Găsiți următorul dvs. carte preferat

Deveniți un membru astăzi și citiți gratuit pentru 30 zile
Mesaje din trecut: Câteva scrisori către un prieten din viitor

Mesaje din trecut: Câteva scrisori către un prieten din viitor

Citiți previzualizarea

Mesaje din trecut: Câteva scrisori către un prieten din viitor

Lungime:
322 pages
2 hours
Lansat:
Feb 14, 2018
ISBN:
9781370642946
Format:
Carte

Descriere

Am crezut că ar fi bine să adresez câteva scrisori unui necunoscut, situat cândva în viitor. Cât de îndepărtat sau cât de apropiat poate fi acest viitor ?
Nu ştiu... Chiar acum, în prezent, când scriu aceste cuvinte, prezentul devine trecut... Tot astfel şi viitorul, pe nesimţite, devine prezent şi apoi devine trecut în cele din urmă... Am scris şi am primit puţine scrisori în viaţa mea – aşa a fost să fie, nu caut să mă justific în nici un fel dacă m-ar întreba cineva de ce nu am scris şi nu am primit multe scrisori... Aşa au fost vremurile...
În scrisorile astea, puţine ca număr, dar destul de cuprinzătoare am încercat să transmit tot felul de idei, trăiri, gânduri care m-au frământat toată viaţa. Am crezut că poate interesa pe unii oameni visători care îşi pun tot felul de întrebări despre existenţă, viaţă, moarte, timp, Univers, conştiinţă... Ştiu însă foarte bine că mulţi oameni sunt atraşi cu precădere de prezent, de cotidian, de distracţii, de dezvoltarea personală şi nu mai au timp şi pentru altceva... Este opţiunea dumnealor pe care o respect... Poate că va exista totuşi, în viitorul acesta incert şi plin de surprize şi cineva care va fi interesat de trăirea existenţială... Sau poate că vor fi ceva mai mulţi, sau poate că nu va fi nimeni, cine ştie ?...
În rest, ce se mai poate spune ? Doar atât: cine vrea să nu fie uitat, să nu îi uite nici el pe alţii...

Lansat:
Feb 14, 2018
ISBN:
9781370642946
Format:
Carte


Legat de Mesaje din trecut

Citiți mai multe de la Constantin M. N. Borcia
Cărți conex

Previzualizare carte

Mesaje din trecut - Constantin M. N. Borcia

MESAJE DIN TRECUT

- CÂTEVA SCRISORI CĂTRE UN PRIETEN DIN VIITOR -

MESSAGES FROM THE PAST - SEVERAL LETTERS TO A FRIENDLY TO FUTURE

Constantin M. N. Borcia

Publicat de Constantin M. N. Borcia

Copyright 2018 Constantin M. N. Borcia

Ediía Smashwords

"31. Binele şi Răul îşi dispută superioritatea aici pe pământ. Cerul nu este răspunzător, nici de fericirea, nici de nefericirea pe care ne-o aduce destinul.

Nu mulţumi cerului şi nici nu-l învinui... Lui nu-i pasă nici de bucuriile, nici de durerile tale."

Catrenele lui Omar Khayyam (ediţia a treia) - editura Universul S.A. Bucureşti, 1945, traducere: Al. T. Stamatiad – notiţă introductivă, note şi lămuriri...

Sugestii şi completări: Niculina A. Borcea

Consilier editorial: Nicolae Sfetcu

Traducerea în limba engleză: translate google.com

Contact: E-mail: cborcia@yahoo.com, robiacon@gmail.com

Bucureşti, România

Fotografia utilizată pentru realizarea copertei reproduce o lucrare a pictorului de negru Elian Băcilă, unul dintre iniţiatorii acestul gen de expresivitate artistică...

PRECIZARE

În legătură cu această carte, doar atât vreau să subliniez şi anume că am selectat din cărţile publicate câteva fragmente care mi s-au părut mai importante, dar am mai adăugat şi alte texte noi.

Am denumit această carte: Mesaje din trecut. Câteva scrisori către un prieten din viitor, deoarece am dorit să transmit câteva opinii, câteva informaţii, câteva trăiri, unui presupus prieten situat cândva, în viitor, care poate fi apropiat sau depărtat...

Ştiu că, prin definiţie, scrisoarea înseamnă comunicare în scris transmisă cuiva, aşa încât nu este nimic de obiectat, sper, în ceea ce priveşte titlul cărţii...

DEDICAŢIE

In memoriam: mamei mele NICULINA A. BORCEA, tatălui meu MIHAI BORCIA, fratelui meu ALEXANDRU-HORIA BORCIA

In memoriam : prof. dr. IULIA I. GEORGESCU şi ROMULUS NEGRU

De asemeni dedic această carte, tuturor prietenilor mei, cunoscuţi şi necunoscuţi, cu deosebită consideraţie şi simpatie...

MULŢUMIRI

Vreau să mulţumesc mamei mele, Niculina A. BORCEA, pentru sprijinul moral pe care mi l-a acordat şi pentru libertatea pe care mi-a îngăduit-o, astfel încât să pot gândi şi visa... Discuţiile avute, sugestiile pe care mi le-a oferit, timpul pe care mi l-a dăruit pentru a mă documenta şi a scrie, ei bine toate acestea au făcut posibilă aparţia acestei cărţi...

Mulţumesc prof. dr. Iulia I. GEORGESCU, un om deosebit; a fost îndrumătoarea mea de doctorat - un model, pentru mine şi pentru alţii, UN MODEL de cinste, devotament şi dăruire pentru ştiinţă şi învăţământ... Toată gratitudinea...

Mulţumesc domnului Romulus NEGRU, pentru momentele preţioase pe care mi le-a dăruit, cândva; atunci nu eram decât un oarecare, un om ratat, însă eram şi un visător, avid de cunoaştere...

Mulţumesc cordial domnului Nicolae Sfetcu pentru susţinerea morală, pentru consilierea competentă şi amabilitatea cu care m-a onorat în decursul timpului.

Mulţumesc doamnei Delia Petrescu şi colectivului de la editura Smart Publishing pentru colaborarea deosebită…

Mulţumesc colectivului de la editura şi tipografia Printech; a fost singura editură/tipografie care a acceptat să publice cele 17 cărţi pe care le-am scris cu disperare...

Mulţumesc domnului Elian Băcilă pentru colaborarea perfectă în ceea ce priveşte realizarea copertei, punându-mi la dispoziţie o lucrare foarte interesantă.

PROLOG

CUM SUNT ?... Ei bine, cum să fiu ? Nici prea gras, dar nici prea slab, nici prea înalt dar nici prea scund, nici prea frumos dar nici prea urât, nici prea norocos dar nici prea ghinionist, nici prea descurcăreţ dar nici prea bleg...

Sunt un amestec din toate, am din toate câte puţin...

În definitiv, Eminescu avea dreptate...

"Toate-s praf... Lumea-i cum este... şi ca dânsa suntem noi."

Am crezut că ar fi bine să adresez câteva scrisori unui necunoscut, situat cândva în viitor. Cât de îndepărtat sau cât de apropiat poate fi acest viitor ?

Nu ştiu... Chiar acum, în prezent, când scriu aceste cuvinte, prezentul devine trecut... Tot astfel şi viitorul, pe nesimţite, devine prezent şi apoi devine trecut în cele din urmă... Am scris şi am primit puţine scrisori în viaţa mea – aşa a fost să fie, nu caut să mă justific în nici un fel dacă m-ar întreba cineva de ce nu am scris şi nu am primit multe scrisori... Aşa au fost vremurile...

În scrisorile astea, puţine ca număr dar destul de cuprinzătoare am încercat să transmit tot felul de idei, trăiri, gânduri care m-au frământat toată viaţa. Am crezut că poate interesa pe unii oameni visători care îşi pun tot felul de întrebări despre existenţă, viaţă, moarte, timp, Univers, conştiinţă... Ştiu însă foarte bine că mulţi oameni sunt atraşi cu precădere de prezent, de cotidian, de distracţii, de dezvoltarea personală, de supravieţuire, mulţi oameni suferă sau vor să se îmbogăţească, mulţi oameni cred că oricum, mai devreme sau mai târziu, totul se va sfârşi sau oricum ei nu vor mai fi şi ca urmare nu mai au timp şi pentru altceva... Este opţiunea dumnealor pe care o respect... Poate că va exista totuşi, în viitorul acesta incert şi plin de surprize şi cineva care va fi interesat de trăirea existenţială... Sau poate că vor fi ceva mai mulţi, sau poate că nu va fi nimeni, cine ştie ?... De ce ar fi interesaţi ? Poate pentru că oamenii sunt diferiţi şi ceea ce nu interesează pe unii, poate că va fi interesant pentru alţii... Nimeni nu este în măsură să judece şi să adopte norme obligatorii pentru ceea ce este sau nu interesant... Ceea ce am încercat să transmit în aceste scrisori către cineva din viitor, pe care am îndrăznit să îl numesc prieten, sunt câteva aspecte care constituie în opinia mea trăirea existenţială... Fireşte că nu aştept nici un răspuns... Dar sper din tot sufletul ca acest prieten necunoscut să existe cândva în viitor, indiferent dacă va fi un viitor apropiat sau îndepărtat... Referitor la contemporanii mei, ei bine le doresc să-şi trăiască, aşa cum cred ei mai bine viaţa şi să-şi îndeplinească visurile, atâtea câte le au... Probabil că mulţi speră să fie nemuritori sau cel puţin să nu fie uitaţi, altora însă puţin le pasă... În definitiv, fiecare individ ar fi putut foarte bine să nu se nască niciodată... Ar fi fost mai bine, ar fi fost mai rău ? Poate că da, ar fi fost mai bine sau poate că nu... Dar fiindcă, în definitiv, fiecare s-a născut, trecerea lui prin această lume a însemnat ceva, fiecare a lăsat o urmă, fie că vrea, fie că nu... Şi această urmă poate că nu va dispărea niciodată... În rest, ce se mai poate spune ?

Doar atât: cine vrea să nu fie uitat, să îşi amintească de cei care au fost şi de cei care sunt şi să ştie că după el vor veni alţii şi alţii, până la sfârşitul timpului... Cine nu vrea să fie uitat, să nu îi uite nici el pe alţii...

1. ACEASTĂ VIAŢĂ TRECĂTOARE - DESPRE DESTIN

Această primă scrisoare este mai extinsă şi sper că vei avea răbdare să o citeşti până la capăt... Dacă nu, o vei citi printre rânduri... Vreau să îţi spun câte ceva despre DESTIN... De fapt reiau cele ce am scris ceva mai demult, în alte cărţi... Cred că nu ar fi rău să reiau ceea ce am scris şi să mai adaug ceva... Iată...

Am citit o mulţime de cărţi, m-am gândit, am visat şi am încercat să înţeleg ce este destinul...

În Dicţionarul Explicativ, DESTINUL este definit astfel: 1) Forță supranaturală care determină în mod irevocabil cursul evenimentelor; fatalitate; ursită; soartă. 2) Ansamblu de evenimente consecutive care au loc independent de voința unui om și care compun viața lui.

(http://dexonline.ro/definitie/destin)

În monumentala lucrare Un dicţionar al înţelepciunii , autor Theofil Simensky, (patru volume, Editura Junimea, Iaşi, 1970 - volumul I), sunt câteva cugetări, strânse de eminentul erudit, autorul dicţionarului, printre care am remarcat următoarele...

1167. Nimeni nu scapă de soarta sa, fie bun, fie rău, de cum se naşte.

Homer (pag. 233)

1169. Toate le dă omului întâmplarea şi moartea.

Archilochos (pag. 233)

1171. Nu există scăpare pentru muritori de soarta care-i aşteaptă.

Sophocle (pag. 234)

1177. Nu se poate prevedea încotro va merge destinul. El nu se poate învăţa nici nu poate fi cucerit de vreo ştiinţă.

Euripide (pag. 235)

1180. Nu poţi fi mai tare decât destinul.

Rheginus (pag. 235)

1182. Eu unul socot că acela care, om fiind, îi reproşează unui om soarta sa, este fără minte. Căci, de vreme ce chiar şi acela care crede că-i merge foarte bine şi că are cel mai mare noroc, nu poate şti, dacă acesta rămâne statornic până-n seară, cum poate el să vorbească despre soartă sau s-o reproşeze altuia ?

Democrit (pag. 235, 236)

1188. Destinul este cauza a tot ce-i în lume; destinul este cauza care ţine lumea laolaltă, şi tot el este cauza despărţirii tuturor forţelor.

Ramayana (pag. 236)

1192. Soarta fiilor omului şi soarta omului - una este soarta lor. Cum moartea unuia, aşa e şi moartea celuilalt; şi aceeaşi suflare e în toate; şi întrucât e mai presus omul decât animalul ? întru nimic; pentru că toate sunt deşertăciune.

Septuaginta (pag. 237)

1194. Destinul veghează, când totul doarme; destinul nu poate fi ocolit. Neîmpiedicat şi indiferent, destinul păşeşte peste toate creaturile.

Mahabharata (pag. 238)

1223. Gândeşte-te la destinul oamenilor, care-i înalţă şi-i coboară, şi teme-te de aceleaşi schimbări.

Ovidiu (pag. 243)

1225. Ce este oare aceasta, care, în timp ce tindem într-o parte, ne trage într-alta şi ne împinge într-acolo, de unde voim să ne retragem ?

Seneca (pag. 243)

1230. Adesea loviturile soartei fac loc unui noroc mai mare. Multe lucruri cad spre a se înălţa mai sus.

Seneca (pag. 244)

1272. Ceea ce numesc oamenii în general destin, sunt cel mai adeseori numai propriile lor acţiuni prosteşti.

Schopenhuer (pag. 251)

1273. Misterul destinului ne învăluie în întregime în tainele-i adânci şi trebuie într-adevăr să nu se gândească cineva la nimic pentru a nu simţi în mod crud tragica absurditate de a trăi.

France Anatol (pag. 251)

*

Iată acum un citat din cartea lui C. Rădulescu – Motru, „Timp şi destin" ( Fundaţia pentru literatură şi artă „Regele Carol II", 1940):

Cine hotărăşte destinul fiecăruia dintre noi ?... Câteva sute de boabe de grâu, frumoase şi sănătoase, cum nu ar fi altele, când sunt aruncate pe un ogor ca să însămânţeze, cine hotărăşte rodul lor ? Dacă ogorul este lăsat să fie năpădit de buruieni, fără folos au fost însuşirile celor câteva sute de boabe. La recoltă ele nu se mai recunosc. De asemeni şi în cazul contrar, când sutele de boabe au fost mici şi pipernicite, dar în schimb a fost ogorul lor îngrijit. La recoltă ele s-au îmbunătăţit întru atât, că iarăşi nu se mai recunosc. Rodul depinde de însuşirile sămânţei şi de calităţile ogorului. Aşa şi cu destinul nostru. Suntem aruncaţi pe lume fiecare cu unitatea sa sufletească, înlăuntrul căreia stau în potenţialitate toate posibilităţile de destin; fericite sau nefericite. Unitatea noastră organică intră într-o alta. Sau în alte unităţi sociale mai largi, înlăuntrul cărora unele posibilităţi prosperă, iar altele sunt nimicite. De ce depinde aşadar destinul ? De ierarhia unităţilor de vieaţă în care ne aflăm, căci fiecare dintre aceste unităţi avându-şi ordinea sa proprie, destinul nu face decât să urmeze pe linia ordinei rezultante. Cum de regulă, înţelegem mai uşor ordinea unităţii noastre proprii şi mai greu pe aceea a unităţii sociale, care este deasupra noastră, ni se pare că destinul ne persecută şi este iraţional. "

(Pag. 206, 207)

*

În sfârşit, iată un citat di cartea lui Ion Zamfirescu – „Destinul personalităţii", Bucureşti, 1942.

„Oricine se încumetă să vorbească într-un fel sau altul despre destin, se loveşte de o primă şi mare dificultate: aceea că ideea de destin este greu de definit şi, mai mult, poate chiar imposibil de definit."

¬

Într-un articol apărut în „Lumea spirituală" - http://www.lumeaspirituala.ro/viata-suflet/destin-soarta.htm, articol scris de către Carla von Vlad şi intitulat „DIFERENŢA DINTRE DESTIN ŞI SOARTĂ" sunt arătate câteva aspecte referitoare la destin...

„CE ESTE DESTINUL ?

Este programul cu care venim ca spirite. În el se împletesc trecutul, prezentul, și programul unui viitor anume ales, pentru a fi benefic evoluției noastre."

"Pe ce se bazează programul numit DESTIN? Sau altfel spus, de ce avem un anume destin și nu altul?

Pentru că spiritul nostru conține tot, spiritul acumulând informație – prin gând și cuvânt – și energie de o anumită vibrație, prin tot ce am fost, gândit și mai ales am făcut, de-a lungul existențelor noastre.

Vom avea astfel un destin conform NIVELULUI NOSTRU DE CONȘTIINȚĂ. Pentru a putea evolua mai ușor. Ca la școală, nu putem sări direct la liceu, dacă n-am terminat cele 8 clase, ori să facem masterul, dacă n-am făcut o facultate."

"Cum știm care ne este destinul?

Programul e scris în SINELE FIINȚEI, în ADN și în ceea ce psihologii numesc INCONȘTIENT. Îl simțim în fiecare clipă. Prin dorințe, vise, talente, oamenii ce-i întâlnim. Într-un fel sau altul ȘTIM care este. E ca o chemare interioară, e ca o șoaptă a sufletului, sunt dorințele constante care ne însoțesc clipă de clipă, indiferent dacă avem puterea și/sau mijloacele să le realizăm. Deținem toți libertatea de a alege."

"Ce este soarta?

Soarta este prezentul ce îl creem clipă de clipă și-l transformăm în trecut, este gândul ce ne însoțește pas cu pas și-l transformăm în viitor. Soarta este așa cum ne-o facem noi. Ea poate corespunde programului cu care venim sau nu.

Avem liberul arbitru. E cel mai mare dar divin, pentru că el e singurul ce nu ni se poate lua, până la sfârșitul timpurilor.

Liberul arbitru este unealta personală prin care ne creem viața și SOARTA ÎN LUME. Este libertatea individuală dată fiecăruia din noi din momentul existenței sufletului în univers.

Liberul arbitru însă, nu este libertatea absolută de a alege, cum greşit înțeleg unii. Această libertate este totuși limitată: de ce? De ceea ce NE ESTE DAT."

*

Destinul aşadar pare a fi un fel de program conceput de DIVINITATE pentru fiecare fiinţă vie... Poate fi un scenariu sau o planificare... Fiecare om pare a fi forţat să facă CEVA şi să NU FACĂ ALTCEVA...

Fără îndoială că oricine ştie că un fel de planificare există şi mă refer la planificarea sau programarea genetică.

Dar asta nu este totul... Mai trebuie spus că, după cât se pare, există o corelaţie sau un raport între constrângere şi libertate (respectiv între gradele de constrângere şi gradele de libertate), precum şi între necesitate, întâmplare, posibilitate, coincidenţă, cauzalitate şi lege... La unii oameni, proporţia între constrângere şi libertate este mai mare, la alţii este mai mică; la unii oameni, oricât ar părea de ciudat, există o directă proporţionalitate între constrângere şi libertate (cu cât constrângerea este mai mare, cu atât şi libertatea va fi mai mare - spre exemplu, vor fi constrânşi din punct de vedere social, dar vor avea o mai mare libertate de gândire); la alţi oameni, există o inversă proporţionalitate între constrângere şi libertate (cu cât constrângerea va fi mai mare, cu atât libertatea va fi mai mică şi invers)...

Unii înţelepţi vorbesc despre KARMA - o forţă care influenţează viaţa oamenilor, fiind determinată de binele sau răul făcut în vieţile anterioare (întrucât aceşti înţelepţi admit că fiecare om se poate reîncarna)...

Alţi înţelepţi vorbesc despre influenţa astrelor asupra oamenilor, alcătuind tot felul de scheme, denumite horoscoape, privind desfăşurarea vieţii acestora...

Au observat, probabil, că există o anumită corespondenţă între poziţia astrelor şi personalitatea oamenilor şi au realizat un fel de statistică pe baza căreia au putut să facă predicţii în ceea ce priveşte evoluţia vieţii unor oameni care au trăit în epoci istorice diferite. Adică au observat că dacă astrele vor avea o anumită poziţie, un om oarecare va avea o anumită personalitate şi va avea o anumită viaţă...

Au observat că o anumită personalitate corespunde unei anumite poziţii a astrelor... Au mai observat că acelaşi tip de personalitate era aceeaşi cu poziţia astrelor care apărea după un anumit interval de timp... Şi au tras concluzia că atunci când poziţia astrelor avea o anumită configuraţie, obligatoriu însemna că acestei poziţii îi corespundea un tip anumit de personalitate... Nu se ştie însă, dacă şi cum anume pot influenţa astrele personalitatea sau viaţa oamenilor... Ce legătură ar putea exista între astre şi... caracterul oamenilor ? Teofrast, prezenta în Tratatul despre Caracterele Moravurilor, mai multe tipuri sau caractere: prefăcutul, linguşitorul, flecarul, grosolanul, amabilul, neobrăzatul, guralivul, născocitorul de ştiri, obraznicul, zgârcitul, mojicul, inoportunul, pripitul, prostănacul, brutalul, superstiţiosul, nemulţumitul, neîncrezătorul, nesimţitul, prostcrescutul, înfumuratul, cărpănosul, lăudărosul, îngâmfatul, laşul, oligarhul, întârziatul, bârfitorul, calicul, prietenul celor nemernici... (Teofrast – Caracterele, în Jean de la Bruyere – Caracterele sau moravurile acestui veac, BPT, Editura pentru literatură, Bucureşti, 1968).

Cum anume determină astrele aceste caractere ? Ar fi interesant de ştiut, dincolo de tot felul de diagrame, tabele şi cifre...

Alţi înţelepţi vorbesc despre noroc şi ghinion (să fi la locul potrivit şi la momentul potrivit sau dimpotrivă, să fi la locul şi la momentul nepotrivit - asta înseamnă să ai noroc sau ghinion, cu alte cuvinte să te acordezi sau să te adaptezi la ritmurile lumii)...

În concluzie, destinul înseamnă toate acestea şi încă ceva în plus...

*

Studiul destinului ridică numeroase probleme, cum ar fi:

a) destinul, între previziune şi planificare; dacă destinul este o succesiune planificată de evenimente, atunci este posibil să se facă predicţii privind desfăşurarea vieţii unui individ... În acest sens de-a lungul timpului au apărut diferite modalităţi de previziune, cum ar fi: astrologia (încercarea de a cunoaşte, de a previziona destinul prin zodiace, astrograme, etc.); numerologia, chiromanţia, visele premonitorii...

Dacă totul în viaţa unui om se desfăşoră în conformitate cu un program stabilit de către divinitate, atunci nimic nu ar fi întâmplător şi, în ultimă instanţă, parcă seamănă cu... o formă stranie de CONTROL mental ! Aşa mi se pare cel puţin... Aşadar dacă totul este predestinat nu ar fi posibil să existe ceva nou; totul se desfăşoară în conformitate cu un anumit program...

b) În general: de când se pune problema destinului ? Oamenii primitivi aveau... destin ? Se poate aplica aceleaşi scheme din astrologie şi la oamenii cavernelor ? Ce anume determină influenţa astrelor ?

În cazul oamenilor, există determinări fixe:

- geoistorice - ce ţin de locul şi momentul naşterii;

- genetice - spre exemplu, caracterul sau bolile;

- sociale - în ce cadru social se naşte individul...

Poate exista vreo asemănare între destinul unui om din antichitate şi destinul unui om din secolul XXI?

c) Există o anumită legătură între destin şi timp; dacă trecutul nu poate fi schimbat (ceea ce s-a produs, aşa rămâne, nu mai poate fi schimbat) atunci ar rezulta că şi viitorul nu poate fi schimbat, adică este fix, deja stabilit... Rezultă că ar exista pentru fiecare individ o predestinare... Aceasta este concepţia timpului rigid... Dar nu este singura concepţie... O altă concepţie este aceea a timpului flexibil, în care şi trecutul dar şi viitorul pot fi modificate ! Aceasta implică în definitiv un destin variabil sau multiplu... Dar mai implică şi altceva şi anume UNIVERSURILE ALTERNATIVE !...

*

Câteva întrebări

Legat de destin, îmi permit să pun... câteva întrebări...

- Ce-ar fi dacă... destinul nu ar exista ?

- Care este rolul destinului în acest Univers ?

- Este destinul o... necesitate în acest Univers ? Dacă da, de ce ?

- Cum ar arăta o lume fără destin ?

Răspunsurile pe care le întrevăd sunt următoarele...

- Dacă destinul nu ar exista, atunci cred că haosul ar fi predominant...

Destinul există tocmai pentru că în lume, în UNIVERS, există o anumită ordine, există o anumită COERENŢĂ...

- Destinul, în Univers, reprezintă ordine în desfăşurarea evenimentelor...

Dincolo de bine şi de rău, dincolo de drept sau nedrept, DESTINUL înseamnă o succesiune coordonată de evenimente, în caz contrar, totul ar fi o continuă fluctuaţie, o desfăşurare haotică de evenimente...

- Dacă, aşa cum se presupune, Universul a apărut dintr-o aşa-numită SINGULARITATE sau dintr-un aşa-numit "atom

Ați ajuns la sfârșitul acestei previzualizări. Înscrieți-vă pentru a citi mai multe!
Pagina 1 din 1

Recenzii

Ce părere au oamenii despre Mesaje din trecut

0
0 evaluări / 0 Recenzii
Ce părere aveți?
Evaluare: 0 din 5 stele

Recenziile cititorilor