Everand Logo

Welcome to Everand!

  • Discover millions of ebooks, audiobooks, and so much more with a free trial

    Only $11.99/month after trial. Cancel anytime.

    Capitan Mavromati
    Capitan Mavromati
    Capitan Mavromati
    Ebook89 pages1 hour

    Capitan Mavromati

    By Panait Istrati

    5/5

    ()

    Read preview

    About this ebook

    În colecția Lecturi școlare se regăsesc cele mai importante opere din literatura română și universală, selectate în conformitate cu cerințele programei școlare de limba și literatura română.
    Astfel, elevii vor avea la îndemână, în formă integrală, creațiile cele mai cunoscute și mai îndrăgite ale scriitorilor clasici și moderni, însoțite de o scurtă prezentare a vieții și a operei autorului.

    LanguageRomână
    PublisherGrup Editorial Litera
    Release dateJul 7, 2020
    ISBN9786063361869
    Capitan Mavromati

    Related to Capitan Mavromati

    Related ebooks

    Children's Biography & Autobiography For You

    View More
    View More

    Related podcast episodes

    Related categories

    Reviews for Capitan Mavromati

    5/5

    1 rating0 reviews

    What did you think?

    Tap to rate

    Review must be at least 10 words

      Book preview

      Capitan Mavromati - Panait Istrati

      Tabel cronologic

      1884 – Pe 10/22 august, Panait Istrati se naşte la Brăila, fiind al doilea copil nelegitim al Joiţei Istrate, spălătoreasă cu ziua, şi al negustorului grec Georgios Valsamis. Tatăl său moare pe când avea nouă luni. Copilăria şi-o petrece la Baldovineşti, la bunica Nedelea, pe lângă unchii Anghel şi Dumitru – ce devin mai apoi personaje în scrierile sale.

      1891–1896 – Urmează clasele primare la Brăila. Face șase ani (doi a trebuit să-i repete). Din fericire, reînscriindu-se, a treia oară în clasa întâi, l-a întâlnit pe excelentul pedagog – profesorul Moisescu ce reușește: „cu vorbe calde, să-l ducă „până la capăt.

      1897 – Intră la stăpân: băiat de prăvălie la kir Leonida şi kir Nikola și mai apoi ucenic în diferite meserii: la Atelierele Docurilor, Pescăriile Statului şi Fabrica de Frânghii.

      1904 – Devine agent la Biroul de Plasare a Muncitorilor şi Şomerilor de la Bucureşti. Schimbă mai multe slujbe: fecior în casă, valet, zugrav, servitor la un spital, descarcă vagoane în portul Giurgiu.

      1905 – 1911 Participă la diferite manifestaţii socialiste și militează pentru drepturile muncitorilor. Începe colaborarea cu România muncitoare, care-i publică primul articol: Regina Hotel, apoi cu Adevărul și Viaţa socială. Debutează în presa de mare tiraj cu ancheta Lipitorile porturilor. Cum sunt exploatați muncitorii in portul Brăila în ziarul Dimineața.

      Cutreieră Egiptul, Siria, Libanul, Pireu, Napoli, Jaffa. Îşi câştigă traiul ca zugrav, om-sandviş, actor figurant.

      1913 – Continuă să publice articole și schițe în presa românească. La recomandarea lui Alecu Constantinescu, este trimis la Paris, unde îl cunoaşte pe Gheorghe Ionescu – cizmar român stabilit în Franţa, devenit patronul unui atelier-magazin de încălţăminte de lux; acesta îi va sponsoriza activitatea literară.

      1916–1920 – Imediat după intrarea ţării în război părăseşte România și ajunge la Leysin, Elveţia; învaţă franceza singur, lucrează ca zugrav, servitor, muncește la terasamente, la uzina de muniţii Piccard-Pictet (Geneva) și ca tractorist în Valois. Se luptă cu tuberculoza și mizeria, copleșit de datorii. Este internat La sanatoriul Sylvana-sur-Lausanne, unde se familiarizează cu opera lui Romain Rolland la recomandarea lui Josué Jehouda.

      1921 – Încearcă să se sinucidă în Nisa, dar este salvat. În buzunarul lui este găsită o scrisoare pe care o expediase în 1919 lui Romain Rolland, ce-i fusese returnată de serviciile poştale. Prin intermediul poliţiei, aceasta ajunge la Rolland. Începe o voluminoasă corespondenţă între cei doi iar Rolland îl încurajează să scrie.

      1922–1923 – Sprijinit financiar de Gheorghe Ionescu, se retrage la Hautilsur-Triel, unde termină primul său manuscris, cuprinzând: Unchiul Anghel, Sotir, Kir Nicola, Mihail. Este invitat la Villeneuvet, unde-l întâlneşte pentru prima oară pe Romain Rolland. După întoarcerea la Paris, așterne pe hârtie Chira Chiralina, care-l entuziasmează pe Rolland într-atât, încât i-o publică cu prefaţa Un Gorki balkanique – semnată chiar de el. Publică de asemenea povestirile Codine şi Acceptation în revista Europe.

      1922–1926 şi 1931–1935 Apar în franceză povestirile organizate în cicluri, cuprinzând istorisirile, copilăria, adolescenţa şi viaţa lui Adrian Zografi – ciclul I: Kyra Kyralina, Oncle Anghel (1924), Les haidoucs (1925–1926); ciclul II: Codine (1925); ciclul III: Mikhail (1927); ciclul IV: La maison Thüringer (1933); Le bureau de placement (1933) şi Méditerranée (1934-1935). Colaborează la Adevărul literar şi artistic, cu povestirile Pescuitorul de bureţi, scrisă în limba română şi Sotir. Publică articole în Clarté şi Europe. Revine în ţară, unde debutează în limba română la Editura Renaşterea, cu Trecut şi viitor. Pagini autobiografice şi cu povestirea Moş Anghel. Colaborează la volumul omagial Liber Amicorum Romain Rolland, cu evocarea Les trois phases de mon Romain Rolland. Întors la Nisa, scrie povestirea Domnitza de Snagov. La Nouvelle Revue Française și publică povestirea Une nuit dans les marais.

      1927 – Scrie povestirile Bakar şi Immortalité şi finalizează Mikhail. Ca vicepreşedinte al Asociaţiei Les Amis de l’U.R.S.S., participă, la Moscova, la aniversarea Revoluţiei din 1917. Notele de călătorie apar în L’Humanité.

      1929 – Pleacă din Rusia la Paris, unde pregăteşte antologia în trei volume Vers l’autre flamme. Après seize mois en U.R.S.S., în care denunţă abuzurile regimului sovietic. Antologia este semnată de Panait Istrati, incluzând însă și texte ale scriitorilor ruşi disidenţi: Boris Suvarin și Victor Serge. Urmează o campanie de presă violentă a intelectualilor Partidului Comunist Francez împotriva sa. Începe ciclul Les Chercheurs de la foi: Dans les docks de Brăila (nefinalizat). Trimis de revista Europe la procesul minerilor, urmare a grevei de la Lupeni, publică opt reportaje în Lupta.

      1930–1931 – Se întoarce în România. Tuberculoza i se agravează.

      1933–1934 – Publică la Paris, în Les Nouvelles littéraires, eseurile: L’homme qui n’adhère à rien, Lettre ouverte à François Mauriac, Adhérer ou ne pas adhérer şi Lettre à Romain Rolland. Apare în româneşte povestirea Casa Thuringen. În România colaborează cu România literară, Curentul, Familia şi Tribuna. În aprilie se întoarce la Bucureşti şi este ales membru în Société des Gens de Lettres de France. Apar povestirile Chira Chiralina şi Biroul de plasare, traduse de autor în română.

      1935 – Pe 16 aprilie, grav bolnav şi singur, se stinge din viaţă la Sanatoriul Filaret, fiind înmormântat la cimitirul Bellu din Bucureşti.

      Primii pași spre luptă

      I. La stăpân

      Împlinisem treisprezece ani, când, în cancelaria școalei no. 3 din Brăila, domnul director Moisescu, înmânând mamei certificatul meu de absolvire a patru clase primare, o întrebă:

      – Ce-ai de gând să faci cu băiatul? 

      – Apoi, ce să fac, domnule director: o să-l dau la stăpân, ori la v’un meșteșug, – răspunse mama, după un oftat adânc. 

      Rezemat cu spatele de fereastră, bunul domn Moisescu își chinui „cioculețul" cărunt, frământându-l între degete, se uită la mama, se uită la mine, privi în pământ, și zise, ca pentru sine însuși:

      – Păcat... 

      Iar după o pauză:

      –... N-ai putea să-l dai la liceu? 

      – Nu, domnule director...; îs femeie sărmană... o biată spălătoreasă, văduvă! 

      – Păcat... 

      Mi-aduc bine aminte că nu vedeam nici un fel de „păcat"; dimpotrivă: mă simțeam ușurat. Ba chiar căinam pe foștii mei camarazi cari, mai

      Enjoying the preview?
      Page 1 of 1