Geografie. Bacalaureat 2012 – Europa-România-Uniunea Europeană: probleme fundamentale

Dârloman.

CUVÂNT–ÎNAINTE

Dragi elevi,

Prezenta culegere de teste are un caracter de noutate, atât prin tipul de abordare al învăţării, cât şi al evaluării atingerii competenţelor asumate prin programa şcolară şi prin programa de examen referitoare la Europa – România – Uniunea Europeană.

Această abordare facilitează o învăţare raţională a geografiei, care satisface deopotrivă cerinţele disciplinei şcolare, dar şi pe cele ale exigenţelor examenului de bacalaureat din acest an.

Prin alegerea pe care aţi făcut-o privind susţinerea probei de bacalaureat la geografie, este de presupus că aveţi, pe lângă interesul referitor la această disciplină şcolară, anumite aşteptări în ceea ce priveşte performanţele şi rezultatele la examen.

Prin renunţarea la postarea pe internet a unui mare număr de subiecte (după modelul din anii anteriori) se îndepărtează probabilitatea învăţării mecanice a răspunsurilor la acele subiecte şi se diminuează posibilităţile de influenţare exterioară a performanţelor şi a rezultatelor.

Construirea unor teste după modelul celor prezentate pe site-ul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului de către Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare contribuie la o învăţare mai atractivă şi la o evaluare predominant a competenţelor (faţă de evaluarea anterioară, mai mult a cunoştinţelor).

Programa de examen care cred ca vă este cunoscută (site: www.edu.ro) asumă un

sistem de competenţe şi de cunoştinţe, pe care trebuie să le demonstreze candidatul la bacalaureat. Pe această bază este posibilă, în condiţiile unei învăţări raţionale şi continue, obţinerea unei note care să reflecte aspiraţiile voastre.

Noua modalitate de testare permite evitarea unei încărcături informaţionale prea vaste şi, în mare măsură, cu o utilitate limitată, aşa cum era ilustrată de cele 100 de subiecte postate anterior pe internet.

Încă de la prima ediţie (2006) a manualului şcolar pentru clasa a XII-a al Editurii Corint (Europa – România – Uniunea Europeană) a fost realizată o culegere cuprinzătoare de

evaluare a rezultatelor învăţării. Apariţia acestei culegeri în momentul respectiv reflectă o viziune modernă asupra învăţării prin existenţa mai multor componente: manualul şcolar, atlasele geografice (cuprinzând Europa şi România), ghidul metodologic pentru profesori şi această culegere de teste.

Menţionăm că prezenta culegere de teste, utilizabilă pentru examenul de bacalaureat, nu este realizată în mod conjunctural. Testele, hărţile şi baremele sunt originale.

Culegerea de faţă cuprinde următoarele părţi:

– elemente de reper, în care este încurajată învăţarea raţională prin intermediul suporturilor cartografice;

– 15 teste, cu un pronunţat caracter integrat, care ofertează o gamă foarte largă de

întrebări, sarcini de lucru şi probleme;

– baremele asociate acestor teste, care permit atât verificarea rezolvării lor, cât şi o

certificare a calităţii învăţării;

– date de informare plasate la sfârşitul culegerii (care nu sunt destinate memorării), elemente complementare (mici prezentări ale ţărilor din programa de examen, elemente de geografie fizică şi umană, date economice minimale etc.).

Cu ajutorul acestei culegeri sperăm să realizaţi o învăţare raţională a geografiei de clasa a XII-a, care să faciliteze performarea voastră la examenul de bacalaureat şi obţinerea, pe această bază, a unei note corespunzătoare propriilor aspiraţii.

Succes!

Autorul

Partea I

ELEMENTE DE REPER

Această parte este destinată fixării unor elemente de reper din geografia Europei, a

României şi a Uniunii Europene cu ajutorul suporturilor cartografice.

Aceste suporturi cartografice (hărţi) presupun:

– localizarea geografică a diferitelor elemente fizice şi umane pe hărţi ale Europei şi ale României;

– identificarea poziţiei elementelor reprezentate (râuri, unităţi de relief, oraşe, regiuni, areale cu diferite resurse, ţări, capitale);

– identificarea unor elemente calitative reprezentate pe hartă;

– raportarea suportului cartografic la datele ofertate sub alte forme (tabele, grafice, date, diagrame);

– posibilitatea localizării oricărui element (figurat sau nu pe hartă) în raport cu alte elemente ale hărţii.

Sunt utilizate hărţi diferite, cum ar fi:

– harta fizică a Europei;

– reţeaua hidrografică a Europei;

– harta politică a continentului nostru (cu state şi capitale);

– harta fizică a României;

– harta unităţilor de relief, a reţelei hidrografice şi a oraşelor;

– hărţi ale României, cu elemente selecţionate (unităţi de relief, oraşe, areale cu resurse).

Utilizarea unor hărţi diferite oferă posibilitatea localizării elementelor principale, indiferent de calitatea conţinutului suportului cartografic. Este ştiut că acelaşi fenomen sau element este perceput diferit pe reprezentări diferite, localizarea lui fiind însă aceeaşi.

Cu ajutorul acestor hărţi pot fi abordate mai multe competenţe din programa de examen, cum ar fi:

– identificarea poziţiei unor elemente reprezentate;

– utilizarea reprezentărilor cartografice pentru interpretarea fenomenelor;

– prezentări comparative şi ale caracteristicilor observabile;

– realizarea unor corelaţii;

– transformarea informaţiei cartografice în informaţie scrisă.

Menţionăm că exerciţiile prezentate în această parte nu epuizează posibilităţile de amplasare a altor elemente (state, oraşe, râuri).

Acestea reprezintă doar exemple, prin care anumite cerinţe pot fi realizate prin intermediul informaţiilor amplasate pe hărţi. De aceea, utilizarea suporturilor trebuie realizată în relaţie cu manualul şcolar şi cu atlasele geografice, unde informaţiile sunt mai complete.

Identificarea şi notarea elementelor solicitate în suporturile cartografice următoare (1–12) poate fi realizată atât pe harta propriu-zisă (prin scrierea numelui în dreptul cifrei sau literei corespunzătoare), cât şi pe o pagină separată.

1. Pe harta de mai jos sunt marcate prin litere (A, B, C …) unităţi de relief, iar prin cifre (1, 2, 3 … ) râuri, fluvii, mări, insule sau peninsule.

Identificaţi şi notaţi denumirile localizate pe hartă prin literele A, B, C, D, E, F, G şi H şi prin cifrele 1, 2, 3, 4 şi 5.

2. Pe harta de mai jos sunt marcate prin litere (A, B, C ….) unităţi de relief, iar prin cifre (1, 2, 3…) mări, râuri, fluvii, insule sau peninsule.

Identificaţi şi notaţi denumirile localizate pe hartă prin cifrele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10 şi 11 şi prin literele A, B, C, D, E, F.

3. Pe harta de mai jos sunt marcate prin litere (A, B, C …) unităţi de relief, iar prin cifre (1, 2, 3 … ) râuri, fluvii, mări, insule sau peninsule.

Identificaţi şi notaţi denumirile localizate pe hartă prin cifrele 1, 2, 3, 4, 5 şi 6 şi prin literele A, B, C, D, E.

4. Pe harta de mai jos sunt marcate prin cifre (1, 2, 3…) râuri şi oraşe, iar prin litere

(A, B, C ….) sunt poziţionate insule sau areale din unităţi majore de relief.

Identificaţi şi notaţi denumirile localizate pe hartă prin literele A, B, C şi prin cifrele

1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10.

5. Pe harta de mai jos sunt marcate prin litere (A, B, C …) statele care au făcut parte din Uniunea Europeană înainte de anul 2004, iar prin cifre (1, 2, 3 … ) statele care au aderat în anii 2004 şi 2007.

a. Identificaţi şi notaţi denumirile statelor localizate pe hartă prin literele A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K, L, M, N, O şi prin cifrele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12.

b. Notaţi, pentru fiecare stat identificat, denumirea capitalei.

6. Pe harta de mai jos sunt marcate prin litere (A, B, C ….) unităţi sau subunităţi de

relief, iar prin cifre (1, 2, 3…) râuri.

Identificaţi şi notaţi denumirile râurilor localizate pe hartă prin cifrele 1, 2, 3, 4 şi unităţile de relief localizate prin literele A, B, C, D, E.

7. Pe harta de mai jos sunt marcate prin litere (A, B, C …) unităţi sau subunităţi de relief, iar prin cifre (1, 2, 3 … ) oraşe.

Identificaţi şi notaţi denumirile unităţilor (sau al subunităţilor) de relief localizate pe hartă prin literele A, B, C, D, E, F, G, H, I şi al oraşelor localizate prin cifrele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15.

8. Pe harta de mai jos sunt marcate prin cifre şi litere oraşele cu o populaţie mai mare de 50000 locuitori.

a. Identificaţi şi notaţi denumirile oraşelor localizate pe hartă prin cifre (1–27).

b. Realizaţi, oral, câte o scurtă prezentare a oraşelor marcate prin literele A, B, C, D.

9. Pe harta de mai jos sunt marcate prin litere (A, B, C …) unităţi sau subunităţi de relief, prin cifre de la 1 la 5 râuri, iar prin cifre de la 6 la 16, oraşe.

a. Identificaţi şi notaţi denumirile râurilor localizate pe hartă prin cifrele 1, 2, 3, 4 şi 5.

b. Identificaţi şi notaţi denumirile oraşelor localizate pe hartă prin cifrele 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16 şi denumirile unităţilor de relief localizate prin literele A, B, C, D, E, F, G.

10. Pe harta de mai jos sunt marcate prin litere (A, B, C ….) unităţi de relief sau subunităţi ale acestora, prin cifre de la 1 la 11 oraşe şi prin cifre de la 12 la 18, râuri.

a. Identificaţi şi notaţi denumirile râurilor localizate pe hartă prin cifrele 12, 13, 14, 15, 16.

b. Identificaţi şi notaţi denumirile oraşelor localizate pe hartă prin cifrele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11.

c. Identificaţi şi notaţi denumirile unităţilor de relief localizate pe hartă prin literele A, B, C, D, E, F, G, H, I.

11. Pe harta de mai jos sunt marcate prin litere (A, B, C …) unităţi sau subunităţi de relief, iar prin cifre (1, 2, 3 …) areale cu resurse (care sunt redate şi prin puncte).