Bătrânețea ucenicului alchimist

În loc de prefață

Extrem de popular în rândul recentelor promoții literare, lansând și recenzând cărți, frecventând și conducând cenacluri și festivaluri, Octavian Soviany a rămas, multă vreme, sub pecetea tinerilor. Până și succesul de public (în 2007, volumul Dilecta, Editura Cartea Românească, primește Premiul cititorilor Observatorului cultural) i s-a pus fostului echinoxist pe seama acestei apropieri (și ca profesor de liceu, și, de ceva vreme, și ca blogger).

Dacă există o miză a unui a unui astfel de volum, dincolo de cea aniversară (60 de ani poate părea o astfel de bornă), aceasta vizează o repunere în circuit a autorului și, mai scurt, o familiarizare cu omul Octavian Soviany. Sigur că e riscant să pui pe seama unui interviu extins redescoperirea unui scriitor altfel bine ancorat în ceea ce presupune circulația cărților (lecturi, lansări, chiar festivaluri). Soviany e acolo, răspunde de cele mai multe ori prezent solicitărilor, scrie prefețe, postfețe, prezentări, participă la felurite evenimente. Doar că, simplă părere, cota lui e cumva subevaluată. Romanul Viața lui Kostas Venetis a reinventat un autor și l-a propulsat – fără tăgadă – în prim-planul topurilor literare. Și de-atunci, Soviany pare nu doar schimbat fizic, ci și altfel echipat mental pentru pariul cu posteritatea. Despre Octavian Soviany s-a scris cu totul și cu totul altfel după apariția acestei cărți, dar și tot ce-a fost publicat mai apoi vine să certifice impresia că și poetul trebuie să fie reconsiderat.

Chiar dacă, în 2013, autorul a primit premiul revistei Observator cultural pentru volumul de versuri Pulberea, praful și revoluția (Casa de Editură „Max Blecher"), volum anticipat într-un carnet underground scos în 500 de exemplare și intitulat Marii oameni ai Revoluției, și chiar dacă romanul Viața lui Kostas Venetis a concurat până în finala unui concurs de 10.000 de euro, senzația este tot una de outsider. Încă prea puțin pentru un scriitor de o generozitate precum a lui Soviany. Nu, un astfel de dialog nu e vreo statuie de hârtie, ci o formă de cunoaștere și recunoaștere a unuia dintre cei buni cunoscători de literatură. Pentru că, dacă rolul criticii este acela de a-l posta pe autor într-o grilă valorică, mult mai firescul rol al istoriei literare este de a-l cunoaște. Cam despre asta este vorba în scurtul nostru dialog.

Parte din acest interviu a fost publicat în Observator cultural (nr. 563, 2011), după apariția romanului Viața lui Kostas Venetis. Între februarie și aprilie 2014, această carte a fost dusă la bun sfârșit, tipărirea ei fiind posibilă abia peste un an. Nu s-au actualizat noutățile editoriale (două volume publicate) și de viață (revenirea în învățământ) ale autorului, dar s-a păstrat pariul început în 2001. Octavian Soviany este dintre acei puțini scriitori care vor avea un circuit complet în zona de promovare (Biblioteca de poezie, carnet underground, volum tipărit, documentar). Și, pentru aderența la acest traseu care necesită suficientă răbdare și tutun, îi mulțumesc.

un cristian

un chestionar

Baza de date – Autori

I. Fișa individuală

Nume: Soviany

Prenume: Octavian

Pseudonim(e) literar(e): –

Data și locul nașterii: 23 aprilie, 1954, Brașov

E-mail: octavian_soviany@yahoo.com

Blog/site personal: www.octaviansoviany.wordpress.com

Cărți publicate:

Poezie: Ucenicia bătrânului alchimist (Dacia, 1983), Cântecele desăvârșirii interioare (Albatros, 1994), Turnul lui Casanova (Pontica, 1996), Provincia pedagogică (Cartea Românească, 1996), Textele de la Montsalvat (Axa, 1997), Cartea lui Benedict (antologie, Vinea, 2002), Alte poeme de moda veche (Pontica, 2004), Scrisori din Arcadia (Paralela 45, 2005, nominalizat pentru Premiul de poezie al USR pe anul 2005), Dilecta (Cartea Românească, 2006, nominalizat pentru Premiul de poezie al USR pe anul 2006), Pulberea, praful și revoluția (Casa de Editură „Max Blecher", 2012, premiul de poezie al revistei Observator Cultural. În 2013 a apărut, la prestigioasa editură IRIU Institut din Ljubljana, versiunea slovenă a acestui volum – Pepel, prah in revolucija în traducerea lui Aleš Mustar), Dicționarul de rime (antologie, Editura Vinea, 2013), Călcâiul lui Magellan (Cartea Românească, 2014)

Proză: Textele de la Monte Negro (Pontica, 2003 – reeditate într-o versiune revăzută, în 2012, la Cartea Românească, sub titlul Arhivele de la Monte Negro), Viața lui Kostas Venetis, Cartea Românească, 2011 – premiul Radio Cultural, premiul Asociației Scriitorilor din București, premiul revistei Transilvania

Teatru: Strălucirea și suferințele filosofilor (Ghepardul, 1992, spectacol-lectură la Theatrum mundi în regia lui Victor Ioan Frunză), Cinci poeme dramatice (Palimpsest, 2005)

Critică: Textualism, postmodernism, apocaliptic I, (Pontica, 2000), Textualism, postmodernism, apocaliptic II (Pontica, 2001), Experiment și angajare ontologică (Gramar, 2002), Apocaliptica textului (Palimpsest, 2008), Cinci decenii de experimentalism. Compendiu de poezie română actuală, vol I-II (Casa de Pariuri Literare, 2011)

Alte premii obținute: 1993 – Bursă acordată de Fundația „Soros" – dramaturgie; 1994 – premiul Asociației Scriitorilor din București pentru volumul de poezie Cântecele desăvârșirii interioare; 2001 – premiul Asociației Scriitorilor din București, premiul revistei Tomis, premiul revistei Poesis pentru volumul de critică Textualism, postmodernism, apocaliptic; 2004 – Ordinul „Meritul Cultural" în grad de Cavaler acordat de Președintele României; 2007 – premiul cititorilor revistei Observator Cultural și premiul de poezie „George Bacovia" al revistei Ateneu (Bacău) pentru volumul Dilecta; – premiul de Poezie al Festivalului „Aurel Dragoș Munteanu" (Turda, Cluj); – premiul revistei Luceafărul pentru eseu; 2008 – Premiul „Radu Enescu" acordat de revista Familia, Oradea; Premiul Asociației Scriitorilor București pentru critică (pentru volumul Apocaliptica textului)

Colaborări: România literară, Contemporanul – Ideea europeană, Luceafărul, Viața Românească, Ziua literară, Cuvântul, Paradigma, Vatra, Ateneu, Tribuna, Familia, Astra Echinox, Amfiteatru, Apostrof, Tomis, Hyperion, Acolada, Diagonale, Seine et Danube (Paris), Contrafort (Chișinău)

Cenacluri frecventate: Cenaclul Astra – Brașov; Cenaclul revistei Echinox – Cluj; Cenaclul USR – condus de Nora Iuga; Cenaclul Euridice – condus de Marin Mincu; Cenaclul de la Cafeneaua Deko, Institutul Blecher.

Lecturi în cenacluri, cluburi: Club A, Terasa Twice, Gara de Nord, Galeria Montage, Barul Jack, Librăria Passaporta (Bruxelles), conferințe la Facultatea de Litere din Bacău, Universitatea de Vest (Timișoara) și Universitatea Hyperion (București)

Debut în revistă: 1975 – revista Echinox (cu poezie și critică)

Debut în cenaclu: 1973 – cenaclul Astra din Brașov

Debut on-line (reviste): Egophobia

Debut sonor (înregistrari Radio cu lecturi, casete audio difuzate public, audiobook): 1992-1993

Debut underground (tipărituri neoficiale, fără ISBN): 2009, carnețelul Marii oameni ai revoluțiilor în seria no name îngrijită de un cristian.

Debut în volum: 1983, Ucenicia bătrînului alchimist (Editura Dacia – Cluj)

II. Topuri (1-10)

A. Edituri:

1. Humanitas

2. Polirom

3. Cartea Românească

4. Paralela 45

5. fosta editură Univers (cea condusă de Romul Munteanu – pentru ce a reușit să tipărească în condițiile regimului comunist)

6. fosta editură Meridiane

7. fosta editură Minerva (pentru tentativa de a edita operele complete ale clasicilor români)

8. fosta editură Albatros (pentru colecția „Cele mai frumoase poezii")

9. fosta editură Pontica (pentru „Biblioteca italiană, pentru colecția „Euridice, pentru antologiile de poezie publicate aici și pentru că l-am iubit pe Marin Mincu)

10. fosta editură timișoreană Amarcord

B. Reviste literare:

1. Secolul 20 (cel din vechiul regim)

2. Echinoxul studenției mele

3. Fracturi (pentru tot ce a făcut)

4. Pana mea (pentru tot ce a vrut să facă)

5. Vatra

6. Apostrof (cel din primii lui ani, atunci când apărea în format mare)

7. Observator cultural

8. România literară

9. Tribuna

10. Familia

3. Cartea de poezie / Cartea de proză (autori români)

POEZIE:

1. George Bacovia, Plumb

2. Mihai Eminescu, Poesii

3. Nichita Stănescu, 11 elegii

4. Emil Botta, Întunecatul april

5. Virgil Mazilescu, Va fi liniște, va fi seară

6. Mariana Marin, Zestrea de aur

7. Leonid Dimov, 7 poeme

8. Ion Caraion, Cimitirul din stele

9. Mircea Ivănescu, Poeme

10. Cezar Ivănescu, Rod

PROZĂ:

1. Mateiu I. Caragiale, Craii de Curtea-Veche

2. Max Blecher, Întâmplări din irealitatea imediată

3. Ștefan Bănulescu, Cartea Milionarului

4. George Bălăiță, Lumea în două zile

5. Mircea Horia Simionescu, Ingeniosul bine temperat

6. Eugen Barbu, Princepele

7. Gellu Naum, Zenobia

8. Sorin Titel, Clipa cea repede

9. Marin Mincu, Intermezzo

10. Nora Iuga, Lebăda cu două intrări

D. Bloguri / Site-uri culturale:

1. Terorism de cititoare

2. Micul Ftiriadi

3. Whitenoise

4. Blogul Norei Iuga

5. Bookblog

6. România culturală

7. Whatever (blogul fiicei mele)

8. Însemnări din subterană

9. Un anotimp în Berceni

10. Club literar

III. O...

– întrebare pentru scriitorul preferat:

Cum e dincolo?

– idee pentru o „viață literară „mai bună:

Scriitorii să scrie, editorii să editeze, criticii să critice, cititorii să citească.

– problemă cu care v-ați confruntat / pe care ați observat-o de când ați „intrat" în literatură:

N-am intrat încă în literatură.

IV. Întrebări cu răspuns opțional: