Citiți această carte acum, plus milioane de alte cărți în perioada de probă gratuită

Doar $9.99/lună după perioada de probă. Anulați oricând.

Superscoala drei Rapscott

Superscoala drei Rapscott

Citiți previzualizarea

Superscoala drei Rapscott

evaluări:
5/5 (2 evaluări)
Lungime:
173 pagini
1 oră
Lansat:
Aug 24, 2017
ISBN:
9786068780597
Format:
Carte

Descriere

Gazduită într-un far, Superșcoala drei Rapscott pentru Fete cu Părinți Superocupați își ia mottoul de la pioniera aviației americane Amelia Earhart: 
Totul pentru aventură.
La urma urmei, orice se poate întâmpla când te rătăcești înadins!
Domnişoara Rapscott, extraordinara directoare a unei şcoli pentru fete cu părinţi foarte ocupaţi, e încântată când patru cutii aterizează pe terasa ei. Înăuntrul cutiilor se află noile ei eleve.
Bea, Mildred, Fay şi Annabelle nu ştiu nimic din ceea ce părinţii îşi învaţă de obicei copiii, cum ar fi ce e acela un tort pentru aniversare sau cum să traversezi strada fără să te lovească maşina. Dar cea mai nefericită soartă o are sărmana Dahlia - parinţii ei sunt atât de ocupaţi încât au uitat să închidă capacul cutiei şi Dahlia a căzut din ea!
Dra Rapscott trebuie să-şi înveţe elevele despre o grămadă de lucruri, printre care şi cum să ţină un secret sau să-şi schimbe lenjeria zilnic. De asemenea, a plănuit o mulţime de aventuri pentru ele. Dar mai întâi trebuie să o găsească pe Dahlia, ceea ce se dovedeşte a fi cea mai mare aventură dintre toate.​

Lansat:
Aug 24, 2017
ISBN:
9786068780597
Format:
Carte

Despre autor


Legat de Superscoala drei Rapscott

Cărți conex

Previzualizare carte

Superscoala drei Rapscott - Elise Primavera

Capitolul 1

BEATRICE

Era o zi perfectă pentru a te Pierde cu Bună Știință. Încă de la prima oră, domnișoara Rapscott ieșise pe platforma farului ce găzduia Superșcoala Rapscott pentru Fete cu Părinți Superocupați. Uriașul fascicul de lumină se rotea lent deasupra. Profesoara privea prin binoclu, însoțită de cei doi corgi¹ credincioși.

Armate de nori amenințători mărșăluiau pe cer dinspre vest, semn că vremea se înrăutățea. Nimic nou, aici la Marea Casă a Farului Alb.

— Sunt semne de furtună, nu-i așa, dragilor?

Lewis își linse vârful labei și o ridică în aer, ca să verifice direcția vântului. Clark dădu din cap a confirmare; mai mult ca sigur se pregătea o furtună.

Domnișoara Rapscott scrută încă o dată orizontul și observă în depărtare cinci obiecte nedeterminate plutind prin aer. Zburau în formă de V — caracteristică a gâștelor care pleacă toamna spre sud, dar astea nu erau gâște, ci niște containere — cinci cutii de dimensiuni considerabile. Se îndreptau spre nord, plutind pe deasupra drumului ce șerpuia pe stânci, de-a lungul coastei, pornind chiar din fața școlii.

— Au sosit! strigă profesoara, grăbindu-se să intre și tropăind în jos pe scara în spirală.

Lewis își aduse aminte de ceas și se precipită să și-l pună la încheietură, iar Clark înșfăcă clipboard-ul cu lista de nume și alergară pe urmele ei.

Containerele aterizară pe terasa din fața Superșcolii pentru Fete cu Părinți Superocupați.

Profesoara împinse prima cutie cu piciorul.

— Lăsați-mă să ies! se auzi o voce disperată dinăuntru.

— Dați-vă în spate! avertiză domnișoara Rapscott.

Corgii se țineau la distanță.

Directoarea trase cu o mișcare energică banda adezivă de pe capac și făcu un pas înapoi. În secunda următoare, din cutie sări o fetiță.

— Unde naiba mă aflu? răcni ea.

— La Superșcoala Rapscott! o informă profesoara. Cum te cheamă?

— Beatrice Chissel!!

Fetița fusese expediată îmbrăcată într-un pulover din tartan pătat și o fustiță, uniforma de la ultima școală de unde o dăduseră afară cu câteva săptămâni în urmă. Părul negru scurt arăta de parcă și l-ar fi tuns singură, îi curgea nasul, iar dinții aveau mare nevoie de un periaj serios. În plus, nici nu mirosea prea bine.

Lewis își consultă ceasul: era ora șapte fix. Clark îi bifă numele pe listă.

— Asta are ceva aplomb! clipi domnișoara Rapscott către ajutoarele ei.

Beatrice Chissel era foarte scundă și rotofeie, ca o minge gonflabilă prevăzută cu mâini și picioare. Fetița își miji ochii și-i aruncă profesoarei o privire circumspectă, apoi sări de pe terasă și încercă să se familiarizeze cu împrejurimile.

Își ridică nasul cârn și adulmecă aerul sărat al mării. Ciuli o ureche și ascultă zgomotul valurilor spărgându-se de stâncile masive și colțuroase. Simți fire de nisip aduse de vânt înțepându-i ca mii de ace obrajii grăsulii. Un pescăruș în trecere a lăsat să-i cadă o scoică ce o lovi în cap și asta fu picătura care umplu paharul.

Beatrice Chissel sări înapoi în cutie și trase capacul.

— Trimiteți-mă înapoi!!

Acum, vocea ei ascuțită fu înăbușită de cutie, lucru neobișnuit la o fetiță care, în ciuda vârstei fragede, avea niște plămâni de mărimea și forța unui cântăreț de operă.

Asta pentru că nimeni nu obișnuia s-o bage în seamă până nu urla.

Părinții ei, dr. Loulou Chissel și dr. Lou Chissel, erau extrem de ocupați. Începuseră modest în afaceri cu cărămidă de zgură și își croiseră încet, dar sigur, drumul către chirurgia estetică. Cu o sclipire de geniu, dr. Lou Chissel, tatăl lui Beatrice, găsise o metodă revoluționară de a corecta ridurile și de a umple buzele cu aceeași materie primă pe care o folosise pentru confecționarea cărămizilor.

— Am dat lovitura! E o șansă unică în viață, spunea adesea dr. Lou.

Și soții Chissel nu se opriseră aici. Dr. Loulou Chissel prescurtase numele fiicei sale de la Beatrice la Bea, pentru a economisi timp, deoarece era ocupată să găsească o metodă pentru creșterea părului folosind preparate pe bază de zgură.

— Gândiți-vă la posibilitățile nelimitate care ni se deschid, jubila ea.

Dr. Lou își scărpina capul chel, la fel de entuziasmat:

— Vă vine să credeți?

Așa cum vă puteți imagina, lucrurile astea cereau concentrare și deci multă liniște. Dar fiica lor Bea voia mereu câte ceva — de exemplu, micul dejun — și punea o groază de întrebări, precum: „Ce înseamnă cadou pentru aniversare?"

Deoarece nu i se răspundea, repeta din ce în ce mai tare, până când vocea îi atingea numărul de decibeli care ar fi putut crăpa toate obiectele din sticlă aflate în casă.

— Ce înseamnă cadou pentru aniversare?!!!!!!

Și în felul acesta, Beatrice Chissel a început să fie Considerată Gălăgioasă.

Ca s-o țină ocupată, părinții au pus-o să numere cărămizi de zgură și să noteze totul într-un carnețel etichetat: NUMĂRUL DE CĂRĂMIZI DE ZGURĂ. Până în momentul de față numărase 637 523 de bucăți.

Acum se afla la Superșcoala Rapscott și nimeni nu avea de gând să o trimită înapoi acasă. În schimb, doar câteva ore mai târziu, Beatrice Chissel urma să se Piardă cu Bună Știință.


¹ Rasă de câine galez de talie mică.

Capitolul 2

MILDRED, FAY, ANNABELLE ȘI DAHLIA

Din a doua cutie se auzea clar un sforăit.

Frrrrrrrrrrr!" Domnișoara Rapscott desfăcu banda izolantă. Lewis găsi înăuntru o fetiță dormind ghemuită. Profesoara o înghionti și se întinse deasupra cutiei:

— Cum te numești?

— Mildred A’Lamode, răspunse ea, căscând cu gura până la urechi.

— O, asta e perfectă. Uitați-vă la părul ei!

Domnișoara Rapscott avea o teorie conform căreia fetele cu păr roșcat și creț debordează de entuziasm.

Mildred era îmbrăcată cu pijamaua ei favorită, cea cu rățuște galbene. Îi era cu două numere mai mică, deoarece o purta de când avea șase ani.

Bineînțeles că părinții ei erau prea ocupați ca să-i cumpere alta. Mimi și Marcel A’Lamode formau o trupă de muzică și dans în vogă și mai erau cunoscuți și ca bucătari, renumiți pentru rețeta de grenouilles et escargots, adică picioare de broască și melci. Aveau audiențe fabuloase la populara lor emisiune TV, în care găteau rețete franțuzești în timp ce cântau melodii arhicunoscute precum Frère Jacques²

Lui Mildred i-ar fi plăcut să învețe tot ce făceau părinții ei, dar nu reușea decât să le stea în cale.

Mon Dieu!³, a exclamat mama, când fetița a întrebat-o a mia oară cum se fac prăjiturelele în formă de Turn Eiffel.

Sacre Bleu!⁴ zicea și tatăl exasperat. Sufleul era distrus, iar mâncarea arsă; nu putea să se oprească din treabă ca s-o învețe pe fiică-sa Alouette!⁵

De altfel, Mimi și Marcel n-aveau timp să-i arate lui Mildred nici măcar cum se umple un ecler — aveau treburi mult mai importante de făcut.

Pe de altă parte, Mildred n-avea absolut nimic de făcut, așa că își găsise un hobby… ceva care îi plăcea cu adevărat… și la care se pricepea foarte bine. Se uita toată ziua la televizor, îmbrăcată în pijamaua roz care avea rățuște galbene. În felul acesta reușea să-și vadă părinții cât de mult voia… pe ecran.

Ca urmare, Mildred A’Lamode a început să fie Considerată Leneșă.

Fetița se trezi și începu să se întindă. Își scoase capul din cutie, dar își aminti că nu-i plăcea pe afară. Lumea i se părea atât de mare și o făcea să se simtă neînsemnată. Aruncă o privire peste marginea cutiei și începu să se întrebe în ce univers ciudat aterizase, în care era normal ca un câine să-i bifeze numele pe o listă. Își dori imediat să se întoarcă în camera ei — chiar dacă asta ar fi însemnat să mănânce picioare de broască pentru tot restul zilelor.

Domnișoara Rapscott înaintă spre a treia cutie.

Capacul se deschise singur și în următoarea fracțiune de secundă, fata încercă să sară afară, dar se împiedică și ateriză în nas pe podea.

— Cum te numești? o întrebă profesoara, așa cum făcuse și cu celelalte două.

— Sunt May Fandrake — vreau să spun Day Frandake — adică Fay Mandrake!

Fay Mandrake avea dinții din față ieșiți, un nas mic și roz și părul blond-deschis, aducând a iepure.

— Este o strălucire aparte în ochii ei, observă domnișoara Rapscott, iar asta înseamnă că are spirit de aventură.

Clark îi bifă numele.

Fay avea pe ea un tricou lălâu și zdrențuit și niște colanți care îi alunecau în jos, pentru că și-i pusese cu fața în spate.

Părinții ei deveniseră celebri pentru că aveau două serii de octeți. Prin urmare, erau extrem de ocupați. Ca să-i țină minte mai ușor, le puseseră primilor opt nume care începeau cu „L, iar celorlalți nume care începeau cu „N. Fay ar fi vrut să le dea și ea o mână de ajutor, dar nu reușea decât să-i îmbrace pe Larry și Lee în roz, iar pe Laura și Lily în albastru. Îi încurca mereu pe Nancy cu Noelle și pe Nicolas cu Nate. În final, singurul lucru care i se mai permitea era să dea cu mopul.

Și în felul acesta, Fay a început să fie Considerată Incapabilă de Ceva ca Lumea.

Ați ajuns la sfârșitul acestei previzualizări. Înscrieți-vă pentru a citi mai multe!
Pagina 1 din 1

Recenzii

Ce părere au oamenii despre Superscoala drei Rapscott

5.0
2 evaluări / 1 Recenzii
Ce părere aveți?
Evaluare: 0 din 5 stele

Recenziile cititorilor

  • (5/5)
    Otiliei, ia plăcut. Captivantă, fermecătore și plină de surprize plăcute. Recomand.