Citiți această carte acum, plus milioane de alte cărți în perioada de probă gratuită

Doar $9.99/lună după perioada de probă. Anulați oricând.

Biblia Amplificată în Limba Română: Noul Testament

Biblia Amplificată în Limba Română: Noul Testament

Citiți previzualizarea

Biblia Amplificată în Limba Română: Noul Testament

evaluări:
4.5/5 (5 evaluări)
Lungime:
856 pagini
10 ore
Lansat:
May 31, 2013
ISBN:
9781301698059
Format:
Carte

Descriere

Ei citeau desluşit în cartea Legii lui Dumnezeu, şi-I arătau (amplificînd)înţelesul (şi lămurindu-i), ca să-I facă (pe popor) să înţeleagă ce citiseră.
Neemia 8:8

Lansat:
May 31, 2013
ISBN:
9781301698059
Format:
Carte

Despre autor

My name is Negrean Cătălin Remus I’m 45 years old and I’m ordained as Evangelist in Christian Organization “Project James 1:27 ” of Arad, Romania. I’m married since 8 years ago with my beautiful and delicate wife Negrean Speranța Elisabeta, and we have a 1 year and 4 month beautiful daughter named Negrean Iunia Debora Maria. I was born in 11. May. 1972 in town Arad, Romania. I attended ten classes and vocational schools a year that I graduated in July 1989. In 20. May. 2000 I confessed Jesus Christ as my Savior in the baptism of water in the Nondenominational Church Iosua in town Arad, where pastor was brother Dan Pîrvulescu, and in 31 June 2000 i was Baptize with the Holy Spirit, from 6 February 2001 – 3 August 2001 I attended the Christian Missionary International School in Youth With a Mission Organization and I was as missionary in town Banja-Luka from Bosnia and town Varanasi from India. In 2002 I began working as a volunteer for the Christian Organization “Project James 1:27” of Arad, Romania. And in 10. October. 2003 I was ordained as Evangelist in the same organization where I serve until 2009. Between October 2004 and 13. Mai. 2005 I attended and graduated Romanien Christian Counseling School in International Christian Christian Organization “ELLEL Ministries”.


Legat de Biblia Amplificată în Limba Română

Cărți conex

Previzualizare carte

Biblia Amplificată în Limba Română - Cătălin Negrean

EVANGHELIA DUPĂ MATEI

Capitolul 1

Genealogia lui Isus.

Mat 1:1 Cartea neamului (genealogiei) lui Isus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam.

Mat 1:2 Avraam a născut pe Isaac; Isaac a născut pe Iacov; Iacov a născut pe Iuda şi fraţii lui;

Mat 1:3 Iuda a născut pe Fares şi Zara, din Tamar; Fares a născut pe Esrom; Esrom a născut pe Aram;

Mat 1:4 Aram a născut pe Aminadab; Aminadab a născut pe Naason; Naason a născut pe Salmon;

Mat 1:5 Salmon a născut pe Boaz, din Rahab; Boaz a născut pe Obed, din Rut; Obed a născut pe Iese;

Mat 1:6 Iese a născut pe împăratul David. Împăratul David a născut pe Solomon, din văduva lui Urie;

Mat 1:7 Solomon a născut pe Roboam; Roboam a născut pe Abia; Abia a născut pe Asa;

Mat 1:8 Asa a născut pe Iosafat; Iosafat a născut pe Ioram; Ioram a născut pe Ozia;

Mat 1:9 Ozia a născut pe Ioatam; Ioatam a născut pe Ahaz; Ahaz a născut pe Ezechia;

Mat 1:10 Ezechia a născut pe Manase; Manase a născut pe Amon; Amon a născut pe Iosia;

Mat 1:11 Iosia a născut pe Iehonia (sau Chonia ori Ioiachin) şi fraţii lui, pe vremea strămutării în Babilon (2 Împăraţi 24:14; 1 Cronici 3:15-16).

Mat 1:12 După strămutarea în Babilon, Iehonia a născut pe Salatiel; Salatiel a născut pe Zorobabel;

Mat 1:13 Zorobabel a născut pe Abiud; Abiud a născut pe Eliachim; Eliachim a născut pe Azor;

Mat 1:14 Azor a născut pe Sadoc; Sadoc a născut pe Achim; Achim a născut pe Eliud;

Mat 1:15 Eliud a născut pe Eleazar; Eleazar a născut pe Matan; Matan a născut pe Iacov;

Mat 1:16 Iacov a născut pe Iosif, bărbatul (soţul) Mariei, din care S'a născut Isus, care Se cheamă Hristos (Mesia, cel Uns).

Mat 1:17 Deci, dela Avraam pînă la David, sînt patrusprezece neamuri de toate; de la David pînă la strămutarea în Babilon sînt patrusprezece neamuri; şi de la strămutarea în Babilon pînă la Hristos, sînt patrusprezece neamuri.

Naşterea lui Isus Hristos.

Mat 1:18 Iar naşterea lui Isus Hristos a fost aşa: Maria, mama Lui, era logodită cu Iosif; şi înainte ca să locuiască ei împreună (fiind căsătoriţi), ea s'a aflat însărcinată (prin puterea) de la Duhul Sfînt.

Mat 1:19 Iosif, bărbatul (soţul) ei (promis prin logodnă), era un om neprihănit (drept), şi nu voia s'o facă de ruşine (pe Maria soţia lui) înaintea lumii; de aceea şi-a pus de gînd s'o lase (părăsind-o) pe ascuns.

Mat 1:20 Dar pe cînd se gîndea el (Iosif) la aceste lucruri, i s'a arătat în vis îngerul Domnului, şi i-a zis: „Iosife, fiul lui David, nu te teme să iei la tine pe Maria (căsătorindu-te cu ea), nevastă-ta (soţia ta), căci (copilul) ce s'a zămislit în ea, este de la Duhul Sfînt.

Mat 1:21 Ea (soţia ta Maria) va naşte un Fiu, şi-i (tu Iosife îi) vei pune numele Isus (forma Grecească a numelui (Evreiesc Yeshua) , pentru că El (Isus Hristos) va mîntui (salva) pe poporul Lui (pe Israel) de păcatele sale."

Mat 1:22 Toate aceste lucruri s'au întîmplat ca să se împlinească ce vestise Domnul prin proorocul, care zice:

Mat 1:23 „Iată, fecioara va fi însărcinată, va naşte un fiu, şi-i vor pune numele Emmanuel, care, tălmăcit (tradus), înseamnă: „Dumnezeu este cu noi.

Mat 1:24 Cînd s'a trezit Iosif din somn, a făcut cum îi poruncise îngerul Domnului; şi a luat la el pe nevastă-sa (căsătorindu-se cu soţia lui Maria).

Mat 1:25 Dar (Iosif) n'a cunoscut-o (nu sa împreunat cu Maria), pînă ce ea (Maria) a născut un fiu. Şi el (Iosif) i-a pus numele Isus.

Capitolul 2

Vizita magilor.

Mat 2:1 După ce S'a născut Isus în Betleemul din Iudea, în zilele împăratului Irod, iată că au venit nişte magi (astrologi) din Răsărit (Est) la Ierusalim,

Mat 2:2 şi (astrologi, magi) au întrebat: „Unde este Împăratul de curînd născut al Iudeilor? Fiindcă (noi astrologii) I-am văzut steaua în Răsărit (Est), şi am venit să ne închinăm Lui."

Mat 2:3 Cînd a auzit împăratul Irod (al Israelului) acest lucru, s'a tulburat mult; şi tot Ierusalimul s'a tulburat împreună cu el.

Mat 2:4 A adunat pe toţi preoţii cei mai de seamă şi pe cărturarii norodului, şi a căutat să afle de la ei unde trebuia să Se nască Hristosul (Unsul, Mesia).

Mat 2:5 „În Betleemul din Iudea", i-au răspuns (lui Irod) ei (cărturarii), „căci iată ce a fost scris (în Mica 5:2) prin proorocul (Mica):

Mat 2:6 ,Şi tu, Betleeme, ţara lui Iuda, nu eşti nici de cum cea mai neînsemnată dintre căpeteniile lui Iuda; căci din tine va ieşi o Căpetenie, care va fi Păstorul poporului Meu Israel (vezi Mica 5:2)."

Mat 2:7 Atunci (împărtul Israelului) Irod a chemat (la el) în ascuns pe magi (astrologi), şi a aflat întocmai de la ei vremea în care se arătase steaua (în răsărit).

Mat 2:8 Apoi (Iord) i-a trimis (pe astrologi) la Betleem, şi le-a zis: „duceţi-vă de cercetaţi cu deamănuntul despre Prunc (Isus): şi cînd Îl veţi găsi (pe Prunc), daţi-mi şi mie de ştire, ca să vin şi eu (Irod) să mă închin Lui."

Mat 2:9 După ce au ascultat pe împăratul (Irod, ce avea să le spună), magii (astrologii) au plecat. Şi iată că steaua, pe care (magii) o văzuseră în Răsărit (Est), (această stea) mergea înaintea lor, pînă ce a venit (la Betleem Efrata) şi (steaua) s'a oprit deasupra locului unde era (născut) Pruncul (Isus).

Mat 2:10 Cînd au văzut ei steaua, (magii) n'au mai putut de bucurie.

Mat 2:11 (magii) Au intrat în casă, au văzut Pruncul (Isus) cu Maria, mama Lui, (magii) s'au aruncat cu faţa la pămînt, şi (magii) I s'au închinat (lui Isus Hristos); apoi (magii) şi-au deschis vistieriile, şi I-au adus (Pruncului Isus) daruri: aur, tămîie şi smirnă.

Mat 2:12 În urmă (magii), au fost înştiinţaţi de Dumnezeu în vis să nu mai dea pe la Irod, şi (magii) s'au întors în ţara lor pe un alt drum.

Fuga în Egipt.

Mat 2:13 După ce au plecat (din Betleem Efrata) magii, un înger al Domnului se arată în vis lui Iosif (soţul Mariei), şi-i zice: „Scoală-te, ia Pruncul (Isus) şi pe (Maria soţia ta şi) mama Lui, fugi (cu ei) în Egipt, şi rămîi (Iosif cu ei) acolo (în Egipt) pînă îţi voi spune eu; căci Irod are să caute Pruncul, ca să-l omoare."

Mat 2:14 Iosif (soţul Mariei) s'a sculat, a luat Pruncul şi pe (Maria) mama lui, noaptea, şi a plecat în Egipt.

Mat 2:15 Acolo (în Egipt, Iosif cu Maria şi Isus) a rămas pînă la moartea lui Irod, ca să se împlineacă ce fusese vestit de Domnul prin proorocul (Osea) care zice (în Osea 11:1): „Am chemat pe Fiul Meu din Egipt."

Mat 2:16 Atunci Irod (împăratul lui Israel), cînd a văzut că fusese înşelat de magi, s'a mîniat foarte tare, şi a trimis să omoare pe toţi pruncii de parte bărbătească, (care aveau vîrsta) de la doi ani în jos, care erau în Betleem şi în toate împrejurimile lui, potrivit cu vremea, pe care o aflase (împăratul Irod) întocmai de la magi.

Mat 2:17 Atunci s'a împlinit ce fusese vestit prin proorocul Ieremia, care zice (în Ieremia 31:15):

Mat 2:18 „Un ţipăt s'a auzit în Rama, plîngere, şi bocet mult: Rahela îşi jălea copiii, şi nu voia să fie mîngîiată, pentru că nu mai erau (vezi, Ieremia 31:15)."

Întoarcerea la Nazaret.

Mat 2:19 După ce a murit Irod, un înger al Domnului se arată în vis lui Iosif (soţul Mariei),(cînd erau) în Egipt,

Mat 2:20 şi-i (îngerul) zice: „Scoală-te (Iosif), ia Pruncul (Isus) şi pe (Maria soţia ta şi) mama Lui (Isus Hristos), şi du-te în ţara lui Israel, căci au murit (împăratul Irod şi) cei ce căutau să ia viaţa Pruncului."

Mat 2:21 Iosif s'a sculat, a luat Pruncul (Isus) şi pe (Maria) mama Lui, şi a venit (împreună cu ei) în ţara lui Israel.

Mat 2:22 Dar cînd (Iosif) a auzit că în Iudea împărăţeşte Arhelau, în locul tatălui său Irod, s'a temut să se ducă acolo (în Iudea); şi (Iosif), fiind înştiinţat de Dumnezeu în vis, a plecat în părţile Galileii.

Mat 2:23 A venit acolo, şi a locuit într'o cetate, numită Nazaret, ca să se împlinească ce fusese vestit prin prooroci (Amos): că El (Isus Hristos) va fi chemat Nazarinean (Amos 2:11-12).

Capitolul 3

Ioan Botezătorul pregăteşte calea.

Mat 3:1 În vremea aceea a venit Ioan Botezătorul, şi propovăduia (predica, vezi Vulgata Matei 3:1) în pustia (deşertul) Iudeei.

Mat 3:2 El (Ioan Botezătorul) zicea: „Pocăiţi-vă (schimbaţi-vă mintea şi inima), căci Împărăţia cerurilor este aproape."

Mat 3:3 Ioan (Botezătorul) acesta este acela care fusese vestit prin proorocul Isaia, cînd zice: „Iată glasul celui ce strigă în pustie: „Pregătiţi calea Domnului, neteziţi-i cărările (Isaia 40:3-4)."

Mat 3:4 Ioan (Botezătorul) purta o haină de păr de cămilă, şi la mijloc era încins cu un brîu de curea. El se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică.

Mat 3:5 Locuitorii din Ierusalim, din toată Iudea şi din toate împrejurimile Iordanului, au început să iasă (în deşert) la el (Ioan Botezătorul);

Mat 3:6 şi (oamenii), mărturisindu-şi păcatele, erau botezaţi de el (Ioan Botezătorul) în rîul Iordan.

Mat 3:7 Dar cînd a văzut (Ioan Botezătorul) pe mulţi din Farisei şi din Saduchei că vin să primească botezul lui, le-a zis: „Pui de năpîrci (vipere), cine v'a învăţat să fugiţi de mînia viitoare (a lui Dumnezeu)?

Mat 3:8 (Farisei şi Saduchei) Faceţi dar roade vrednice (schimbîndu-vă mintea şi inima pentru bine) de pocăinţa voastră.

Mat 3:9 Şi să nu credeţi că puteţi zice în voi înşivă (în gîndul, mintea şi inima voastră pentru bine): „Avem ca tată pe Avraam!" Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii (ai credinţei) lui Avraam.

Mat 3:10 Iată că securea a şi fost înfiptă la rădăcina pomilor: deci, orice pom (pentru că este pom rău, vezi Matei 7:17), care nu face roadă bună, va fi tăiat şi aruncat în foc.

Isus va boteza cu Duhul Sfînt şi cu foc.

Mat 3:11 Cît despre mine (Ioan Botezătorul), eu vă botez cu apă, spre pocăinţă (schimbarea minţii şi a inimii); dar Cel (Isus Hristos) ce vine după mine, este mai puternic decît mine, şi eu (Ioan Botezătorul) nu sînt vrednic să-i duc încălţămintele (lui Isus Hristos). El (Isus Hristos) vă va boteza cu Duhul Sfînt şi foc (vezi Luca 12:49-50, Fapte 2:3).

Mat 3:12 Acela (Isus Hristos) Îşi are lopata în mînă, (El) Îşi va curăţi cu desăvîrşire aria (de neghină), şi Îşi va strînge grîul în grînar; dar pleava o va arde (în Iad) într'un foc care nu se stinge."

Botezul în apă a lui Isus.

Mat 3:13 Atunci a venit Isus (Hristos) din Galilea la Iordan, la Ioan (Botezătorul), ca să fie botezat de el.

Mat 3:14 Dar Ioan (Botezătorul) căuta să-l oprească (pe Isus Hristos de a fi botezat de el). „Eu, zicea el (Ioan Botezătorul), „am trebuinţă să fiu botezat de Tine (cu foc, căci Ioan Botezătorul era plin de Duhul Sfînt), şi Tu vii la mine?

Mat 3:15 Drept răspuns, Isus i-a zis (lui Ioan Botezătorul): „Lasă-Mă acum, căci aşa se cade să împlinim tot ce trebuie împlinit." Atunci Ioan L-a lăsat.

Mat 3:16 De îndată ce (Isus Hristos) a fost botezat, Isus a ieşit afară din apă. Şi în clipa aceea (iată) cerurile s'au deschis, şi a văzut pe Duhul lui Dumnezeu (Duhul Sfînt) coborîndu-Se în chip de porumbel şi venind peste El (Isus Hristos).

Mat 3:17 Şi din ceruri s'a auzit un glas, care zicea: „Acesta este Fiul Meu Preaiubit, în care (Eu, Tatăl Dumnezeu) Îmi găsesc plăcerea."

Capitolul 4

Ispitirea în pustie a lui Isus.

Mat 4:1 Atunci Isus (Hristos) a fost dus de Duhul (Duhul Sfînt) în pustie (deşert), ca (Isus Hristos) să fie ispitit de diavolul.

Mat 4:2 Acolo (în deşert Isus Hristos) a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi; la urmă (Isus Hristos) a flămînzit.

Mat 4:3 Ispititorul (diavolul) s'a apropiat de El, şi i-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, porunceşte ca pietrele acestea să se facă pîini."

Mat 4:4 Drept răspuns, Isus i-a zis (diavolului): „Este scris: „Omul nu trăieşte numai cu pîine, ci cu orice cuvînt care iese din gura lui Dumnezeu."

Mat 4:5 Atunci diavolul L-a dus în sfînta cetate, L-a pus pe (Isus Hristos sus pe) straşina Templului,

Mat 4:6 şi (diavolul) I-a zis: „Dacă (Tu) eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos; căci este scris: „El (Tatăl Dumnezeu) va porunci îngerilor Săi să vegheze asupra Ta; şi ei Te vor lua pe mîini, ca nu cumva să Te loveşti cu piciorul de vreo piatră."

Mat 4:7 „(diavole) De asemenea este scris, a zis Iisus (Hristos): „Să nu ispiteşti pe Domnul, Dumnezeul tău.

Mat 4:8 Diavolul L-a dus (pe Isus Hristos) apoi pe un munte foarte înalt, I-a arătat (lui Isus Hristos) toate împărăţiile lumii şi strălucirea lor, şi I-a zis:

Mat 4:9 „Toate aceste lucruri (eu diavolul) Ţi le voi da Ţie, dacă Te vei arunca cu faţa la pămînt (Isuse Hristoase) şi Te vei închina mie (diavolului)."

Mat 4:10 „Pleacă, Satano, i-a răspuns Isus. „Căci este scris: „Domnului, Dumnezeului tău să te închini şi numai Lui să-i slujeşti.

Mat 4:11 Atunci diavolul L-a lăsat. Şi deodată au venit la Isus (Hristos) nişte îngeri, şi au început să-i slujească.

Isus începe să predice.

Mat 4:12 Cînd a auzit Isus (Hristos) că Ioan (Botezătorul) fusese închis (în temniţă), a plecat (din Nazaret) în Galilea.

Mat 4:13 A părăsit Nazaretul, şi a venit de a locuit în Capernaum, lîngă mare, în ţinutul lui Zabulon şi Neftali,

Mat 4:14 ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul Isaia, care zice (în Isaia 9:1-2):

Mat 4:15 „Ţara lui Zabulon şi ţara lui Neftali, înspre mare, dincolo de Iordan, Galilea Neamurilor (Isaia 9:1-2),

Mat 4:16 Norodul acesta, care zăcea în întuneric, a văzut o mare lumină; şi peste cei ce zăceau în ţinutul şi în umbra morţii, a răsărit lumina (Isaia 9:1-2)."

Mat 4:17 De atunci încolo, Isus (Hristos) a început să propovăduiască (predice), şi să zică: „Pocăiţi-vă (schimbaţi-vă mintea şi inima pentru bine), căci Împărăţia cerurilor este aproape."

Isus cheamă patru ucenici.

Mat 4:18 Pe cînd trecea (Isus Hristos) pe lîngă marea Galileii, Isus a văzut doi fraţi: pe Simon, zis Petru, şi pe fratele său Andrei, care aruncau o mreajă (pescuind) în mare; căci erau pescari.

Mat 4:19 El le-a (Isus Hristos) zis (lui Petru şi Andrei): „Veniţi după Mine, şi (eu Isus Hristos) vă voi face pescari de oameni."

Mat 4:20 Îndată ei (Petru şi Andrei) au lăsat mrejile (de pescuit), şi au mers după El.

Mat 4:21 De acolo (Isus Hristos) a mers mai departe, şi a văzut pe alţi doi fraţi: pe Iacov, fiul lui Zebedei, şi pe Ioan, fratele lui, care erau într'o corabie cu tatăl lor Zebedei, şi îşi cîrpeau (refăcînd pentru a fi eficiente) mrejile. El (Isus Hristos) i-a chemat (pe cei doi fraţi Iacov şi Ioan să meargă după El).

Mat 4:22 Şi îndată, ei (Iacov şi Ioan) au lăsat corabia şi pe tatăl lor (Zebedei), şi au mers după El.

Isus vindecă pe bolnavi.

Mat 4:23 Isus străbătea toată Galilea, învăţînd pe norod în sinagogi, propovăduind (predicînd) Evanghelia Împărăţiei, şi tămăduind (vindecînd) orice boală şi orice neputinţă care era în norod.

Mat 4:24 I s'a dus vestea (lui Isus Hristos) în toată Siria; şi aduceau la El pe toţi cei ce sufereau de felurite boli şi chinuri: pe cei îndrăciţi, pe cei lunatici şi pe cei slăbănogi; şi El (Isus Hristos) îi vindeca.

Mat 4:25 După El au mers multe noroade din Galilea, din Decapole, din Ierusalim, din Iudea şi de dincolo de Iordan.

Capitolul 5

Fericirile.

Mat 5:1 Cînd a văzut Isus noroadele, S'a suit pe munte; şi după ce (Isus Hristos) a şezut jos, ucenicii Lui s'au apropiat de El.

Mat 5:2 Apoi (Isus Hristos) a început să vorbească (tuturor celor ce erau acolo) şi să-i înveţe astfel:

Mat 5:3 Ferice de (binecuvîntaţi sînt) cei săraci în duh, căci a lor este Împărăţia cerurilor!

Mat 5:4 Ferice de (binecuvîntaţi sînt) cei ce plîng, căci ei vor fi mîngîiaţi!

Mat 5:5 Ferice de (binecuvîntaţi sînt) cei blînzi, căci ei vor moşteni pămîntul!

Mat 5:6 Ferice de (binecuvîntaţi sînt) cei flămînzi şi însetaţi după neprihănire, căci ei vor fi săturaţi!

Mat 5:7 Ferice de (binecuvîntaţi sînt) cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă!

Mat 5:8 Ferice de (binecuvîntaţi sînt) cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu!

Mat 5:9 Ferice de (binecuvîntaţi sînt) cei împăciuitori, căci ei vor fi chemaţi (numiţi) fii ai lui Dumnezeu!

Mat 5:10 Ferice de (binecuvîntaţi sînt) cei prigoniţi din pricina neprihănirii (dreptăţii), căci a lor este Împărăţia cerurilor!

Mat 5:11 Ferice va fi de (binecuvîntaţi veţi fi) voi cînd, din pricina Mea (pentru că credeţi în Isus Hristos), oamenii vă vor ocărî (batjocori), vă vor prigoni, şi vor spune tot felul de lucruri rele şi neadevărate împotriva voastră!

Mat 5:12 Bucuraţi-vă şi înveseliţi-vă (atunci în toată viaţa voastră), pentru că răsplata voastră (a tuturor care trăiesc în felul acesta în credinţa în Mine) este mare în ceruri; căci tot aşa au prigonit pe proorocii, care au fost înainte de voi.

Sare şi lumină.

Mat 5:13 Voi (toţi acei care credeţi în Mine, Isus Hristos) sînteţi sarea pămîntului. Dar dacă sarea îşi pierde gustul, prin ce îşi va căpăta iarăş puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic decît să fie lepădată (aruncată) afară, şi călcată în picioare de oameni.

Mat 5:14 Voi (toţi acei care credeţi în Mine, Isus Hristos) sînteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe un munte, nu poate să rămînă ascunsă.

Mat 5:15 Şi oamenii n'aprind lumina ca s'o pună sub obroc (vas), ci o pun (lumina) în sfeşnic, şi luminează tuturor celor din casă.

Mat 5:16 Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune, şi să slăvească pe Tatăl vostru, care este în ceruri.

Împlinirea Legii.

Mat 5:17 Să nu credeţi că (eu Isus Hristos) am venit să stric Legea sau Proorocii; am venit nu să stric, ci să împlinesc (legea şi proorocii).

Mat 5:18 Căci adevărat vă spun, cîtă vreme nu va trece cerul şi pămîntul, nu va trece o iotă sau o frîntură de slovă (adică o sidilă cel mai mic semn de puncutaţie) din Lege, înainte ca să se fi întîmplat toate lucrurile.

Mat 5:19 Aşa că, ori cine va strica una din cele mai mici din aceste porunci, şi va învăţa pe oameni aşa, va fi chemat cel mai mic în Împărăţia cerurilor; dar oricine le va păzi, şi va învăţa pe alţii să le păzească, va fi chemat mare în Împărăţia cerurilor.

Mat 5:20 Căci vă spun că, dacă neprihănirea voastră nu va întrece neprihănirea cărturarilor şi a Fariseilor, cu niciun chip nu veţi intra în Împărăţia cerurilor.

Mînia şi împăcarea.

Mat 5:21 Aţi auzit că s'a zis (oamenilor) celor din vechime: „Să nu ucizi; oricine va ucide, va cădea sub pedeapsa judecăţii."

Mat 5:22 Dar Eu (Isus Hristos) vă spun că ori şi cine se mînie pe fratele său, va cădea sub pedeapsa judecăţii; şi oricine va zice fratelui său: „Prostule (sau orice alte cuvinte de felul acesta)! va cădea sub pedeapsa Soborului; iar oricine-i va zice (unui om): „Nebunule, va cădea sub pedeapsa focului gheenei (gropii Iadului).

Mat 5:23 Aşa că, dacă îţi aduci darul la altar, şi acolo îţi aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta,

Mat 5:24 lasă-ţi darul acolo înaintea altarului, şi du-te întîi de împacă-te cu fratele tău (căci este mai bine chiar dacă ţi-ai pierde darul lăsîndu-l acolo la altar decît să îl aduci ca pe o urîciune înaintea Lui Dumnezeu din pricina certei cu fratele tău); apoi vino de adu-ţi darul.

Mat 5:25 Caută de te împacă de grab cu pîrîşul (acuzatorul) tău, cîtă vreme eşti cu el pe drum; ca nu cumva pîrîşul să te dea pe mîna judecătorului, judecătorul să te dea pe mîna temnicerului, şi să fii aruncat în temniţă (închisoare).

Mat 5:26 Adevărat (Eu, Isus Hristos) îţi spun că nu vei ieşi de acolo (din închisoare) pînă nu vei plăti cel din urmă bănuţ."

Adulterul.

Mat 5:27 Aţi auzit că s'a zis celor din vechime: „Să nu preacurveşti."

Mat 5:28 Dar Eu vă spun că ori şi cine se uită la o femeie, ca s'o poftească, a şi preacurvit (doar el) cu ea (cu femeia) în inima lui.

Mat 5:29 Dacă deci ochiul tău cel drept te face să cazi în păcat, scoate-l şi leapădă-l de la tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale, şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă (groapa Iadului).

Mat 5:30 Dacă mîna ta cea dreaptă te face să cazi în păcat, taie-o şi leapădă-o de la tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale, şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă (groapa Iadului).

Divorţul.

Mat 5:31 S'a zis iarăş (în vechime): „Oricine îşi va lăsa nevasta, să-i dea o carte de despărţire (certificat de divorţ)."

Mat 5:32 Dar Eu vă spun că ori şi cine îşi va lăsa nevasta, afară numai de pricină de curvie, îi dă prilej să preacurvească; şi cine va lua de nevastă pe cea lăsată de bărbat, preacurveşte.

Jurămintele.

Mat 5:33 Aţi mai auzit iarăş că s'a zis celor din vechime: „Să nu juri strîmb (să nu minţi); ci să împlineşti faţă de Domnul jurămintele tale."

Mat 5:34 Dar Eu (Isus Hritos) vă spun: Să nu juraţi nicidecum; nici pe cer, pentru că este scaunul de domnie al lui Dumnezeu;

Mat 5:35 nici pe pămînt, pentru că este aşternutul picioarelor Lui; nici pe Ierusalim, pentru că este cetatea marelui Împărat.

Mat 5:36 Să nu juri nici pe capul tău, căci nu poţi face un singur păr alb sau negru.

Mat 5:37 Felul vostru de vorbire să fie: „Da, da; nu, nu"; ce trece peste aceste cuvinte, vine de la cel rău.

Ochi pentru ochi.

Mat 5:38 Aţi auzit că s'a zis (în vechime): „Ochi pentru ochi, şi dinte pentru dinte."

Mat 5:39 Dar Eu vă spun: Să nu vă împotriviţi celui ce vă face rău. Ci, oricui te loveşte peste obrazul drept, întoarce-i şi pe celalt.

Mat 5:40 Oricui vrea să se judece cu tine, şi să-ţi ia haina, lasă-i şi cămaşa.

Mat 5:41 Dacă te sileşte (te obligă) cineva să mergi cu el o milă de loc, mergi cu el două.

Mat 5:42 Celui ce-ţi cere, dă-i; şi nu întoarce spatele celui ce vrea să se împrumute dela tine.

Iubirea vrăjmaşilor.

Mat 5:43 Aţi auzit că s'a zis (în vechime): „Să iubeşti pe aproapele tău, şi să urăşti pe vrăjmaşul tău."

Mat 5:44 Dar Eu (Isus Hristos) vă spun: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvîntaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celorce vă urăsc, şi rugaţi-vă pentru ceice vă asupresc şi vă prigonesc,

Mat 5:45 ca să fiţi fii ai Tatălui (Dumnezeul) vostru care este în ceruri; căci El face să răsară soarele Său peste cei răi şi peste cei buni, şi dă ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi.

Mat 5:46 Dacă iubiţi numai pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai aşteptaţi? Nu fac aşa şi vameşii?

Mat 5:47 Şi dacă îmbrăţişaţi cu dragoste numai pe fraţii voştri, ce lucru neobişnuit faceţi? Oare păgînii nu fac la fel?

Mat 5:48 Voi fiţi dar desăvîrşiţi, după cum şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvîrşit.

Capitolul 6

Ajutînd pe cei în nevoie.

Mat 6:1 Luaţi seama să nu vă îndepliniţi neprihănirea (dreptatea şi evlavia) voastră înaintea oamenilor, ca să fiţi văzuţi de ei (cît sînteţi de evlavioşi); altminteri, nu veţi avea răsplată de la Tatăl (Dumnezeul) vostru care este în ceruri.

Mat 6:2 Tu, dar, cînd faci milostenie, nu suna cu trîmbiţa înaintea ta, cum fac făţarnicii (ipocriţii), în sinagogi şi în uliţe (pe străzi), pentru ca să fie slăviţi (lăudaţi) de oameni. Adevărat (Eu, Isus Hristos) vă spun, că şi-au luat răsplata.

Mat 6:3 Ci tu, cînd faci milostenie, să nu ştie stînga ta ce face dreapta,

Mat 6:4 pentruca milostenia ta să fie făcută în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti.

Despre rugăciunea.

Mat 6:5 Cînd vă rugaţi, să nu fiţi ca făţarnicii (ipocriţii), cărora le place să se roage stînd în picioare în sinagogi şi la colţurile uliţelor, pentruca să fie văzuţi de oameni. Adevărat vă spun, că şi-au luat răsplata.

Mat 6:6 Ci tu, cînd te rogi, intră în odăiţa ta, încuie-ţi uşa, şi roagă-te Tatălui tău (Dumnezeu), care este în ascuns; şi Tatăl tău (Dumnezeu), care vede în ascuns, îţi va răsplăti.

Mat 6:7 Cînd vă rugaţi, să nu bolborosiţi aceleaşi vorbe (să nu spuneţi multe cuvinte care nu folosesc în rugăciune, vezi Vulgata Matei 6:7), ca păgînii, cărora li se pare că, dacă spun o mulţime de vorbe (linguşindu-se din pricina ipocriziei lor), vor fi ascultaţi (1 Împăraţi 18:25-29).

Mat 6:8 Să nu vă asemănaţi cu ei (cu păgînii); căci Tatăl (Dumnezeul) vostru ştie de ce aveţi trebuinţă, mai înainte ca să-i cereţi voi.

Rugăciunea Tatăl nostru.

Mat 6:9 Iată dar cum trebuie să vă rugaţi: „Tatăl nostru care eşti în ceruri! Sfinţească-se Numele Tău;

Mat 6:10 vie împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer şi pe pămînt.

Mat 6:11 Pîinea noastră cea de toate zilele (Sau: pentru mîine.) dă-ne-o nouă astăzi;

Mat 6:12 şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri (Greceşte: Lasă-ne datoriile noastre, cum şi noi am lăsat pe ale datornicilor noştri.);

Mat 6:13 şi nu ne duce în ispită (pentru a fi ispitiţi, vezi Matei 4:1; Marcu 1:12; Luca 4:1), ci izbăveşte-ne (scapă-ne) de cel rău. Căci a Ta este împărăţia şi puterea şi slava în veci. Amin!

Mat 6:14 Dacă iertaţi oamenilor greşelile (şi datoriile) lor, şi Tatăl (Dumnezeul) vostru cel ceresc vă va ierta greşelile (şi datoriile) voastre.

Mat 6:15 Dar dacă nu iertaţi oamenilor greşelile (datoriile) lor, nici Tatăl (Dumnezeul) vostru nu vă va ierta greşelile (datoriile) voastre.

Despre post.

Mat 6:16 Cînd postiţi, să nu vă luaţi o înfăţişare posomorîtă (întrisată, încruntată), ca făţarnicii (ipocriţii), care îşi sluţesc feţele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat vă spun, că şi-au luat răsplata.

Mat 6:17 Ci tu, cînd posteşti, unge-ţi capul, şi spală-ţi faţa,

Mat 6:18 ca să te arăţi că posteşti nu oamenilor, ci Tatălui tău (Dumnezeu), care este în ascuns; şi Tatăl tău (Dumnezeu), care vede în ascuns, îţi va răsplăti.

Strîngeţi comori în cer.

Mat 6:19 Nu vă strîngeţi comori pe pămînt, unde le mănîncă moliile şi rugina, şi unde le sapă şi le fură hoţii;

Mat 6:20 ci strîngeţi-vă comori în cer, unde nu le mănîncă moliile şi rugina şi unde hoţii nu le sapă, nici nu le fură.

Mat 6:21 Pentru că unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră.

Mat 6:22 Ochiul este lumina trupului. Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău va fi plin de lumină;

Mat 6:23 dar dacă ochiul tău este rău, tot trupul tău va fi plin de întuneric. Aşa că, dacă lumina care este în tine este întuneric, cît de mare trebuie să fie întunericul acesta!

Mat 6:24 Nimeni nu poate sluji la doi stăpîni (slujind lui Mamona pentru a strînge bani şi comori pe pămînt, ori slujind lui Dumnezeu pentru a strînge comori în cer). Căci sau va urî pe unul (pe Dumnezeu) şi va iubi pe celalt (Mamona, Banul); sau va ţinea la unul (la Dumnezeu), şi va nesocoti pe celalt (Mamona, Banul): Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona.

Nu vă îngrijiţi.

Mat 6:25 De aceea vă spun: Nu vă îngrijoraţi (îngrijiţi vezi Vulgata, La Nuova Diodati, Biblia Ortodoxă Matei 6:25) de viaţa voastră, gîndindu-vă ce veţi mînca, sau ce veţi bea; nici de trupul vostru, gîndindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca. Oare nu este viaţa mai mult decît hrana, şi trupul mai mult decît îmbrăcămintea?

Mat 6:26 Uitaţi-vă la păsările cerului (care nu muncesc pentru ele): ele nici nu samănă, nici nu seceră, şi nici nu strîng nimic în grînare; şi totuş Tatăl (Dumnezeul) vostru cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sînteţi voi cu mult mai de preţ decît ele?

Mat 6:27 Şi apoi, cine dintre voi, chiar îngrijindu-se (vezi Vulgata, La Nuova Diodati, Biblia Ortodoxă Matei 6:27), poate să adauge măcar un cot la înălţimea lui?

Mat 6:28 Şi de ce vă îngrijoraţi (îngrijiţi vezi Vulgata, La Nuova Diodati, Biblia Ortodoxă, Matei 6:28) de îmbrăcăminte? Uitaţi-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii de pe cîmp (care nu muncesc pentru ei): ei nici nu torc, nici nu ţes;

Mat 6:29 totuş (Eu, Isus Hristos) vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava (maiestuozitatea) lui, nu s'a îmbrăcat ca unul din ei.

Mat 6:30 Aşa că, dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe cîmp, care astăzi este, dar mîine va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El (Tatăl Dumnezeu) cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor?

Mat 6:31 Nu vă îngrijoraţi (îngrijiţi, vezi Vulgata, La Nuova Diodati, Biblia Ortodoxă, Matei 6:31) dar, zicînd: „Ce vom mînca? Sau: „Ce vom bea? Sau: „Cu ce ne vom îmbrăca?"

Mat 6:32 Fiindcă toate aceste lucruri Neamurile le caută (muncind). Tatăl (Dumnezeul) vostru cel ceresc ştie că aveţi trebuinţă de ele.

Mat 6:33 Căutaţi mai întîi (muncind şi slujind pentru) Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea (dreptatea) Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.

Mat 6:34 Nu vă îngrijoraţi (îngrijiţi, vezi Vulgata, La Nuova Diodati, Biblia Ortodoxă, Matei 6:34) dar de ziua de mîine; căci ziua de mîine se va îngrijora (îngriji, vezi Vulgata, La Nuova Diodati, Biblia Ortodoxă, Matei 6:34) de ea însăş. Ajunge zilei necazul (răutatea, vezi Vulgata Matei 6:34) ei.

Capitolul 7

Judecînd pe alţii.

Mat 7:1 Nu judecaţi (criticaţi şi condamnaţi), ca să nu fiţi judecaţi (criticaţi şi condamnaţi).

Mat 7:2 Căci cu ce judecată judecaţi (criticaţi şi condamnaţi), veţi fi judecaţi (criticaţi şi condamnaţi); şi cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura.

Mat 7:3 De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău, şi nu te uiţi cu băgare de seamă la bîrna din ochiul tău?

Mat 7:4 Sau, cum poţi zice fratelui tău: „Lasă-mă să scot paiul din ochiul tău", şi, cînd colo, tu ai o bîrnă într'al tău?...

Mat 7:5 Făţarnicule (Ipocritule), scoate întîi bîrna din ochiul tău, şi atunci vei vedea desluşit să scoţi paiul din ochiul fratelui tău.

Mat 7:6 Să nu daţi cîinilor lucrurile sfinte, şi să nu aruncaţi mărgăritarele (perlele) voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare, şi să se întoarcă să vă rupă.

Cereţi, căutaţi şi bateţi.

Mat 7:7 Cereţi (în rugăciune), şi vi se va da; căutaţi şi veţi găsi; bateţi, şi vi se va deschide.

Mat 7:8 Căci ori şi cine cere (în rugăciune), capătă; cine caută, găseşte; şi celui ce bate, i se deschide.

Mat 7:9 Cine este omul acela (cu răutate) dintre voi, care, dacă-i cere fiul său o pîine, să-i dea o piatră?

Mat 7:10 Sau, dacă-i cere (fiul său) un peşte, să-i dea un şarpe?

Mat 7:11 Deci, dacă voi, care sînteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cît mai mult Tatăl (Dumnezeul) vostru, care este în ceruri, va da lucruri bune celor ce I le cer (Lui, Dumnezeul)!

Mat 7:12 Tot ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel; căci în aceasta este cuprinsă Legea şi Proorocii.

Poarta strîmtă şi poarta largă.

Mat 7:13 Intraţi pe poarta cea strîmtă. Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pierzare, şi mulţi sînt cei ce intră pe ea.

Mat 7:14 Dar strîmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viaţă, şi puţini sînt cei ce o află.

Testul proorocilor mincinoşi.

Mat 7:15 Păziţi-vă de prooroci mincinoşi. Ei (proorocii mincinoşi) vin la voi îmbrăcaţi în haine de oi, dar pe dinlăuntru sînt nişte lupi răpitori.

Mat 7:16 Îi veţi cunoaşte după roadele lor. Culeg oamenii struguri din spini, sau smochine din mărăcini?

Mat 7:17 Tot aşa, orice pom bun face roade bune, dar pomul rău face roade rele.

Mat 7:18 Pomul bun nu poate face roade rele, nici pomul rău nu poate face roade bune.

Mat 7:19 Orice pom, care nu face roade bune, este tăiat şi aruncat în foc.

Mat 7:20 Aşa că după roadele lor (a proorocilor) îi veţi cunoaşte (care sînt prooroci mincinoşi).

Cei salvaţi fac voia lui Dumnezeu.

Mat 7:21 Nu orişicine-Mi zice (în rugăciunea lui): „Doamne, Doamne!" va intra în Împărăţia cerurilor, ci cel ce (are milă şi caută mai întîi Împărăţia cerurilor) face voia Tatălui Meu care este în ceruri.

Mat 7:22 Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: „Doamne, Doamne! N'am proorocit noi în Numele Tău? N'am scos noi draci în Numele Tău? Şi n'am făcut noi multe minuni în Numele Tău?"

Mat 7:23 Atunci (Eu, Isus Hristos) le voi spune curat: „Niciodată nu v'am cunoscut; depărtaţi-vă de la Mine, voi toţi care lucraţi fărădelege."

O casă zidită pe stîncă şi alta pe nisip.

Mat 7:24 De aceea, pe orişicine aude aceste cuvinte ale Mele, şi le face, îl voi asemăna cu un om cu judecată, care şi-a zidit casa pe stîncă.

Mat 7:25 A dat ploaia, au venit şuvoaiele, au suflat vînturile şi au bătut în casa aceea, dar ea nu s'a prăbuşit, pentru că avea temelia zidită pe stîncă.

Mat 7:26 Însă ori şi cine aude aceste cuvinte ale Mele, şi nu le face, va fi asemănat cu un om nechibzuit, care şi-a zidit casa pe nisip.

Mat 7:27 A dat ploaia, au venit şuvoaiele, au suflat vînturile, şi au izbit în casa aceea: ea s'a prăbuşit, şi prăbuşirea i-a fost mare."

Mat 7:28 După ce a sfîrşit Isus (Hristos) cuvîntările acestea, noroadele au rămas uimite de învăţătura Lui;

Mat 7:29 căci El îi învăţa ca unul care avea putere, nu cum îi învăţau cărturarii lor.

Capitolul 8

Vindecarea leprosului.

Mat 8:1 Cînd S'a coborît Isus (Hristos) de pe munte, multe noroade au mers după El.

Mat 8:2 Şi un lepros s'a apropiat de El, I s'a închinat, şi I-a zis: „Doamne, dacă vrei, poţi să mă curăţeşti."

Mat 8:3 Isus a întins mîna, S'a atins de el, şi a zis: „Da, vreau, fii curăţit!" Îndată a fost curăţită lepra lui.

Mat 8:4 Apoi Isus (Hristos) i-a zis: „Vezi să nu spui la nimeni; ci du-te de te arată preotului, şi adu darul, pe care l-a rînduit Moise (după Lege), ca mărturie pentru ei."

Robul sutaşului vindecat.

Mat 8:5 Pe cînd intra Isus (Hristos) în Capernaum, s'a apropiat de El un sutaş (o căpetenia peste o sută), care-l ruga

Mat 8:6 şi-i zicea: „Doamne, robul meu zace în casă slăbănog, şi se chinuieşte cumplit."

Mat 8:7 Isus (Hristos) i-a zis: „Am să vin şi să-l tămăduiesc (vindec)."

Mat 8:8 „Doamne", a răspuns sutaşul, „nu sînt vrednic să intri sub acoperemîntul (adăpostul) meu; ci zi numai un cuvînt, şi robul meu va fi tămăduit (vindecat).

Mat 8:9 Căci şi eu sînt om sub stăpînire; am sub mine (100 de) ostaşi, şi zic unuia: „Du-te! şi se duce; altuia: „Vino! şi vine; şi robului meu: „Fă cutare lucru!" şi-l face.

Mat 8:10 Cînd a auzit Isus (Hristos) aceste vorbe, S'a mirat, şi a zis celor ce veneau după El: „Adevărat vă spun că nici în Israel n'am găsit o credinţă aşa de mare.

Mat 8:11 Dar vă spun că vor veni mulţi de la răsărit (est) şi de la apus (vest), şi vor sta la masă cu Avraam, Isaac şi Iacov în Împărăţia cerurilor.

Mat 8:12 Iar fiii Împărăţiei vor fi aruncaţi în întunericul de afară, unde va fi plînsul şi scrîşnirea dinţilor."

Mat 8:13 Apoi a zis sutaşului (roman): „Du-te, şi facă-ţi-se după credinţa ta." Şi robul lui s'a tămăduit (vindecat) chiar în ceasul acela.

Isus vindecă pe mulţi.

Mat 8:14 Isus (Hristos) S'a dus apoi în casa lui Petru, şi a văzut pe soacra acestuia zăcînd în pat, prinsă de friguri.

Mat 8:15 (Isus Hristos) S'a atins de mîna ei, şi au lăsat-o frigurile; apoi ea (soacra lui Petru) s'a sculat, şi a început să-i slujească.

Mat 8:16 Seara, au adus la Isus (Hristos) pe mulţi (oameni) îndrăciţi. El, prin cuvîntul Lui, a scos din ei duhurile necurate, şi a tămăduit (vindecat) pe toţi bolnavii,

Mat 8:17 ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul Isaia, care zice: „El a luat asupra Lui neputinţele noastre şi a purtat boalele noastre (Isaia 53:4)."

Preţul urmării lui Isus.

Mat 8:18 Isus (Hristos) a văzut multe noroade împrejurul Său, şi a poruncit (ucenicilor Săi) să treacă de cealaltă parte.

Mat 8:19 Atunci s'a apropiat de El un cărturar, şi I-a zis: „Învăţătorule, vreau să Te urmez ori unde vei merge."

Mat 8:20 Isus (Hristos) i-a răspuns: „Vulpile au vizuini, şi păsările cerului au cuiburi; dar Fiul omului n'are unde-Şi odihni capul."

Mat 8:21 Un altul, care era dintre ucenici, I-a zis (lui Isus Hristos): „Doamne, dă-mi voie să mă duc mai întîi să îngrop pe tatăl meu."

Mat 8:22 „Vino după Mine, i-a răspuns Isus (Hristos), „şi lasă morţii să-şi îngroape morţii.

Isus potoleşte furtuna.

Mat 8:23 Isus S'a suit într'o corabie, şi ucenicii Lui au mers după El.

Mat 8:24 Şi deodată s'a stîrnit pe mare o furtună atît de straşnică, încît corabia era acoperită de valuri. Şi El (Isus Hristos) dormea.

Mat 8:25 Ucenicii (Lui) s'au apropiat de El, şi L-au deşteptat, strigînd: „Doamne, scapă-ne, că pierim!"

Mat 8:26 El (Isus Hristos) le-a zis: „De ce vă este frică, puţin credincioşilor?" Apoi (Isus Hristos) S'a sculat, a certat vînturile şi marea, şi s'a făcut o linişte mare.

Mat 8:27 Oamenii aceia se mirau, şi ziceau: „Ce fel de om este acesta, de-l ascultă pînă şi vînturile şi marea?"

Doi îndrăciţi sunt eliberaţi.

Mat 8:28 Cînd a ajuns Isus (Hristos) de partea cealaltă, în ţinutul Gadarenilor, L-au întîmpinat (pentru al întîlni pe Isus Hristos) doi (oameni) îndrăciţi, care ieşeau din morminte. Erau aşa de cumpliţi (fioroşi şi sălbatici), că nimeni nu putea trece pe drumul acela.

Mat 8:29 Şi iată că (oamenii îndrăciţi) au început să strige: „Ce legătură este între noi şi Tine, Isuse (Hristoase), Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici să ne chinuieşti înainte de vreme?"

Mat 8:30 Departe de ei era o turmă mare de porci, care păşteau.

Mat 8:31 Dracii (ce erau în oameni) rugau pe Isus şi ziceau: „Dacă ne scoţi afară din ei, dă-ne voie să ne ducem în turma aceea de porci."

Mat 8:32 „Duceţi-vă", le-a zis El. Ei (dracii) au ieşit, şi au intrat în porci. Şi deodată toată turma s'a repezit de pe rîpă în mare, şi a pierit în ape.

Mat 8:33 Porcarii au fugit, şi s'au dus în cetate de au povestit tot ce se petrecuse şi cele întîmplate cu îndrăciţii.

Mat 8:34 Şi iată că toată cetatea a ieşit în întîmpinarea lui Isus (Hristos); şi, cum L-au văzut, L-au rugat să plece din ţinutul lor.

Capitolul 9

Vindecarea unui slăbănog.

Mat 9:1 Isus (Hristos) S'a suit (cu ucenucii Lui) într'o corabie, a trecut marea, şi a venit în cetatea Sa (Capernaum).

Mat 9:2 Şi iată că I-au adus un slăbănog, care zăcea într'un pat. Isus le-a văzut credinţa, şi a zis slăbănogului: „Îndrăzneşte, fiule! Păcatele îţi sînt iertate!"

Mat 9:3 Şi iată că, unii din cărturari au zis în ei înşişi: „Omul acesta huleşte!"

Mat 9:4 Isus (Hristos), care le cunoştea gîndurile, a zis: „Pentru ce aveţi gînduri rele în inimile (şi minţile) voastre?"

Mat 9:5 Căci ce este mai lesne? A zice: „Iertate îţi sînt păcatele, sau a zice: „Scoală-te şi umblă?

Mat 9:6 Dar, ca să ştiţi că (Adam) Fiul omului are putere pe pămînt să ierte păcatele, -„Scoală-te, a zis El slăbănogului, „ridică-ţi patul, şi du-te acasă.

Mat 9:7 Slăbănogul s'a sculat, şi s'a dus acasă.

Mat 9:8 Cînd au văzut noroadele lucrul acesta, s'au înspăimîntat, şi au slăvit pe Dumnezeu, care a dat oamenilor o astfel de putere.

Chemarea lui Matei.

Mat 9:9 De acolo, Isus (Hristos) a mers mai departe, şi a văzut pe un om, numit Matei, şezînd la vamă. Şi i-a zis: „Vino după Mine". Omul acela s'a sculat, şi a mers după El.

Mat 9:10 Pe cînd şedea Isus (Hristos) la masă, în casă, iată că au venit o mulţime de vameşi şi păcătoşi, şi au şezut la masă cu El şi cu ucenicii Lui.

Mat 9:11 Fariseii au văzut lucrul acesta, şi au zis ucenicilor Lui: „Pentruce mănîncă Învăţătorul vostru cu vameşii şi cu păcătoşii?"

Mat 9:12 Isus (Hristos) i-a auzit (pe Farisei), şi le-a zis: „Nu cei sănătoşi au trebuinţă de doctor, ci cei bolnavi.

Mat 9:13 Duceţi-vă de învăţaţi ce înseamnă: „Milă voiesc, iar nu jertfă! Căci n'am venit să chem la pocăinţă pe cei neprihăniţi (fără vină), ci pe cei păcătoşi.

Isus întrebat despre post.

Mat 9:14 Atunci ucenicii lui Ioan (Botezătorul) au venit la Isus, şi I-au zis: „De ce noi şi Fariseii postim des, iar ucenicii Tăi nu postesc de loc?"

Mat 9:15 Isus le-a răspuns: „Se pot jeli nuntaşii cîtă vreme este mirele cu ei? Vor veni zile, cînd mirele va fi luat dela ei, şi atunci vor posti.

Mat 9:16 Nimeni nu pune un petec de postav (stofă) nou la o haină veche; pentru că şi-ar lua umplutura din haină, şi ruptura ar fi mai rea.

Mat 9:17 Nici nu pun oamenii vin nou în burdufuri vechi; altfel, burdufurile plesnesc, vinul se varsă, şi burdufurile se prăpădesc; ci vinul nou îl pun în burdufuri noi, şi se păstrează amîndouă."

Învierea fiicei lui Iair.

Mat 9:18 Pe cînd le spunea Isus aceste vorbe, iată că a venit unul din fruntaşii sinagogii, I s'a închinat, şi I-a zis: „Fiica mea adineaori a murit; dar vino (Isuse Hristoase) de pune-Ţi mîinile peste ea, şi va învia."

Mat 9:19 Isus S'a sculat, şi a plecat după el împreună cu ucenicii Lui.

Mat 9:20 Şi iată o femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sînge, a venit pe dinapoi (la Isus Hristos), şi s'a atins de poala hainei Lui.

Mat 9:21 Căci îşi zicea ea: „Numai să mă pot atinge de haina Lui, şi mă voi tămădui (vindeca)."

Mat 9:22 Isus (Hristos) S'a întors, a văzut-o, şi i-a zis: „Îndrăzneşte, fiică! Credinţa ta te-a tămăduit (vindecat)." Şi s'a tămăduit (vindecat) femeia chiar în ceasul acela.

Mat 9:23 Cînd a ajuns Isus în casa fruntaşului sinagogii, şi cînd a văzut pe ceice cîntau din fluier, şi gloata bocind,

Mat 9:24 (Isus Hristos) le-a zis: „Daţi-vă la o parte; căci fetiţa n'a murit, ci doarme!" Ei îşi băteau joc de El (Isus Hristos).

Mat 9:25 Dar, după ce a fost scoasă gloata afară, Isus a intrat înlăuntru, a luat pe fetiţă de mînă, şi fetiţa s-a sculat.

Mat 9:26 Şi s'a dus vestea despre această minune în tot ţinutul acela.

Vindecarea a doi orbi şi un mut.

Mat 9:27 Cînd a plecat de acolo, s'au luat după Isus doi orbi, care strigau şi ziceau: „Ai milă de noi, Fiul lui David!"

Mat 9:28 După ce a intrat în casă, orbii au venit la El. Şi Isus (Hristos) le-a zis: „Credeţi că pot face lucrul acesta? „Da, Doamne, I-au răspuns ei.

Mat 9:29 Atunci (Isus Hristos) S'a atins de ochii lor, şi a zis: „Facă-vi-se după credinţa voastră!"

Mat 9:30 Şi li s'au deschis ochii. Isus (Hristos) le-a poruncit cu tot dinadinsul şi le-a zis: „Vedeţi, să nu ştie nimeni."

Mat 9:31 Dar ei (cei doi orbi ce şi-au primit vederea), cum au ieşit afară, au răspîndit vestea despre El în tot ţinutul acela.

Mat 9:32 Pe cînd plecau orbii aceştia, iată că au adus la Isus (Hristos) un mut îndrăcit.

Mat 9:33 După ce a fost scos dracul din el, mutul a vorbit. Şi noroadele, mirate, ziceau: „Niciodată nu s'a văzut aşa ceva în Israel!"

Mat 9:34 Dar Fariseii ziceau: „Cu ajutorul domnului dracilor (Beelzebul) scoate El dracii!"

Nevoia de lucrători.

Mat 9:35 Isus (Hristos) străbătea toate cetăţile şi satele (din Israel), învăţînd pe norod în sinagogi, propovăduind (predicînd) Evanghelia Împărăţiei, şi vindecînd orice fel de boală şi orice fel de neputinţă, care era în norod.

Mat 9:36 Cînd a văzut (Isus Hristos) gloatele, I s'a făcut milă de ele, pentru că erau necăjite şi risipite, ca nişte oi care n'au păstor.

Mat 9:37 Atunci (Isus Hristos) a zis ucenicilor Săi: „Mare este secerişul, dar puţini sînt lucrătorii!

Mat 9:38 Rugaţi dar pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Lui."

Capitolul 10

Trimiterea celor doisprăzece ucenici.

Mat 10:1 Apoi Isus (Hristos) a chemat pe cei doisprezece ucenici ai Săi, şi le-a dat putere să scoată afară duhurile necurate, şi să tămăduiască (vindece) orice fel de boală şi orice fel de neputinţă.

Mat 10:2 Iată numele celor doisprezece apostoli: Cel dintîi, Simon, zis Petru, şi Andrei, fratele lui; Iacov, fiul lui Zebedei, şi Ioan, fratele lui;

Mat 10:3 Filip şi Bartolomeu; Toma şi Matei, vameşul; Iacov, fiul lui Alfeu, şi Levi, zis şi Tadeu;

Mat 10:4 Simon Cananitul, şi Iuda Iscarioteanul, cel care a vîndut pe Isus (Hristos).

Mat 10:5 Aceştia sînt cei doisprezece, pe care i-a trimis Isus (Hristos), după ce le-a dat învăţăturile următoare: Să nu mergeţi pe calea păgînilor şi să nu intraţi în vreo cetate a Samaritenilor;

Mat 10:6 ci să mergeţi mai de grabă la oile pierdute ale casei lui Israel.

Mat 10:7 Şi pe drum, propovăduiţi (predicaţi), şi ziceţi: „Împărăţia cerurilor este aproape!"

Mat 10:8 Vindecaţi pe bolnavi, înviaţi pe morţi, curăţiţi pe leproşi, scoateţi afară dracii. Fără plată aţi primit, fără plată să daţi.

Mat 10:9 Să nu luaţi nici aur, nici argint, nici aramă în brîiele voastre,

Mat 10:10 nici traistă pentru drum, nici două haine, nici încălţăminte, nici toiag, căci vrednic este lucrătorul de hrana lui.

Mat 10:11 În orice cetate sau sat veţi intra, să cercetaţi cine este acolo vrednic şi să rămîneţi la el pînă veţi pleca.

Mat 10:12 La intrarea voastră în casă, uraţi-i de bine;

Mat 10:13 şi dacă este casa aceea vrednică, pacea voastră să vină peste ea; dar dacă nu este vrednică, pacea voastră să se întoarcă la voi.

Mat 10:14 Dacă nu vă va primi cineva, nici nu va asculta cuvintele voastre, să ieşiţi din casa sau din cetatea aceea, şi să scuturaţi praful de pe picioarele voastre."

Mat 10:15 Adevărat vă spun că, în ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru ţinutul Sodomei şi Gomorei, decît pentru cetatea aceea.

Mat 10:16 Iată, Eu vă trimit ca pe nişte oi în mijlocul lupilor. Fiţi dar înţelepţi ca şerpii, şi fără răutate ca porumbeii.

Ucenicia şi suferinţa.

Mat 10:17 Păziţi-vă de oameni; căci vă vor da în judecata soboarelor, şi vă vor bate în sinagogile lor.

Mat 10:18 Din pricina Mea, veţi fi duşi înaintea dregătorilor şi înaintea împăraţilor, ca să slujiţi ca mărturie înaintea lor şi înaintea Neamurilor.

Mat 10:19 Dar, cînd vă vor da în mîna lor (a dregătorilor şi împăraţilor), să nu vă îngrijoraţi, gîndindu-vă cum sau ce veţi spune; căci ce veţi avea de spus, vă va fi dat chiar în ceasul acela;

Mat 10:20 fiindcă nu voi veţi vorbi, ci Duhul Tatălui (Dumnezeul) vostru (Duhul Sfînt) va vorbi în voi.

Mat 10:21 Fratele va da la moarte pe frate-său, şi tatăl pe copilul lui; copiii se vor scula împotriva părinţilor lor, şi-i vor omorî.

Mat 10:22 (voi ucenicii Mei) Veţi fi urîţi de toţi, din pricina Numelui Meu; dar cine va răbda pînă la sfîrşit, va fi mîntuit (salvat).

Mat 10:23 Cînd vă vor prigoni într'o cetate, să fugiţi într'alta. Adevărat vă spun că nu veţi isprăvi de străbătut cetăţile lui Israel pînă va veni (Isus Hristos a doua oară) Fiul omului.

Mat 10:24 Ucenicul nu este mai presus de învăţătorul său, nici robul mai presus de domnul său.

Mat 10:25 Ajunge ucenicului să fie ca învăţătorul lui, şi robului să fie ca domnul lui. Dacă pe (Isus Hristos) Stăpînul casei L-au numit Beelzebul, cu cît mai mult vor numi aşa, pe cei din casa lui?

Valoarea unui ucenic.

Mat 10:26 Aşa că să nu vă temeţi de ei. Căci nu este nimic ascuns care nu va fi descoperit, şi nimic tăinuit care nu va fi cunoscut.

Mat 10:27 Ce vă spun Eu (Isus Hristos) la întuneric, voi să spuneţi la lumină; şi ce auziţi şoptindu-se la ureche, să propovăduiţi (predicaţi) de pe acoperişul caselor.

Mat 10:28 Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, dar care nu pot ucide sufletul; ci temeţi-vă mai degrabă de (Dumnezeul Atotputernic) Cel ce poate să piardă şi sufletul şi trupul în gheenă.

Mat 10:29 Nu se vînd oare două vrăbii la un ban? Totuş, nici una din ele nu cade pe pămînt fără voia Tatălui (Dumnezeul) vostru.

Mat 10:30 Cît despre voi (care credeţi în Mine), pînă şi perii din cap, toţi vă sînt număraţi.

Mat 10:31 Deci să nu vă temeţi; voi sînteţi mai de preţ decît multe vrăbii.

Mat 10:32 De aceea, pe orişicine Mă va mărturisi (pe Mine, Isus Hristos) înaintea oamenilor, îl voi mărturisi şi Eu (pe el) înaintea Tatălui Meu care este în ceruri;

Mat 10:33 dar de oricine se va lepăda de Mine (Isus Hristos) înaintea oamenilor (necrezînd în Mine), Mă voi lepăda şi Eu (de el) înaintea Tatălui Meu (Dumnezeul) care este în ceruri.

Mat 10:34 Să nu credeţi că am venit s'aduc pacea pe pămînt; n'am venit să aduc pacea, ci sabia.

Mat 10:35 Căci am venit să despart pe fiu de tatăl său, pe fiică de mamă-sa, şi pe noră de soacră-sa.

Mat 10:36 Şi omul va avea de vrăjmaşi chiar pe cei din casa lui.

Mat 10:37 Cine iubeşte pe tată, ori pe mamă, mai mult decît pe Mine (Isus Hristos), nu este vrednic de Mine; şi cine iubeşte pe fiu ori pe fiică mai mult decît pe Mine, nu este vrednic de Mine.

Mat 10:38 Cine nu-şi ia crucea lui, şi nu vine după Mine, nu este vrednic de Mine.

Mat 10:39 Cine îşi va păstra viaţa (lui, continuînd felul de viaţă ca şi înainte), o va pierde; şi cine îşi va pierde viaţa (lui), pentru Mine (renunţînd să trăiască în acelaş fel ca înainte), o va cîştiga.

Mat 10:40 Cine vă primeşte pe voi, Mă primeşte pe Mine; şi cine Mă primeşte pe Mine, primeşte pe Cel ce M'a trimis pe Mine.

Mat 10:41 Cine primeşte un prooroc, în numele unui prooroc, va primi răsplata unui prooroc; şi cine primeşte pe un om neprihănit (fără vină), în numele unui om neprihănit (fără vină), va primi răsplata unui om neprihănit (fără vină).

Mat 10:42 Şi oricine va da de băut numai un pahar de apă rece unuia din aceşti micuţi (fără studii, neştiutori mici în ochii societăţii), în numele unui ucenic, adevărat vă spun că nu-şi va pierde răsplata."

Capitolul 11

Mat 11:1 După ce (Isus Hristos) a isprăvit de dat învăţături la cei doisprezece ucenici ai Săi, Isus a plecat de acolo, ca să înveţe pe oameni, şi să propovăduiască (predice) în cetăţile lor.

Trimişii lui Ioan Botezătorul.

Mat 11:2 Ioan a auzit din temniţă despre lucrările lui Hristos,

Mat 11:3 şi a trimis să-l întrebe (pe Isus Hristos) prin ucenicii săi (ai lui Ioan Botezătorul): „Tu eşti Acela care are să vină sau să aşteptăm pe altul?"

Mat 11:4 Drept răspuns, Isus (Hristos) le-a zis: „Duceţi-vă de spuneţi lui Ioan (Botezătorul) ce auziţi şi ce vedeţi:

Mat 11:5 Orbii îşi capătă vederea, şchiopii umblă, leproşii sînt curăţiţi, surzii aud, morţii înviază, şi săracilor li se propovăduieşte (predică) Evanghelia.

Mat 11:6 Ferice de (binecuvîntat este) acela pentru care Eu nu voi fi un prilej de poticnire."

Mat 11:7 Pe cînd se duceau ei (ucenicii lui Ioan Botezăorul să îi ducă răspunsul), Isus a început să vorbească noroadelor despre Ioan (Botezătorul): „Ce aţi ieşit să vedeţi în pustie (deşert)? O trestie clătinată de vînt?

Mat 11:8 Dacă nu, atunci ce aţi ieşit să vedeţi? Un om îmbrăcat în haine moi? Iată că ceice poartă haine moi sînt în casele împăraţilor.

Mat 11:9 Atunci ce aţi ieşit să vedeţi? Un prooroc? Da, vă spun, şi mai mult decît un prooroc;

Mat 11:10 căci el este acela despre care s'a scris: „Iată, trimit înaintea feţei Tale pe solul Meu, care Îţi va pregăti calea înaintea Ta (Maleahi 3:1)."

Mat 11:11 Adevărat vă spun că, dintre cei născuţi din femei, nu s'a sculat nici unul mai mare decît Ioan Botezătorul. Totuş, cel mai mic în Împărăţia cerurilor (fiindcă este născut din Duhul Sfînt) este mai mare decît el.

Mat 11:12 Din zilele lui Ioan Botezătorul pînă acum (la zilele lui Isus Hristos poporului Evreu i se vesteşte Evanghelia, vezi Matei 11:18-19), Împărăţia cerurilor se ia cu năvală, şi cei ce dau năvală, pun mîna pe ea.

Mat 11:13 Căci pînă la Ioan au proorocit toţi proorocii şi Legea.

Mat 11:14 Şi, dacă vreţi să înţelegeţi, el (Ioan Botezătorul) este Ilie, care trebuia să vină.

Mat 11:15 Cine are urechi de auzit, să audă.

Mat 11:16 Cu cine voi asemăna (pe Evreii) neamul (generaţia) acesta de oameni? Seamănă cu nişte copilaşi, care şed în pieţe, şi strigă la tovarăşii lor:

Mat 11:17 ,V'am cîntat din fluier, şi n'aţi jucat (dansat); v'am cîntat de jale, şi nu v'aţi tînguit."

Mat 11:18 Căci a venit Ioan (Botezătorul), nici mîncînd, nici bînd, şi ei zic: „Are drac!"

Mat 11:19 A venit (Adam) Fiul omului mîncînd şi bînd, şi ei zic (despre Isus Hristos): „Iată un om mîncăcios şi băutor de vin, un prieten al vameşilor şi al păcătoşilor! Totuş, Înţelepciunea a fost îndreptăţită din lucrările ei.

Mustrarea cetăţilor nepocăite.

Mat 11:20 Atunci Isus (Hristos) a început să mustre cetăţile în care fuseseră făcute cele mai multe din minunile Lui, pentrucă nu se pocăiseră (schimbîndu-şi mintea şi inima în bine).

Mat 11:21 „Vai de tine, Horazine! a zis El. „Vai de tine, Betsaido! Căci, dacă ar fi fost făcute în Tir şi Sidon minunile care au fost făcute în voi, de mult s'ar fi pocăit (schimbîndu-şi mintea şi inima în bine), cu sac şi cenuşă.

Mat 11:22 De aceea (Eu, Isus Hristos) vă spun că, în ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru Tir şi Sidon decît pentru voi.

Mat 11:23 Şi tu, Capernaume, vei fi înălţat oare pînă la cer? Vei fi coborît pînă la Locuinţa morţilor (Şeol); căci dacă ar fi fost făcute în Sodoma minunile, care au fost făcute în tine, ea ar fi rămas în picioare pînă în ziua de astăzi.

Mat 11:24 De aceea, vă spun, că în ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru ţinutul Sodomei decît pentru tine."

Odihnă pentru cei trudiţi.

Mat 11:25 În vremea aceea, Isus (Hristos) a luat cuvîntul şi a zis: „Te laud, Tată, Doamne al cerului şi al pămîntului, pentrucă ai ascuns aceste lucruri de cei înţelepţi şi pricepuţi, şi le-ai descoperit pruncilor.

Mat 11:26 Da, Tată (Dumnezeule), Te laud, pentrucă aşa ai găsit Tu cu cale!"

Mat 11:27 Toate lucrurile Mi-au fost date (Mie, lui Isus Hristos) în mîini de (Dumnezeu) Tatăl Meu; şi nimeni nu cunoaşte deplin pe Fiul (Lui Dumnezeu), afară de (Dumnezeu) Tatăl; tot astfel nimeni nu cunoaşte deplin pe (Dumnezeu) Tatăl, afară de Fiul (Lui Dumnezeu), şi acela căruia vrea Fiul să i-l descopere.

Mat 11:28 Veniţi la Mine (Isus Hristos), toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă.

Mat 11:29 Luaţi jugul Meu asupra voastră, şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sînt blînd şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre.

Mat 11:30 Căci jugul Meu este bun, şi sarcina Mea este uşoară."

Capitolul 12

Isus Domnul Sabatului.

Mat 12:1 În vremea aceea, Isus trecea prin lanurile de grîu, într'o zi de Sabat. Ucenicii Lui, care erau flămînzi, au început să smulgă spice de grîu şi să le mănînce (deşi era o zi de sabat iar munca era interzisă şi prin smulgerea spicelor ucenici făceau o muncă).

Mat 12:2 Fariseii, cînd au văzut lucrul acesta, I-au zis (lui Isus Hristos): „Uite că ucenicii Tăi fac (o muncă) ce nu este îngăduit să facă în ziua Sabatului."

Mat 12:3 Dar Isus (Hristos) le-a răspuns (Fariseilor): „Oare n'aţi citit ce a făcut David, cînd a flămînzit, el şi cei ce erau împreună cu el?

Mat 12:4 Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu, şi a mîncat pîinile pentru punerea înaintea Domnului, pe care nu-i era îngăduit să le mănînce nici lui, nici celor ce erau cu el, ci numai preoţilor?

Mat 12:5 Sau n'aţi citit în Lege că, în zilele de Sabat, preoţii calcă Sabatul în Templu, şi totuş sînt nevinovaţi?

Mat 12:6 Dar Eu vă spun că aici este Unul (Fiul lui Dumnezeu, Eu, Isus Hristos) mai mare decît Templul (lui Dumnezeu).

Mat 12:7 Dacă aţi fi ştiut (voi Fariseii) ce însemnează: „Milă voiesc, iar nu jertfe," n'aţi fi osîndit pe nişte nevinovaţi.

Mat 12:8 Căci (Adam) Fiul omului (Isus Hristos) este Domn şi al Sabatului."

Mat 12:9 Isus (Hristos) a plecat de acolo, şi a intrat în sinagogă.

Mat 12:10 Şi iată că în sinagogă era un om care avea o mînă uscată. Ei (adică Fariseii), ca să poată învinui pe Isus, L-au întrebat: „Este îngăduit a vindeca în zilele de Sabat?"

Mat 12:11 El (Isus Hristos) le-a răspuns: „Cine este omul acela dintre voi care, dacă are o oaie, şi-i cade într'o groapă (ori într-un şanţ), în ziua Sabatului, să n'o apuce şi s'o scoată afară?

Mat 12:12 Cu cît mai de preţ este deci un om decît o oaie? De aceea este îngăduit (a încălca legea pentru) a face bine în zilele de Sabat."

Mat 12:13 Atunci (Isus Hristos) a zis omului aceluia: „Întinde-ţi mîna!" El a întins-o, şi mîna s'a făcut sănătoasă ca şi cealaltă.

Mat 12:14 Fariseii au ieşit afară, şi s'au sfătuit cum să omoare pe Isus (Hristos).

Isus vindecă pe mulţi.

Mat 12:15 Dar Isus (Hristos), ca unul care ştia lucrul acesta (că Fariseii sau sfătuit cum să Îl omoare), a plecat de acolo. După El au mers multe noroade. El a tămăduit (vindecat) pe toţi bolnavii,

Mat 12:16 şi (Isus Hristos) le-a poruncit cu tot dinadinsul să nu-l facă cunoscut;

Mat 12:17 ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul Isaia, care zice (în Isaia 42:1-3):

Mat 12:18 „Iată Robul Meu, pe care L-am ales, Preaiubitul Meu, în care sufletul Meu îşi găseşte plăcerea. Voi pune Duhul Meu (Duhul Sfînt) peste El, şi va vesti Neamurilor judecata (în Isaia 42:1-3).

Mat 12:19 El (Isus Hristos) nu Se va lua la ceartă, nici nu va striga. Şi nimeni nu-i va auzi glasul pe uliţe (în Isaia 42:1-3).

Mat 12:20 Nu va frînge o trestie ruptă, şi nici nu va stinge un fitil care fumegă, pînă va face să biruie judecata (în Isaia 42:1-3).

Mat 12:21 Şi Neamurile vor nădăjdui (spera) în Numele Lui (în Isaia 42:1-3)."

Isus şi cheile Împărăţiei.

Mat 12:22 Atunci I-au adus (la Isus Hristos) un (om) îndrăcit orb şi mut; şi Isus l-a tămăduit (vindecat), aşa că mutul vorbea şi vedea.

Mat 12:23 Toate noroadele, mirate, ziceau: „Nu cumva este acesta Fiul lui David?"

Mat 12:24 Cînd au auzit Fariseii lucrul acesta, au zis: „Omul acesta nu scoate dracii decît cu Beelzebul, domnul dracilor!"

Mat 12:25 Isus, care le cunoştea gîndurile (Fariseilor), le-a zis: „Orice împărăţie dezbinată împotriva ei însăş, este pustiită; şi orice cetate sau casă, dezbinată împotriva ei însăş, nu poate dăinui (continua să existe).

Mat 12:26 Dacă Satana scoate afară pe Satana, este dezbinat; deci, cum poate dăinui (continua să existe) împărăţia lui?

Mat 12:27 Şi dacă Eu (Isus Hristos) scot afară dracii cu ajutorul lui Beelzebul (domnul dracilor), fiii voştri cu cine-i scot (afară dracii)? De aceea ei (fii voştri) vor fi judecătorii voştri.

Mat 12:28 Dar dacă Eu (Isus Hristos) scot afară dracii cu Duhul lui Dumnezeu (Duhul Sfînt), atunci Împărăţia lui Dumnezeu a venit peste voi.

Mat 12:29 Sau, cum poate cineva să intre în casa (adică, trupul omului) celui tare (adică, duhul rău din omul acela), şi să-i jefuiască gospodăria (adică să îi ia autoritatea duhului cel rău de peste trupul omului), dacă n'a legat mai întîi pe cel tare (adică pe duhul cel rău)? Numai atunci îi va jefui casa (adică va

Ați ajuns la sfârșitul acestei previzualizări. Înscrieți-vă pentru a citi mai multe!
Pagina 1 din 1

Recenzii

Ce părere au oamenii despre Biblia Amplificată în Limba Română

4.4
5 evaluări / 0 Recenzii
Ce părere aveți?
Evaluare: 0 din 5 stele

Recenziile cititorilor