Discover millions of ebooks, audiobooks, and so much more with a free trial

Only $11.99/month after trial. Cancel anytime.

Manea1 Aka Vuvuzela Ppe: Vol.1
Manea1 Aka Vuvuzela Ppe: Vol.1
Manea1 Aka Vuvuzela Ppe: Vol.1
Ebook106 pages2 hours

Manea1 Aka Vuvuzela Ppe: Vol.1

Rating: 0 out of 5 stars

()

Read preview

About this ebook

Manea is the name of a style, a mixture of elements of communication: communication through music, communication through dance, non-verbal communication through certain gestures. And, finally, the chain of speech representing verbal communication, used by emigrants originally from the slums of E.U. (see description in EU.RO.) It’s an act of pseudo-communication, without a definite message, a so-called delayed speech feedback effect. Under the form of a simple speaker-listener situation, a manea is a dialogue between two vuvuzelas. Such a political dialogue can be represented by recording one speaker’s voice on a tape-recorder called VUVUZELA1, and another speaker’s voice on a tape-recorder named VUVUZELA2, and playing the recorded voices when the speakers are somewhere else. Such deterioration of the speech is the kind of deafness characteristic for the political dialogue.

LanguageRomână
PublisherManea Adrian
Release dateJul 2, 2019
ISBN9780463226735
Manea1 Aka Vuvuzela Ppe: Vol.1

Related to Manea1 Aka Vuvuzela Ppe

Related ebooks

Satire For You

View More

Related categories

Reviews for Manea1 Aka Vuvuzela Ppe

Rating: 0 out of 5 stars
0 ratings

0 ratings0 reviews

What did you think?

Tap to rate

Review must be at least 10 words

    Book preview

    Manea1 Aka Vuvuzela Ppe - Manea Adrian

    Dedicaṭie –

    Această manea

                            Io dedic

                                Pentru

    =

    La toṭi get-begeṭi-liberalii,

                            rareṣii,

                            verneriiohanii,

                            ṣi… bogdanii

                                    din proto-istorii.

    Serial number

    HUUI – ALJOS – SKLA – EENN – NWRR

    Ia să vedem ceavem noi paicea?

    Aha! Iată: S-au demascat singuri! , titrează R.B.

    Ioteo scrisorică pierdută de SUS –

    ṭinere pentru

    pro fiul răreṣoaiei, semnată de…

    fără număr… fără număr… Fără de nenumăraṭii membri ṣi membroni ai penelismelor bucale. Vechea gaṣcă nu se lasă dusă ṣi dacolo din susă vrea ca nea acesta să fie pe vecie VUVUZELA pe nelea, ca ṣin trecute. Peneleii ‘ce că:

    ‘’Aṣa să ne-ajute Ăl-de-Sus. Punem degetu ṣi semnăm cu pretenie ṣincreze, sute de mii de membrii ṣi membruṭe activi ṣi pasivi ai peneleielor prezente, trecute ṣi viitoare, însumînd circa peste 2500 de ani de cînd se există penelimea pacest pămînt locuit de populime pro încă din proto-istorie.’’

    Scrisorica se-ncheia cu formula: ‘’Trăiască lupta pentru pace! ṣicu ‘’Fiene tu sabie ṣi scut ṣi vuvuzelă’’. Urmau cu multă zelă ṣiruri de cruciuliṭe ṣi semnăturici anonime cu multă zelime. Da organu a refuzat săl propuie pe susnumitul pe motiv că. Ṣi că.

    Ṣi căi arhi-suf căn UiE

    rareṣele e

    VUVUZELA PPE.

    Mai pe din dos se zice că organu ar fi zis că poate mai la anu, că poate samaru, că prea ṣi răreṣel s-ar vrea ṣi iel un ceva pacoloṣea, mai Bogdan ṣi mai legitim neo-liberal, nu un can can ṣo VUVUZEA a preṣe Dintelui.

    Ia so mai rărească rareṣu neamului cu răreṣismele lui scoase cu clismele de numberoanele de la năṣit, deṣi prăpădeṣte aista cerneala ṣi hîrtia pentru iel, ṣi diecii ṣi cenuṣerii, că iote cei scribă pe din dosu.

    (Notă. Ia să-I arătăm dosu [scrisorii]. Că chiar zău părea o scrisoare deschisă de la un bogdan către un alt bogdan – vezi bibliografie:  Ioan_Bogdan_-_Documente_privitoare_la_relațiile_Țării_Românești_cu_Brașovul_și_cu_Țara_Ungurească_în_sec._XV_și_XVI._Volumul_1_-_1413-1508, Buc., 1905, pag. 282)

    Atît scrisoarea lui Ṣtefan, trimisă pe 15 martie 1481 din Tîrgul de Jos, cît ṣi răspunsul din aceeaṣi lună al brăilenilor, sunt de pe vremea cînd domnul Moldovei pregătea expediṭia sa contra lui Basaraba cel Tînăr, domnitor faṭă de care brăilenii se arata credincioṣi. Textul proclamaṭiei lui Ṣtefan arată că vrea să înscăuneze domn în Ṭara Romănească pe un anume Mircea (?!) pe care nu-l menṭionează istoria:

    •Basarab cel Tânăr Țepeluș: a. 9 ian. 1478 - iunie 1480

    •Mircea al II-lea: p. 1 iunie 1480 - a. 7 noiembrie 1480

    •Basarab cel Tânăr Țepeluș: a. 7 nov.1480-8 iulie 1481

    •Vlad Călugărul: p. 8 iulie 1481 - a. 16 august 1481

    •Basarab cel Tânăr Țepeluș - a. 16 august 1481 - între 23 martie și 13 iulie 1482.

    O proclamaṭie asemănătoare a trimis Ṣtefan în martie 1481 ṣi locuitorilor din Buzău ṣi Rîmnic. Hîrtia ṣi pecetea lui Ṣtefan sunt aceleaṣi la toate cele 3 proclamaṭii. Răspunsul Buzăenilor ṣi-a Rămnicenilor, scris tot pe dosul scrisorii domneṣti, ṣi de acelaṣi diac care a scris răspunsul Brăilenilor, este identic cu al acestora.

    Or, pe vremea cînd nuse inventase tiparul, era cam greu de dat copy-paste. Aṣa că poporu penelist nu va ṣti niciodată cine ierea autorul celor 3 scrisori de dinaintea erei lor.

    Istoria menṭionează că pe 20 iunie 1481, Ṣtefan se afla la Rîmnicul Sărat. Nevoia de a avea un domnitor aliat în Țara Românească îl face pe domnitorul moldovean să pornească o ofensivă în vara aceluiași an. În urma bătăliei de la Râmnicu Sărat din 8 iulie 1481 în care sunt înfrânți Basarab al IV-lea cel Tânăr (Țepeluș), Ali beg și Skender beg, conform cronicarului moldovean Grigore Ureche, „[...] au pus Ștefan vodă domn Țării Muntenești pe Vlad vodă Călugărul [...]". În ciuda victoriei de la începutul lui iulie, pe 28 august Basarab cel Tânăr dă act de întărire ca voievod de la Pitești, și, același, dă acte din aceeași calitate în 16 noiembrie, decembrie 1481 și, ultimul, în 2 martie 1482 în timp ce, oficial, domnea Vlad al IV-lea Călugărul.

    Ṣi de ce nu l-a pus domn pe acel Mirce pomenit în urice? Într-o anumită parte a presei circulă ideea că

    ‘’De fapt, fiu în limbaj diplomatic însemna subordonat, Mircea fiind fiul lui Vlad Dracul şi fratele lui Vlad Ţepeş.’’(: adev.ro/pbcnx4)

    Istoria menṭionează un Mircea (https://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_al_II-lea)

    Acest Mircea II este născut la Sighiṣoara în 1422 ṣi este mai bătrîn decît Ṣtefan (născut în 1438) ṣi moare în 1447. A fost domn al Țării Românești între primăvara - vara/toamna 1442; august-septembrie 1481 domnie incertă) ṣi era fiul lui Vlad al II-lea Dracul (și nepot al lui Mircea cel Bătrân), probabil asociat la domnie de către tatăl său, ocupă singur tronul în momentul în care, chemat de sultan, „pe Dracula (Vlad Dracul n.t.) l-au prins și l-au închis în cetatea Galipoli iar cei doi fii ai săi (Vlad Țepeș și Radu cel Frumos n.a.) au fost internați în fortăreața Egrigöz din vilaietul Ghermiyan („Cronica lui Așik pașazadé în „Cronici turcești privind țările române", I, p. 88).

    Iancu de Hunedoara, voievodul Transilvaniei și ruda voievodului arestat, după victoria asupra lui Mezid beg, lansează o ofensivă în Țara Românească înfrângându-l pe Mircea și punând pe tron pe protejatul său Basarab al II-lea. În urma acestor evenimente, Mircea fiul lui Vlad Dracul dispare din acte.

    Mai este menṭionat în istorie încă un Mircea.

    Mircea al III-lea (? – 1534), (sau Miloș, domnitor al Țării Românești între octombrie 1509 - februarie 1510) este fiul lui Mihnea I cel Rău.

    Domnia sa este incertă, probabil fiind doar asociat la domnie de tatăl său, căci este greu de presupus că Mihnea cel Rău i-ar fi cedat tronul ca să fugă în Transilvania de teama armatei turcești cu care veneau boierii Craiovești pentru a schimba domnia. Cu toate acestea în februarie 1510 când a avut loc bătălia de la Codmeana, Mihnea cel Rău nu apare printre combatanți, fiind plecat la Sibiu cu soția sa, Voica, și cu restul copiilor pentru a găsi adăpost.

    Ṣi totuṣi istoria trebuie să consemneze existenṭa acelui Mircea. Un Mircea, fiul lui Vlad voievod apare ca protejat al lui Ștefan cel Mare, domnul Moldovei, în 1481, când sunt date acele proclamații către boierii munteni din Brăila și Buzău afirmând că „[...] a luat pe lângă el pe fiul său Mircea voievod și n-are să-l lase de lângă el și va stărui pentru binele lui ca și pentru însuși binele său, ca să-și dobândească baștina sa, Țara Românească, căci îi este baștină dreaptă, cum și Dumnezeu știe și voi încă știți [...]". Acestea aveau să ducă la faimosul răspuns al boierilor munteni: „Scriem ție, Ștefan voievod: Ai tu oare omenie, ai tu minte, ai tu creier de-ți prăpădești cerneală și hârtie pentru un copil de curvă, pentru fiul Călțunei, si zici că-ți este fiu? Dacă ți-e fiu și vrei să-i faci bine, atunci lasă-l să fie după moartea ta domn în locul tău și pe mumă-sa ține-o să-ți

    Enjoying the preview?
    Page 1 of 1