Bucurați-vă de milioane de cărți electronice, cărți audio, reviste și multe altele

Doar $11.99/lună după perioada de probă. Anulați oricând.

Noi începuturi în Eclipse Bay. Seria Eclipse Bay

Noi începuturi în Eclipse Bay. Seria Eclipse Bay

Citiți previzualizarea

Noi începuturi în Eclipse Bay. Seria Eclipse Bay

evaluări:
4.5/5 (12 evaluări)
Lungime:
366 pagini
5 ore
Lansat:
12 nov. 2015
ISBN:
9786063302824
Format:
Carte

Descriere

Lucrurile au fost dintotdeauna complicate între membrii familiilor Harte și Madison. Conflictul care i-a transformat în dușmani durează de generații întregi. Deși se spune că nunta lui Hannah Harte cu Rafe Madison va îmbunătăți situația, la doar câteva luni după fericitul eveniment, sora ei, Lilian, și fratele lui, Gabe, nu sunt deloc de aceeași părere.

Directorul executiv Gabe Madison a insistat să devină clientul agenției de matrimoniale a lui Lillian Harte, pentru a-și găsi sufletul pereche. Dar Lilian ajunge rapid la capătul răbdării, după ce cinci întâlniri pe care i le aranjează lui Gabe se dovedesc a fi niște eșecuri răsunătoare. Dacă nu s-ar fi hotărât deja să-și închidă afacerea și să se mute acasă, în Eclipse Bay, pentru a se dedica pasiunii sale de a picta, Gabe ar fi făcut-o cu siguranță să se decidă rapid.

Când însă Lilian când se trezește cu el în pragul ușii, cerându-i să-și respecte contractul semnat, scânteile dintre ei se transformă brusc în atracție necontrolată. Încă o dată, Eclipse Bay va fi martorul unui spectacol fascinant – dintre un Madison încăpățânat și o irezistibilă reprezentantă a familiei Harte…

Lansat:
12 nov. 2015
ISBN:
9786063302824
Format:
Carte

Despre autor


Legat de Noi începuturi în Eclipse Bay. Seria Eclipse Bay

Citiți mai multe de la Amanda Quick

Cărți conex

Previzualizare carte

Noi începuturi în Eclipse Bay. Seria Eclipse Bay - Amanda Quick

capitolul 1

― Mă concediezi?

Gabe Madison se opri în mijlocul covorului. Chipul lui încrâncenat oglindea încleștarea dintre uluirea maximă și furie.

― Nu mă poți concedia. Sunt clientul tău. Tu nu concediezi clienți.

― Ba da.

Lillian Harte stătea foarte bățoasă în spatele biroului ei modern, cu mâinile împreunate ferm pe tăblia lucioasă, din sticlă. Se străduia să se agațe de ceea ce mai rămăsese din calmul ei.

― Am făcut restructurări în ultimele luni.

― Restructurările sunt pentru a scăpa de angajați, nu de clienți. Care e problema cu tine? Se presupune că te ocupi de o afacere cu matrimoniale.

Gabe făcu un gest larg cu mâna spre camera mobilată costisitor și către orizontul orașului Portland, Oregon, din fundal.

― Ai nevoie de clienți. Vrei clienți. Nu îi concediezi.

― Cu unii clienți ai parte mai mult de bătaie de cap decât de profit.

Se uită la ea cu ochii lui verzi, mijiți periculos.

― Iar eu sunt unul dintre ei, nu?

― Mă tem că da.

Lillian își descleștă mâinile de pe birou și se lăsă pe spate, pe scaun.

― Îmi pare rău că s-a întâmplat așa. Serios.

― O, da, se vede.

Gabe îi zâmbi cu răceală.

― A fost o greșeală, Gabe. Ți-am spus asta atunci când m-ai convins să te las să te înscrii la Aranjamente Private. Ți-am explicat că probabil nu se va sfârși bine. Dar n-ai acceptat refuzul.

Ceea ce nici nu era șocant, se gândi ea. Puteai pune un pariu câștigător pe faptul că aceasta fusese atitudinea prin care Gabe reușise să învingă destinul sălbatic al familiei Madison și să construiască Madison Commercial, o societate pe acțiuni foarte prosperă. Doar un Harte, cum era ea, putea aprecia pe deplin importanța realizării lui.

Doar un membru al familiei Harte știa cât de departe trebuise să meargă Gabe ca să depășească trei generații de potențial ratat în mod spectaculos pentru a reconstrui un imperiu.

Tatăl ei preciza adesea că Gabe avusese succes deoarece stăpânea arta autodisciplinei, ceea ce reprezenta o realizare rară pentru un Madison. Dar în puținele săptămâni în care el fusese client la Aranjamente Private, ea începuse să suspecteze că Gabe făcuse mai mult decât pur și simplu să învețe cum să-și țină sub control sângele renumit de fierbinte care îi curgea prin vene. Îl potolise cu o asemenea hotărâre, încât Lillian bănuia că el își înfrânsese totodată și foarte multe emoții perfect normale. Din câte își putea da seama, el nu își permitea să aibă sentimente puternice. Era convinsă că, pentru victoriile lui personale, bărbatul plătise un preț cu mult mai mare decât și-ar fi putut închipui oricine.

Gabe zâmbi cu o relativă ușurință, dar nu cu gura până la urechi. Părea că nu știa să se distreze. Îl văzuse enervat, cum era acum, dar nu-l observase niciodată pierzându-și cumpătul. Intuiția ei feminină îi spunea că el era în mod categoric atras de femei, dar era destul de sigură că nu își permitea să treacă granița care separa satisfacția fizică de pasiunea tulburătoare. Era dispusă să parieze că Gabe Madison nu își permisese niciodată să-și asume riscul de a se îndrăgosti. Și se așteptase ca ea să-i găsească o soție? N-avea nici o șansă.

― Nu a fost o greșeală din partea mea, spuse Gabe. Am știut exact ce fac și ce vreau, când am semnat contractul cu tine. Tu ești cea care a făcut greșelile. Cinci, până acum.

― Faptul că toate cele cinci întâlniri pe care le-am aranjat pentru tine au mers rău ar trebui să ne spună amândurora ceva, argumentă ea, încercând să vorbească pe un ton liniștitor.

― Asta îmi arată într-adevăr ceva. Că ai dat-o în bară de cinci ori.

Știuse că urma să aibă o conversație dificilă, dar nu se așteptase ca el să fie atât de încăpățânat în privința acestei chestiuni. La urma urmei, era evident că proiectul nu fusese un succes. Ai fi crezut că se va mulțumi doar să-și ceară banii înapoi. Însă hotărârea lui neclintită de a ține cu dinții de locul pe lista ei de clienți începea să o facă să se simtă puțin agitată.

Îi trecu prea târziu prin minte că Gabe era obișnuit să lupte pentru ceea ce dorea. Ar fi trebuit să știe că el nu-și va abandona țelul fără să lupte.

Își rezemă coatele de birou și ținu un stilou cu capac între degetele arătătoare, câștigând puțin timp pentru a-și pregăti din nou argumentele. Nimic nu era vreodată simplu între un Madison și cineva din familia Harte, își aminti ea. Membrilor mai tineri ai celor două familii le plăcea să pretindă că vechea vrajbă care izbucnise între bunicii lor și distrusese un imperiu prosper al afacerilor cu atât de mult timp în urmă nu îi afecta. Dar ei se înșelau. Urmările negative avuseseră ecou de-a lungul a trei generații. Gabe era dovada vie că trecutul avea puterea de a bântui următoarele generații.

― Cred că mi-am ținut partea de înțelegere, spuse ea. Te-am trimis la cinci întâlniri în ultimele trei săptămâni.

― Mare scofală. Cinci întâlniri. Și am plătit pentru șase.

― Te-ai plâns de toate cele cinci întâlniri. Și, după părerea mea, o a șasea întâlnire ar însemna irosirea completă a timpului tuturor.

― Cele cinci întâlniri au fost nereușite din vina ta. Își încleștă maxilarul. Sau poate din vina programului tău de calculator. Nu contează. Ideea e că nu au fost niște partide bune.

― Serios? Îi răspunse cu un zâmbet scurt, strălucitor. Nu-mi imaginez cum ar fi putut fi altceva decât niște perechi reușite. Conform analizei mele computerizate, femeile cu care ți-am aranjat întâlniri îndeplineau peste 85 de procente din cerințele tale.

― Doar 85 de procente? Vezi, acolo ai greșit. Zâmbi ironic. Adevărata problemă aici este că tu și calculatorul tău nu faceți o treabă foarte bună. Nu mi-ați găsit pe nimeni cu care să mă potrivesc sută la sută.

― Fii serios, Gabe. Lillian lăsă jos stiloul, cu foarte multă precizie, folosind amândouă degetele. Nu există o astfel de potrivire. Folosesc un program de calculator, nu o baghetă magică.

― Atunci, caută o potrivire de 95 de procente. Își întinse mâinile. Sunt flexibil.

― Flexibil?

Îl privi cu ochii mari complet zăpăcită, timp de două-trei secunde, apoi își înăbuși un hohot de râs.

― Fără supărare, dar ești aproximativ la fel de flexibil ca una dintre barele acelea de oțel care se folosesc la construcțiile înalte. „Și cam tot atât de dur", se gândi ea.

Uniforma lui specifică – costume scumpe, gri-oțel, cămăși gri-cărbune, butoni din argint și onix și cravate cu dungi argintii și negre – era renumită în comunitatea de afaceri din nord-vestul Americii, care tindea spre un aspect mai relaxat. Dar îmbrăcămintea elegantă era un camuflaj slab pentru o voință de fier care fusese forjată într-un foc puternic.

Dovada acelei voințe se vedea cu ușurință. Pentru ea, cel puțin, era limpede. Era evidentă în felul în care se mișca cu grația involuntară a unui vânător înnăscut. Era evidentă în atitudinea lui și în expresia rece, calculată și vigilentă a ochilor săi. Întotdeauna cu ochii în patru, chiar și când părea relaxat.

Avea o calitate fundamentală care era atât de puternică, încât forma o aură invizibilă în jurul lui. Era un bărbat care nu făcea nimic sub imboldul momentului. Un bărbat care deținea controlul. Ceea ce o îngrijora cel mai mult, recunoștea ea în tăcere, era faptul că i se părea captivant și fascinant.

Într-o oarecare măsură, îl cunoștea pe Gabe de o viață întreagă. Era originar din Eclipse Bay, de pe coasta aceea din Oregon unde familia sa avusese întotdeauna o casă de vacanță pe timpul verii. Crescând, îl întâlnise din când în când în orașul lor mic – dar el era un Madison. Toată lumea știa că bărbații din familia Madison creau probleme. Fetele cuminți poate se lăsau în voia câtorva fantezii, dar nu ieșeau niciodată la întâlniri cu băieții din clanul Madison. Aceasta, împreună cu istoria lor complicată de familie și faptul că el era cu cinci ani mai mare decât ea, constituiseră o barieră majoră. Nu se făcuse nici o breșă în zidul de piatră până la nunta surorii ei, Hannah, cu fratele lui, Rafe, din urmă cu câteva luni. Evenimentul șocase și încântase întregul oraș, stârnind multe speculații în jurul întrebării dacă vrajba infamă dintre familiile Harte și Madison se terminase în cele din urmă. Și, în cele mai multe privințe, încă nu exista un răspuns.

După ce îl întâlnise pe Gabe la recepție, rămăsese neliniștită și inexplicabil de tulburată. Își spusese că va trece peste asta. Dar, când el intrase în biroul ei, câteva săptămâni mai târziu, își dăduse seama că îl așteptase, oarecum. Nu își putea explica în nici un fel presimțirea, însă fusese șocată să afle că el era acolo cu afaceri. Singurul lui scop fusese să devină clientul ei.

Cu toate acestea, se lăsase purtată de câteva visuri încântătoare cu ochii deschiși. Apoi, desigur, el completase chestionarul foarte lung pe care îl folosea pentru a introduce datele clienților în programul de calculator și își dăduse seama cât de imposibil era totul. Nu era o fire artistică. Era, se gândi ea, una dintre puținele rubrici din formular unde era destul de sigură că el fusese cât se poate de cinstit în răspunsurile sale.

― Nu e vina mea că ai ales cinci bețe de chibrit nepotrivite, unul după celălalt, spuse el.

― Am ales cinci partide excelente. Ea ridică o mână, cu degetele încleștate ușor într-un pumn. Toate aveau facultate. Numără pe degete. Toate aveau cariere de succes și erau independente financiar. Încă un deget. Toate erau de acord cu ideea de a te ajuta să discuți cu clienții tăi despre afaceri. Al patrulea deget. Și, așa cum ai cerut tu, nici una dintre ele nu putea fi nici pe departe descrisă ca o fire artistică.

― Toate cinci au pus întrebări indiscrete despre portofoliul meu.

― Oare de ce au fost interesate de el? Tu cu siguranță ai manifestat un mare interes față de situația lor financiară. Voiai pe cineva care avea în mod evident o situație financiară bună.

― Doar pentru că nu vreau ca o femeie să se căsătorească cu mine pentru banii mei. Se întoarse și începu să se plimbe încoace și-ncolo prin cameră. Încă ceva, toate cinci s-au arătat ofensate când am adus vorba de un contract prenupțial.

― Ar fi trebuit să ai mai multă minte decât să discuți un asemenea subiect la prima întâlnire, pentru numele lui Dumnezeu!

El nu o luă în seamă.

― Toate cinci au vorbit despre vacanțe prelungite în sudul Franței și reședințe de vacanță în Maui. Eu nu plec în vacanțe de luni întregi.

― Dar mergi vreodată în vacanță?

― Trebuie să conduc o companie, la naiba!

― Aha.

Fără vacanțe. Un tip într-adevăr distractiv. Dar se abținu să dea glas acelei observații.

― Și încă ceva. Se întoarse cu fața spre ea. Toate cele cinci femei mi s-au părut pretențioase.

― Și tu nu ești așa?

Păru cu adevărat surprins că ea ar putea sugera măcar o astfel de posibilitate. Chipul i se întunecă.

― Bineînțeles că nu. Tocmai ți-am spus, eu sunt un bărbat foarte flexibil.

Lillian se aplecă brusc în față.

― Fii atent aici, Gabe. Conform reacțiilor pe care le-am primit de la cele cinci femei cu care te-am trimis la întâlniri, ai arătat semne clare că erai plictisit și nerăbdător la jumătate de oră după începerea fiecărei întâlniri.

Ridică din umeri.

― Cam atât a durat de fiecare dată până când mi-am dat seama că ai ales încă o pereche nepotrivită.

― Chiar trebuia să te uiți pe furiș la ceas înainte să sosească gustările?

― Nu m-am uitat pe furiș. M-am uitat din când în când la ceas. Ce-i cu asta? Timpul înseamnă bani.

― A existat, de asemenea, un consens general în rândul tuturor celor cinci doamne privind faptul că nu ai nici o urmă de romantism în tine.

― Întâlnirile acelea nu au avut nimic de-a face cu romantismul. Ridică o mână în aer, trasând un arc rapid, profund dezgustat. În ceea ce mă privește, au fost întâlniri de afaceri.

― Întâlniri de afaceri, replică ea, păstrându-și tonul foarte neutru. Curios lucru, dar femeile cu care ți-am aranjat întâlnirile nu le-au privit deloc în aceeași lumină.

― La naiba, eu îmi caut o soție. Nu o iubită.

― Înțeleg. Ea își drese glasul cu delicatețe. Toate cele cinci femei au spus că, deși au reușit să înceapă o conversație cu tine, asta nu a dus la nimic bun, pentru că ești în mod clar paranoic, temându-te să nu se căsătorească cineva cu tine pentru bani.

― Și tu ai fi paranoică dacă fiecare persoană cu care te-ai întâlni ar vrea să știe cât ai investit în acțiuni pentru tehnologie avansată, în obligațiuni și afaceri imobiliare. Făcu o pauză, părând preocupat. Poate ar fi trebuit să-mi dau un nume fals la întâlniri.

― Sigur. Minciuna în ceea ce privește propria identitate este o modalitate grozavă de a începe o relație pe termen lung. Și, pentru cultura ta generală, am avut mai mult de o întâlnire cu bărbați care au arătat un interes pentru finanțele mele pe care eu l-am considerat neplăcut. Sunt din familia Harte, ți-aduci aminte?

― Da, ai dreptate. Harte Investments.

― Exact. Oricine mă cunoaște bine înțelege că eu, fratele și sora mea vom moșteni fiecare câte o parte importantă din compania familiei mele. Pe deasupra, nu m-am descurcat rău cu Aranjamente Private.

Gabe privi atent biroul pus la punct.

― Am auzit că lista ta de clienți este foarte exclusivistă. Și, fără îndoială, percepi taxe foarte mari pentru serviciile tale.

Ea schiță un zâmbet rece.

― Pe scurt, bilanțurile mele contabile par foarte atrăgătoare pentru un anumit gen de bărbat. Dar eu nu permit ca asta să-mi influențeze punctul de vedere referitor la întreaga tagmă a bărbaților. Nu sunt complet paranoică să cred că fiecare tip care mă invită în oraș speră să se însoare cu mine pentru bani.

― Drăguț din partea ta, mormăi el. Dar ești puțin naivă, nu crezi?

Lillian simți că maxilarul începe să i se încleșteze.

― Nu sunt naivă.

El ridică din umeri și se apropie de fereastra care dădea spre orașul spălat de ploaie, cu vedere spre râul Willamette. Lillian îi urmări privirea și observă că luminile se aprindeau peste tot în oraș. Târziu în iarnă ziua era scurtă. Aici, în nord-vest, aveai un preț de plătit pentru zilele foarte lungi de vară. Prețul acela venea sub forma unor zile foarte scurte în această perioadă a anului.

― Bine. Poate că sunt puțin paranoic în legătură cu căsătoria gândindu-mă la Madison Commercial, spuse Gabe încet. Am avut câteva tentative eșuate.

― Nu pot să cred. Vrei să-mi spui că motivul pentru care nu te-ai căsătorit niciodată este teama că fiecare femeie pe care o întâlnești vrea banii tăi? Ea nu se deranjă să-și ascundă scepticismul din voce. Asta mi se pare puțin cam greu de acceptat. Nu ai fost întotdeauna un bărbat bogat și de succes. Ba chiar deloc. Știu exact de unde ai pornit, îți aduci aminte?

Gabe admiră ceața care învăluia orașul la lăsarea serii.

― În perioada în care nu aveam deloc bani eram prea ocupat cu Madison Commercial ca să mă implic serios într-o relație cu cineva.

― Asta chiar că o cred.

Urmă o tăcere scurtă.

― Nu doar precauția m-a împiedicat să mă căsătoresc.

― Nu?

― Nu m-am grăbit deloc să urmez tradiția familiei Madison.

Ea îl privi cu atenție.

― Care ar fi tradiția asta, mai exact?

― Relațiile confuze și divorțul au fost la ordinea zilei în familia mea. Nu ne pricepem la căsătorii.

Lillian își îndreptă spatele stând pe scaun.

― Îmi pare rău, dar nu mai poți folosi scuza asta. Fratele tău a pus capăt acelei tradiții faimoase a familiei Madison când s-a căsătorit cu sora mea. Căsătoria dintre Rafe și Hannah va funcționa nemaipomenit.

― Pari foarte sigură de asta.

Sunt sigură.

El o privi peste umăr, cu o curiozitate captivată strălucindu-i în ochi.

― De ce? Doar nu i-ai trecut prin programul tău de calculator să vezi dacă sunt o pereche potrivită. Cum poți fi atât de sigură că mariajul lor va funcționa?

― Simți lucrul acesta când ești în preajma lor, zise ea liniștită. Există o legătură. Nu cred că vreunul din ei se va uita la altcineva atâta timp cât se vor avea unul pe celălalt.

Simți asta, hm?

― Numește-o intuiție feminină.

― „Intuiție" e un cuvânt nostim când vine din partea unei femei care folosește un calculator pentru a-i cupla pe oameni. Nu m-aș fi gândit că ești atât de atrasă de intuiție.

Ea deveni serioasă.

― Oricărei femei îi place să creadă că are intuiție bună. Și astfel simți că pătrunde pe un teritoriu periculos. Nu crezi că mariajul lor va fi unul reușit?

― Ba da, spuse el cu o nepăsare uluitoare. Va funcționa.

Convingerea absolută din cuvintele lui o făcu să ezite pentru câteva secunde.

― Poftim? Tocmai m-ai acuzat că mă bazez pe intuiție. Ce te face să fii atât de sigur că mariajul lor va rezista?

― Mai mult ca sigur nu intuiția mea.

― Dar ce?

― Logica simplă. În primul rând, e evident că Hannah este pasiunea lui Rafe. Și știi ce se spune despre noi, cei din familia Madison.

― Nimic nu poate interveni între un Madison și pasiunea lui, recită ea cu precizie.

― Exact. Pe deasupra, familia ta are reputația de a încheia căsătorii de succes. Nu am auzit niciodată de vreun Harte care să divorțeze. Mă gândesc că lucrul acesta reprezintă o combinație câștigătoare pentru Rafe și Hannah.

― Înțeleg.

Era timpul să schimbe subiectul.

― Ei bine, se pare că suntem de acord asupra acestui lucru. În legătură cu ce ne contrazicem?

Gabe se întoarse de la fereastră și reluă, bătând camera în sus și în jos.

― Nu ne contrazicem. Mă întrebam doar cum poți fi atât de sigură de concluziile tale din moment ce nu i-ai trecut pe Rafe și pe Hannah prin programul tău de calculator, atâta tot.

Privi stingherită spre laptopul de pe biroul ei. Nu avea de gând să explice că, în ultimele luni, fusese forțată să recunoască față de ea însăși că programul ei de calculator nu era singurul secret al succesului ei ca agent matrimonial. Dar adevărul era prea tulburător ca să fie discutat cu oricine altcineva, darămite cu un Madison. Îi era suficient de greu să se ocupe ea însăși de acest lucru.

Conștientizarea faptului că se baza pe intuiția ei și o doză serioasă de bun-simț, combinată cu analiza făcută de calculator, pentru a crea perechi de succes avea multe implicații tulburătoare. La urma urmei, își asuma o uriașă responsabilitate cu fiecare client în parte. Îi îndruma și îi ajuta să ia una dintre cele mai importante decizii din viața lor. Posibilitatea de a face o greșeală apăsa mai greu pe umerii ei cu fiecare zi care trecea. Deși nu se întâmplase nimic îngrozitor încă, în ultimul timp avea senzația tulburătoare că mergea pe un strat de gheață extrem de subțire. Și venise momentul să se retragă, înainte să fie lovită de dezastru.

Oricum, era pregătită să-și schimbe cariera. Dacă presimțirile rele care se adunau repede despre riscurile agenției matrimoniale nu erau principalul motiv pentru care hotărâse să-și închidă afacerea, ele cu siguranță constituiau un imbold în plus ca să-i închidă ușile. Cât de repede posibil.

Nu aștepta cu nerăbdare să-și anunțe familia în legătură cu intențiile ei. Știa foarte bine că veștile nu vor fi întâmpinate cu un entuziasm nebun de clanul Harte. Dar ea își făcuse planurile. Singurul lucru care mai stătea între ea și noua sa profesie era Gabe Madison. El era ultimul client rămas pe lista ei activă. Din nefericire, să scape de el se dovedea a fi mai dificil decât anticipase.

Gabe se opri în fața biroului ei, dădu la o parte o margine a hainei sale elegante și își sprijini degetul mare de la mână de curea.

― Să trecem la ideea de bază, spuse el. Vrei să te descotorosești de mine pentru că sunt un Madison, iar tu ești o Harte.

Lillian își ridică privirea spre tavan, căutând răbdare și stăpânire de sine. În schimb, când nu primi nici un ajutor din acea direcție, oftă adânc.

― Nu are de-a face cu asta, spuse ea. Nu dau doi bani pe conflictul dintre familii. Chiar dacă aș face-o, nu aș folosi lucrul acesta ca motiv să te scot din lista mea, acum că fratele tău și sora mea sunt căsătoriți.

― Doar pentru că Rafe și Hannah sunt împreună nu înseamnă că ți-ai schimbat părerea despre restul familiei Madison.

― O, pentru numele lui Dumnezeu, Gabe, bunicii noștri au început vrajba. Nu-mi pasă deloc de absurditățile acelea de demult.

― Da? îi răspunse el cu un zâmbet tăios ca briciul. Vrei să spui că tu crezi cu adevărat că sunt capabil să respect un angajament pe termen lung?

Sarcasmul era prea mult. Trecuse prin multe din ziua în care Gabe își făcuse apariția în biroul ei, cerând să fie inclus pe lista clienților. Modul în care el îi distrusese fanteziile personale reprezenta răul cel mai mic.

― Cred că ești perfect capabil de un angajament pe termen lung, spuse ea. Dar mi se pare că l-ai făcut deja.

― Despre ce naiba vorbești? Nu sunt într-o relație.

― Ba da, ești. Ai o relație foarte serioasă, foarte devotată, sută la sută exclusiv cu Madison Commercial.

― Madison Commercial este compania mea, spuse el. Bineînțeles că-i sunt devotat. Asta nu are nimic de-a face cu faptul că vreau să mă căsătoresc.

― Compania este pasiunea ta, Gabe. Ți-ai dedicat întreaga viață pentru a construi această afacere.

― Și ce dacă?

― Ești un Madison, spuse ea, acum pe deplin exasperată. Așa cum tocmai ai subliniat, nimic nu poate interveni între un Madison și pasiunea sa.

― La naiba, asta chiar are de-a face cu faptul că mă cheamă Madison. Își scoase degetul din curea și își puse mâinile pe biroul ei. Ești părtinitoare pentru că familiile noastre au un trecut comun.

― Nu trecutul familiilor noastre este problema aici. Simți că începe să-și piardă cumpătul. Avea o bănuială urâtă că se înroșise la față. Probabil într-o nuanță neplăcută de roșu. Tu ești problema.

― Vrei să-mi spui că doar pentru că eu conduc o corporație de succes, nu pot fi devotat unei soții?

La aceste cuvinte, ea se opri.

― Nu aș merge atât de departe, răspunse cu grijă. Dar cred într-adevăr că va trebui să schimbi strategia dacă vrei să faci o relație să meargă.

― Definește ce înseamnă să schimb strategia.

Ea oftă.

― Procedezi total greșit, Gabe.

― Totuși încerc să folosesc o tehnică logică, rațională, fundamentată științific, pentru a găsi o soție. Aș fi crezut că tu, dintre toți oamenii, vei aprecia această abordare.

― De ce? Pentru că sunt o Harte, și voi cei din familia Madison credeți că tuturor celor din familia Harte le curge apă cu gheață prin vene?

― Tu deții și administrezi o firmă computerizată de matrimoniale, nu-i așa? Unii ar spune că domeniul tău de activitate necesită o abordare a căsătoriei destul de lipsită de sentimente.

La naiba! Nu îi va permite lui Gabriel Madison să o facă să se simtă incomod chiar aici, în propriul birou. Ea era o Harte, la urma urmei. Familia Harte nu tolera felul acesta de comportament din partea unui Madison.

― Există o diferență între abordarea procesului de a-ți găsi o parteneră într-o manieră inteligentă, logică, și abordarea cu sânge-rece, spuse ea calmă.

― Iar eu acționez cu sânge-rece, așa-i?

― Uite cum stă treaba, tu ești cel care a completat chestionarul pe care l-am introdus în programul meu de calculator, nu eu.

Urmară câteva momente de tăcere. Se uită la ea cu o privire ferită.

― Ce a fost greșit în felul în care l-am completat? întrebă el puțin prea încet.

Ea bătu ușor cu degetele în foile tipărite din fața ei.

― Potrivit acestor rezultate, vrei un robot pe post de soție.

― Asta e o nebunie. Gabe își îndreptă spatele și își trecu degetele prin părul brunet. Dacă asta e concluzia la care a ajuns programul tău imbecil, ai face al naibii de bine să îți găsești alt program.

― Nu cred că programul este vinovat aici.

― Un robot, hm? clătină el o dată din cap. Poate că asta nu a mers bine la cele cinci întâlniri pe care le-ai stabilit pentru mine. Poate că m-ai trimis la întâlnire cu cinci roboți. Acum că mă gândesc mai bine, toate erau puțin prea slabe, și era ceva foarte mecanic în felul în care au încercat să mă supună unui interogatoriu despre subiectul portofoliului meu.

― Ai obținut exact ceea ce ai spus că vrei, potrivit chestionarului, spuse ea foarte suav. Nu a existat nici o emoție puternică în nici unul dintre răspunsurile tale, cu excepția momentului când a venit vorba de importanța de a nu fi cuplat cu ceea ce tu numești tipul artistic, și insistența ta pentru un contract prenupțial.

― Care-i problema cu lipsa de emoții puternice?

― În primul rând, face extrem de dificilă găsirea unei perechi potrivite pentru tine.

― Aș fi crezut că scoaterea emoției din ecuație ar fi făcut mai ușoară căutarea unei perechi potrivite pentru mine, nu mai grea.

― Nu mă înțelege greșit, spuse ea. Eu sunt o mare susținătoare a abordării logice a căsătoriei. Mi-am construit afacerea pornind de la premisa aceasta. Dar tu ai mers până la extrem. Ești în căutarea unei soții ca și cum ai lua interviu unui potențial angajat pentru un post de conducere la Madison Commercial. Nu va funcționa.

― De ce nu? Ochii lui aveau intensitatea smaraldului. Vocea îi coborî la un ton chiar și mai moale. Pentru că eu sunt un Madison, și cei din familia Madison nu pot face nimic fără să devină sentimentali?

― Asta este culmea. Lillian închise laptopul. Nu are nimic de-a face cu faptul că tu ești un Madison. Nu te poți aștepta ca eu să-ți găsesc o pereche potrivită când tu insiști să-ți ascunzi sentimentele adevărate față de anumite chestiuni.

― Îmi ascund sentimentele adevărate?

― Da.

Închise laptopul, se aplecă, deschise un sertar și-și scoase geanta de umăr.

― Stai puțin. Mă acuzi că am ascuns deliberat câteva răspunsuri completând acel chestionar?

― Nu. Ea își îndreptă spatele și-și puse cureaua genții pe umăr. Nu cred că ai ascuns câteva răspunsuri. Cred că ai mințit cu nerușinare în legătură cu toate aspectele în afară

Ați ajuns la sfârșitul acestei previzualizări. pentru a citi mai multe!
Pagina 1 din 1

Recenzii

Ce părere au oamenii despre Noi începuturi în Eclipse Bay. Seria Eclipse Bay

4.6
12 evaluări / 0 Recenzii
Ce părere aveți?
Evaluare: 0 din 5 stele

Recenziile cititorilor