Cum s-a crestinat Coroana Virus
()
About this ebook
Este cronica intamplarilor dintr-o manastire in timpul unei epidemii de ciuma. In fata bolii si a cerintelor venite de la dregatorie, calugarii reactioneaza previzibil, penduland intre frica, negare si mimarea actiunii.
Dan Alexandru Niculescu
Assitant Lecturer, Department of Endocrinology, Carol Davila University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, RomaniaConsultant in Endocrinology, Department of Pituitary and Neuroendocrine Disorders, C. I. Parhon Institute of Endocrinology, Bucharest, Romania
Related to Cum s-a crestinat Coroana Virus
Related ebooks
Emigrant Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsParalele Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsIrecuperabilii Rating: 5 out of 5 stars5/5Omul care voia sa fie fericit Rating: 5 out of 5 stars5/5Povești de noapte bună pentru adulți: – Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsTainele Cununiei Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsOrașul Ultimei Eclipse Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsLume veche, lume nouă: Anecdote și fragmente comentate și câteva schițe Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsCrescătorul de gorile Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsPui de tigan Rating: 4 out of 5 stars4/5Lumea asta veselă și tristă...: Ficțiuni umoristice și scenete neconvenționale Rating: 5 out of 5 stars5/5Ultimul Constructor Rating: 4 out of 5 stars4/5Fiecare cu povestea lui Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsCimitirul trandafirilor Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsWhole Lotta Love Rating: 5 out of 5 stars5/5Ignoranță Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsTestele De Incultura Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsBeatrice: O Iubire Imposibila Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsPe contrasens cu favorita președintelui. Cronica unei campanii Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsPANDEMIE Rating: 1 out of 5 stars1/5Procesul Rating: 3 out of 5 stars3/5Căutătorul Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsAutoportretul adolescentului îmbătrânind: Scurt roman sociografic Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsBătrâna canapea albastră și alte povestiri Rating: 3 out of 5 stars3/51989. Jurnalul unui profesor Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsPisica ruptă Rating: 5 out of 5 stars5/5Paradoxul iubirii Rating: 5 out of 5 stars5/5Minunat Cum Ochii Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsApocalipsa Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsNu sunt eu Rating: 5 out of 5 stars5/5
Satire For You
Privatizacii Rating: 5 out of 5 stars5/5D'ale carnavalului Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsConu Leonida față cu reactiunea Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsMomente şi schiţe Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsCarantina amantilor Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsCum să scoatem bani din piatră seacă: Ficţiuni umoristice şi fragmente comentate Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsLa hanul lui Mânjoală şi alte nuvele Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsUltimul Selfie Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsLa limită Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsTainele Cununiei Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsO săptămână în decembrie Rating: 5 out of 5 stars5/5Inaugurarea Rating: 0 out of 5 stars0 ratings
Related categories
Reviews for Cum s-a crestinat Coroana Virus
0 ratings0 reviews
Book preview
Cum s-a crestinat Coroana Virus - Dan Alexandru Niculescu
Drumul trecea prin sat. Era un sat mai măricel, cu casele la fel, cu oameni grăbiți și nervoși, cu nenumărate căruțe și aer prăfuit. Dacă, însă, începeai să urci ușor dealul apăreau câteva case mai răsărite, grădini și soldați. Sus, în vârful dealului, era o mănăstire cu ziduri groase și porți verzi. Biserica, chiliile și dependințele purtau urmele vremurilor în care fuseseră zidite. Ferestre pătrate, arce frânte și rotunde, cărămidă groasă sau tablă, toate se împreunau nefiresc dar, pe undeva, îți spuneau că aici lucrurile sunt altfel decât în restul ordinelor călugărești. Și drept dovadă, călugării de aici nici măcar nu știau pe unde e, de fapt, intrarea în mănăstire. Unii ziceau că e pe la ulița mare, cea care urca dinspre dregătorie și unde era statuia primului egumen. Alții ziceau că pe la ulița din dos, pe unde trăgeau căruțele și intrau mai toți enoriașii. În orice caz, oamenii regelui sau curierii ratau mai întotdeauna poarta.
Fusese întâi a francilor, ei o construiseră ca să-i aline pe suferinzi, dar în vremea regilor trădători de țară fusese luată iar întâiul dregător, după ce s-a călugărit, s-a pus egumen. Francii nu și-au mai luat-o înapoi, ba chiar goții și-au făcut castel chiar peste uliță.
Mănăstirea era cunoscută în tot regatul și deși era mică, valuri de enoriași îi treceau poarta, oricare ar fi fost ea, în fiecare zi ca să scape de necaz. Mai puțin duminica, când nu era picior de credincios sau de călugăr. De când apăruse era vestită pentru alungarea demonilor ce urcau dinspre capul pieptului spre gâtlej, pentru exorcizări și tratamente cu săruri. Multe alte mănăstiri, când aveau de-a face cu țărani și enoriași la care nu găseau nicio problemă sufletească, îi trimiteau aici pentru vindecare. Așa de mare era numele mănăstirii că și preoții și călugării de aici începuseră să meargă mai apăsat, cu picioarele mai depărtate și spatele mai drept, ca semn al prețuirii de care se bucură.
În ultimul timp mănăstirea devenise importantă și printre celelalte ordine călugărești. Un călugăr fusese ales Înaltpreasfințit Părinte în Sfântul Sinod al Universității de Teologie și Cap al Inchiziției din sat și în felul ăsta călugării erau cu un pas înaintea celorlalți să afle cum mai merg trebile și cum să se păzească de urgiile dregătorilor. Un alt călugăr fusese chemat sfetnic al regelui pentru treburi preoțești și asta nu era de ici de colo. Și peste toate astea, regele bătrân, care se dăduse jos de pe tron și își petrecea zilele cu vânătoarea și sfaturile, fusese exorcizat de călugării de aici deși gurile rele ziceau că s-ar fi putut tămădui doar cu săruri. Vremea trecea liniștită și călugării