Biblia de piatră

BIBLIA DE PIATRĂ

Bogdan Mateciuc

Cuprins

Introducere

Keops

Complexul piramidal

Istorie și descriere

Teorii ale construcției

Materiale

Pietrele de înveliș

Jaful

Interiorul piramidei

Camera Reginei

Marea Galerie

Marele Gol

Camera Regelui

Unități de măsură

Curiozități matematice

Curiozități geografice

Biblia de piatră

Culoarul Descendent – Căderea omului

Culoarul Ascendent – Epoca Legii

Viața firească și viața duhovnicească

Venirea Mântuitorului

Canalul de aer

Învierea lui Hristos

Lupta și cununa

Introducere

Pentru Egipt, piramidele cuprind în ele însăși istoria acestei țări milenare. Nu poți vorbi despre istoria Egiptului fără a pomeni piramidele. Fascinație, istorie, nostalgie, meditație, pe toate acestea le încearcă vizitatorul ajuns în fața piramidelor de pe platoul Gizeh, situat chiar lângă Cairo, capitala țării. Privești munții de piatră și te gândești cum oare i-au înălțat acei oameni, considerați primitivi de unii dintre semenii noștri, cum au ridicat și așezat unele peste altele milioane de blocuri de piatră având greutăți de zeci de tone. Privești în liniște Marea Piramidă a lui Keops și încerci să-ți imaginezi un furnicar de oameni, cu uneltele lor înapoiate, acum mai bine de patru mii de ani, desenând, calculând, cărând și tăind piatră, doar pentru a construi mormântul unui rege. Oare?

Istoria oficială ne învață că piramidele Egiptului au servit drept morminte pentru faraoni, oameni-zei conduși cu mare fast către lumea de dincolo, având la îndemână, în piramidă, numeroase lucruri de trebuință pentru călătoria dus și pentru viața de dincolo. Totuși, cea mai mare piramidă a Egiptului, piramida lui Keops, se deosebește de celelalte piramide nu numai prin dimensiuni, ci și prin faptul că ea nu a fost niciodată mormânt regal, ci a fost construită cu un alt scop.

Keops

Khufu, cunoscut grecilor antici dar și românilor sub numele de Keops, a fost al doilea faraon al dinastiei a patra, în prima jumătate a perioadei Vechiului Regat (secolul 26 î.Hr.). Domnia sa este slab documentată, însă un lucru care se știe despre el este acela că a ctitorit Marea Piramidă de la Gizeh.

Singurul chip al faraonului, complet conservat, este o figurină de fildeș înaltă de aproape 8 centimetri, găsită în 1903 într-un templu dintr-o perioadă ulterioară. Toate celelalte reliefuri și statui au fost găsite sparte, iar multe clădiri ale lui Keops sunt astăzi ruine. Tot ce știm despre el provine din inscripțiile din necropola sa de la Gizeh și din documente ulterioare.

Tatăl lui a fost Sneferu, care a domnit imediat înaintea lui, el însuși ctitor al trei piramide, însă mai mici și fără a avea propriu-zis forma unei piramide. Mama lui a fost Hetepheres, al cărei mormânt conținând numeroase bunuri de preț se află tot la Gizeh.

Keops a avut două soții: Meritites și Henutsen. Cea din urmă este menționată pe așa-numita Stelă Inventar. Se știe că faraonul a avut nouă fii și cinci fiice, dar și trei frați și o soră.

Majoritatea documentelor care îl menționează pe faraonul Keops au fost scrise de istoricii egipteni și greci antici. Necrologul lui este prezentat acolo într-un mod conflictual: în timp ce regele s-a bucurat de o apreciere de lungă durată în perioada Vechiului Regat și Noului Regat, istoricii antici Manetho, Diodor și Herodot au lăsat o descriere negativă a caracterului său. Datorită acestor documente, persistă o imagine incertă și critică a personalității lui Keops.

Istoricul egiptean Manetho, care a trăit în jurul anului 300 î.Hr., a încercat să realizeze o cronologie a regilor Egiptului. El îl numește pe Khufu „Sûphis și afirmă că a domnit 63 de ani. De asemenea, el menționează că acesta a construit Marea Piramidă și susține că contemporanul său Herodot spune că piramida a fost construită de un rege „Khéops. Evident, Manetho credea că „Khéops și „Sûphis sunt doi regi diferiți. Manetho mai spune că Khufu avea un dispreț față de zeii poporului și că a scris o carte sacră despre asta și că el, Manetho, ar fi primit acea carte în timpul călătoriei sale prin Egipt. Cronologia realizată de Manetho este contestată de unii egiptologi, întrucât acesta ar fi ignorat faptul că unii faraoni au domnit în asociere cu fiii lor sau că regiuni