50 de idei geniale

INTRODUCERE

Când mi-a fost sugerată prima dată ideea de a scrie o carte cu titlul 50 de idei geniale care au schimbat omenirea, cea dintâi reacţie a fost să consider totul un demers absurd. Cum ar putea idei la fel de profunde şi complexe precum dreptatea, logica sau marxismul să fie reduse la un simplu concurs de popularitate? Şi, până la urmă, ce vrea să însemne „idee genială"? Este vorba de ideea care a adus umanităţii cele mai multe avantaje sau de cea care a avut cel mai mare impact? Cum îţi dai seama care este mai bună – cafeaua sau capitalismul, căsătoria sau monoteismul? Desigur, întregul concept este absurd – şi atât de plin de contradicţii fatale, încât este condamnat din start la eşec. Și totuși…

Noţiunea de cea mai mare idee a lumii are însă ceva mai degrabă fermecător, ceva care vă ispiteşte să vă gândiţi la ea, să vă opriţi şi să spuneţi „Ia stai puţin; asta e ridicol!" Aşadar, cartea vă face să cedaţi treptat tentaţiei. Şi dacă vă lăsaţi seduşi, sper că, la fel ca mine, veţi descoperi că totul este un joc fascinant.

Ideile contează. Ele ne formează experienţa în lume. Ne aduc lucruri bune şi rele. Ne schimbă viaţa în bine sau în rău. Ne modelează credinţele şi speranţele în viitor. Idei precum focul, metalele şi ceramica ne-au schimbat radical modul de viaţă. Democraţia şi capitalismul au stabilit principii fundamentale care au marcat modul în care funcţionează societatea. Idei precum abolirea sclaviei şi feminismul constituie încercări vitale de a îndrepta un rău. Fiecare dintre aceste idei este importantă şi a avut un impact uriaş asupra umanităţii, fie el bun sau rău.

Aceste argumente le fac demne de luat în seamă, fapt ce constituie motivul principal al scrierii cărţii – cel de a provoca gândirea. În descrierea fiecărei noțiuni nu am susţinut doar faptul că este o idee importantă. Într-adevăr, nu va fi evident întotdeauna dacă este vorba de opinia mea personală legată de faptul că o idee este sau nu mare. În schimb, ceea ce am făcut, sper, a fost să ofer hrană pentru minte, câteva detalii despre istoricul ideii şi despre impactul său asupra lumii, precum şi câteva argumente pro şi contra.

Am inserat numeroase note de subsol (unele destul de lungi), nu pentru că ar fi un tratat academic în care fiecare enunţ ar necesita calificări sau referinţe atente, ci pentru că, adesea, o mică digresiune, un mic fragment adăugat de informaţii sunt cele care declanşează de obicei idei. Aceasta nu este o carte plină nici de răspunsuri, nici de opinii; este menită pur şi simplu să trezească idei şi să le dea cititorilor suficient material încât să îi determine să mediteze la ceea ce contează cu adevărat – care sunt ideile de care avem nevoie şi care sunt cele de care ne putem lipsi.

Cartea mai are şi alt scop – cel de a sărbători ingeniozitatea umanităţii, de a aprecia bogăţia de idei strălucite pe care le-au avut oamenii de-a lungul secolelor. Sunt multe lucruri – de la ceai şi refrigerare până la logică şi romantism – de care suntem siguri că au fost introduse undeva, în lume, de către cineva. Şi merită să ridicăm un pahar în cinstea acestor persoane – iată că avem iarăşi o mare idee.

Din motive similare, seria de idei din carte este complet arbitrară. Nu există nici o încercare de a defini rigid ceea ce vrea să însemne o idee „mare sau chiar şi o „idee. Conţinutul a fost compilat în întregime pe baza unui vot preliminar al mai multor experţi, fiecare având motive proprii de a alege. Rezultatul este extraordinar de eclectic; avem atât idei elementare, precum canalizarea, cât şi idei mai pretenţioase, cum ar fi teoria cuantică.

Opinia mea iniţială când am scris această carte a fost că o idee mare este una care a reuşit să schimbe în bine lumea. Dar, atunci când am ajuns să explorez ideile, am realizat că foarte puţine idei sunt 100% benefice; chiar şi ideile pe care le consider dăunătoare merită de multe ori un dram de atenţie.

După ce lista compilată de experţi şi de mine a fost finalizată, am configurat un site şi i-am invitat pe vizitatori să voteze ideea pe care o considerau ei cea mai mare. Articolele din această carte sunt menite să reflecte rezultatul acestui vot. Cei care au votat online au pus internetul în fruntea listei, ceea ce este un lucru extraordinar. Internetul este, într-adevăr, o idee uimitoare şi a avut un impact uriaş asupra modului în care am comunicat în perioada scurtă de timp de când a apărut. Dar este oare cea mai mare idee a tuturor timpurilor? Este el oare mai important decât logica sau democraţia sau decât abolirea sclaviei? Sau reflectă mai degrabă repartiţia geografică a votanţilor care au pus contracepţia pe locul trei şi căsătoria pe ultimul loc?

Ce părere aveţi?

Pentru a vă determina să meditaţi la acest lucru, iată o selecţie de comentarii de la cei care au contribuit la site:

„Pentru a alege o ţintă simplă, monoteismul este listat în primele cincizeci de idei. În ciuda credinţelor şi idealurilor sale nobile, este simplu de argumentat că imposibilitatea diverselor credinţe monoteiste de a se accepta una pe cealaltă a provocat mai multă suferinţă şi durere decât oricare alt lucru individual din istorie şi, foarte posibil, asta se întâmplă şi în prezent. Cumva, ne dorim să credem că o idee mare trebuie să fie una pozitivă, însă multe astfel de idei au două tăişuri. Ironic, oricât de multă suferinţă a cauzat, ar fi greu să găsim o idee care a avut un impact mai mare decât monoteismul; aşadar, dacă impactul este o măsură a măreţiei, atunci merită un vot mult mai mare, chiar dacă mulţi ar putea spune că impactul are o valoare mai mult negativă decât pozitivă." David Macdonald

„Doar pentru că o idee nu a fost încă pusă în practică nu înseamnă că nu poate fi genială. Călătoria în timp şi teleportarea par idei măreţe – care, dacă ar fi realizate, ar părea senzaţionale. Ce să mai zicem despre ideile pentru o lume mai bună? Utopia lui Thomas Morus, viziunea lui Einstein despre o guvernare globală sau visul lui Martin Luther King? Şi, poate, chiar şi marxismul, de vreme ce nu a fost realizat niciodată aşa cum l-a văzut Marx. Nu, aşa ceva nu s-a întâmplat niciodată, şi se poate nici să nu se întâmple vreodată, însă ele ne reamintesc că ideile mari ne pot da o viziune despre o lume mai bună, despre lucruri mai bune şi ne oferă scopuri pe care să le urmărim, indiferent dacă este vorba de cum să construim o casă care să se cureţe singură sau să aducem pacea în lume." John

„Sigur, inventarea anesteziei trebuie să se numere printre cele mai mari idei ale lumii. Puteţi să vă imaginați viaţa de dinainte, când chiar şi cea mai mică operaţie sau procedură stomatologică ar fi fost îngrozitor de dureroasă." Susan

„Îmi este foarte clar care a fost cea mai mare idee a lumii. Mă mir că nimeni nu a pus problema până acum. Dacă vă gândiţi la o idee care a schimbat complet lumea, fără de care nu am putea trăi şi pe care fiecare o foloseşte în fiecare zi, atunci aceasta trebuie să fie… matematica." Geoff H

„Psihanaliza trebuie, în mod cert, să fie în listă. Gândiţi-vă cât de mult ne-a schimbat modul în care ne percepem pe noi înşine!" Helena H

„Speranţa nu este deloc un lucru fără substanţă. Puteţi considera că nu este neapărat o idee, dar conceptualizarea sa este. Şi unde am fi fără aspiraţii sau viziuni? Nici unul dintre aceste alte lucruri nu s-ar întâmpla dacă nu am avea posibilitatea de a ne imagina schimbarea. Ne-am fi luptat în continuare între noi pentru cea mai bună peşteră." Sarah W

„Cred că cea mai mare idee a fost indicarea sau măsurarea timpului. Oamenii au dezvoltat o «conştientizare a timpului» care este de departe superioară celei a altor mamifere. Avem o memorie superioară şi o capacitate superioară de a vedea viitorul. Undeva de-a lungul istoriei, un om trebuie să se fi decis să împartă timpul în intervale şi să considere util să măsoare sau să marcheze aceste intervale într-un fel anume. Într-adevăr, dacă veţi combina măsurarea timpului cu anticiparea viitorului (care este influenţată de memorie), veți obține planificarea." Anonim

„Cu siguranţă holodeck-ul. În funcţie de relaţia dumneavoastră cu ceea ce înseamnă continuumul spaţiu/timp, putem spune că holodeck-ul nici nu s-a inventat încă. Totuşi, lăsând deoparte această tehnică virtuală, aş spune că acest potenţial minunat este de departe cea mai mare idee. De fapt, am luat ceaiul cu Philip Ball pe holodeck chiar în dimineaţa asta!" Amy

„Chiar dacă mi-e greu să recunosc, votul meu a fost pentru producţia de masă. A schimbat complet forma societăţii şi modul în care funcţionăm în viaţa de zi cu zi. Nu pot spune că a fost o idee complet pozitivă, dar trebuie oare ca cea mai mare idee a tuturor timpurilor să fie complet pozitivă?" Currie

„Producţia de masă? Dar, desigur, cea mai mare idee trebuie să fie ceva care a facilitat dezvoltarea umanităţii. Producţia de masă este responsabilă pentru faptul că a continuat să menţină jumătate din populaţia lumii sub limita sărăciei. De asemenea, de ce monoteismul a aplicat-o, însă hinduismul nu? Sigur nu este vorba de religie?" NK

50. CĂSĂTORIA

„Căsătoria este o instituţie grozavă, a spus Groucho Marx. „Dar cui i-ar plăcea să trăiască într-o instituţie? Desigur, Groucho nu a avut dreptate. În fiecare an, aproape 100 de milioane de oameni din întreaga lume se oferă voluntari pentru a fi încarceraţi în azilul marital. În unele ţări, popularitatea căsătoriei scade uşor. De exemplu, în Marea Britanie, numărul de adulţi singuri a depăşit pentru prima dată în 2007 numărul de adulţi căsătoriţi, dar mai bine de o treime din cei singuri fuseseră căsătoriţi (divorţaţi sau văduvi). Dar, pentru majoritatea persoanelor din lume, căsătoria rămâne o experienţă normală.

Acum o sută de ani sau mai bine, mulţi antropologi considerau căsătoria un lucru destul de nou. Ei au crezut că, în timpurile preistorice, relaţiile intime erau complet libere, iar unii chiar au considerat că acesta ar fi fost un mod „natural de comportament pentru bărbaţi şi femei. Cine ştie dacă nu a fost vorba, în realitate, de un fel de dorinţă ascunsă a lor. Oricum, există dovezi care sugerează destul de clar că nu a fost deloc vorba de aşa ceva. Căsătoria constituie o normă în întreaga istorie scrisă şi la fel se pare că a fost şi în majoritatea triburilor „primitive din toată lumea. Desigur, căsătoria are forme diferite, însă implică întotdeauna o uniune recunoscută public între doi oameni care au de gând să rămână împreună toată viaţa.

Antropologii au diverse explicaţii ale motivului pentru care se căsătoresc oamenii chiar şi în cele mai simple societăţi, însă trebuie să admitem că există numeroase beneficii importante. În primul rând, căsătoria este bună pentru stabilitatea societăţii. Dacă oamenii rămân neatașaţi, există un potenţial pentru mult stres, ca să nu mai vorbim de conflict, pentru că ei ar intra într-o competiţie continuă pentru parteneri sexuali. Odată ce două persoane se căsătoresc, este clar că au făcut o alegere şi că alte persoane singure trebuie să se orienteze în altă parte. Desigur, acest lucru nu îi împiedică pe cei căsătoriţi să aibă o aventură, însă cel puţin transmite un mesaj limpede. De asemenea, arată foarte clar cine are grijă de copii şi, în teorie, le asigură pe femei că au cu cine să împartă greul.

Mai există şi al