Citiți această carte acum, plus milioane de alte cărți în perioada de probă gratuită

Doar $9.99/lună după perioada de probă. Anulați oricând.

Cele cinci trepte ale sănătății

Cele cinci trepte ale sănătății

Citiți previzualizarea

Cele cinci trepte ale sănătății

evaluări:
5/5 (1 evaluare)
Lungime:
327 pages
4 hours
Lansat:
Jun 14, 2016
ISBN:
9786068566177
Format:
Carte

Descriere

Ce se ascunde în spatele miturilor din mass-media și care sunt aspectele unei sănătăți optime

Ai permanent motive de nemulțumire? Suferi de o afecțiune cronică? Nu reușești să slăbești? Te simți mereu obosit sau stresat? Dacă te regăsești în vreuna dintre aceste situații, cartea aceasta e pentru tine!

În Cele cinci trepte ale sănătății, Dr. Ross Walker, respectat cardiolog australian, demontează miturile moderne legate de sănătate și îți oferă adevărurile de care ai nevoie.

De-a lungul ultimilor 20 de ani am văzut cum înflorește industria wellness. Centrele de sănătate răsar ca ciupercile după ploaie, la fel și spa-urile, revistele, paginile web și o gamă largă de produse care par să vindece orice, de la riduri și Alzheimer până la cancer. Oamenii din toată lumea cheltuiesc enorm pe aceste produse și servicii, sperând să arate și să se simtă mai tineri și să trăiască mai mult. Dar oare nu cumva toate acestea sunt o șarlatanie?

În cartea de față vei afla care sunt adevărații „ucigași“ din viața modernă, ce poți să faci ca să încetinești îmbătrânirea, ce vitamine și suplimente îți pot îmbunătăți cu adevărat starea de sănătate și ce-ți trebuie pentru o formă optimă în fiecare deceniu al existenței.

„Nu putem să devenim cu adevărat sănătoși dacă nu integrăm în viața noastră toate cele cinci trepte ale stării optime (sănătatea corpului, sănătatea mediului, sănătatea genetică, sănătatea emoțională și sănătatea mentală) prin procesul descris în această carte.“ – Dr. Ross Walker

Lansat:
Jun 14, 2016
ISBN:
9786068566177
Format:
Carte

Despre autor


Legat de Cele cinci trepte ale sănătății

Cărți conex

Previzualizare carte

Cele cinci trepte ale sănătății - Walker Ross

Introducere

Vă opriți vreodată în mijlocul unei zile absolut obișnuite, pline, să vă întrebați: oare de ce fac asta? Dacă vă aflați în Australia, poate vă amintiți de cea mai scurtă carieră politică din istorie, atunci când legendarul rugbist Mal Meninga a hotărât să-și încerce norocul pe arena politică. În timp ce i se puneau primele întrebări la conferința de presă care îi anunța candidatura, a exclamat:

— Nu pot face asta!

S-a ridicat, și-a cerut scuze și a ieșit, întorcându-se la lumea în care se simțea confortabil și în care deținea controlul, și anume lumea ligii rugbiste.

Câți dintre voi, cei care citiți aceste rânduri, vă simțiți ca într-o capcană? Câți dintre voi aveți mărunțișuri care vă deranjează constant, poate niște dureri cronice, nu puteți slăbi, vă simțiți mereu obosiți și adesea stresați?

Dacă ați răspuns afirmativ la vreuna din aceste întrebări, această carte conține ceva și pentru voi. Sunt sigur că majoritatea vă întrebați adesea: ce vreau de la viață, cum pot avea o viață mai lungă, mai fericită, mai împlinită?

De ce societatea noastră modernă promovează starea aceasta cronică de teamă și de lipsă a unei stări de bine?

De-a lungul ultimilor douăzeci, treizeci de ani am fost martorii evoluției industriei stării de bine, care ne oferă — după cum bine ați ghicit — o stare de bine sub multe forme.

Cu toții am văzut cum răsar centrele de wellness precum ciupercile după ploaie, la fel și centrele spa, revistele de sănătate, paginile de internet și o gamă largă de produse care promit remedii pentru diverse probleme, de la riduri și boala Alzheimer până la hemoroizi. Profesia medicală este mulțumită să susțină beneficiile schimbărilor stilului de viață, dar eșuează în a tolera procese mai puțin acceptate precum detoxifierea, plus că emite avertismente împotriva procedurilor mai bizare, cum sunt spălăturile colonului!

În lumea modernă cheltuim zilnic foarte mulți bani câștigați cu greu pentru produse nutriceutice, produse și proceduri cosmetice, în speranța că vom arăta mai tineri, ne vom simți mai tineri, vom îmbătrâni mai puțin și vom trăi mai mult.

Dar funcționează toate lucrurile astea? Sau nu sunt nimic altceva decât șarlatanii? Ar trebui să renunțăm la expediția aceasta de căutare a tinereții veșnice și să acceptăm punctul de vedere medical conservator, clasic, care ne sfătuiește să avem un stil de viață sănătos și să ne acceptăm soarta medicală atunci când ni se întâmplă ceva; cu alte cuvinte, să tăcem din gură și să ne luăm pilulele!

Simt nevoia să spun că, în cei treizeci de ani în care am practicat medicina, am întâlnit foarte puțini oameni care erau cu adevărat fericiți, sănătoși și mulțumiți de viața lor.

Astfel, situația normală pentru lumea noastră modernă înseamnă lipsa unei stări de bine, înseamnă oboseală, sănătate precară și, mai ales, nemulțumire. Unul dintre elementele cele mai importante pe care eu le identific este faptul că trăim contrar fiziologiei noastre.

Ocazional auzim povești despre câte o persoană care are grijă de vreun pui de leu sau de tigru de la naștere. Când animalul a crescut și a ajuns la maturitate, dacă ceva nu merge cum trebuie, se poate ca animalul să își atace stăpânul și să îl sfâșie. Deși e tragic, nu e o surpriză.

Leii și tigrii nu sunt făcuți pentru a crește în simbioză cu ființele umane. Sfâșierea unui alt animal — inclusiv oamenii — face parte din comportamentul acestor feline. Dacă sunt flămânde, încolțite sau enervate, se vor comporta precum un leu sau un tigru. Acum să introducem în ecuație omul modern. Fiziologia noastră de bază nu s-a schimbat prea mult în ultimii 10 000 sau 50 000 de ani. Evoluția nu e chiar atât de rapidă. Noi, oamenii, suntem făcuți să trăim în condiții precum:

1. O lume complet naturală cu expunere doar la substanțe naturale;

2. Mese copioase și foamete;

3. Mișcare continuă;

4. Stresul acut al amenințării constante de atac din partea altor oameni sau animale;

5. O durată de viață scurtă (cu o medie de 30 de ani), din cauza asprimii mediului.

Fie că ne place sau nu, aceasta este fiziologia noastră. Și, din punctul de vedere al cunoștințelor și experienței lumii moderne, haideți să recunoaștem că a trăi ca vânător-culegător într-un mediu neiertător timp de vreo 30 de ani ar fi cam neplăcut!

Cine-ar vrea să-și petreacă zilele hoinărind prin junglă în căutare de mâncare doar pentru a-i fi viața curmată de vreun tigru cu colți ascuțiți sau de vreo infecție urâtă, care nu răspunde la niște antibiotice care oricum nu existau în era preistorică?

Să aruncăm acum o privire asupra lumii moderne. Trăim într-un mediu în care suntem expuși la:

1. O diversitate de substanțe chimice sintetice, uneori chiar toxice;

2. O serie de surse variate de radiații electromagnetice și de alt tip;

3. Stresul cronic al vieții în lumea modernă;

4. Un stil de viață foarte sedentar;

5. O durată de viață mai lungă și astfel o expunere mai îndelungată la toate cele menționate mai sus.

Astfel, din multe privințe, ființele umane trăiesc precum urșii polari transmutați în deșert. Astfel că, decât să fim urși polari care se supraîncălzesc sub soarele din Sahara, suntem oamenii care ne supraalimentăm sub arcade aurii.

Dar pentru a înțelege de ce suferim de marea diversitate de boli ale lumii moderne, mai întâi trebuie să înțelegem mecanismele de bază ale funcționării organismului. Există o zicală minunată: așa cum este microcosmosul, așa este și macrocosmosul.

Fiecare celulă este o unitate, iar principiile de bază care se aplică aici sunt în relație cu principiile pe baza cărora funcționează ca un întreg fiecare organ individual, întreg corpul, o comunitate, pământul sau chiar și universul.

Toate expunerile la factorii de mediu pe care i-am menționat mai sus conduc la dereglări în corpul nostru, la nivel celular. Combinația dintre diversitatea de toxine din mediu și profilul genetic specific al fiecărui om conduce la o boală specifică.

Dar nu e vorba doar despre boli; este vorba și despre a trăi mai mult și despre a trăi bine. Cu toții trăim mai mult, nu ne îndoim de asta. Cele mai recente date de la Biroul de Statistică ne informează că numărul persoanelor din Australia care au depășit vârsta de 65 de ani a crescut cu aproximativ un milion de oameni în ultimii 20 de ani. Asta înseamnă o creștere de 13%. Iar numărul de persoane care au depășit vârsta de 85 de ani este de peste 380 000.

Voi trece imediat la cele cinci trepte ale sănătății, dar din punctul de vedere al sănătății și al stării de bine, sunt de părere că scopul nostru ar trebui să fie:

1. Menținerea unui nivel de energie bun și constant;

2. Menținerea unei stări de bine fizic prin păstrarea greutății corporale ideale, păstrarea mușchilor puternici și tonifiați și păstrarea unei bune condiții fizice;

3. Păstrarea unei capacități de gândire sănătoasă și a memoriei;

4. Menținerea stării de bine prin absența bolilor;

5. O viață mai lungă și mai bună prin cele menționate mai sus.

Imperfecțiunea este cea care face ca viața pe pământ să fie ceea ce este. Singurul lucru sigur cu privire la viață este că, la un moment dat, vom muri cu toții. Știu la ce vă gândiți: cum rămâne cu zicala aceea veche cu moartea și impozitele? Păi nici măcar impozitele nu sunt absolut sigure, mai ales dacă aveți vreun contabil care are prieteni buni prin vreun paradis fiscal...

Dar trăim într-o lume imperfectă, efemeră, unde lucrurile mai merg și prost. Deci trăim într-o lume inexactă, unde auzim atâtea mesaje amestecate și contradictorii. De câte ori n-ați auzit experți într-un anumit domeniu care au făcut cine știe ce descoperire sau comentariu pertinent, pentru ca apoi să fie contraziși de alt expert? Înțeleg foarte bine cât de confuz și de derutat e publicul de multele aspecte ale informațiilor medicale cu care a fost bombardat în ultimii 20 sau 30 de ani.

Într-un an totul se învârte în jurul alimentației cu conținut redus de grăsime, apoi ne concentrăm să consumăm multe proteine, dar fără carbohidrați, deloc. Acum ouăle sunt absolut de evitat, peste cinci minute suntem încurajați să le mâncăm de fundațiile pentru boli cardiace din întreaga lume. Și fiecare substanță chimică sintetică găsită sub soare a fost asociată cu cancerul, de la aluminiul din deodorante până la untul de arahide.

Deci, cred că este important să analizăm aceste controverse medicale. Ar trebui să luăm vitamine sau să obținem toate vitaminele, mineralele și oligoelementele de care avem nevoie din mâncare? Mulți membri ai lumii medicale clasice ar sugera că tot ceea ce fac vitaminele este să vă dea o urină valoroasă. Eu vă voi aduce dovezi că vă vor da și un sânge valoros, care este exact lucrul pe care îl doriți.

Ar trebui să luați calciu pentru a avea oase sănătoase sau nu veți face decât să creșteți riscul unui infarct miocardic? Tratamentul de substituție cu hormoni este doar o otravă sau aduce și vreun beneficiu? Oare profesia medicală are încredere prea mare în beneficiile medicamentelor de sinteză în timp ce trece cu vederea efectele secundare? De exemplu, Lipitor — un medicament care scade nivelul colesterolului — este medicamentul cel mai bine vândut în întreaga lume, dar este el medicamentul-minune, așa cum cred mulți oameni? Nu există nicio îndoială cu privire la faptul că medicamentele de sinteză farmaceutică au schimbat destinele multor milioane de oameni, dar toate astea au și un preț? Voi analiza beneficiile, dar și dezavantajele modelului farmaceutic.

Un subiect care generează foarte multe discuții în medicină este cel al screening-ului, un procedeu de evaluare a stării de sănătate. Există o serie de întrebări care se nasc în jurul acestui concept. Chiar detectează timpuriu afecțiunile într-un mod exact și predictiv? Dacă depistăm bolile în stadii timpurii, există ceva ce putem face pentru a le împiedica evoluția? La ce vârstă ar trebui efectuate analizele și ce boli specifice ar trebui evaluate?

Probabil subiectul cel mai controversat și mai discutat în medicină este referitor la ceea ce se va întâmpla în viitor. Cât de des auziți sau citiți la știri sau în mass-media despre descoperiri medicale impresionante, doar pentru a afla mai apoi că acel test, tratament sau operație este doar în faza de testare și probabil nu va fi disponibil în următorii 5–10 ani?

Am auzit (și poate chiar și eu sunt responsabil pentru asta prin prisma poziției mele de doctor cu apariții în mass-media) despre descoperiri medicale extrem de importante în toate domeniile medicinei despre care mai apoi nu s-a mai auzit nimic sau care, atunci când au ajuns în faza de testare, s-au dovedit a fi nefondate. Întotdeauna se spune că tratamentul pentru cancer va fi disponibil peste 5 sau 10 ani, dar în ultimii 15 sau 20 de ani s-a tot spus acest lucru.

Totuși, trebuie să menționez aici părerea mea referitoare la faptul că terapia cu celule stem, screening-ul și tratamentele genetice sunt următoarele progrese importante în medicină. Nu trece nicio săptămână fără articole originale în majoritatea jurnalelor medicale care să le demonstreze beneficiile.

Deci ar trebui să ne acceptăm soarta și să trăim așa cum suntem sau există o soluție mai bună? Funcționează paradigma medicament-procedură a profesiei medicale sau există o soluție mai bună? S-ar putea să fiți surprinși, dar eu sunt de părere că răspunsul se află undeva la mijloc. În calitate de medic și cardiolog practician, cred mult în numeroase aspecte ale medicinei clasice, dar cred și că o mare parte a modelului medical e fără rost. Dacă aveți o problemă medicală acută ca un infarct miocardic, o hemoragie gastro-intestinală sau apendicită (doar pentru a da câteva exemple), locul cel mai potrivit este secția de urgențe a unui spital mare. Nu dați fuga la expertul în terapii complementare pentru a găsi o soluție la aceste probleme, pentru că foarte probabil nu veți supraviețui. Dar, ca să trecem la etapa următoare, de îndată ce această situație acută s-a stabilizat, să nu credeți că v-ați vindecat. De fapt aspectele mecanice ale tratamentului sunt doar începutul.

Cele cinci trepte ale sănătății

Subiectul principal al acestei cărți este reprezentat bineînțeles de cele cinci trepte ale sănătății. În primele capitole voi accentua unele dintre piedicile care stau între noi și o sănătate fizică și spirituală bună și vă voi oferi multe sfaturi practice, în timp ce voi detalia și alte probleme de sănătate pe care le-am menționat mai sus. Voi prezenta mult mai elaborat cele cinci trepte ale sănătății începând cu capitolul 11, însă pentru moment găsiți în rândurile următoare o prezentare scurtă a acestor trepte, despre care cred că trebuie urcate de noi toți pentru a ne vindeca cu adevărat:

1. Sănătatea corpului: aici medicina clasică este regina. Dacă suferiți un infarct, cel mai potrivit tratament este un stent (un tub mic de metal) introdus rapid în artera coronară la locul blocajului. Dacă aveți un colecist bolnav și plin de calculi, nu veți rezolva problema cu niciun fel de meditație, plante medicinale sau detoxifiere. Trebuie să scăpați de colecist!

Dacă aveți o tensiune arterială ridicată, vă va fi de ajutor să vă schimbați stilul de viață așa cum voi arăta mai târziu, însă dacă rămâne crescută, nu vor avea efect nici plantele medicinale, nici vitaminele, nici medicamentele complementare. Veți avea nevoie de medicamente antihipertensive.

2. Mediul înconjurător: deși suntem entități separate, trăim totuși într-un mediu extern. Acest mediu are potențial toxic. Aceste toxine pot fi la un nivel microcosmic, ceea ce înseamnă că ne afectează strict individual, dar și la un nivel macrocosmic, ceea ce înseamnă că au potențialul de a ne afecta pe toți.

Două exemple evidente în acest sens sunt fumatul și poluarea. Fumatul este o alegere personală (și, dacă-mi permiteți să spun, nu neapărat una bună) care otrăvește mediul microcosmic. Poluarea ne afectează pe toți. Dacă hotărâm să trăim între zidurile unui oraș mare, o consecință nedorită a acestei alegeri este poluarea. Dovezile arată că poluarea are multe consecințe nefaste asupra sănătății.

Din acest motiv este important ca, din moment ce trăim în această lume modernă, să curățăm cât de bine putem atât mediul microcosmic, cât și pe cel macrocosmic.

3. Genetic: acea zicală minunată că ne putem alege prietenii, dar nu ne putem alege rudele trimite spre un indiciu foarte important când vine vorba de apariția bolilor. Unele afecțiuni, precum coreea Huntington, sindromul Down și nenumărate alte boli (din fericire, rare) sunt pur genetice. Ne naștem cu o anumită genă și n-avem cum să scăpăm de boala pe care o determină.

Există și o serie de alte boli care depind în mare măsură de interacțiunea genă-mediu. În această situație, genele sunt cele care încarcă arma, iar mediul este cel care apasă pe trăgaci.

Eu cred cu tărie, susținut de numeroase studii științifice, că deși în acest moment, în cele mai multe cazuri, nu ne putem schimba genele (dar fiți atenți la acest domeniu), le putem modifica manifestările și astfel putem modifica evoluția naturală a bolii, spre mai bine.

4. Emoțional: din nefericire, mult prea adesea văd persoane care își întrerup viața extrem de stresantă, de-a dreptul mizerabilă din cauza unei probleme medicale acute, pentru a se reîntoarce mai apoi la viața extrem de stresantă, de-a dreptul mizerabilă.

Stresul, alături de perioadele de criză din viață, poate precipita, agrava sau, uneori, chiar cauza multe afecțiuni frecvent întâlnite. Este vital pentru sănătate ca în astfel de situații să ne modificăm modul de viață.

5. Sănătatea mentală: acesta este aspectul cel mai dificil și într-adevăr cel mai discutat al procesului de însănătoșire. Acest domeniu nu este unul demonstrabil prin tehnici științifice moderne și, de fapt, se bazează pe mii de ani de medicină orientală. Dintre cele cinci trepte, a deveni sănătos psihic este aspectul cel mai greu.

Maestrul spiritual și diagnosticianul prin intuiție Caroline Myss a scris și a predat timp de mai mulți ani despre acest aspect al vindecării, rezumat foarte frumos în propoziția: biografia ta devine biologia ta.

Sănătatea cu siguranță nu înseamnă să înghițim o pastilă sau să ne supunem unei proceduri medicale — este un proces complet. Eu privesc fiecare zi ca pe un program de autoîmbunătățire: cum pot deveni mai bun în toate aspectele vieții mele?

Cred că nu putem deveni cu adevărat sănătoși până când nu încorporăm în viețile noastre toate cele cinci trepte, prin procesul descris în această carte.

Partea întâi

Capitolul 1

Deconectarea de la adevărata noastră natură

Așa cum am mai spus, în trecut nu puteam depăși fiziologic 30–40 de ani. Bineînțeles că în zilele noastre marea majoritate a oamenilor trăiesc mai mult de 40 de ani și nimeni nu arată și nu se simte atât de bine către finalul vieții ca în tinerețe.

Mi-amintește de femeia de vreo 60 de ani care merge la medicul ei și spune:

— Doctore, am riduri pe față, mi s-au lăsat sânii, fundul ia proporții uriașe și nu pot scăpa de grăsimea de pe burtă.

La care medicul răspunde:

— Da, dar măcar vederea vă e perfectă.

Foarte mulți oameni recurg fără a sta pe gânduri la serviciile chirurgului plastician sau estetician și se supun inutil unei diversități de proceduri, în speranța că își pot menține un minimum de tinerețe. Părerea mea e următoarea: chirurgia plastică nu vă face să arătați mai bine, ci vă face să arătați altfel!

Lăsând la o parte dorința superficială de a menține o înfățișare tinerească și viguroasă, instinctul de bază al omului este de a supraviețui. Frica cea mai mare a omului este cea de moarte, aceasta fiind consecința logică a dorinței de supraviețuire.

Am dezvoltat în interiorul corpului nostru sisteme automate care să ne ajute să supraviețuim. Acestea sunt reprezentate de bine cunoscutul sistem frică, fugă, luptă. Eu prefer să-i spun acestui sistem — pe care îl numim științific sistemul nervos simpatic — sistemul celor cinci elemente, adăugând încă două elemente celor trei, și anume spaima și acea activitate minunată de care mulți dintre noi ne bucurăm de obicei înainte de a ne culca.

Acest sistem, care implică nervi specializați distribuiți în întreg organismul, pornind de la o regiune din creier care poartă denumirea de hipotalamus, conectează acești nervi cu pupilele pentru a ne deschide câmpul vizual, precum și cu vasele sangvine din organism, de asemenea pentru a le lărgi — sau dilata — cu scopul de a furniza mai mult sânge mușchilor și creierului și de a ne crește forța și starea de alertă.

Toate lucrurile prezentate mai sus au loc atunci când organismul sesizează că se află într-o stare de pericol sau are nevoie să depună rapid un efort suplimentar pentru a efectua o sarcină. În vremurile preistorice, acest lucru le permitea strămoșilor noștri fie să se apere, fie să fugă în momentul unui atac.

Avem chiar și două glande pereche situate deasupra celor doi rinichi, care de fapt sunt glandele noastre de stres, cunoscute sub denumirea de glande suprarenale. Acestea sintetizează și secretă adrenalina în momentele de stres acut, precum și cortizolul (și compușii săi înrudiți) în perioadele de stres cronic.

Acesta este motivul pentru care, atunci când vă este frică dintr-odată, simțiți un gol în stomac. Este vorba de fapt despre eliberarea de adrenalină din glandele suprarenale și nu pentru că ați fi înghițit vreo insectă.

Sistemul cu funcție opusă este cunoscut sub numele de sistem parasimpatic sau cei cinci R — repaus, reîntinerire, relaxare, reînsuflețire, restart. Știu că forțez puțin lucrurile, mai ales dacă aveți pe-acasă vreun tezaur (pentru care nu există un sinonim!) — dar simt nevoia să mențin ideea celor cinci elemente. Dacă v-ați măsura pulsul, tensiunea arterială și fluxul sangvin în timpul somnului profund, ați observa că întreg sistemul este încetinit. Cei cinci R ar intra în acțiune pentru a vă pregăti corpul pentru măcelul următoarei zile. Ultimul lucru de care aveți nevoie în timpul unui somn profund este ca inima să vă sară din loc și mușchii și organele să vă fie invadate de un flux torențial de sânge.

Vedeți că ambele sisteme sunt reglate pentru supraviețuire — sistemul nervos simpatic pentru a vă proteja în momente de pericol și sistemul nervos parasimpatic pentru a vă conserva energia și a vă reface, cu scopul de a supraviețui mai mult și mai bine.

Ambele sisteme demonstrează de asemenea adevăratul secret al unei vieți lungi de o calitate ridicată, și deci al echilibrului. Aceasta este calea de mijloc între extremele prezentate de pericol și relaxare. În fiziologie, aceasta poartă numele de homeostazie. Așa cum celulele, organele, creierul și restul corpului nostru fizic se străduiesc din răsputeri să atingă acest echilibru, așa ar trebui să facem și noi în toate aspectele vieții. (Repet ideea: așa cum este microcosmosul, este și macrocosmosul.)

Oamenii cei mai de succes din lumea noastră modernă încearcă să atingă acest echilibru:

1. Fizic;

2. Emoțional;

3. Psihic;

4. Profesional;

5. Spiritual.

În această carte vă voi explica modul de a atinge acest echilibru în toate aceste categorii.

Un alt sistem important orientat către supraviețuirea noastră este centrul plăcerii. Există cinci nevoi umane de bază care favorizează supraviețuirea:

1. Nevoia de hrană prin alimente și lichide;

2. Nevoia de un adăpost adecvat care să ne protejeze de intemperii;

3. Nevoia de interacțiune socială;

4. Nevoia de a procrea pentru a ne asigura că părți din ADN-ul nostru supraviețuiesc după ce noi vom părăsi acest înveliș muritor;

5. Nevoia de a dobândi cunoștințe, de la nivelul aptitudinilor de bază de supraviețuire, pentru obținerea din cele de mai sus, până la aptitudinile mai complexe emoționale și cognitive care întăresc calitățile celor mai sus menționate.

Există o serie de substanțe chimice pentru bună dispoziție, eliberate în diverse regiuni ale creierului în momentul în care aceste nevoi sunt îndeplinite. Există un centru situat în profunzime în creierul uman, numit nucleul accumbens (centrul plăcerii). Când acesta este stimulat, se secretă o substanță chimică — dopamina — care ne conferă acel minunat sentiment al plăcerii.

Acest centru s-a dezvoltat în vremurile când eram vânători-culegători, astfel că dopamina era eliberată atunci când consumam mâncare bună, ne simțeam în siguranță și la căldură, protejați de intemperii sau când interacționam cu familiile noastre. Și (așa cum sunt convins că vă imaginați) o cantitate deloc neglijabilă de dopamină este eliberată în nucleul accumbens de fiecare dată când avem orgasm.

Și de asemenea, am avut cu toții parte de câte un moment de încântare când am învățat ceva nou sau am avut o idee extraordinară, împreună cu descărcarea corespunzătoare de dopamină care a intensificat experiența.

Un alt sistem strâns legat de rețeaua nucleu accumbens–dopamină este sistemul endorfinic, care reprezintă opiaceul natural al organismului. De fapt, stimularea nucleului accumbens are loc în mare măsură în timpul unei stări rapide de exaltare, în timp ce endorfinele, atunci când sunt eliberate, induc acel sentiment de satisfacție visătoare. Chiar dacă nu atât de simplu și direct pe cât am descris eu, cam așa se întâmplă lucrurile.

Una dintre marile probleme ale lumii noastre moderne este faptul că am descoperit căi creative și foarte distructive de a ne stimula sistemul plăcerii. De exemplu, substanțe stimulante precum cocaina sau ecstasy atacă de-a dreptul nucleul accumbens, iar utilizarea excesivă poate afecta permanent regiunea respectivă până în momentul în care singura metodă de a stimula acest centru este consumul de substanțe ilegale. E nevoie doar de o porție de crack (cocaină cu baza liberă) pentru a produce răul și astfel, instantaneu, dependența.

Toate formele de dependență se corelează cu determinarea unuia dintre aceste sisteme, ceea ce creează nevoia continuă de acel lucru, oricare ar fi el, care este sursa acestei dependențe.

Dar nu e necesar ca elementul care atacă aceste sisteme să fie un drog ilegal. Orice exces, prin care înțeleg și supraalimentarea, jocurile de noroc, alcoolul sau orice tip de comportament aberant, poate conduce la această situație. Bineînțeles, n-ar fi profesionist din partea mea să nu menționez în mod special acea dependență legală, dar foarte gravă numită fumat.

Toate aceste aspecte îmi întăresc teoria deconectării de la adevărata noastră natură în societatea în care trăim în prezent.

Așa că haideți să ne întoarcem în timp, înainte de momentul în care timpul a fost de fapt inventat. Acum peste zece mii de ani eram doar vânători-culegători, în vârful lanțului trofic și știam că am avut o zi bună dacă mai aveam mâinile și picioarele întregi și nu sângeram de pe undeva după o interacțiune

Ați ajuns la sfârșitul acestei previzualizări. Înscrieți-vă pentru a citi mai multe!
Pagina 1 din 1

Recenzii

Ce părere au oamenii despre Cele cinci trepte ale sănătății

5.0
1 evaluări / 0 Recenzii
Ce părere aveți?
Evaluare: 0 din 5 stele

Recenziile cititorilor