Pregatire pentru BAC: Geografie

1.Cadrul natural

Așezarea României pe Glob

Așezarea României în Europa

Așezarea geografică

Vecinii României

Relieful

Clima

Apele

Vegetația, fauna, solurile

a.Așezarea României pe Glob este importantă pentru că ne ajută să înțelegem o serie de fenomene geografice, cum ar fi clima, de exemplu. Astfel, pentru că România se află acolo (la 45 lat N și 25 long E), face ca clima să fie temperat continentală. Dacă ar fi fost așezată în N Europei, clima ar fi fost subpolară, iar dacă ar fi fost situată în S continentului am fi vorbit despre o climă mediteraneană.

Sursa: http://www.scrigroup.com

În concluzie, România este situată la intersecția paralelei de 45 lat N cu meridianul de 25 long E

b.Așezarea României în Europa. Ei bine, în continent România se află în partea CSE (central-sud-estică), la cca 2000 km față de extremitățile N, V și E; doar 1.000 km despart țara noastră de extremitatea sudică. Această așezare are consecințe climatice: România are o climă temperat continentală de tranziție.

Sursa: http://www.scrigroup.com

Așezarea geografică se referă la elementele geografice care definensc România. Acestea sunt:

Carpații – pentru că 2/3 din lanțul carpatic se află aici

Dunărea – prin cei 1.075 km pe care-i străbate pe teritoriul nostru

Marea Neagră – prin litoralul de 234 km

Așadar, din punct de vedere geografic, România este o țară carpatică, dunăreană și pontică. O să întâlniți și expresia carpato-danubiano-pontică. Este același lucru.

Vecinii României

N – Ucraina

S – Bulgaria

E – Rep. Moldova și Ucraina

SE – Marea Neagră

SV – Serbia

V – Ungaria

Suprafața României este de 238.391 kmp

Relieful României

Aici ne interesează câteva elemente pe care, dacă le înțelegem acum, ne vor ajuta mult la celelate lecții legate de relief. În primul rând modul de formare (geneza reliefului), geologia (rocile care alcătuiesc formele de relief), formele și tipurile de relief. Dacă aceste noțiuni vor fi însușite acum, restul va fi o joacă!

Geneza reliefului

Relieful s-a format, în principal, prin două moduri: prin încrețirea scoarței (orogeneză) – rezultând munții și prin sedimentare (depunere de sedimente) – în cazul podișurilor și a câmpiilor. Există și excepții, o să le vedem puțin mai încolo.

Asta trebuie să reținem noi: dacă discutăm despre Carpați și Subcarpați este clar că s-au format prin încrețirea scoarței terestre, iar dacă vorbim despre câmpii, podișuri, acestea au luat naștere pe locul unor foste mări sau lacuri, prin depunere de sedimente.

Exemplificări:

Carpații s-au format prin încrețirea scoarței în orogeneza alpină. O să vedem că pe latura vestică a Orientalilor sunt munți vulcanici, deci acestă regiune s-a format și prin erupții vulcanice!

Subcarpații s-au format odată cu Carpații prin încrețirea scoarței.

Podișul Dobrogei este cea mai veche unitate de relief. Atenție, s-a format în 2 orogeneze: caledoniană și hercinică, mult înaintea Carpaților. A fost erodat atât de mult încât azi are aspect și altitudini de podiș (200-300 m).

Podișul Transilvaniei (Depresiunea Colinară a Transilvaniei) s-a format prin scufundare și sedimentare. Cam 5000 de m a coborât această regiune la un moment dat apoi a fost umplută cu sedimente (gresii, marne și argile).

Podișul Moldovei – are un fundament foarte vechi; s-a format prin sedimentare.

Podișul Getic, Dealurile de Vest, Câmpia Română și Câmpia de Vest – de asemenea s-au format prin sedimentare

Podișul Mehedinți, un podiș foarte mic ca suprafață este foarte complex: s-a format prin încrețirea scoarței dar are formă și altitudini de podiș (400-500 m).

Delta Dunării este cea mai nouă formă de relief, cca 10.000 de ani. S-a format pe locul unui fos golf al Mării Negre prin acțiunea a 3 factori:

-Dunărea cu aluviunile sale

-Mareea mică din Marea Neagră

-Curenții marini

Bun, acum că știm cum s-au format unitățile de relief hai să vedem din ce fel de roci sunt ele alcătuite. Este simplu pentru că este logic: cu cât forma de relief este mai înaltă ea va cuprinde roci dure și pe măsură ce ne apropiem de formele joase, respectiv de câmpii, acestea devin fine.

Carpații Orientali sunt formați din 3 șiruri de roci

-În V roci vulcanice

-În C șisturi cristaline

-În E și S fliș (roci sedimentare cutate)

Carpații Meridionali sunt alcătuiți preponderent din roci dure: șisturi cristaline. Doar la extremități apar calcare și conglomerate

Carpații Occidentali sunt alcătuiți dintr-o varietate mare de roci („mozaic petrografic"), în special Apusenii.

Subcarpații, dealurile și podișurile sunt alcătuite din gresii, marne și argile

Câmpiile sunt formate din nisipuri, pietrișuri și loess.

Și aici apar câteva excepții de la regula noastră:

Podișul Dobrogei, pe lângă rocile amintite la dealuri și podișuri, mai au și șisturi verzi, granit, bazalt, calcar, că doar au fost munți la un moment dat, mai ții minte?

Podișul Mehedinți, podișul acela micuț din SV, spuneam că are o structură complexă: șisturi și calcare. Îți vând un pont: unde auzi de calcare să te gândești la peșteri. Ai să vezi tu de ce...

Și încă o excepție mai interesantă, pe care na-i cum s-o uitți pentru că este deosebită: ramura nordică a Dealurilor de V (Dealurile Silvaniei) cuprinde câțiva „munți înecați sau „munți scufundați. Imaginează-ți că dealurile alea de acolo (Dealul Preluca de exemplu) au fost cândva munți! Da, au fost dar s-au scufundat însă structura lor tot complexă este pentru că sunt alcătuite din șisturi cristaline (ca orice munte care se respectă).

Am fixat geneza și geologia. Mergem mai departe: forme și tipuri de relief.

Cu formele de relief este simplu: munți, dealuri, podișuri, câmpii. Când vorbim despre tipuri de relief ne gândim la peșteri, chei, dune, conuri vulcanice, cratere ș.a. Să le luăm pe rând:

-Relieful carstic apare în rocile calcaroase. Cuprinde chei și peșteri. Apusenii sunt cei mai înzestrați din acest punct de vedere. Dar nici Munții Banatului sau Podișul Mehedinți nu stau rău la acest capitol.

-Relieful glaciar s-a format sub acțiunea gheții. Apare la peste 2000 de m și cuprinde circuri și văi glaciare. Meridionalii sunt cei mai dotați, dar și în Mț.Rodnei și în Mț. Călimani din Orientali întâlnim acest tip de relief.

-Relieful vulcanic ține de erupțiile vulcanice. Am spus deja că este specific în V Orientalilor. Ce mai adaug aici: cuprinde conuri și cratere. Este o plăcere să privește aceste conuri în Mț. Oașului, Mț. Gutâilului, Mț. Țibleșului.

-Relieful litoral, evident este situat pe litoral. Acesta cuprinde delta, lagune, faleze sau plaje.

Bun, acestea fiind zise și învățate să trecem la unitățile de relief foarte pe scurt.

Grupa de Nord

Geologie: cele 3 șiruri de roci (o dată le mai scriu aici! Ar trebui să le știi): roci vulcanice în V, șisturi cristaline în C și fliș în E

Modul de formare: prin încrețirea scoarței în orogeneza alpină

Altitudinea maximă (voi folosi prescurtarea hmax pe viitor): 2.303 m Rodnei

Tipuri de relief. Atenție aici vom face corelații: dacă avem roci vulcanice automat vom avea și relief vulcanic (cu conuri și cratere), iar dacă altitudinea este peste 2000 m vom întâlni relief glaciar. Ai înțeles? Chestiile acestea se vor repeta de multe ori, așa că tot le vei știi până la urmă.

3 diviziuni: Munții Rodnei, Munții Maramureșului, Obcinele Bucovinei

Orientarea culmilor: NV-SE

Relieful este fragmentat, adică are depresiuni

Grupa Centrală

Mod de formare – orogeneza alpină

Geologia – cele 3 șiruri de roci (spune-le tu singur)

Hmax – 2.100 m Munții Călimani

Tipuri de relief – cred că intuiești deja: glaciar (știm din ce cauză) și vulcanic din cauza rocilor. Ok? Se adaugă relieful carstic cu Cheile Bicazului.

3 diviziuni: Munții Ceahlău, Munții Călimani și Munții Harghita

Orientarea culmilor: NV-SE

Relieful este fragmentat, adică are depresiuni

Grupa Sudică (sau a Curburii)

Mod de formare – orogeneza alpină

Geologia – atenție în această grupă apare doar flișul

Hmax – 1.957 m Munții Ciucaș

Tipuri de relief – carstic

3 diviziuni: Munții Ciucaș, Munții Buzăului, Munții Vrancei

Orientarea culmilor: aici Carpații se curbează, de unde și denumirea, iar culmile au o orintareNE-SV

Relieful este fragmentat, adică are depresiuni (una mare: Depresiunea Brașovului)

Trecem la Meridionali

Grupa Bucegi

Mod de formare – orogeneza alpină

Geologia – grupa aceasta fiind la extremitatea E a Meridionalilor va avea calcare și conglomerate, dar și șisturi cristaline ca restul Meridionalilor

Hmax – 2.505 m Munții Bucegi, Vf. Omu

Tipuri de relief – carstic

3 diviziuni: Munții Bucegi, Munții Leaota, Munții Piatra Craiului

Relieful este masiv; alt aspect important al reliefului este platoul Bucegilor, partea superioară a acestora care este netedă cu niște forme ciudate: Babele și Sfinxul

Grupa Făgărașului

Mod de formare – orogeneza alpină

Geologia – șisturi cristaline

Hmax – 2.545 m Munții Făgăraș, Vf. Moldoveanu

Tipuri de relief – glaciar

3 diviziuni: Munții Făgăraș, Munții Cozia, Munții Iezerului

Relieful este masiv; este cea mai înaltă și mai masivă grupă din țară

Grupa Parângului

Mod de formare – orogeneza alpină

Geologia – șisturi cristaline

Hmax – 2.519 m Munții Parângului

Tipuri de relief – glaciar

3 diviziuni: Munții Parâng, Munții Șureanu, Munții Lotrului

Relieful este masiv

Grupa Retezat-Godeanu

Mod de formare – orogeneza alpină

Geologia – șisturi cristaline și calcare (căci este la extremitate, da?)

Hmax – 2.509 m Munții Retezat

Tipuri de relief – glaciar și carstic

3 diviziuni: Munții Retezat, Munții Godeanu, Munții Țarcu

Relieful este masiv

Am făcut și Meridionalii! Urmează Carpații Occidentali cu:

Grupa Banatului

Mod de formare – orogeneza alpină

Geologia – șisturi cristaline și calcare

Hmax – 1.446 m Munții Semenicului

Tipuri de relief – carstic, cu peștera Comarnic

3 diviziuni: Munții Semenicului, Munții Aninei, Munții Locvei

Relieful este fragmentat

Munții Poiana Ruscă

Mod de formare – orogeneza alpină

Geologia – șisturi cristaline

Hmax – 1.447 m Vf. Padeșu

Grupa este masivă fiind formată doar din Munții Poiana Ruscă

Munții Apuseni

Mod de formare – orogeneza alpină

Geologia – „mozaic petrografic", adică o varietate foarte mare de roci

Hmax – 1.849 m Munții Bihorului

Tipuri de relief – carstic (cheile Turzii, peșterile Vadului, Crișului, Vântului, Scărișoare, Urșilor)

3 diviziuni: Munții Bihorului, Munții Metaliferi, Munții Muntele Mare

Relieful este foarte fragmentat; specifice sunt aici depresiunile golf de pe latura vestică

Gata cu Carpații! Mergem repede la Subcarpați

Subcarpații Moldovei

Mod de formare – prin încrețirea scoarței, odată cu Carpații

Geologia – gresii, marne și argile

Hmax – 911 m Culmea Pleșului

Relieful este format din dealuri și depresiuni

O caracteristică o reprezintă faptul că această grupă a Subcarpaților este alcătuită dintr-un singur șir de dealuri și depresiuni

Subcarpații de Curbură

Mod de formare – prin încrețirea scoarței, odată cu Carpații

Geologia – gresii, marne și argile

Hmax – 996 m Măgura Odobești

Relieful este format din dealuri și depresiuni

O caracteristică o reprezintă faptul că această grupă a Subcarpaților este alcătuită din două șiruri de dealuri și depresiuni

Subcarpații Getici

Mod de formare – prin încrețirea scoarței, odată cu Carpații

Geologia – gresii, marne și argile

Hmax – 1218 m Dealul Chiciora

Relieful este format din dealuri și depresiuni

O caracteristică o reprezintă faptul că această grupă a Subcarpaților este alcătuită din depresiuni mici, la E de Olt și depresiuni mari, la V de Olt

Depresiunea Colinară a Transilvaniei

Mod de formare – prin scufundarea acestei regiuni și umplerea treptată cu sedimente

Geologia – gresii, marne și argile

H medii de 400-500 m

Relieful este format din dealuri și este înclinat pe direcția E-V (chestia asta cu înclinarea se observă ușor dacă privim orice hartă pe care sunt redate râuri; în cazul de față se observă foarte clar că Mureșul, Târnavele și Someșul curg spre V )

Specifice sunt aici domurile (în partea C și S)

Podișul Dobrogei

Mod de formare – prin încrețirea scoarței în orogenezele caledoniană și hercinică

Geologia – șisturi verzi, granit, calcare, dar și gresii, marne și argile

Hmax – 467 m Munții Măcinului

Relieful este format din