Cărări și Gânduri, Volumul 2
By Mihai Vlasie
5/5
()
About this ebook
După îndemnul unui cunoscut dicton, e bine să răsfoim, măcar din când în când, cărţile celor vechi. Am zăbovit, în Antologia poeziei latine, asupra versurilor despre virtute, dedicate lui Albinus, de Caius Lucilius (I 80-103 iHr.), şi am rămas oarecum melancolic, gândindu-mă la vremurile de demult, când virtutea era slăvită de oameni, şi la vremurile noastre, când aceasta a devenit un cuvânt de dicţionar. Cine mai pomeneşte azi cuvântul virtute? Poate doar în predici.
Lucilius nu prezintă virtutea ca pe o poruncă divină, ca pe un precept auster, anevoie de împlinit, ci ca pe un fapt firesc, din viaţa de toate zilele. Virtute e, Albinus, să ştii ce preţ să dai/ La fiecare lucru din tot ce-n faţă ai/ Virtute e, de asemeni, ca-n orice-mprejurarel Să vezi un lucru-n sine şi nu cum lumii pare. Ce poate fi mai simplu, mai firesc, decât să avem o privire limpede, clară, pătrunzătoare şi să nu ne luăm după gândirea comună! Mai departe, Lucilius spune că trebuie să ştii ce-i rău, ce-i bine, onest, ce-i stricător, Ce-i împotriva cinstei sau faptă de ruşine... şi că nu e rău să stărui în strânsul avuţiei, însă să ştii Cât preţ să pui pe lustrul bogăţiei. Mai greu e de împlinit virtutea din versurile următoare, mai ales în societatea în care trăim: Virtute-i şi prinosul de cinste ce-l îndrepţi/ Celor mai mari ca tine, mai vrednici şi mai drepţi, precum şi, dimpotrivă, Virtute-i şi-nfruntarea în obşte şi oriunde/ A celui care-n fapte perversitate ascunde, şi totodată Pe oamenii de bine să-i aperi eşti dator / Şi să-i ridici în slavă pentru purtarea lor.
Îmi este greu să comentez aceste versuri, gândindu-mă la noi, la contemporanii noştri - ca şi unele versuri ale acestei simple şi înţelepte poezii dedicate virtuţii: Virtutea, grija ţării s-o ai în locu -ntăi/ Gândind mai rar la tine şi adesea la ai tăi.
Mihai Vlasie
Vlasie Mihai este prozator și eseist , s-a născut pe 24.12.1938 în comuna Fârțănești ,județul Galați , a decedat la data de 31.10.2021 în București .Fiul Alexandrinei Vlasie ,născută Cristea și a lui Atanasie Vlasie ,ambi învățători în comuna Fărțănești .Atanasie Vlasie a predat în perioada 1927-1941 ca învățător , ocupând și funcția de director al scolii ,fiind primul învățător ridicat din comuna Fărțănești.A sprijinit material scoala din Fârțănesti ,acoperind-o cu tabla si plătind din banii proprii pentru întreținerea scolii ,pentru a putea functiona . A decedat pe data de 11.02.1944 , în urma unui TBC pe care l-a contactat în armata ,luptând împreună cu unitatea lui de Vânători de munte în timpul celui de-al doilea război mondial.Alexandrina Vlasie a predat în perioada 1932-1957 în comuna Fârțănești , în anii 1950 a fost trecută la chiaburi de catre comuniști și dată afară din învățământ , lasată fără pamânt agricol de subzistență și salariul de învățătoare , cu 3 trei copii în întreținere Rodica ,Veronica și Mihai . Totodată abuziv a fost lasată fără casă deoarece comunistii au tranformat-o ,fără consimțământul ei, în centru de nașteri pentru comună si satele din împrejurimi.Mihai Vlasie urmează cursurile primare în Fârțănești și la Târgul Bujor între anii 1945-1952 , apoi fiind considerat copil de chiabur este acceptat doar la Scoala de Cântăreți Bisericești din Buzău ,care se tranformă în Seminar Teologic și pe care o termină în 1957. Urmează cursurile Institutul Teologic din București între anii 1957-1961.Lucrează ca profesor suplinitor în comuna Cuca ,județul Galați în perioada 1961-1968 ,în perioada 1963-1967 recuperează și clasele de liceu la cursuri de fară frecvență.În anul 1972 obtine diploma Facultăți de Filozofie a Universități din București. Este angajat la redactia cotidianului România Liberă pâna în 1974. Din 1975 lucreaza ca și consilier în Secretariatul de Stat pentru Culte până în anul 2001.Pe plan literar debutează la Luceafărul ,la recomandarea lui Eugen Barbu , cu schița S-a prăbușit aeroplanul , totodata scrie și în Săptămâna , în suplimentul literar al Scânteii țineretului , în suplimentul Aldine al România liberă , etc.Volumul de debut al lui Mihai Vlasie publicat în anul 1986 ,(retiparit în 1998 și în anul 2022 în formă ebook ),este Smochinul neroditor , este o povestire autobiografică ,umoristică ,a vietii de seminarist într-o perioada grea ,comunistă.Gândurile lui Mihai Vlasie ,publicate în Cărări și gânduri volumul 1 și 2 publicate în anul 2000 ,respectiv 2003 ,republicate în anul 2022 în forma ebook ,sunt scurte reflectii moralizatoare asupra unor autori și texte de filozofie ,literatură,religie sau asupra unor fapte ,întâmplări de zi cu zi ce se adresează deopotrivă minții și sufletului și sunt scrise într-o dulce limbă romănească.În 1995 Mihai Vlasie publică romanul Azazel ,republicat 2022 in format ebook .A publicat în 1992 și reeditat actualizat în 1995,și 2004 Drumul spre Mânăstiri .Ghidul asezămintelor monahale ortodoxe din Romania, How to Get to the Monasteries of Romania în anul 2003 ghiduri care conțin informații istorice,culturale,turistice despre 500 de mânăstiri și schituri din România .Chipuri si privelisti ,a fost publicata în Cărări și gânduri volumul 2 în anul 2003 ,a fost reeditata ca ebook în anul 2022 ,este o carte autobiografica în care povesteste despre satul copilariei lui Fărțănesti ,despre locuitori ,obiceiuri , fiind comparat cu Ion Creangă.Repere biografice :Eugen Barbu ,Un prozator ,SPM ,1986, 25;Alexandru Condeescu, Arta Evadarii, LCF, 1986 ,32;Adrian Popescu, Smochinul Neroditor , ST ,1987, 7;Dan Banica Anastasian ,Azazel, DEP, 1996, 93;Ioan Buduca , Buna ziua mai drace , Cuvântul, 1996 ,227.
Read more from Mihai Vlasie
Azazel Rating: 5 out of 5 stars5/5Cărări și Gânduri, Volumul 1 Rating: 5 out of 5 stars5/5Smochinul Neroditor Rating: 5 out of 5 stars5/5
Related to Cărări și Gânduri, Volumul 2
Related ebooks
Floarea albă de cactus: Aforisme şi anedocte Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsUcenicii Cuvântului Rating: 5 out of 5 stars5/5Trepte Spre Cer Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsIubire Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsTestele De Incultura Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsComedia Salveaza Romania Rating: 4 out of 5 stars4/5Rusoaica Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsNimicul Din Tot Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsIertaţi-mă că m-am născut - Lumea este ca o junglă (Reflecţii, ficţiuni şi poezii existenţiale) Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsIrecuperabilii Rating: 5 out of 5 stars5/5Ultimul Constructor Rating: 4 out of 5 stars4/5Amintiri Dincolo De Cuvinte Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsFabrica de cuvinte: Fragmente, schițe și scenete Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsEpocalipsa Rating: 4 out of 5 stars4/5Empatycon: sau Cartea Vieții preMature Rating: 2 out of 5 stars2/5Lumea asta veselă și tristă...: Ficțiuni umoristice și scenete neconvenționale Rating: 5 out of 5 stars5/5Plasterca Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsUn american la Chișinău Rating: 3 out of 5 stars3/5Arme Si Trandafiri Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsUlcele pe uluci. Miniaturi cu smalțul la vedere Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsTrăiri în Focuri Vii Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsPseudo-Tratat De Dragoste Eterna Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsAcţionează şi gândeşte ca BATMAN: Drept, zen, moral, filozof, discret... Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsOchiul Lui Dumnezeu Rating: 5 out of 5 stars5/5Emotii stinse in cuvinte Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsPublica Gratuit si Vinde-ti Singur Cartea: Motivatie si succes, #2 Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsDespre Taine Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsPierdut într-o lume efemeră... (Reflecții, însemnări, ficțiuni și poezii existențiale) Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsMinunat Cum Ochii Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsDestinul, calauza din adancul tau Rating: 0 out of 5 stars0 ratings
Self-Improvement For You
Calea Feminității: Pașii spre o nouă tu Rating: 5 out of 5 stars5/5Arta subtila a nepasarii: O metoda nonconformista pentru o viata mai buna Rating: 5 out of 5 stars5/5Oamenii mari si copilul din ei: Cum sa te intelegi si sa scapi de suferinta Rating: 4 out of 5 stars4/5Cum Să Facem Față Persoanelor Toxice Rating: 5 out of 5 stars5/5Cum să comunici eficient Rating: 5 out of 5 stars5/5Arta subtila a seductiei Rating: 5 out of 5 stars5/5Inteligenta hormonala: Ghid complet pentru calmarea furtunii hormonale si restabilirea naturala a sanatatii Rating: 5 out of 5 stars5/5Vreau si Pot sa Slabesc Mancand: Dieta ca Stil de Viata: Terapii Holistice Rating: 5 out of 5 stars5/5Atomic Habits Rating: 5 out of 5 stars5/5O mantra pe zi Rating: 4 out of 5 stars4/5OSHO Primul Lucru, Dimineata Rating: 5 out of 5 stars5/5Puterea chakrelor Deblocheaza-ti cei sapte centri energetici ai vindecarii, fericirii si transformarii Rating: 5 out of 5 stars5/5In atelierul de magie Rating: 5 out of 5 stars5/5Tehnici de persuasiune și influență Rating: 5 out of 5 stars5/5Osho. Vindecarea emotionala Rating: 3 out of 5 stars3/5Amant - Manualul bărbatului Alpha Rating: 4 out of 5 stars4/5Ghidul vindecarilor Rating: 4 out of 5 stars4/5Creează-ți un panou al dorințelor: Cum să-ți transformi visurile în realitate Rating: 5 out of 5 stars5/5OSHO - Cartea Chakrelor Rating: 5 out of 5 stars5/5Unfuck yourself Rating: 5 out of 5 stars5/5Autentic Rating: 5 out of 5 stars5/5Cum să mănănci Rating: 5 out of 5 stars5/5F*ck! De ce nu ma schimb? Rating: 5 out of 5 stars5/5OSHO - Frica Rating: 4 out of 5 stars4/5Rețeta Succesului Rating: 5 out of 5 stars5/5Atașamentul anxios: Obține încredere în tine și siguranță în relațiile de dragoste Rating: 5 out of 5 stars5/5Supercreierul Rating: 5 out of 5 stars5/5
Reviews for Cărări și Gânduri, Volumul 2
1 rating0 reviews
Book preview
Cărări și Gânduri, Volumul 2 - Mihai Vlasie
CĂRĂRI ŞI GÂNDURI
Volumul 2
Mihai Vlasie
Publicat de Florin Crăciun, Columbia Burlov și Alexandrina Buletin
© 2022 Columbia Burlov
Mihai Vlasie, in memoriam (24.12.1938 - 31.10.2020)
Din Lucilius, despre virtute
După îndemnul unui cunoscut dicton, e bine să răsfoim, măcar din când în când, cărţile celor
vechi. Am zăbovit, în Antologia poeziei latine, asupra versurilor despre virtute, dedicate lui Albinus, de Caius Lucilius (I 80-103 iHr.), şi am rămas oarecum melancolic, gândindu-mă la vremurile de demult, când virtutea era slăvită de oameni, şi la vremurile noastre, când aceasta a devenit un cuvânt de dicţionar. Cine mai pomeneşte azi cuvântul virtute? Poate doar în predici.
Lucilius nu prezintă virtutea ca pe o poruncă divină, ca pe un precept auster, anevoie de împlinit, ci ca pe un fapt firesc, din viaţa de toate zilele. Virtute e, Albinus, să ştii ce preţ să dai/ La fiecare lucru din tot ce-n faţă ai/ Virtute e, de asemeni, ca-n orice-mprejurarel Să vezi un lucru-n sine şi nu cum lumii pare. Ce poate fi mai simplu, mai firesc, decât să avem o privire limpede, clară, pătrunzătoare şi să nu ne luăm după gândirea comună! Mai departe, Lucilius spune că trebuie să ştii ce-i rău, ce-i bine, onest, ce-i stricător, Ce-i împotriva cinstei sau faptă de ruşine... şi că nu e rău să stărui în strânsul avuţiei, însă să ştii Cât preţ să pui pe lustrul bogăţiei. Mai greu e de împlinit virtutea din versurile următoare, mai ales în societatea în care trăim: Virtute-i şi prinosul de cinste ce-l îndrepţi/ Celor mai mari ca tine, mai vrednici şi mai drepţi, precum şi, dimpotrivă, Virtute-i şi-nfruntarea în obşte şi oriunde/ A celui care-n fapte perversitate ascunde, şi totodată Pe oamenii de bine să-i aperi eşti dator / Şi să-i ridici în slavă pentru purtarea lor.
Îmi este greu să comentez aceste versuri, gândindu-mă la noi, la contemporanii noştri - ca şi unele versuri ale acestei simple şi înţelepte poezii dedicate virtuţii: Virtutea, grija ţării s-o ai în locu -ntăi/ Gândind mai rar la tine şi adesea la ai tăi.
Omul - ca un vas curat
Am întâlnit această comparaţie la Horaţiu: omul trebuie să se îngrijească a avea şi trupul şi sufletul, întreaga lui fiinţă, ca un vas curat, altfel, cum spune poetul latin, Când vasul nu-i curat, tot ce pui în el se oţeţeşte - Sincerum est nisi vas, quodcumque infundis, acescit.
Şi Apostolul Pavel foloseşte această comparaţie (omul să fie vas ales, de cinste), îndeosebi în epistola II Timotei, cap. 2, v. 20-21: ,,... unele (vase) sunt spre cinste, iar altele spre necinste. Deci, de se va curăţi cineva pe sine ( ... ), va fi vas de cinste, sfinţit, de bună treabă ( ... ), gătit spre orice lucru bun".
În adevăr, în mulţi dintre noi frumuseţile din jur, sentimentele alese ale semenilor, valori ale credinţei, ale artei, literaturii, ale culturii în general se preschimbă în urâciune atunci când fiinţa noastră nu este curată, ci stăpânită, întinată de porniri joase, de instincte barbare, care veştejesc frumuseţi ce ar trebui să ne înnobileze.
La una din Seratele muzicale (în urmă cu nu mai ştiu câţi ani), l-am auzit pe Iosif Sava spunând aceste cuvinte triste: ,,Am cunoscut oameni plini de Bach, de Beethoven ... dar ce suflete negre aveau, domnule! Aşa este. Când fiinţa noastră nu e „vas curat
- şi muzica lui Bach... a lui Beethoven ... se oţeţeşte în noi!
Cu vioara sub braţ
La o emisiune tv, un tânăr din Piteşti, care dorea să ajungă fizician, a reprodus aceste cuvinte ale lui' Einstein: Vreau să descopăr gândurile lui Dumnezeu. ( Sper că sunt exacte, n-am cum să le verific.)
Oricare dintre noi ar spune aceste cuvinte, ele ar părea ridicole sau ofensatoare la adresa divinităţii; pot fi însă crezute, normale, spuse de un fizician ca Einstein.
Şi mă gândeam: Nu e o impietate, cred că Dumnezeu nu se simte jignit când un om vrea prin munca sa, prin inteligenţa şi cercetările sale să-i afle gândurile.
Nu ştiu despre Einstein decât că a fost un reputat fizician. L-am văzut însă într-un film documentar, prin anii '80, la televizor, coborând dintr-un vapor, nu mai ştiu în ce ţară şi-n ce an, cu o vioară sub braţ (de care zicea că nu se desparte niciodată în călătoriile sale), cu părul alb, vâlvoi, mic de statură şi deloc frumos - şi atunci mi-am amintit de cuvintele unui scriitor cunoscut, pe care le transcriu din memorie: ,,Eu cred că Dumnezeu este urât... Uitaţi-vă la Socrate, la Esop, la Kant, la Beethoven, la Paganini, la Einstein... ".
Mie, acest fizician, care a descoperit unul din gândurile lui Dumnezeu, Teoria relativităţii, mi-a rămas în imagine cu o vioară sub braţ.
Tolstoi in România
Am citit însemnările lui Tolstoi din Jurnal, vol. I, din anul 1854, când Lev Nikolaevici a stat în ţara noastră din primăvară până-n toamnă, ca ofiţer al armatei ruse dunărene, în luptă cu turcii. În Jurnal, Tolstoi notează, pe zile, unde a fost, ce cărţi a citit etc., în localităţi ca: Bucureşti, Giurgiu, Focşani, Vaslui, Odobeşti, Râmnicu Sărat, Buzău... (Cum, Lev Nikolaevici, aţi fost şi la Buzău? Păi acolo am absolvit eu Şcoala de Cântăreţi Bisericeşti, exact cu un secol după trecerea Dumneavoastră, în 1954. Am evocat Şcoala şi oraşul în cartea mea de proză Smochinul neroditor, Ed Cartea Românească, 1986 ).
Am citit, cu zâmbet, că lui Lev Nikolaevici i-au plăcut fetele noastre. Iată ce notează, în Jurnal, la 1 august 1854, la Focşani: ,,M-am sculat târziu şi toată dimineaţa l-am citit pe Schiller, dar fără plăcere şi fără poftă După masă, deşi am fost dispus să lucrez, am scris din cauza lenei extrem de puţin. Toată seara am petrecut-o tălălăind după fete. Iar pe 2 august 1854, notează: ,,Dimineaţă am scris puţin...
, după masă a dormit, iar seara „m-am dus la Zamfira, cu succes. Cine o fi fost focşăneanca Zamfira la care Tolstoi a fost ,,cu succes
?
Scriu aceste rânduri pentru însemnarea din Jurnal din 11 iulie (în 30 iunie 1854, Tolstoi a făcut o operaţie la Bucureşti): ,,În convorbirea avută astăzi cu doctorul, mi-a dispărut impresia proastă şi nedreaptă ce mi-o făcusem la adresa valahilor, părere generată de toată armata (rusă - n.m.) şi pe care mi-am însuşit-o de la nătărăii cu care am avut de-a face până acum. Soarta acestui popor este duioasă şi tristă (s.n.).
Însemnarea aceasta a Dumneavoastră, Lev Nikolaevici, m-a lăsat pe gânduri: Oare cum e soarta „valahilor" de azi?!
Dragostea dintre bărbat şi femeie
Cred că numai dragostea dintre bărbat şi femeie poate da frumuseţe omului. Azi sunt îndrăgostit . E-un curcubeu deasupra sufletului meu ( ... )/ Eu nu mai sunt, e-un cântec tot ce sunt - scrie într-o poezie Nicolae Labiş. I-am condamnat întotdeauna pe zei că împlinirea acestei frumuseţi se face, în cele din urmă, prin organele de dejecţie. Înşişi zeii au săvârşit acest fapt cu pământenii. Zeiţa Calipso l-a sechestrat pe Ulise pentru amor: seara, nimfele pregăteau cina, apoi aşternutul Homer nu spune, dar cred că şi Calipso făcea amor cu Ulise ca fetele noastre.
Am rămas surprins când am citit în „Istoria credinţelor şi ideilor religioase" (vol. III) de Mircea Eliade aceste rânduri despre religia tibetanilor: La început, oamenii se înmulţeau astfel: lumina care emana din trupul bărbatului pătrundea, ilumina şi fecunda matricea femeii. Instinctul sexual se satisfăcea numai prin văz. Doamne, ce frumos ! Eliade scrie însă despre decăderea acestei frumuseţi şi din religia tibetanilor: Dar oamenii au degenerat şi-au început să-şi atingă mâinile, iar în cele din urmă au descoperit împreunarea sexuală. Ce păcat ! Cel puţin astăzi, dragostea dintre bărbat şi femeie este mai mult rut; nu mai are şi sublimul din versurile citate mai sus, ale lui Labiş.
Din Omar Khayyam
Citesc cu desfătare din Catrenele lui Omar Khayyam (cca 1040-1123, poet, om de ştiinţă şi filosof persan), dar uneori şi cu tristeţe, unele rubaiate fiind potrivite şi cu urâţenia noastră de suflet de azi: Să-ţi faci puţini prieteni Din tine să nu ieşi,/ Căci prea des falsitatea credinţa ne-o înfrânge./ Când ţi se-ntinde-o mână, 'nainte de-a o