU: Dar afi arut ocazia si vii lnt6lnifi
ar
Ii
fost
si le primesc, ar fi
qi cu diplomafi...
ANTONIE PLAMADEALA: Din c6nd in c6nd da, dar niciodati n-au putut avea sugestii carc se meargi din punct de vedere bisericesc, pentn ci nu lnlelegeau problemele. Erau strlini de ele. DRAGO$ $EULEANU: Vi referili la diplomalii striini?
296
gi
se pricepe mai
ANTONIE PLAMADEALA: in Olanda am fost in trecere, de cateva ori, ilegal. N-aveam vizi de Olanda gi prietenul meu de la Eeklo m-a luat in maqinf, sI mi treacI in
Oland4 m-a dus pe o insuli din partea de sud a Olandei gi am trecut cu bacul. Acolo mi-au plScut casele, florile, perdelele, faptul ci perdelele nu sunt pAnA jos, ca la noi, sA nu vezi nimic din castr" nu, acolo erau de la jumitate in sus. Multii curi[enie, mori de vdnt, care sunt o podoabi a Olandei, canale uluitoare, pi ce mi s-a ptrrut interesant, felul cum olandezii iqi recupereazi pimanhrl din ocean. Fac ni$te gArdulele lmpletite gi c6nd e flux-reflux marea aduce nisip. Nisipul acesta din cauza girdufului nu se rnai poate retrage gi lncet incet nisipul se depune gi devine pdm6nt. C6nd au reugit str inainteze un metru, inanteazd, cu girdulul, inc6t ei sunt in permanentii ocupiue a
Conferinlei Bisericilor Europene in localitatea irondhei-. $i acolo am prins perioada de zi continui' nu se fdcea noapte niciodali- Nu puteam dormi, noaptea ieseam pe shadi, strAzile goale, toati lumea dormea, dar nouA nu ne venea somnul. Am fost ln multe case particulare si vedem cum sunt mobilate, 9i erau cu mare stil peste tot, stiluri frumoase' Asta ln Norvegi4 mi-ar fi pldcut si mi duc mai sus, unde etu z pezile pdnd fi renil li soarele care nu apune niciodat'ii, dar nu am ajuns pastor' Lucrase acolo. Pe prietenul meu il chema Smaadahl. Era la Societilile Biblice Unite, avusese contacte cu noi la Bucuregti, ne adusese nigte Biblii, qi prin contactele cu el ..ug.u. ia udu""m Biblii, chiar 9i pe vremea comunismului' $i tot cu ajutorul lui am tipirit o edilie a Bibliei noastre de la Bucureqii, ln Austria. $i tot cu aiutorul lui le-am 5i depozitat la
sedinra
* ititt n acolo, care fusese prin Romdnia gi lucra la lui, dar am fost la o
a
DRAGO$ $EULEANU: Era lupti pentru oblinerea ANT0NIE PLAMADEALA: Era lupt?i mare cu cei
de la
Departamentul Cultelot dar ii mai $i pic eam uneori, incdt la un moment dat an obfinut aprobarea s6 aduc 8000 de Biblii de
spundnd ci sunt ale noastre, ale bucureqtenilor, ale rominilor, $i cA sunt depozilate ln depozitele
la Viena la Bucure;ti,
3t2
313
Amintirile Mitropolitului Antonie Pltrmtrdealtr ANTONIE PLAUAOEAI,A: Da, 9i de cite ori se duceau crl bietii romini. de cite ori s'a dus 9i $aguna, unii stiteau po$ se nu li le aminte$ti ;iltii; * nu ii prirneau. Astea nudus odat'il la Viena 9i ce l6d ;;i in Vien4 lncat eu m-am
mine o adeverinfi pe care cu multi bundvoinfi mi-o semnase domnul Gheoryhe Nenciu, care o vrcme a fost $i locliitor de presedinte la Depananenhrl Cultelor, pe care il rugasem eu si mi-o de4 o adeverin$ prin carc se spunea c6,,Prea Sfin{itul Antonie are de la noi incuviinfarea sI aduci orice fel de carte de peste hotare pentru documentarca serviciului {e relafii exteme pe care il conduce". Hiirtie cu care am venit cu o valizd de cilli gi nu m-a controlat gi nu mi le-a luat nimeni. Ori de c6te ori vedeam o biserici grEceasci construit.ii de un romdn macedonean sau palatele vieneze, md gindeam: ,"siracii, cdfi romdni or fi lucrat aici ! ", am awt mereu sentimentul gi ll am gi acum, cdnd merg la Viena Mai ales qtiind ci acum este o comunitate mici la Viena, avem o parohie micil la Men4 dar c6nd Stiam ce mare comunitate aveam, era Societatea Rominia Jun6, din care f6cea pan $i Eminescu, $i era un centru cultural la care rom6nii din Transilvania veneau foarts des gi erau foarte mulfi! Acolo a fost, la un moment dat, intr-un reshurant, Eminescu cu unul din prietenii lui, cred ci cu Bumbac, gi acest Bumbac i-a zis: ,,Domnule, mi-ag vinde gi pantalonii sA pot str mtrnnnc gi eu o mancare ca lumea acolo gi str beau o bere". Stau ei de vorbi ce stau qi la un moment dat Eminescu li zice: ,,Mii Bumbac, pofi sa mn a$tepu si mi duc eu undeva? ba chiar pofi si fi comanzi". Zis gi f6cut. Eminescu pleacil gi se intoarce peste o jumitate de ortr cu un pumn de creipri, bani. Au m6ncal au biut, s-au veselit gi, la urm6, Eminescu il intreabi: ,,MIi Bumbac, hr qtii ce-ai mincat aici?" ,,Pii, banii pe care i-ai adus", qi Eminescu ii rispunde: ,,Ba nu, ai m6ncat pantalonii tii. N-ai zis cd {i-ai vinde gi pantalonii ca si pofi m6nca gi bea aici? Ei bine, m-am dus acasi fi-am luat paltalonii gi i-am v6ndut." DRAGO$ $EULEANU: C6nd ieSi la \4ena din muzee qi te afli in fap statuii lVariei Terez4 nu se poate si nu te gindegti cum se chinuiau rom6nii pe treptele palatelor ca sU peFund6..
t*ur
;;rd;
la si le cer eu h A$ia ni$e trani pentn' Selbfia pe refacerea minas$rii p atunci' Am intrebat vrco organlzale Ddrintele Branigte, care mai era acolo: ,Fste itf-t.pi.a .ttstina pe aici?" ,,D4 este"' ,,tlai sa meem pani a"f" I nt ducem acolo 5i le spunem: ,,Uite c e' domnilor' er in nomania-distrusl de dumneavoastr!' de la 17E5. Nu cred.t:a i{-:X'? d*11*^T: de refacerea acestei man&tiri?" Intr-o JumataF Lti .tuu
nen-Oit'
vreo 3000 de dolari insearnne ca am Jtt" o*"oi ."ntibili la istorie 9i la indatoririle pe care le-avean pastnrc c" aistruseseri aici. ii am 9i acum4 pusi la raii oe "e* pentru Academia de dincolo'
glsit
3t4
315