Relații distructive

Cuvânt înainte de dr. Lois P. Frankel

Prefață

1. Identificarea abuzului

2. Tiparul celor care abuzează. Identificarea semnalelor subtile

3. Profilul celui abuzat de partener

4. Cum pui punct unei relații

5. Vindecarea după o relație abuzivă

6. Dezvoltarea încrederii în sine

7. Să ne ajutăm fetele

Lecturi suplimentare

Note

If He’s So Great, Why Do I Feel So Bad?

Recognizing and Overcoming Subtle Abuse

Avery Neal

Copyright © 2018 Avery Jordan Neal

Introspectiv este parte a Grupului Editorial Litera

O.P. 53; C.P. 212, sector 4, București, România

tel. 021 319 6390; 031 425 1619; 0752 548 372

email: comenzi@litera.ro

Ne puteți vizita pe

www.litera.ro

Relații distructive

Redobândește controlul asupra vieții tale și pune capăt abuzului

Avery Neal

Copyright © 2019 Grup Media Litera

pentru versiunea în limba română

Toate drepturile rezervate

Editor: Vidrașcu și fiii

Redactori: Ramona Ciortescu, Livia Olteanu

Corector: Sabrina Florescu

Copertă: Ana-Maria Gordin Marinescu

Tehnoredactare și prepress: Ana Vârtosu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Neal, Avery

Relații distructive: redobândește controlul asupra vieții tale și pune capăt abuzului/ Avery Neal; trad. din lb. engleză de Ioan Ciupercă. – București: Litera, 2019

ISBN 978-606-33-4020-8

ISBN EPUB 978-606-33-4471-8

I. Ciupercă, Ioan (trad.)

159.9

Familiei mele:

Dragostea voastră nemărginită

mă va însoți pretutindeni.

Fiicei mele:

Fie ca mereu să ai curajul de a fi tu însăți,

știind că ești iubită exact așa cum ești.

Chiar și o picătură mică de apă, de cade neîncetat, va săpa în stâncă.

Cuvânt înainte de dr. Lois P. Frankel

La începutul carierei mele de psihoterapeut, mi-am deschis primul cabinet în centrul orașului Los Angeles. Am ales această zonă pentru că am vrut să lucrez cu femei de carieră, o categorie pe care o cunoșteam bine și simțeam că le-aș putea fi de mare ajutor. Multe dintre femeile care veneau la mine aveau funcții de conducere și erau foarte respectate în domeniul lor. Ceea ce m-a surprins foarte tare încă de la început au fost poveștile de abuz pe care mi le-au împărtășit. Unele forme de abuz veneau din relațiile lor intime, altele veneau din partea oamenilor cu care lucrau, din partea prietenilor sau a rudelor. De fiecare dată când întrebam: „Cum este posibil ca o femeie atât de puternică precum sunteți dumneavoastră să suporte să fie tratată astfel?, răspunsul era același: „Nu sunt un om puternic. Cred că aici se regăsește secretul celui care abuzează. Adeseori, femeile nu se consideră puternice. Ele nu se percep ca și cum ar deține antidotul la tratamentul la care sunt supuse. Nu cunosc limbajul prin care pot pleda mai bine în favoarea lor. Și, poate cel mai important dintre toate, ele trăiesc într-o societate care nu le permite să fie furioase. Dacă le-ar permite, nu ar tolera să fie tratate altfel decât cu respect, compasiune și înțelegere.

Rușinea de a fi abuzată este atât de pregnantă, încât femei din toate categoriile sociale sunt reticente în a recunoaște acest lucru chiar și în fața prietenilor, a rudelor și câteodată a persoanelor de specialitate care le pot veni în ajutor. Motivele pentru care nu vrem să vorbim despre asta sunt multe și complexe. Vocea critică din subconștientul nostru ne șoptește în ureche: „E vina mea. Trebuia să-mi dau seama. Știu că mă iubește. N-aș numi asta chiar un abuz. Nu a vrut să facă așa ceva".

Deși această carte se concentrează în principal pe abuzurile comise de un partener intim, pot spune că orice femeie care s-a simțit vreodată desconsiderată, rănită, amenințată fizic sau intimidată emoțional va avea multe de învățat de pe urma ei. Indiferent de relația cu cel care abuzează sau de forma abuzului, dinamica este aceeași: ești afectată fie emoțional, fie fizic, fie în ambele moduri.

Mesajul pe care ni-l transmite Avery Neal prin această carte este unul cât se poate de actual. Involuția structurii sociale din Statele Unite (și, cu siguranță, și din alte colțuri ale lumii) a dus la apariția unui scenariu în care abuzul este un lucru obișnuit. De la Twitter până la Facebook și pe oricare altă platformă de socializare, anonimatul le permite oamenilor să spună lucruri pe care altfel nu le-ar fi spus cuiva față în față. Ori de câte ori un bărbat postează pe internet o fotografie cu o femeie goală fără acordul acesteia, comite un abuz. Când o persoană terorizează pe altcineva pe Facebook, avem de-a face cu un abuz. Chiar și când o persoană foarte importantă face comentarii despre aspectul fizic al unei femei pe Twitter, se numește tot abuz.

În ultimii zece ani am fost adesea întrebată dacă situația femeii este mai bună la locul de muncă și în societate. De fiecare dată am răspuns că în aparență lucrurile stau ceva mai bine, dar încă există o luptă ascunsă împotriva femeilor. În vreme ce hărțuirea și abuzul au devenit din ce în ce mai ușor de identificat, comportamentul inadecvat a dispărut din atenția publică. În concluzie, de cele mai multe ori femeile se simt singure. Fiecare femeie crede că este singura care se confruntă cu astfel de situații în care este dominată, manipulată sau înjosită. Femeile curajoase care au fost dispuse să demaște toate formele unui abuz, mărturisind cum au fost tratate de persoane publice, au dat curaj unui număr tot mai mare de femei să vorbească despre hărțuire sexuală și abuz. Și dacă aceste lucruri reprezintă modul de manifestare publică a abuzului, vă dați seama că experiențele trăite de femei în privat sunt exponențial mai multe. Putem doar spera că această tendință de demascare a abuzurilor va continua până când vor fi dezvăluite toate formele de abuz.

Este important de reținut că abuzul este strâns legat de putere. Fie că este subtil, fie că este fățiș, abuzul este legat de modul în care o persoană își exercită forța și controlul asupra alteia. Și atunci de ce este atât de greu să preiei controlul asupra celui care abuzează?

Gândește-te care dintre următoarele situații te menține într-o relație toxică:

• Sindromul broaștei fierte. Dacă arunci o broască într-un vas cu apă care fierbe va sări imediat afară. Dar dacă pui o broască într-un vas cu apă rece pe care o aduci încet-încet la temperatura de fierbere, broasca nu va sesiza creșterea temperaturii apei și în cele din urmă va muri. La fel se întâmplă și într-o relație. Poate începe bine, dar devine toxică cu trecerea timpului, iar tu nici nu realizezi cât de toxică este în realitate, căci intensitatea abuzului crește gradual.

• Compulsia la repetiție. Sigmund Freud spunea că oamenii au tendința de a repeta experiențele anterioare deoarece le sunt cunoscute și familiare. Dacă ai crescut într-o familie în care abuzul era ceva obișnuit, s-ar putea să privești asta ca pe ceva normal, că așa este viața. De fapt, nu poți concepe că există și un alt mod de a trăi pentru că nu ai avut parte de o relație sănătoasă. Sau poate ai fost într-o relație sănătoasă și nu te-ai simțit confortabil, așa că te-ai întors la una mai puțin sănătoasă. O tânără mi-a spus odată: „Mie chiar îmi plac băieții răi".

• Respect față de funcțiile înalte. Mulți dintre noi am crescut învățând că trebuie să îi respectăm pe cei cu funcții importante. În mare parte, acest lucru i-a ajutat pe preoții catolici să ascundă abuzurile sexuale decenii întregi. Ocupau poziții importante, iar fetelor și băieților le era teamă să vorbească. La fel se întâmplă și cu părinții care își abuzează verbal copiii, șefii care îi abuzează pe subalterni și profesorii care îi abuzează pe elevi. Atunci când puterea nu este egală, condițiile devin prielnice pentru apariția unui abuz.

• Dilema costurilor ascunse. Să presupunem că ți-ai cumpărat o mașină la mâna a doua. La scurt timp ai nevoie de anvelope noi, așa că ți le cumperi. Apoi se strică butonul de contact și trebuie să-l înlocuiești. După un timp, radiatorul începe să curgă și trebuie să mergi la service. Începi să te întrebi dacă e cazul să mai păstrezi mașina, dar ai cheltuit atâția bani încât nu știi ce să faci. Același lucru se întâmplă și într-o relație. Investești timp și sentimente în acea relație și eziți să renunți la ea chiar dacă știi că te va consuma, cel puțin din punct de vedere emoțional.

• Mesajele sociale. În cărțile mele din seria Nice Girls [Fetele cuminți] vorbesc despre ce înseamnă să crești ca femeie. Ca fată primești altfel de mesaje față de frații tăi. Fie că vin din partea familiei, din mediul religios, din media sau de la profesori, îți sugerează că trebuie să fii cu orice preț drăguță. Altfel nimeni nu te va plăcea. Există un sâmbure de adevăr în toate acestea. Mesajul predominant nu mai este „Trebuie să stai în banca ta, ci mai degrabă „Poți să devii orice vrei, dar trebuie să te comporți la fel ca fetița cuminte pe care o știm din copilărie. Femeile ar trebui să învețe că opusul lui „drăguț nu este „urât. Opusul lui a fi drăguț înseamnă să ai un cuvânt de spus ca să te poți apăra pe tine și pe cei la care ții.

Indiferent ce anume te face să rămâi într-o relație toxică și plină de abuzuri, nu uita că doar tu ai puterea să schimbi situația. E o prostie să crezi că o vei putea schimba pe cealaltă persoană. Atunci când în mod repetat vorbești despre nevoile și dorințele tale și nimic nu se schimbă, este momentul să te gândești ce pași ar trebui să faci pentru a avea viața pe care ți-o dorești și pe care o meriți. Faptul că ai în mână această carte este un început minunat. Dacă o vei citi din scoarță în scoarță, vei observa că îți va oferi toate mijloacele necesare pentru a-ți crea un viitor frumos și plin de realizări. Ajutorul pe care ți-l vor oferi omenii în care ai încredere și care pun la suflet nevoile tale te va ajuta de-a lungul acestui drum. Nici Avory, nici eu nu spunem că va fi ușor.

Dar nu uita, o călătorie lungă începe cu primul pas.

dr. Lois P. Frankel

Lois P. Frankel este autoarea cărților din seria Nice Girls: Nice Girls Don’t Get the Corner Office, Nice Girls Don’t Get Rich și Nice Girls Just Don’t Get It (coautoare: Carol Frohlinger).

Prefață

Ea putea spune cu toată sinceritatea că nu s-a gândit niciodată că era vorba de abuz, dar nu-și putea imagina motivul pentru care se simțea atât de rău. Știa că de foarte mult timp era nefericită în relația pe care o avea, dar încă mai credea că, una peste alta, el era băiatul bun care se pretindea a fi. Era conștientă că partenerul ei avea uneori un comportament pe care nu îl înțelegea și că foarte multe lucruri nu se legau. Cu toate acestea, nu a considerat niciodată că are o relație în care este abuzată… era ceva ce li se întâmpla altor femei, nu ei. Atunci când a rupt relația, furia ei s-a dezlănțuit și s-a văzut obligată să se confrunte cu ce a zăcut sub aparențe în tot acel timp. Și-a dat seama în ce măsură a fost hărțuită, manipulată și controlată.

Ieșind în cele din urmă din acea zonă neclară, a putut să vadă totul clar pentru prima oară. S-a simțit mulțumită și puternică pe măsură ce a început să recunoască în tiparele lui de comportament trăsăturile unui agresor și când a înțeles că nu ea era vinovată pentru reacțiile lui. În același timp, a fost șocată câte a putut îndura fără să-și da seama la momentul respectiv. S-a simțit vulnerabilă și înspăimântată multă vreme până a depășit trauma pe care o trăise. Însă teama a revenit, iar neliniștea pe care o simțea era permanent la cote înalte. Procesul de refacere a durat mult, dar încet-încet a reușit să se vindece în urma traumei și starea de neliniște nu a mai apărut atât de ușor și atât de des.

Totuși, și-a dat seama că aspectul acesta era doar o parte a problemei. Încrederea îi era spulberată, nu mai avea nici un punct de vedere și își pierduse de mult percepția asupra propriei identități. Starea de sănătate i se deteriora și avea simptome de natură fizică, începând cu alergii la diverse alimente și dureri de cap până la palpitații și insomnii. Stresul provocat de relația în care partenerul o controla și-a pus amprenta asupra stării ei fizice, dar și mentale. Se neglijase încercând să mențină armonia în această relație, iar când i-a pus capăt s-a simțit pustiită. Personalitatea ei dispăruse, iar entuziasmul îi pierise de mult. Se simțea de parcă toată ființa ei intrase în pământ.

I-a luat ceva timp să depășească sentimentele confuze. Se învinovățea pentru că pusese capăt relației. Deși știa că trebuia să plece, încă îi era greu să-l vadă pe fostul partener cum suferă. Încă îi părea rău de el și nu-i venea să-l socotească răspunzător pentru faptele lui, găsindu-i scuze pentru comportamentul avut. În plus, nici ea nu fusese „perfectă" în această relație când, împinsă dincolo de limite, se comportase de multe ori în moduri pe care nici ea nu le-ar fi conceput. Au existat momente când și-a compromis integritatea pentru a păstra liniștea în relație și drept urmare se simțea vinovată și avea remușcări. Mult timp i-au revenit în memorie greșelile pe care le făcuse, învinovățindu-se că nu a avut puterea să facă lucrurile așa cum îi dicta personalitatea ei. Nu o deranja să-și recunoască greșelile; problema ei era că nu știa cum să treacă peste ele.

Chinul și disperarea pe care le-a încercat în această perioadă au fost câteodată aproape insuportabile. Își crea propriul infern retrăind momente din trecut și își dorea să fi reacționat diferit. Se simțea copleșită de gânduri negre care-i consumau mare parte din energia ei emoțională. E puțin spus că se simțea groaznic.

Acesta a fost momentul în care a decis să nu lase expe­riența trăită să-i decidă soarta. A început să se redescopere, să se ocupe de propriile interese fără a se teme de consecințe și a dat mai multă atenție felului în care-și consumă energia. Deoarece era atât de dificil să devină un om încrezător, pentru început s-a concentrat asupra mijloacelor pe care le avea la dispoziție pentru a se proteja de anumite tipuri de oameni și situații. S-a izolat de lume până în momentul în care s-a simțit destul de puternică pentru a ieși din zona sa de confort și de singurătate. Și-a urmat propriile interese fără a se lăsa tulburată, s-a concentrat pe relațiile care o făceau să se simtă bine și, treptat, a căpătat putere. S-a simțit din nou încrezătoare. Pentru prima dată a înțeles cu adevărat ce vor să spună toți experții atunci când vorbesc despre autocompătimire. A fost capabilă să se absolve de toate lucrurile pe care nu le-a știut sau pe care ar fi vrut să le facă altfel. Și-a putut ierta că nu a fost altfel: puternică și încrezătoare, sigură pe ea și fără a se scuza tot timpul. În loc să se critice prea aspru pentru că a fost slabă și permisivă, înțelegătoare și amabilă cu ceilalți, a început să folosească aceste calități în interesul ei; a învățat că însușirile respective sunt esențiale pentru a se proteja pe ea însăși și pentru a alege mai bine oamenii cu care să le împărtășească.

Acum poate spune cu mâna pe inimă că trăiește așa cum îi place. Asta nu înseamnă că nu se confruntă cu frământări și necazuri, dar știe că este singura responsabilă pentru cum trăiește. Ea știe că nimeni altcineva nu-i poate lua ce-i al ei; totul îi aparține. Știe care este riscul de a lăsa de la ea tot timpul, așa că ea însăși și nevoile ei sunt acum prioritare. Dacă nu-i place ceva, schimbă. Dacă ține la cineva, îl acceptă cu tot dragul. Dacă îi place un lucru, profită cât poate. În viața ei sunt oameni pe care-i iubește și care o iubesc cu adevărat. Se simte respectată și prețuită în relațiile pe care le are și în alte aspecte ale vieții ei.

Eu sunt această femeie.

Povestea mea nu este cu nimic diferită față de povestea altor mii de femei. Ani de zile am lucrat cu femei care trăiesc în relații agresive și manipulatoare sau se refac după astfel de relații. Atât sunt de subtile abuzurile la care sunt supuse, încât majoritatea clientelor mele nu realizează de ce sunt nefericite în relațiile lor. Abuzarea fățișă este sporadică și presărată cu interacțiuni pozitive în care se simt bine alături de partenerii lor, ceea ce le face și mai confuze.

Am scris această carte pentru că am vrut să fac auzite vocile nenumăratelor femei cu care m-am întâlnit. Ele sunt un eșantion reprezentativ al altor mii de femei care trăiesc aceeași poveste sfâșietoare. Dacă și o singură persoană rezonează cu ceea ce am scris în paginile acestei cărți și o determină să abandoneze o relație în care este abuzată și să se vindece de această traumă, atunci această carte și-a atins scopul.

De asemenea, doresc ca tinerele să știe la ce să fie atente, pentru că este foarte ușor să intri într-o relație în care partenerul te abuzează fără să-ți dai seama. Unele tipare de comportament pot fi identificate ușor și repede, dar altele rămân ascunse ani întregi până în momentul în care cel care abuzează este convins de loialitatea ta și că nu vei părăsi relația. Atunci va fi mai greu să te eliberezi, iar suferința emoțională va fi mult mai mare, ceea ce face și mai necesară învățarea felului în care te poți vindeca.

Se discută foarte puțin despre impactul manipulării și al controlului într-o relație în cazurile în care nu există abuzuri fizice sau verbale, care pot fi recunoscute mai ușor. Este important să învățăm care sunt aceste tipare comportamentale, astfel încât să le putem învăța pe fiicele noastre cum să prevină abuzul din viața lor. Îi putem învăța pe ceilalți doar ceea ce știm deja.

S-au scris multe cărți despre abuzul fizic, abuzul sexual, abuzul emoțional și abuzul verbal. Din fericire, există multe concluzii și informații adunate în urma activităților deja desfășurate în acest domeniu. Din păcate însă, majoritatea femeilor prinse în relații distructive din punct de vedere psihic nu-și dau seama că se află într-un proces continuu de abuzare, așadar nu știu să apeleze la sursele de informare care le stau la dispoziție. Obiectivul meu este de a soluționa această problemă, astfel încât femeile care nu știu de ce sunt nefericite în relațiile lor să identifice corect tiparele care le fac să se simtă așa, permi­țându-le să obțină ajutorul de care au nevoie.

Este mai greu să identifici tendința spre agresivitate și control a partenerului atunci când ești implicată în relația respectivă. Experiența unei relații în care există abuz este traumatizantă, iar consecințele ei sunt greu de înlăturat. Sper că această carte îți va pune la dispoziție repere palpabile, care să te ghideze prin apele întunecate ale unor astfel de relații și să te ajute să ieși din ele cu o percepție nouă asupra propriei personalități și a propriei valori.

1. Identificarea abuzului

Nu este violent, nu m-ar lovi niciodată.

Prea multe femei abuzate

Ce este abuzul?

Abuzul este un tratament necorespunzător sau o maltratare. Manifestările oricărui tip de abuz sunt asemănătoare. Atunci când folosesc termenul abuz mă refer la toate tipurile de abuz: verbal, emoțional, sexual și fizic. Nu am întâlnit nici o relație în care să existe abuzuri fizice fără abuzuri verbale și emoționale.

Vreau să fie clar încă de la început: abuzurile se întâmplă în orice tip de relație. Abuzul include orice comportament sau atitudine menită să intimideze, să terorizeze, să manipuleze, să izoleze, să rănească, să umilească, să învinovă­țească, să jignească sau să lezeze pe cineva. În plus, nu există un profil anume al celui care abuzează. Abuzul se regăsește la toate rasele, etniile, categoriile de vârstă, religiile, în toate domeniile socioeconomice și în toate categoriile familiale.¹ Abuzul nu este o chestiune foarte clară și deseori relațiile care nu decurg bine sunt derutante. Abuzul poate avea diverse forme și poate apărea între părinte și copil, între frați sau între prieteni. Este foarte important ca oamenii să știe care este comportamentul acceptabil și care nu.

Aș vrea să subliniez că această carte nu este doar pentru femeile aflate în relații dominate de abuzuri fizice. Nu te lăsa păcălită de cuvântul „abuz gândindu-te că nu ți se aplică atât timp cât nu ai fost bătută. Abuzurile sunt foarte complexe și nu sunt întotdeauna ușor de definit. Dacă te simți mai confortabil și poți digera mai ușor informațiile, înlocuiește expresia „cel care abuzează cu „bătăuș și cuvântul „abuz cu „maltratare".

În mare parte, o relație abuzivă se manifestă între izbucnirile fățișe de abuz. Putem înțelege esența unei relații și diferența de putere dintre abuzator și partenerul său atunci când observăm trăsăturile clasice subtile ale unui abuzator. Aud destul de des femei spunând că abuzul emoțional este mai rău decât cel fizic și, deși pare greu de crezut, aceasta este situația celor mai multe dintre ele. Jocurile psihologice, abilitatea de a răstălmăci lucrurile, lipsa de responsabilitate sau de asumare, înjosirea și tacticile permanente de atragere/respingere le fac pe femei să se simtă derutate, rănite, supărate, jenate și pline de regrete. De multe ori, aceste sentimente dăinuie chiar și după ce relația cu cel care abuzează s-a încheiat și de aceea am ținut atât de mult să vorbesc despre procesul de vindecare după încheierea unei relații abuzive.

Având în vedere scopul acestei cărți și pentru a ușura parcurgerea textului, voi folosi sintagma „persoană care abuzează pentru cel sau cea care își exercită puterea pentru a controla și înjosi și termenul „tu pentru persoana obligată să suporte un astfel de comportament. De asemenea, voi folosi cuvântul „el pentru persoana care abuzează și cuvântul „ea pentru