Găsiți următorul dvs. carte preferat

Deveniți un membru astăzi și citiți gratuit pentru 30 zile
Mâine voi fi slabă

Mâine voi fi slabă

Citiți previzualizarea

Mâine voi fi slabă

evaluări:
3.5/5 (5 evaluări)
Lungime:
235 pages
3 hours
Editor:
Lansat:
Aug 11, 2015
ISBN:
9786067194647
Format:
Carte

Descriere

Cum se face că atât de mulți dintre cei care țin diete nu reușesc să slăbească? Ba din contră, tind chiar să depășească greutatea avută inițial. Ce-i deosebește pe oamenii care totuși reușesc, de ceilalți? Dar pe cei grași de cei slabi? În cartea sa bazată pe cunoștințe din diverse domenii de specialitate și pe studii științifice, Sara Gilbert demontează mituri, arătând că succesul pe termen lung al unei diete nu ține de voință, ci de factori personali precum așteptări și încredere în sine, sau de circumstanțe sociale și familiale.


Cititorului i se oferă strategii de monitorizare a dietei, astfel încât să fie pregătit dintru început pentru dificultățile inevitabile apărute atunci când se încearcă schimbarea unor vechi obiceiuri. Este învățat cum să recunoască emoțiile și situațiile care stau la baza unui comportament alimentar nedorit sau chiar periculos pentru propria sănătate și să utilizeze tehnici cognitive și comportamentale de gestionare a acestora.


Cartea Sarei Gilbert nu propune diete miracol, fiind în schimb un instrument cât se poate de util pentru toți cei care doresc să atingă și să păstreze o greutate ideală.

Editor:
Lansat:
Aug 11, 2015
ISBN:
9786067194647
Format:
Carte

Despre autor


Legat de Mâine voi fi slabă

Cărți conex

Previzualizare carte

Mâine voi fi slabă - Sara Gilbert

slăbit.

Mulțumiri

Figura 1 a fost reprodusă cu încuviințarea lui Churchill Livingstone din Treat Obesity Seriously de J.S. Garrow (1981).

Figura 2 a fost reprodusă din „Obesity": un raport al Royal College of Physicians (Colegiului Regal al Medicilor), Journal of the Royal College of Physicians of London 17, 1 cu încuviințarea acestora.

Tabelul din capitolul 7, publicat de Century Hutchinson Ltd., a fost adaptat din The Great British Diet de The British Dietetic Association (Asociația Britanică a Regimului Dietetic) și de Dr. Andrew Stanway (1985).

Tabelul greutății din Capitolul 8 (Figura 3) a fost reprodus cu încuviințarea Health Education Authority (Autoritatea de Educație pentru Sănătate), Londra.

Ilustrațiile de la paginile 59 și 132 au fost furnizate de Nicole Ryan.

O carte despre mâncat și greutate trebuie să cuprindă multe sfere de cunoștințe de specialitate. O astfel de carte nu poate fi scrisă de un singur specialist, fără să aibă acces la ideile și scrierile multor altor oameni, atât din aceeași sferă de activitate, cât și din alte sfere diferite. În ultimii ani, am fost ajutată să-mi pun în ordine gândurile despre slăbit, greutate și despre cercetarea psihologică în general, atât de discuțiile pe care le-am avut cu colegii, cât și citind despre ideile și munca altor oameni interesați de acest domeniu.

Printre oamenii cărora aș vrea să le mulțumesc personal se numără dr. Merrill Durrant, dr. Chris Frith, profesorul Andrew Mathews, Profesorul Trevor Silverstone (în primul rând pentru sugestia de a scrie) și toți colegii din trecut și din prezent de la Departamentul de Psihologie al spitalului Northwick Park.

În mod deosebit, aș vrea să-i mulțumesc Profesorului John Garrow pentru că a citit și a comentat o parte din manuscris; lui Sue Crowther, nutriționist, pentru comentariile sale de la capitolul 7; lui Lucy Isenberg, Sally Johnson și lui Vivien Korn pentru disponibilitatea lor de a citi capitole din carte și de a oferi sugestii și critici constructive. În ultimă instanță, bineînțeles, eu sunt responsabilă pentru orice eroare conceptuală.

Le mulțumesc, de asemenea, pacienților mei pentru că mi-au împărtășit gândurile lor și adesea trăirile lor dureroase despre controlul greutății.

Într-o notă mai personală, aș dori să-i mulțumesc soțului meu, Nicholas, pentru că a fost întotdeauna dispus să citească primele ciorne și să-mi spună părerea lui; merită mulțumiri speciale pentru sprijinul și răbdarea de care a dat dovadă în timpul în care eu am scris două cărți, o activitate care a fost întreruptă din când în când de perioade de inactivitate, de momente de îngrijorare și de perioade de izolare totală.

Sara Gilbert.

Introducere

Majoritatea cărților care au ca subiect dietele fac promisiuni. Îți spun că, dacă urmezi această dietă, mănânci acea mâncare, gătești într-un anumit fel, poți fi sigur că vei pierde în greutate și că te vei bucura de o viață sănătoasă. Această carte nu promite nimic din toate acestea.

Oamenii supraponderali nu mai sunt de mult singurii oameni care țin cure de slăbit. Un număr inepuizabil de oameni, în special femei, își fac griji în legătură cu greutatea lor și încearcă să-și controleze dieta. Cu toate acestea, dietele nu au întotdeauna efectul dorit; adesea creează persoanelor care țin regim și familiilor lor noi probleme cu greutatea și cu mâncatul. În egală măsură pentru oamenii slabi și pentru cei grași, problemele legate de mâncatul în exces și de curele de slăbire ating proporții epidemice.

Adesea, persoanele care țin diete se învinovățesc din cauza acestor probleme, probabil din cauza unei presupuneri unanim acceptate, care sugerează că cei care au ținut cure de slăbire și au reușit au ceva în plus față de ceilalți. De exemplu, ei cred că cei care au reușit au „voință" sau personalitate mai puternică decât a acelora care își dau voie să se îngrașe și eșuează în mod repetat în încercarea de a slăbi în urma unei diete. Ei uită că foarte mulți oameni grași își controlează foarte bine viețile: au locuri de muncă ce implică responsabilitate, sunt creativi și competenți în cele mai variate domenii; și dau greș numai când încearcă să slăbească. La ce ne referim când vorbim despre nereușita într-o cură de slăbire, este într-adevăr responsabilă persoana care nu a reușit, sau este ceva în neregulă cu dieta în sine sau cu așteptările pe care le avem când mâncăm într-un anumit fel?

În ultimii ani, ne este din ce în ce mai clar că majoritatea dietelor eșuează pentru că dieta în sine nu este de ajuns pentru a slăbi și pentru a menține greutatea pierdută. Temperamentul celor care urmează cure de slăbire, atitudinea față de un anumit regim, felul în care fac față stresului cotidian, împreună cu felul în care sunt concepute și impuse dietele: toate aceste aspecte se influențează între ele și influențează în mod direct succesul, exact la fel ca respectarea dietei alimentare.

Această carte nu este în primul rând despre cure de slăbit, calorii sau mâncare. Este o încercare de a integra ceea ce este știut despre psihologia mâncatului, mâncatul compulsiv și menținerea greutății, într-un fel în care ar putea să însemne ceva pentru oricine care se gândește să țină o dietă sau pentru oricine este îngrijorat de greutatea lui. Cercetează diferențele psihologice dintre grași și slabi și dintre cei care pot ține diete și cei care nu pot. Dezbate cauzele mâncatului în exces și efectele psihologice ale curelor de slăbire. După ce veți citi această carte, sper ca aceia care cochetau cu gândul de a începe o dietă să aibă o înțelegere mai bună asupra a ceea ce ne face sau nu să mâncăm și a felului în care ne pot afecta curele de slăbire. Nădăjduiesc, de asemenea, ca, la finalul acestei cărți, oricine ține o dietă sau se confruntă cu o problemă de greutate să înțeleagă mai bine ce anume o cauzează și să fie capabil să găsească o cale de a-și transforma dieta sau de a slăbi definitiv. Obiectivul meu din această carte este, mai presus de toate — atât pentru cei care trebuie neapărat să-și schimbe dieta sau să slăbească, cât și pentru cei care nu au nevoie —, acela de a da informații care să sugereze modalități cu ajutorul cărora să dăm mai puțină importanță greutății corporale și dietei.

Ideea acestei cărți a prins contur acum opt ani, când tocmai începusem să lucrez la departamentul de nutriție al Centrului Clinic de Cercetare din Harrow. Am condus un proiect de cercetare al cărui obiectiv a fost găsirea celei mai bune modalități de a trata obezitatea la pacienți în ambulatoriu. Ca psiholog al proiectului, îmi revenea sarcina de a conduce o serie de grupuri de terapii comportamentale, în care îi învățam cum ar putea să-și schimbe obiceiurile alimentare. Pentru a face asta cum se cuvine, trebuia să ofer oamenilor informații despre strategii specifice pe care le-ar putea folosi, atât ca să-și identifice cele mai importante probleme cât și ca să ia decizii dificile. Am scris un manual de tratament practic pentru grupuri, bazat pe câteva idei care s-au dovedit cât se poate de eficiente în Statele Unite ale Americii. În această etapă a început să pară o idee bună scrierea unei cărți, care ar putea fi de folos nu numai pacienților internați, ci și oricui are o problemă cu greutatea. Cu siguranță era nevoie de ceva pe piața britanică, dar deși ideile care au stat la baza cercetării mele erau de acum întru totul stabilite, încă nu știam cât de bine vor funcționa puse în practică aici, la Serviciul Național de Sănătate.

Rezultatele propriei mele munci au fost la început descurajatoare. Cel mai surprinzător rezultat al cercetării noastre pe pacienții în ambulatoriu, care a inclus peste o sută de oameni doar într-un singur an, a fost gradul foarte mare de renunțare. Nu avea niciun sens să încep să scriu o carte despre un tratament excepțional dacă majoritatea oamenilor cărora le-a fost oferit și-au pierdut pur și simplu interesul la numai câteva săptămâni de la începerea programului. Fiind dezorientată, am mers la conferințe și simpozioane despre obezitate și am ascultat rezultatele altor cercetări. În acest context, am întâlnit un coleg care lucra într-o clinică asemănătoare cu cea în care lucram eu. Spre ușurarea noastră, am descoperit că experiențele noastre au fost aproape identice. Amândoi am pus în practică tehnici care s-au dovedit a fi cât se poate de reușite în studiile academice pe care le citiserăm, dar care, după cât de mult îi ajutau pe pacienții supraponderali cu care lucram, puteau fi la fel de bine inventate de noi atunci, pe loc.

Am început să cercetez literatura de specialitate în căutarea indiciilor care duseseră la nereușita parțială a proiectului nostru. A devenit limpede că niciun studiu de cercetare nu deținea toate răspunsurile. Cu toate acestea, o cercetare extinsă a tuturor studiilor despre diete, oameni grași și oameni slabi, oameni care țin cure de slăbire și oameni care nu țin, dezvăluise existența unor anumiți factori comuni care fuseseră responsabili de reușita sau de eșecul celor care au urmat o cură de slăbire și care avuseseră foarte puțin de-a face cu esența dietei în sine.

În aceste pagini am făcut un rezumat al informațiilor pe care le-am aflat. Le-am îmbinat cu experiența pe care am câștigat-o din lucrul cu persoane cu diferite greutăți corporale care au încercat să slăbească, pentru a face câteva sugestii despre cum ar putea fi abordate problema greutății sau problema mâncatului.

Când am scris această carte, am simplificat ceea ce era știut. Cu toate acestea, rezultatele cercetărilor teoretice dau rareori răspunsuri complete și întotdeauna apare un fel de limitare a interpretării atunci când sunt prezentate. Rămâne și mai mult spațiu de interpretare când extrapolăm rezultatele câtorva cercetări pentru a explica felul în care stau lucrurile în lumea reală și este greu să rămâi întotdeauna obiectiv. Acesta e motivul pentru care toate acele coperte seducătoare care sugerează sfârșitul tuturor problemelor dumneavoastră privind dietele, care fac reclamă la o nouă cură de slăbire sau la acea nouă modalitate de a găti sau de a mânca, nu pot spune niciodată povestea întreagă; ne pot doar ademeni să încercăm încă o metodă: o metodă care s-ar putea să aibă reușitele ei, însă inevitabil și pierderi. În această carte o să încerc să nu pretind că există vreun răspuns simplu, să ofer doar informații cunoscute și să mă străduiesc să adun ideile disparate într-un tot semnificativ, astfel încât cititorii să aibă șansa să decidă singuri ce ar putea și ce n-ar putea să funcționeze în cazul lor.

Nu există nicio îndoială că și preferințele mele își vor face apariția, dar în final sper ca tu, cititorule, să fii capabil să iei cea mai potrivită decizie pentru tine.

Capitolul Unu

O CARTE FĂRĂ PROMISIUNI

Cei mai serioși dintre cei care țin diete au pierdut numărul noilor diete despre care au citit în reviste și ziare. Multe dintre aceste diete sunt variații pe aceeași temă; aproape toate promit succes imediat. Știrile despre diete sunt atât de populare, încât orice idee nouă, oricât de banală, obține foarte ușor spațiu în toate canalele de difuzare mass-media. Cel mai adesea duminica, un ziar de calitate alocă spațiu pentru a anunța apariția unei diete noi precum „dieta șampaniei", despre care autorul ei susține că are proprietăți care metabolizează grăsimile și ajută la procesul de accelerare a pierderii în greutate.¹

Cu toate acestea, oricât de trist, adevărul este că grăsimea nu poate fi topită repede; când are loc o scădere rapidă în greutate, înseamnă că se pierd o parte dintr-un depozit temporar și o cantitate mare de apă și adeseori se întâmplă doar pentru o perioadă scurtă. Oricine trebuie să slăbească mai mult de câteva kilograme va trebui să gândească în termeni de câteva săptămâni, poate chiar luni de zile.

Cum se întâmplă atunci că mulți dintre noi ne lăsăm păcăliți ca din când în când să cumpărăm o revistă nouă, să încercăm o dietă nouă sau să ne alăturăm unui nou centru de slăbit? Mitul dietei miracol are o atracție magnetică și, dacă într-adevăr nu dă niciun rezultat, cum supraviețuiește?

Unul dintre răspunsurile la această întrebare s-ar putea afla în felul de a fi al oamenilor care țin cure de slăbire și în motivele care stau la baza acestor cure.

OAMENI CARE ȚIN DIETE

Se presupune că până la o treime dintre bărbații și femeile din lumea occidentală sunt supraponderali (vezi capitolul 2). Cu toate acestea, numărul oamenilor care se văd pe ei înșiși ca supraponderali este dublu față de numărul oamenilor care chiar cântăresc mai mult decât ar trebui. În comparație cu bărbății, mai multe femei cu greutate normală consideră că sunt supraponderale. Pe lângă aceasta, nu numai că acești oameni, care au o greutate normală, cred despre ei înșiși că sunt grași; dar mulți își fac griji în legătură cu greutatea lor sau duc vieți care într-o anumită măsură le sunt limitate de această credință.²

Într-un astfel de context, a devenit un lucru extrem de popular să ții cură de slăbire, și nu doar oamenii care sunt mai grași încearcă să slăbească. În 1980–1981, Dr. Jeffery și colegii săi de la Departamentul de Epidemiologie din cadrul Universității Minnesota au condus o cercetare pe un eșantion de 2 000 de bărbați și femei care trăiau în orașul Minneapolis. Potrivit oamenilor chestionați în această cercetare, 72% dintre femei și 44% dintre bărbați au încercat să slăbească. În niciun caz nu erau toți grași și cifrele arătau că 63% dintre femei și 22% dintre bărbați nu fuseseră niciodată supraponderali.³ Și rezultatele altor cercetări au susținut această descoperire: mulți oameni, mai ales femeile, cred în mod eronat că sunt supraponderali și cel puțin o femeie din două, deși nu este supraponderală, a încercat să slăbească. Într-adevăr, numai jumătate dintre femeile care au frecventat un centru de slăbit din Minneapolis au îndeplinit de fapt criteriile obiective ale supraponderabilității (vezi capitolul 2).

Astfel, răspândirea acestui curent este foarte mare. Un număr foarte mare de oameni țin cure de slăbire, adeseori fără să aibă o nevoie reală.

Mai mult de 230 de cărți despre acest subiect se află în momentul de față în librării.⁴ În ultimii 20 de ani, creșterea popularității dietelor de slăbit este reflectată de apariția unui număr mare de reviste dedicate slăbitului. În 1966 nu exista nicio astfel de revistă în Marea Britanie, iar în 1986 apăruseră deja zece. Tirajul mediu a șapte dintre aceste reviste, pentru care au fost disponibile cifre în prima jumătate a anului 1986, era sub 777 000 de exemplare. Prin comparație, tirajul celor două reviste care au apărut în 1976 și s-au menținut pe piață era sub 377 000 de exemplare, la începutul anului 1976.⁵ Desigur, ceea ce nu ne spun cifrele este dacă această creștere numerică se explică prin faptul că în ziua de azi o singură persoană cumpără mai multe reviste sau prin acela că mai multe persoane cumpără, în general, reviste de slăbit. Oricum ar fi, este totuși limpede că știrile despre dietele de slăbit sunt din ce în ce mai bine vândute.

Întrebarea care se naște este cât de eficiente sunt curele de slăbire și, raportat la aceasta, cum învață oamenii ce să facă?

CUM ÎNVAȚĂ OAMENII SĂ ȚINĂ CURE DE SLĂBIRE?

La a doua jumătate a întrebării este mai ușor de răspuns. Majoritatea oamenilor încearcă să slăbească de capul lor fără să apeleze la ajutor profesional sau oficial. Potrivit cercetării conduse de Dr. Jeffery în 1981 la Minneapolis și cercetării făcute de revista Which? din Marea Britanie în 1978, de departe, majoritatea oamenilor care încearcă să slăbească urmează o dietă săracă în calorii. Următoarea dintre cele mai populare metode de slăbit semnalizată de revista Which?⁶ era asocierea unei diete cu creșterea efortului fizic, cum ar fi mersul pe jos la serviciu. Foarte mulți oameni încearcă de asemenea să țină post sau diete foarte sărace în calorii. Majoritatea acestor oameni își obțin informațiile despre ce trebuie să facă din reviste și ziare;⁷ următoarea cea mai populară sursă de informație o reprezintă prietenii și rudele.⁸ De asemenea, un număr foarte mare de oameni se înscriu în programe oficiale de slăbit cum sunt cele ale centrelor comerciale de slăbit. Patruzeci și cinci la sută dintre cei care au încercat să slăbească, potrivit statisticii făcute de revista Which?, și una din cinci femei, potrivit statisticii americane, au recurs la această metodă.

DAU CURELE DE SLĂBIRE REZULTATE?

În ceea ce privește reușita, articolele din revistele și publicațiile de profil sunt foarte optimiste. Ar putea să sugereze că a încerca să slăbești prin intermediul dietelor este adeseori dificil și poate dura un timp îndelungat până se obțin rezultate, însă lasă să se înțeleagă că numai arareori este imposibil, și că oricine poate să reușească dacă încearcă din răsputeri.⁹ În realitate, au puține dovezi pe care să-și fundamenteze o asemenea presupunere, pentru că nimeni nu are o imagine clară cu adevărat despre cât de bine se descurcă oamenii când încearcă să slăbească de unii singuri sau când frecventează un centru de slăbire. Nu este neobișnuit ca inventatorul unei diete de slăbire sau autorul unei cărți care face reclamă la o anumită metodă să facă afirmații extravagante despre eficiența dietei. Oricine poate să afirme că sute de oameni care au încercat o anumită metodă au slăbit definitiv. De asemenea pot publica presupuse scrisori de la așa-zișii clienți care au reușit. Asta pentru că știu că majoritatea oamenilor nu au cum să verifice dacă aceste afirmații sunt adevărate și dacă scrisorile sunt reale.

Ar fi destul de sceptic să presupunem că majoritatea oamenilor care își ridică în slăvi propria metodă de slăbit și-au propus să-și înșele publicul și este posibil ca multe dintre comentariile individuale publicate pentru a lăuda anumite diete să fie întru totul reale. Cu toate acestea este important să nu uităm că pentru fiecare persoană care se bucură de un anumit produs poate să fie alta, sau alte zeci de persoane, care nu i-au găsit nicio trebuință sau cărora le-a făcut rău într-o anumită măsură. Pentru fiecare trei persoane la care dieta cu ananas, cea cu măr sau dieta cu cinci batoane de ciocolată pe zi au dat rezultate, ar putea fi alte trei sute de persoane pentru care toate acestea au fost complet ineficiente.

I-AM ÎNTREBAT PE OAMENII CARE AU ȚINUT CURE DE SLĂBIRE

Ca

Ați ajuns la sfârșitul acestei previzualizări. Înscrieți-vă pentru a citi mai multe!
Pagina 1 din 1

Recenzii

Ce părere au oamenii despre Mâine voi fi slabă

3.6
5 evaluări / 0 Recenzii
Ce părere aveți?
Evaluare: 0 din 5 stele

Recenziile cititorilor