Discover millions of ebooks, audiobooks, and so much more with a free trial

Only $11.99/month after trial. Cancel anytime.

Rețete vegetariene din toată lumea. Mâncăruri sănătoase și gustoase
Rețete vegetariene din toată lumea. Mâncăruri sănătoase și gustoase
Rețete vegetariene din toată lumea. Mâncăruri sănătoase și gustoase
Ebook192 pages2 hours

Rețete vegetariene din toată lumea. Mâncăruri sănătoase și gustoase

Rating: 4 out of 5 stars

4/5

()

Read preview

About this ebook

Mâncăruri delicioase și foarte sănătoase Giuliana Lomazzi ne călăuzeşte prin bucătăriile vegetariene din lumea întreagă, din Chile și Mexic până în Indonezia și Thailanda. Până în urmă cu 20 de ani, ideea de a se hrăni cu legume li se părea multora o extravaganță periculoasă. Astăzi, tot mai mulți oameni preferă să scoată carnea și peștele din alimentaţie sau măcar să limiteze consumul lor. De altfel, s-a demonstrat deja importanţa unei diete vegetariene echilibrate în prevenirea multor boli, începând cu cele cardiovasculare și cu tumorile. Mulți nu știu însă că bucătăria „verde” este foarte gustoasă și variată. Prepararea unor mâncăruri vegetariene gustoase nu este deloc complicată, este suficientă puțină fantezie. Vom descoperi gusturi rafinate și condimente din cele mai inedite bucătării din Africa și Asia, dar și marile rețete clasice ale gastronomiei italiene sau franceze. Cartea cuprinde: - Principiile orientative ale dietei vegetariene - O călătorie inițiatică prin bucătăriile vegetariene ale lumii - Reţete din Italia, Europa, Africa, Asia, America

LanguageRomână
PublisherSian Books
Release dateMay 26, 2016
ISBN9786068657073
Rețete vegetariene din toată lumea. Mâncăruri sănătoase și gustoase

Related to Rețete vegetariene din toată lumea. Mâncăruri sănătoase și gustoase

Related ebooks

Vegetarian/Vegan For You

View More

Reviews for Rețete vegetariene din toată lumea. Mâncăruri sănătoase și gustoase

Rating: 4.125 out of 5 stars
4/5

8 ratings0 reviews

What did you think?

Tap to rate

Review must be at least 10 words

    Book preview

    Rețete vegetariene din toată lumea. Mâncăruri sănătoase și gustoase - Giuliana Lomazzi

    BUCĂTĂRIA „VERDE"

    Până în urmă cu vreo douăzeci de ani, vegetarienii erau considerați de cele mai multe ori niște ierbivori ciudați, iar ideea de a se hrăni cu legume li se părea multora o extravaganță periculoasă.

    Încetul cu încetul, această atitudine s-a schimbat, și nu pentru că s-au schimbat vegetarienii, ci pentru că, de-a lungul timpului, cărțile, ziarele și mijloacele de comunicare au explicat tuturor cât de bună și sănătoasă poate fi bucătăria „verde".

    Ceea ce poate nu știu toți este faptul că prepararea unor mâncăruri vegetariene gustoase și variate nu este deloc complicată; din contră, este suficientă puțină fantezie: toate bucătăriile din lume (poate cu o singură excepție, cea a Antarctidei!) se laudă cu rețete vegetariene capabile să satisfacă toate gusturile.

    Așa se face că acum mulți carnivori își arată aprecierea față de ideile care susțin vegetarianismul, iar cei care nu mănâncă nici carne, nici pește trezesc admirație datorită unei opțiuni care demonstrează respect pentru ființele vii, pentru sănătatea proprie și pentru cea a mediului în care trăim.

    O mulțime de variante

    După ce am făcut această introducere, indispensabilă pentru a-i liniști pe cei pofticioși, să încercăm să clarificăm numeroasele nuanțe ale stilului de alimentație vegetarian.

    Vegetarian

    Înlăturând de pe masă carnea și peștele, vegetarianul își orientează preferințele către verdețuri, fructe proaspete și uscate, legume, cereale și semințe oleaginoase. Alături de acestea, acceptă produse care nu au fost obținute prin uciderea animalelor: lapte și derivate ale acestuia, miere, ouă. Opțiunea vegetariană este impusă de motive etice și/sau de sănătate.

    Lacto-vegetarian

    În afară de vegetale, lacto-vegetarianul consumă lapte și produse lactate, dar nu și ouă.

    Ovo-vegetarian

    Este ovo-vegetarian cel care mănâncă vegetale și ouă, dar nu consumă lapte și produse lactate.

    Vegan

    Sunt excluse de la masa veganilor toate produsele de origine animală, de la carne la pește, de la ouă la lactate și la miere. Deși acestea din urmă nu comportă uciderea unei ființe vii, veganul preferă să le evite pentru că, într-un fel, sunt luate din alimentația puilor care au nevoie de ele pentru a crește. În plus, veganii susțin că sistemul de producere intensivă a ouălor și a laptelui comportă totuși uciderea unui anumit număr de animale.

    Crudistul (raw-vegan)

    Este aproape întotdeauna vegetarian, dar exclude consumul de alimente fierte. Pe masa lui apar, prin urmare, în afară de fructe și verdețuri, germeni de cereale și de legume, precum și semințe oleaginoase. Această opțiune este motivată prin principii legate de sănătate: în general, alimentele crude își păstrează mai bine substanțele nutritive decât cele fierte. Unele substanțe, precum betacarotenul, se asimilează mai bine printr-o fierbere ușoară.

    Fructarian

    Consideră că fructele sunt alimentul ideal, pentru că ar fi fost singura formă de hrănire a strămoșilor noștri îndepărtați. De aceea mănâncă mai ales fructe, crude sau fierte, uneori combinate cu semințe oleaginoase și castane.

    ... și, de asemenea...

    O categorie ceva mai deosebită sunt semivegetarienii. Aceștia mănâncă mai ales vegetale, dar din când în când aduc pe masa lor pește sau, mai rar, carne albă. Recent, au apărut în lumea anglo-saxonă unele neologisme care definesc noile tendințe alimentare. Se vorbește, așadar, de pescarieni pentru a-i indica pe cei care acceptă peștele în dietă; există și flexitarieni, cei care limitează drastic consumul de carne în general, dar fără s-o excludă cu totul, și chickentarieni, cei care mănâncă pui și zburătoare, dar nu vită sau alte cărnuri.

    Personajele principale care vor fi prezente în cartea noastră vor fi, totuși, vegetarienii care folosesc și ouă sau produse lactate. Această dietă prezintă, într-adevăr, multe avantaje, atât din punctul de vedere al varietății, cât și din acela al echilibrului nutrițional. Nu vor lipsi, însă, mâncărurile care pot fi apreciate și de vegani.

    De ce vegetarieni?

    Cine exclude de pe masa sa produsele animale este împins de motive diferite, printre care se numără, nu în ultimul rând, cele religioase. Unele religii, ca hinduismul, de exemplu, predică abținerea de la orice formă de consum al cărnii; sunt vegetarieni și membrii unei Biserici protestante, adventiștii de ziua a șaptea și tot vegetarieni sunt și mulți dintre cei care practică discipline spirituale, precum yoga. Multe persoane devin vegetariene din rațiuni etice, pentru că nu admit să ucidă ca să mănânce. În ochii lor, animalele pe care le ucidem cu atâta ușurință în abatoare sunt ființe sensibile, capabile să simtă bucurie și durere, întocmai ca noi, femei sau bărbați. Singurul lor neajuns este neputința de a vorbi, dar oricine are un câine sau o pisică învață să „dialogheze" cu animalul său preferat, pentru că vorbele nu înseamnă totul, iar privirile și mângâierile pot fi uneori chiar mai expresive.

    De curând, un mare stimulent pentru o vastă răspândire a unei diete preponderent vegetariene a apărut din motive legate de mediu. Producția intensivă de carne sau de lapte are, într-adevăr, un puternic impact asupra mediului, nu numai prin emisia gazului de seră, ci și pentru că o mare parte din producția de cereale și legume (porumb și soia, mai ales) este destinată hrănirii animalelor din crescătoriile zootehnice.

    În plus, mulți vegetarieni subliniază că zootehnia intensivă își croiește drum în detrimentul stării fizice a vacilor, oilor, caprelor și găinilor, atât din cauza tipului aberant de alimentație (s-a ajuns la hrănirea unor ierbivore ca vacile cu preparate de origine animală, o practică în urma căreia s-a ajuns, de altfel, la epidemia de encefalopatie spongioasă bovină sau „boala vacii nebune"), cât și datorită închiderii animalelor în grajduri sau în cuști mici. Argumentul acesta este valabil atât pentru carne, cât și pentru lapte și ouă.

    Dacă existența animalelor ne lasă indiferenți, ar trebui să reflectăm, totuși, asupra faptului că producerea unui kilogram de carne comportă un consum important de apă și afectează mediul: OAA¹ estimează că emisiile directe ale crescătoriilor pentru producția de carne se ridică la circa 18% din totalul gazelor care provoacă efectul de seră. Reducerea consumului de carne prezintă avantaje importante din punct de vedere economic și ecologic pentru că, dacă luăm în calcul costul alimentației, al prelucrării și al transportului, fiecare calorie pe care noi o introducem în organism consumând carne a costat de zeci de ori mai mult decât o calorie de origine vegetală. În plus, cerealele și legumele folosite pentru hrana animalelor ar putea fi destinate cu mult mai mare folos alimentației umane. Într-un context global de sărăcie și de continuă creștere a prețului produselor alimentare, nu putem rămâne indiferenți în fața acestei situații.

    Fără a mai pune, apoi, la socoteală cât suferă animalele în timpul transportului către locul de sacrificare (câte camioane circulă pe șosele!).

    Pentru noi, pentru copiii noștri, pentru viața animalelor crescute în zootehnie și pentru viitorul planetei: iată o mulțime de motive întemeiate pentru a deveni vegetarieni. Și dacă toate acestea nu sunt suficiente, gândiți-vă la avantajele pentru sănătatea voastră.

    Din Statele Unite ale Americii

    La fiecare cinci ani, în Statele Unite sunt aduse la cunoștința publicului așa-numitele Dietary Guidelines for Americans, principiile naționale privitoare la o dietă sănătoasă. La ultima publicare (2010) se poate observa că, în studiile de perspectivă asupra adulților, modelul alimentar vegetarian a înregistrat un avantaj în fața celui non-vegetarian: de exemplu, se observă niveluri inferioare de obezitate, un risc redus de boli cardiovasculare și o mortalitate totală mai scăzută. Raportul scoate în evidență, de asemenea, în mod special, faptul că vegetarienii au în medie o tensiune arterială mai mică.

    O dietă sănătoasă

    Principiile generale cu privire la alimentație, prezentate de instituții de vază (înainte de toate, Organizația Mondială a Sănătății) scot în evidență importanța dietelor vegetariene: un exemplu în acest sens îl constituie recomandarea de a consuma în fiecare zi cel puțin cinci porții de fructe, verdețuri și legume. Și mai edificator este, poate, decalogul publicat în 2008 de Fondul Mondial pentru Cercetarea Cancerului (FMCC). Unul dintre puncte spune: „Consumați multe alimente de origine vegetală și foarte variate; introduceți în alimentație cereale integrale și legume".

    De ce există un asemenea interes față de lumea vegetală? După cum au demonstrat numeroase cercetări, cerealele, legumele și fructele se află în linia întâi a luptei împotriva tumorilor și în prevenirea multor boli provocate de civilizația industrială. Ne gândim înainte de toate la bolile cardiovasculare, dar și la patologiile degenerative ale bătrâneții, cum ar fi boala Alzheimer sau arteroscleroza. Nu întâmplător alimentația vegetariană (cea adevărată, cu multe verdețuri diferite în loc de multă pizza și paste) este considerată un aliat util pentru bunăstarea psihofizică. Da, chiar psihofizică: după unele cercetări efectuate pe un grup de vegetarieni și de carnivori, primii suferă mai puțin de depresie. Motivele se pot găsi în mulțimea de substanțe nutritive din fructe, verdețuri, cereale și legume care au capacitatea de a ridica tonusul bunei dispoziții, ca triptofanul și vitaminele din grupul B (prezente în cerealele integrale), grăsimile polinesaturate din semințele oleaginoase, flavonoidele și alte substanțe protectoare, precum foliații. Și lista nu se încheie aici...

    O mulțime de substanțe nutritive indispensabile

    Fructele, zarzavaturile, cerealele integrale și legumele conțin substanțe nutritive foarte importante pentru sănătatea noastră, aceasta făcându-le alimente de neînlocuit. Amintim în primul rând fibrele care ajută la menținerea unui nivel scăzut al colesterolului și la evacuare. Un intestin gros cu o activitate normală este și un intestin sănătos, lucru de mare importanță pentru sistemul nostru imunitar. Dacă ne gândim că fibrele lipsesc din produsele de origine animală, înțelegem și mai bine cât de importante sunt vegetalele.

    După cum se știe, fructele și verdețurile reprezintă un concentrat de vitamine și de săruri minerale. La toate acestea se adaugă numeroșii antioxidanți care ne împiedică să îmbătrânim înainte de vreme (mai puțin păr alb și mai puține riduri, și în același timp mai puține afecțiuni degenerative) și ne ajută să prevenim multe boli.

    Datorită folosirii limitate de grăsimi saturate (cu condiția să nu se exagereze cu laptele și brânzeturile), vegetarienii au în medie un nivel al masei corporale mai scăzut. În plus, după cum au constatat diferite cercetări, suferă mai puțin de tensiune ridicată.

    Prin urmare, opțiunea vegetariană se poate dovedi foarte avantajoasă, cu condiția ca stilul de viață să fie cel corect (nu fumatului, alcool puțin și de gradație scăzută, activitate sportivă permanentă), iar alimentația să fie stabilită corect. În capitolul următor vom descoperi unele secrete pentru o dietă verde de succes.

    Vegetarienii în lume

    Ce înseamnă să fii vegetarian în diferite țări ale lumii?

    Vegetarianismul este văzut în mod diferit în funcție de țară și civilizație. În unele țări, ca în India sau în Regatul Unit, vegetarienii se bucură de un adevărat consens cultural și chiar de susținere locală, cu atât mai mult cu cât, prin lege, etichetele alimentelor permit identificarea produselor compatibile cu o dietă lipsită de componente animale.

    O națiune de vegetarieni: India

    Conform anchetelor de presă întreprinse de State of the Nation Survey1 din 2006, sub îngrijirea posturilor TV Hindu, CNN și IBN, 31% dintre indieni sunt lacto-vegetarieni, în timp ce alți 9% consumă ouă. În cadrul diferitelor comunități, vegetarienii sunt și mai numeroși printre jainiști și brahmani, cu 55%, mai rari printre musulmani (3%) și locuitorii din statele de pe coastă. După alte sondaje (OAA, DASUA2), numărul vegetarienilor ar oscila în India între 20 și 42 %; în

    Enjoying the preview?
    Page 1 of 1