Sateliți. Succintă Abordare Introductivă

CUPRINS

CUPRINS

PREFAŢĂ

1. INTRODUCERE

1.1. Definiţie

1.2. Istoric

2. PRINCIPII

3. CLASIFICARE

4. SATELIŢI NATURALI

4.1. Definiţie

4.2. Luna - biografie astronomică

4.3. Fazele Lunii

4.4. Eclipsele

4.5. Mareele

4.6. Sateliţi ai planetelor sistemului nostru solar

5. SATELIŢI ARTIFICIALI

5.1. Definiţie

5.2. Clasificare

5.3. Amplasare

5.4. Identificare

5.5. Sisteme de propulsie

5.6. Sateliţi de telecomunicaţie

5.6.1. Definiţie

5.6.2. Clasificare

5.6.3. Principii

5.6.4. Televiziunea prin satelit şi distribuţia prin cablu

5.6.5. Caracteristici tehnice mai importante ale sateliţilor de telecomunicaţii

5.6.6. Structura unui satelit de telecomunicaţii

5.6.7. Fotografii ale unor sateliţi de comunicaţie

5.7. Sateliţi pentru navigaţie

5.7.1. Definiţie

5.7.2. Principii de realizare a navigaţiei cu ajutorul sateliţilor

5.7.3. Sistemul spaţial de navigaţie TRANSIT

5.7.4. Sistemul spaţial de navigaţie NAVSTAR (GLOBAL POSITIONING SYSTEM-GPS)

5.8. Sateliţi pentru supravegherea atmosferei terestre (sateliţi meteorologici)

5.8.1. Definiţie

5.8.2. Principii

5.8.3. Sistemul european METEOSAT

5.8.4. Fotografii ale unor sateliţi meteorologici şi imagini captate de aceştia

5.9. Sateliţi pentru supravegherea suprafeţei Pământului (a uscatului)

5.9.1. Definiţie

5.9.2. Principii

5.9.3. Programul LANDSAT

5.9.4. Fotografii ale unor sateliţi de supraveghere a suprafeţei Pământului şi imagini captate de aceştia

5.10. Sateliţi pentru supravegherea mărilor şi oceanelor

5.10.1. Definiţie

5.10.2. Principii

5.10.3. Programul SEASAT

5.10.4. Fotografii ale unor sateliţi de supraveghere a mărilor şi oceanelor şi imagini captate de aceştia

5.11. Sateliţi geodezici-geologici

5.11.1. Definiţie

5.11.2. Principii

5.11.3. Programul GEOTAIL

5.11.4. Fotografii ale unor sateliţi geologici-geodezici şi imagini captate de aceştia

5.12. Sateliţi pentru experimente şi observaţii ştiinţifice

5.12.1. Definiţie

5.12.2. Programul SPACELAB

5.12.3. Programul SKYLAB

5.12.4. Programul SALYUT

5.12.5. Programul MIR

5.12.6. Programul STAŢIA SPAŢIALĂ INTERNAŢIONALĂ    (INTERNATIONAL SPACE STATION - ISS)

5.13. Sateliţi militari

5.13.1. Definiţie

5.13.2. Principii

5.13.3. Sateliţi pentru recunoaştere electronică

5.13.4. Sateliţi pentru alarmare timpurie

5.13.5. Sateliţi anti-sateliţi

5.13.6. Sateliţi cu armament la bord pentru anihilarea unor zone de interes

5.13.7. Sistemul de apărare cu sateliţi al S.U.A.

6. SATELOIZI

7. RESTURI

8. BIBLIOGRAFIE

PREFAŢĂ

Prezenta lucrare, vine să completeze prin informaţiile aduse, un domeniu, care este în plină ascensiune. Cu certitudine, sateliţii reprezintă unul dintre vârfurile tehnologice (ale mileniului trei) cu cele mai multe perspective.

Studiile, care abordează această temă, sunt rare şi destul de vagi în prezentarea detaliată a sistemelor electronice, optice, mecanice, hidraulice sau de altă natură. Însuşi autorul îşi intitulează lucrarea, în mod inspirat, „Sateliţi. Succintă abordare introductivă, fiind conştient de complexitatea sistemelor denumite generic „sateliţi.

Capitolul prim este un scurt istoric, în care se arată drumul parcurs de omenire de la apariţia primului telescop, până la apariţia primului satelit. Acest drum, doar de câteva sute de ani, a cuprins apariţia primelor obiecte zburătoare pe seama aerului cald, urmată de apariţia vehiculelor mai grele decât aerul, capabile să zboare. În această perioadă remarcăm un moment esenţial în dezvoltarea aeronauticii – acela al apariţiei rachetelor. Autorul descrie evoluţia zborurilor cu rachete, evidenţiind apariţia recentă a acestora.

O importanţă aparte este acordată de către autor, primelor laboratoare spaţiale, cât şi lansării primilor sateliţi.

În continuarea lucrării, prin câteva considerente ştiinţifice, exprimă principiile şi legile mişcării în univers.

Într-o viziune proprie, clasifică sateliţii, urmând o prezentare succintă a celor naturali.

Autorul prezintă, apoi, câteva categorii de sateliţi artificiali. După o clasificare a acestora, sunt evidenţiate posibilităţile de amplasare pe orbite şi caracteristicile tehnice ale traiectoriilor, prin imagini edificatoare.

Sistemele de propulsie sunt descrise pe categorii, de la cele mai simple, până la familii de rachete.

Domnul Silviu Suliţă consideră că trebuie prezentaţi mai în detaliu sateliţii de telecomunicaţii. Astfel, după ce îi clasifică, arată care sunt principiile de funcţionare a acestora, evidenţiind aplicabilitatea lor în televiziunea prin satelit şi prin cablu. Grafic este prezentată structura sateliţilor de telecomunicaţii, după care sunt redate prin fotografii, exemple de sateliţi de telecomunicaţie.

Sateliţii de navigaţie cât şi sistemele de navigaţie, constitue un alt domeniu de documentare pentru autor. După ce prezintă cele mai cunoscute ecuaţii de navigare, specifică o metodă de obţinere a coordonatelor şi componentelor vitezei vehiculului. Sunt expuse mai multe sisteme de navigaţie cu avantajele şi dezavantajele lor.

Sateliţii meteorologici sunt tot mai utilizaţi atât pentru scopuri paşnice cât şi în caz de război, conflicte sau lupte electronice. Principiile realizării sateliţilor meteorologici, indică oportunitatea utilizării aparaturii de vârf, într-un astfel de domeniu. Ca şi în cazul precedent sunt prezentate cele mai cunoscute sisteme europene şi sistemul global terestru de supraveghere utilizându-se imagini reprezentative.

Deosebit de interesanţi sunt sateliţii de supraveghere a suprafeţelor terestre sau marine. Programul LANDSAT, iniţiat de N.A.S.A., este prezentat detaliat dovedind documentarea solidă a autorului.

O schemă a configuraţiei satelitului SEASAT-A şi rezultatele prelucrării datelor de către acesta, fac obiectul unor imagini deosebit de interesante.

În continuare sunt prezentaţi sateliţii geodezici-geologici cu aparatura de bord specifică, autorul insistând asupra programului GEOTAIL.

Se fac referi la programele de zbor extraterestru SPACELAB, SKYLAB, SALYUT destinate experimentelor şi observaţiilor ştiinţifice.

În legătură cu MIR – care a oferit cele mai importante date asupra vieţii umane în cosmos – suntem