Somn Sănătos Pentru Un Copil Fericit

Marc Weissbluth, medic pediatru cu o carieră de treizeci de ani, este şi un cercetător de frunte în domeniul somnului la copii. În 1985 a fondat Centrul pentru Tulburări de Somn din cadrul Children’s Memorial Hospital, Chicago, și a fost profesor de Pediatrie clinică la Școala de Medicină a Universității Northwestern. Dr. Weissbluth a descoperit că somnul influențează temperamentul şi că problemele de somn au legătură cu colicile infantile. Studiul de referinţă realizat de acesta, pe durata a şapte ani, privind somnurile diurne a accentuat importanţa odihnei din timpul zilei. A scris capitole despre problemele de somn în cadrul manualelor pentru medici pediatri, a susţinut numeroase prelegeri pentru grupuri de părinţi şi a fost invitat la emisiunea The Oprah Winfrey Show. De același autor: Sleep Consult (2012), Healthy Sleep Habits, Happy Twins (2009), Your Fussy Baby (2003), Crybabies (1984).

Healthy Sleep Habits, Happy Child

A step-by-step programme for a good night’s sleep

Dr. Marc Weissbluth

Copyright © 1987, 1999, 2003, 2015 Marc Weissbluth, Trustee, Marc Weissbluth Revocable Trust

Copyright prefață © 2003, 2015 Cindy Crawford

Mulțumiri următorilor pentru permisiunea de a republica textele:

Asociația Psihologilor Americani: un articol de Carl D. Williams intitulat „Case Report: The Elimination of Tantrum Behaviour by Extinction Procedures", apărut în Journal of Abnormal and Social Psychology, 1959. Copyright © 1959 American Psychological Association.

Republicat cu permisiunea editorului și a autorului.

Dr. Karen Pierce: Capitolul 12, intitulat „Părinți competenți, copil competent" de dr. Karen Pierce. Copyright © 1999 Karen Pierce, MD.

Republicat cu permisiunea autoarei. Toate drepturile rezervate.

Editura Litera

O.P. 53; C.P. 212, sector 4, București, România

tel. 021 319 6390; 031 425 1619; 0752 548 372

e-mail: comenzi@litera.ro

Ne puteți vizita pe

www.litera.ro

Somn sănătos pentru un copil fericit

Program pas cu pas pentru un somn care durează toată noaptea

Dr. Marc Weissbluth

Copyright © 2017 Grup Media Litera

pentru versiunea în limba română

Toate drepturile rezervate

Traducere din limba engleză: Bianca Paulevici/Graal Soft

Editor: Vidrașcu și fiii

Redactori: Camelia Bădașcu, Carmen Ștefania Neacșu

Copertă: Flori Zahiu

Tehnoredactare și prepress: Ana Vârtosu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

Weissbluth, Marc

Somn sănătos pentru un copil fericit. Program pas cu pas pentru un somn care durează toată noaptea/ Dr. Marc Weissbluth,

trad. Bianca Paulevici – București: Litera 2017

I. Weissbluth, Marc

II. Paulevici, Bianca (trad.)

ISBN 978-606-33-1698-2

ISBN EPUB 978-606-33-6434-1

821.133.1-31=135.1

Această carte îi este dedicată

Lindei Weissbluth

Prefaţă

O prietenă mi-a recomandat această carte când primul meu copil, Presley, avea șapte luni. Încă alăptam, dar mă pregăteam să încetez și cu siguranţă voiam să renunţ la mesele de la ora patru dimineaţa. De asemenea, îi permisesem lui Presley să își formeze obiceiul de a dormi doar pe cineva. Era un lucru grozav când aveam nevoie de o scuză ca să trag eu însămi un pui de somn, dar nu prea convenabil în zilele aglomerate.

Am citit cartea pe nerăsuflate în doar câteva ore și am pus în practică numaidecât principiile descrise în ea – cu rezultate imediate. Mi-a plăcut în mod special modul în care dr. Weissbluth m-a învăţat să fiu atentă când copilul dă semne că i-ar fi somn și m-a încurajat să îl pun la culcare înainte să fie prea obosit. Mi-a prins, de asemenea, foarte bine și felul în care dr. Weissbluth a explicat că somnul este una dintre nevoile de bază ale unui copil. Când îi este foame, îi oferim hrană sănătoasă. La fel, trebuie să îi asigurăm un somn sănătos când este obosit – chiar dacă el nu își dă seama că are nevoie de somn sau crede că nu vrea să doarmă (așa cum copiii mei nu vor, de obicei, să mănânce legume!).

În calitate de corespondent al emisiunii Good Morning America, l-am putut contacta și intervieva pe dr. Weissbluth pentru seria televizată Baby’s First Year [Primul an din viaţa bebelușului]. Mă simt nespus de norocoasă că pot apela la dr. Weissbluth (da, există și unele avantaje!). El a devenit un sfătuitor de încredere, nu doar în ceea ce privește somnul, ci și referitor la folosirea oliţei și la disciplină în general.

Îi mulţumesc dr. Weissbluth pentru că îmi este mentor și prieten. Aș vrea să pot spune despre copiii mei că nu se trezesc niciodată noaptea sau că se culcă mereu fără să opună rezistenţă. Avem și noi momentele noastre bune și momente mai puțin bune, dar așa se întâmplă când ești părinte. Însă am un program de somn pe care încercăm mereu să-l respectăm când ne întoarcem dintr-o călătorie sau după o perioadă în care rutina noastră a suferit unele schimbări. Chiar ajută să ai un astfel de program și să știi că funcţionează – mai ales când tu ești cel cu privirea înceţoșată la ora 2 dimineaţa. Îmi place foarte mult filosofia doctorului Weissbluth conform căreia cel mai important lucru pe care îl poţi avea este o familie bine odihnită. Și, din fericire, mulţumită cărţii Somn sănătos pentru un copil fericit, în majoritatea zilelor (și a nopţilor) chiar așa stau lucrurile!

Cindy Crawford

Cum să folosiţi această carte

Dacă sunteți însărcinată, este important ca ambii părinţi, nu doar viitoarea mămică, să citească Introducerea și capitolele 1, 2, 4 și 5. Încercaţi să le citiţi înainte de nașterea celui mic, întrucât, indiferent cât de obosită vă simțiți acum, veţi fi și mai extenuată după venirea copilului pe lume. Va fi cel puţin dificil să încercaţi să citiţi ceva atunci. Parcurgând aceste capitole veţi înţelege de ce este important un somn sănătos, cum să satisfaceţi nevoia de somn a copilului dumneavoastră, cum să vă descurcaţi în momentele de agitaţie sau când cel mic plânge seara și cum să preveniţi problemele de somn.

Dacă aţi născut deja, probabil că sunteţi extenuată, vă simţiţi puţin pierdută sau ambele. La scurt timp după naștere, s-ar putea să suferiţi de așa-numitul „baby brain"* și să nu vă puteţi concentra sau să nu puteți concepe un plan de acţiune, pentru că sunteţi obosită. Iar dacă alăptaţi, se poate să vă simţiţi fizic secătuită de puteri. Este absolut necesar ca soţii, care nu suferă niciodată de „baby brain, să citească fragmente din această carte și să-și ajute soţiile. În primul rând, chiar dacă bebelușul dumneavoastră nu a fost foarte agitat sau nu a plâns mult seara, vă rog să citiţi Capitolul 4, întrucât toţi bebelușii sunt agitaţi într-o oarecare măsură. Apoi treceţi la problemele de somn discutate în Capitolul 3; citiţi mai întâi despre problemă, apoi descoperiți „Planul de acţiune pentru părinţi extenuaţi. În cele din urmă, citiţi „Planul de acţiune pentru părinţi extenuaţi" din capitolul anterior și din cel posterior capitolului corespunzător vârstei copilului dumneavoastră, întrucât vârsta cronologică este doar un îndrumător în linii mari atât în ceea ce privește problemele de somn, cât și soluţiile acestora. Dacă copilul dumneavoastră sforăie sau respiră pe gură în timpul somnului ori are pielea foarte uscată și senzaţia de mâncărime, citiţi secţiunile corespunzătoare din capitolele 10 sau 11.

În traducere aproximativă, „creierul de după naștere al mămicii". (n.tr.)

Introducere

De ce nu doarme copilul meu mai bine? De unde are atâta energie? Chiar nu pare să obosească vreodată; este mereu în mișcare, până pică lat. Eu sunt istovită și sunt convinsă că și el este extenuat. Nu a dormit niciodată bine, nici măcar când era bebeluș. Se trezea din oră în oră, în fiecare noapte. Să tragă un pui de somn? Nici vorbă de așa ceva. Da, mai aţipea, dar numai la mine în braţe sau în mașină. M-am gândit că e ceva normal, întrucât nici un bebeluș nu vrea să doarmă când se întâmplă atât de multe lucruri interesante în jurul lui. Oricum, nu voiam să îl aud plângând întruna când nu voia să doarmă. Dar acum are doi ani și m-am săturat să mă tot lupt cu el când e ora de culcare. Uneori, mi-aș dori să se potolească pur și simplu și să fie mai liniștit.

Vă sună cunoscut?

Toţi copiii sunt ca niște petarde uneori, atunci când lucrurile nu funcţionează cum vor ei. Dar de ce se aprind unii mult mai repede ca alţii?

Cartea Somn sănătos pentru un copil fericit va explica modul în care extenuarea cauzată de un somn neodihnitor îi face pe unii copii să pice laţi de oboseală mai frecvent sau să aibă izbucniri nervoase mai des ca alţii. Va explica și modul în care extenuarea cronică poate reduce capacitatea copilului dumneavoastră de a fi un elev strălucit la școală. Această carte vă va arăta cum puteţi încuraja, amplifica și menţine un comportament calm în cazul copilului, prin dezvoltarea unor obiceiuri sănătoase de somn.

Voi fi ghidul dumneavoastră într-o călătorie prin umbrele nopților copilului dumneavoastră și voi face lumină asupra celor mai frustrante probleme care îi pot perturba somnul. Prima parte a călătoriei acoperă un domeniu care s-ar putea să fie necunoscut chiar și celor mai experimentaţi dintre părinţi. Partea I, „Cum dorm copiii, vorbește despre somnul sănătos, tulburările de somn și mituri comune despre somn. De asemenea, acoperă și un domeniu încă neexplorat: efectele dăunătoare ale unui somn tulburat când toţi membrii familiei sunt extenuați. A doua parte a cărții, „Cum pot părinţii să își ajute copiii să dobândească obiceiuri de somn sănătoase, este un ghid specific vârstei pentru înţelegerea tiparelor de somn și soluţionarea problemelor de somn obișnuite în cazul copilului dumneavoastră. În cele din urmă, în Partea a III-a, vom explora „Alte tulburări de somn și îngrijorările aferente".

La sfârșitul călătoriei vă veţi putea îndruma copilul spre obiceiuri de somn sănătoase.

La ce mă refer când spun somn sănătos?

Știţi cum să dormiţi bine noaptea și să vă simţiţi odihniţi? Eu cred că știu. Dar uneori mă culc prea devreme, alteori prea târziu – și cică eu știu multe despre somn! Adevărul este că nimeni nu știe exact cum să programeze un somn bun, astfel încât să ne simţim mereu odihniţi. De fapt, când vine vorba de a înțelege mecanismul somnului, este ca și cum am fi încă în Evul Mediu. Interesant este că voluntarii adulţi din cadrul studiilor timpurii despre somn erau ţinuţi în peșteri adânci și întunecoase. S-a procedat astfel pentru a elimina indiciile referitoare la zi și noapte, iar cercetătorii să poată analiza modul în care somnul ne afectează corpul și sentimentele. Bineînţeles, cercetătorii folosesc acum laboratoare special proiectate și ceasuri aranjate să o ia înainte sau să rămână în urma timpului „real pentru a observa modul în care funcţionează ritmul nostru biologic sau „ceasul intern atunci când se elimină factorii temporali externi. De asemenea, s-au efectuat studii și în rândul celor care lucrează în ture și al piloţilor din cadrul forţelor aeriene, care traversează deseori zone cu fusuri orare diferite și suferă de sindromul decalajului orar, pentru a observa modul în care diferenţele de fus orar afectează tiparele de somn.

Dar obiceiurile de somn ale copiilor nu au fost studiate atât de în detaliu. Evident, este mult mai problematic dacă un echipaj de pe un bombardier care transportă arme nucleare nu este atent din pricina lipsei de somn sau a sindromului decalajului orar, decât dacă un copil are accese de plâns din cauză că este extenuat. S-ar putea însă să nu fiţi de acord cu această afirmaţie atunci când este vorba de copilul dumneavoastră!

În calitate de fondator al Centrului pentru tulburări de somn din cadrul „Children’s Memorial Hospital" din Chicago, am studiat atât cazuri de somn sănătos, cât și cazuri de somn neodihnitor. Am ajutat sute de familii să înţeleagă că obiceiurile de somn ale copiilor lor au legătură directă cu comportamentul lor și cu realizările lor școlare viitoare. În baza acestor cercetări, a experienței mele în pediatrie de mai bine de 30 de ani și a timpului petrecut alături de cei patru fii și cei doi nepoţi ai mei, am descoperit că există speranţă pentru părinţii cu privirea înceţoșată de somn. De fapt, atât dumneavoastră, cât și copilul puteţi beneficia de aceste cunoștinţe. Eu însumi am beneficiat de pe urma cercetărilor întreprinse în domeniul somnului: înainte credeam că somnul scurt este o pierdere de vreme. Voiam să petrec timp cu băieţii mei și aveam multe treburi de făcut prin casă. Rezultatul? Eram irascibil din pricina lipsei de somn. Acum cred că toţi cei din familia mea au de câștigat de pe urma faptului că eu mă bucur de un pui de somn.

Prevenirea și corectarea obiceiurilor de somn nesănătoase la sugari și copii mici sunt importante deoarece, dacă nu sunt îndreptate, vor persista. Nu se vor corecta în mod automat. Copiii nu depășesc singuri aceste probleme. Vestea bună este că efectele dăunătoare ale unui somn nesănătos sunt reversibile atunci când părinţii iau măsuri. Cu cât este copilul mai mic, cu atât veţi avea mai mult succes în tratarea efectelor dăunătoare ale somnului nesănătos.

Toţi părinţii pot preveni dezvoltarea tiparelor de somn nesănătoase. Dar trebuie să înceapă de timpuriu, să acorde atenţie ritmului de somn natural al bebelușului, care este mereu în schimbare, să își sincronizeze metoda de liniștire pentru somn cu momentul în care începe somnul propriu-zis. O sincronizare perfectă nu duce la plânsete. Cartea aceasta este gândită în așa fel încât să îi educe pe părinţi să obţină o sincronizare perfectă și să prevină problemele de somn ale copiilor lor. Dar pentru a ajunge la o sincronizare perfectă, trebuie exercițiu, așa că este posibil, mai ales dacă este primul dumneavoastră copil, să se ajungă la câteva plânsete atunci când cel mic este prea obosit.

Tratarea problemelor de somn este mai dificilă decât prevenirea lor, pentru simplul fapt că atât copilul, cât și părinţii sunt stresaţi pentru că sunt prea obosiţi. Copiii prea obosiţi sunt istoviţi, iar reacţia naturală a corpului este să lupte împotriva extenuării producând o substanţă chimică stimulantă. Această reacţie a fost importantă în vederea supravieţuirii, întrucât omul primitiv trebuia să fugă, să lupte sau să vâneze chiar și atunci când era prea obosit. Acest „al doilea curent de energie stimulatoare generează o stare hiperalertă sau hipervigilentă, care previne adormirea prea ușor sau somnul pe perioade lungi. De aceea copiii prea obosiţi par să fie „extrem de agitaţi, incapabili să adoarmă ușor sau să doarmă bine. Dar de ce plâng?

În primul rând, extenuarea în sine poate fi dureroasă. În al doilea rând, să schimbi obiceiuri bine stabilite este foarte deranjant. După primele luni de viaţă, copiii pot protesta împotriva modificărilor apărute în rutina lor prin plâns; ar prefera să se joace cu părinţii în loc să doarmă.

Nici un părinte nu vrea ca cel mic să plângă. Adevărul este că încurajarea obiceiurilor de somn sănătoase va preveni multe plânsete pe termen lung. Este posibil ca tratarea obiceiurilor de somn nesănătoase să sporească iniţial plânsul în jurul orelor de somn, dar ulterior îl va elimina complet. Unele metode nu vor implica deloc plânsete.

Cum poate avea un părinte încredere în informațiile citite prin cărţi, reviste sau pe internet? Când comparaţi sfaturile despre somn și plâns de la diferiţi autori, întrebaţi-vă pe ce anume își bazează aceștia sfaturile. În afară de faptul că lucrez în domeniul pediatriei din 1973, că desfășor și public studii și că predau despre probleme de somn la copii din 1981, mi-am ajutat soţia să îi crească pe cei patru fii ai noștri.

Aceste experienţe m-au făcut să ajung la concluzia că există o legătură între tiparele de somn, temperament și agitaţia sau plânsul la sugari. Iar la nou-născuți, aceste trăsături sunt preponderent determinate biologic. Alte studii au confirmat aceste observaţii, așa că sunt destul de încrezător în faptul că cei mici se nasc cu anumite predispoziţii sau tendinţe iniţiale aflate în corelație.

La fel cum știm de cât calciu are nevoie bebelușul pentru ca oasele să îi devină mai puternice, știm și cât de important este un somn sănătos pentru creierul lui aflat în dezvoltare. Deficienţa de calciu în timpul copilăriei dăunează dezvoltării oaselor, dar problemele de osteoporoză s-ar putea să își facă apariţia mult mai târziu în viaţa de adult. Deci, dacă copilul dumneavoastră are o dietă deficientă în calciu, problema este „ascunsă, deoarece nu există efecte dăunătoare vizibile imediat. În mod asemănător, lipsa de somn din timpul copilăriei ar putea afecta dezvoltarea neurologică; problemele rămân „ascunse și se vor vedea mai târziu. Cred că este posibil ca obiceiurile de somn nesănătoase să contribuie la problemele din timpul școlii, precum tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenţie (ADHD). Mai cred și că acei copii care suferă de oboseală cronică devin adulţi care vor suferi de oboseală cronică. Ei vor fi afectați în moduri pe care nu le putem măsura: rezistenţă redusă, abilitate redusă de a face față stresului, curiozitate redusă, empatie redusă. Mesajul pe care încerc să îl transmit este simplu: somnul este un modificator al dispoziţiei, comportamentului, performanțelor și personalităţii.

Unul dintre cercetătorii mondiali de renume din domeniul somnului, William C. Dement, mi-a fost profesor la Facultatea de Medicină a Universităţii Stanford din SUA, în 1967. El m-a învățat că există trei sfere biologice diferite: veghe, somn REM și somn non-REM. Chiar dacă toate cele trei interacţionează una cu alta, există probleme specifice care pot apărea în cadrul fiecăreia.

După spusele doctorului Dement, medicina tradiţională s-a concentrat doar pe prima sferă, starea de veghe. Ideea principală era că suntem fundamental diferiţi când dormim față de atunci când suntem treji. Ceasul nostru intern știe când ar trebui să fim adormiți și „setează" creierul, temperatura și nivelurile hormonale la modul de somn. În modul de somn, nu reacţionăm, gândim sau simţim ca atunci când suntem treji. Dacă nu mă credeţi, întrebaţi orice mamă cu bebeluș în vârstă de șase săptămâni cum e ea când stă trează noaptea să îl liniștească!

Au existat multe neînţelegeri în ceea ce privește „starea de insecuritate și „plânsul până la adormire, cauzate de neputința de a diferenţia între (1) importanţa de a dormi bine când ne aflăm într-o stare de somn biologic și (2) importanţa securității oferite de atașament atunci când ne aflăm într-o stare biologică de veghe. Este de înţeles, întrucât majoritatea psihologilor și a psihiatrilor pediatri nu au avut oportunitatea de a efectua cercetări sau de a fi instruiţi referitor la beneficiile unui somn sănătos. Aceștia nu înţeleg că creierul adormit diferă de cel treaz. Chiar și în zilele noastre, se predă foarte puţin despre somn: în Statele Unite ale Americii, asta înseamnă doar aproximativ cinci ore în timpul programului de instruire de trei ani pentru pediatri. Din nefericire, sfaturile „experte" din revistele sau cărţile populare reflectă deseori această lipsă de cunoștinţe.

Întrucât există o diferenţă fundamentală între creierul ador­mit și cel treaz, pot apărea diverse tipuri de probleme. Când creierul intră în sfera biologică a somnului, pot apărea probleme precum spaimele nocturne. Spaimele nocturne și alte probleme de somn pur și simplu nu apar când creierul e în stare de veghe.

În mod asemănător, suntem fundamental diferiţi când suntem treji.

Când copiii noștri sunt treji, ne facem griji în legătură cu probleme precum accese de furie, certuri, faptul că nu vor să împartă lucruri cu ceilalți sau nu vor să mănânce. De asemenea, uneori ne întrebăm: oare copiii noștri au parte de suficientă iubire? Oare sunt fericiţi? Oare simt securitatea atașamentului sau se simt nesiguri? Este foarte important modul în care interacţionăm cu copiii noștri atunci când îi hrănim, îi spălăm, îi îmbrăcăm și când ne jucăm cu ei.

Știm că procesul prin care copilul adoarme și rămâne adormit este un comportament învăţat și că acesta se învaţă în mod firesc, la fel ca mersul, dacă părinţii nu intervin. Dificultăţile în a învăţa să meargă au apărut când erau la modă premergătoarele, deoarece acestea interveneau în evoluţia naturală a mersului normal. Dificultăţile în a învăţa cum să doarmă apar atunci când părinţii nu respectă și nu protejează nevoia de somn firească, periodică a copilului. Prin exercițiu, toţi părinţii vor vedea că o sincronizare perfectă nu cauzează plânsete!

Părinţii trebuie să exerseze înainte să atingă perfecţiunea și trebuie să aibă răbdare. Din pricina lipsei lor de experienţă și a ritmului de somn schimbător al bebelușului, vor exista momente când cei doi nu se vor sincroniza, iar bebelușul va deveni extenuat. Atunci s-ar putea să se ajungă la plânsete. Această carte vă va ajuta să surprindeţi semnele că celui mic îi este somn înainte ca acesta să ajungă într-o stare de extenuare. Să îi faceţi pe copii să plângă nu este modalitatea potrivită prin care îi puteţi învăța să doarmă.

Nu este doar treaba mamelor să îi ajute pe bebeluși și pe copii să doarmă bine; și taţii joacă un rol important în formarea unui somn sănătos. În mod tradiţional, mamele au fost private de somn deoarece erau singure pe „tura de noapte". Erau de gardă zi și noapte, mai mult ca taţii, iar dacă apăreau probleme noaptea, ghiciţi cine trebuia să le rezolve? Când bebelușii nu dorm bine, cine este oare învinuit? Am încercat să îndrept această situaţie, discutând despre cât de important este – pentru binele copilului, al căsniciei și al familiei – ca tatăl să se implice în mod activ.

Citind cartea Somn sănătos pentru un copil fericit, veţi învăţa cum să preveniţi și să trataţi problemele de somn. Discuţia despre prevenţie include un plan detaliat pentru a hotărî dacă alăptarea sau patul familiei vor fi importante în încercarea dumneavoastră de a preveni problemele de somn. Discuţia despre tratament a fost extinsă astfel încât să includă o comparaţie între diverse strategii: extincţie (ignorare), extincţie treptată (plâns controlat, verificare și alinare), treziri programate, rutine de culcare, corecţia pe timp de zi a problemelor întâmpinate la culcare, relaxare și zgomot alb. De asemenea, la sfârșitul fiecărui capitol există planuri de acţiune pentru părinţi epuizaţi, care pot fi ușor puse în practică. Pe parcursul cărţii menţionez soţi, soţii, căsnicii sau probleme maritale doar din motive ce țin de ușurința exprimării, dar vreau să includ toate relaţiile dintre doi parteneri și pe cele părinte–copil.

Partea I

Cum dorm copiii

capitolul 1

De ce este somnul sănătos atât de important?

Sugarii și copiii aflaţi încă la o vârstă fragedă [pot fi] atacaţi de […] starea de veghe pe timpul nopţii.

Aulus Cornelius Celsus**

Lipsa de somn la copii și îngrijorarea cauzată de acest lucru sunt chestiuni foarte vechi.

Somnul sănătos pare un lucru simplu și firesc pentru nou-născuţi. Aceștia adorm și dorm fără pic de efort. Totuși, tiparele lor de somn se modifică și evoluează pe măsură ce creierul se maturizează în primele câteva săptămâni și luni de viaţă. Astfel de modificări pot duce la „confuzia zi/noapte" – perioade lungi de somn în timpul zilei și perioade lungi de veghe în timpul nopţii. Este un lucru deranjant, dar este doar o problemă de sincronizare. Nou-născutul adoarme și doarme fără dificultate. Totuși, după câteva săptămâni de viaţă, părinţii pot transforma ritmuri și tipare de somn naturale în obiceiuri de somn.

Mulţi părinţi sunt surprinși că obiceiurile de somn sănătoase nu se dezvoltă în mod automat. De fapt, părinţii pot și chiar ajută sau îngreunează dezvoltarea de obiceiuri de somn sănătoase. Bineînţeles, copiii vor adormi spontan când sunt epuizaţi – „picatul lat este o necesitate biologică! Dar este un lucru nesănătos, deoarece extenuarea (deseori identificată prin comportamentul „extrem de agitat care precedă momentul acela în care copilul pică lat de oboseală) afectează interacţiunile sociale normale și chiar și procesul de învăţare. Nu ar trebui să presupuneţi că este ceva „firesc" ca toţi copiii să devină morocănoși sau irascibili la sfârșitul zilei. Copiii bine odihniţi nu se comportă așa.

Înainte să apară electricitatea, radioul, televizorul, calculatoarele și naveta pe distanţe lungi pentru a ajunge la locul de muncă, copiii se culcau mai devreme decât o fac cei din ziua de astăzi. S-ar putea ca orele de culcare târzii care sunt astăzi atât de populare să fie la fel de „firești precum credinţa „firească depășită conform căreia bebelușii mai grași sunt mai sănătoși. Convingerile răspândite sau populare despre ce anume este firesc, normal sau sănătos nu sunt întotdeauna adevărate. În plus, când te gândești la creșterea copiilor, s-ar putea să pară ceva „natural să iei în considerare practici parentale folosite în culturi tradiţionale. Și anume, alăptarea frecventă zi și noapte și dormitul împreună cu cel mic, plimbatul lui într-un portbebe, ca să fii mereu aproape de copilul tău și să reacționezi. Astfel de lucruri nu sunt mereu practice pentru anumite familii și chiar și în cazul celor care aleg acest stil de viaţă „natural, pot interveni agitaţia extremă/plânsul/absența somnului sau factori „nenaturali".

Dr. Christian Guilleminault, care, împreună cu dr. William C. Dement, a fondat cea mai bună revistă din lume privind cercetările din domeniul somnului, m-a învăţat să iau în considerare cinci principii fundamentale când vine vorba despre înţelegerea somnului:

1. Creierul care doarme nu este un creier care se odihnește.

2. Creierul care doarme funcţionează diferit de creierul treaz.

3. Activitatea și munca creierului care doarme au un scop.

4. Procesul de adormire se învaţă.

5. Este necesar să îi oferim creierului aflat în curs de dezvoltare suficientă odihnă pentru a-și dezvolta capacitatea de concentrare.

Somnul menţine mintea alertă și calmă. Noaptea, în timpul fiecărui somn scurt se reîncarcă bateria creierului. Faptul de a dormi bine crește puterea minții așa cum ridicarea de greutăţi dezvoltă mușchi mai puternici, deoarece atunci când dormi bine, nivelul de atenţie sporește și îţi permite să fii relaxat fizic și alert mental în același timp. Atunci te afli în cea mai bună formă.

Așa cum vei descoperi pe măsură ce citești această carte, când copiii învaţă să doarmă bine, învaţă și să menţină o stare de veghe optimă. Noţiunea de stare de veghe optimă, sau vigilență optimă, este importantă, deoarece avem tendinţa să ne gândim într-o manieră simplistă la a fi treji sau adormiţi. Așa cum ciclul nostru de 24 de ore constă din mai multe stări decât cele numite diurne și nocturne, tot așa există gradaţii – pe care le numim zori și amurg – în cadrul somnului și al stării de veghe.

În timpul somnului, nivelurile variază de la somn profund la treziri parţiale; în timpul stării de veghe, nivelurile variază de la a fi treaz pe deplin la a fi ameţit.

Importanţa stării de veghe optime e cum nu se poate mai mare. Dacă copilul dumneavoastră nu doarme cât are nevoie, s-ar putea să pară fie somnoros, fie hiperalert. Dacă oricare dintre aceste stări persistă prea mult, rezultatele sunt aceleași: un copil cu o dispoziţie proastă și un comportament greu de controlat, și cu siguranţă un copil care nu este dispus să se bucure sau să profite din plin de multitudinea experienţelor de învăţare care i se oferă.

Ţinând cont de stilurile noastre de viaţă ocupate, cum să respectăm programele de somn din timpul zilei și orele regulate de culcare seara? Chiar este adevărat că îi pot face rău bebelușului meu dacă îi ofer dragoste în timpul nopţii, când plânge după mine? Cum pot fi sigură că somnul este într-adevăr atât de important? Sunt un părinte rău dacă copilul meu plânge? Dacă plânge noaptea, nu e din cauza unui sentiment de insecuritate? Sunt întrebări pe care mi le adresează numeroși părinţi. Ei îmi menţionează deseori că diverse articole sau cărţi pe care le-au citit par să sprijine idei diferite, așa că ajung la concluzia că, întrucât întreaga chestiune este „atât de controversată