Discover millions of ebooks, audiobooks, and so much more with a free trial

Only $11.99/month after trial. Cancel anytime.

Psihologia Educatiei In O Mie Si Una De Cugetari
Psihologia Educatiei In O Mie Si Una De Cugetari
Psihologia Educatiei In O Mie Si Una De Cugetari
Ebook182 pages3 hours

Psihologia Educatiei In O Mie Si Una De Cugetari

Rating: 0 out of 5 stars

()

Read preview

About this ebook

Volumul de fata cuprinde un manunchi de cugetari despre activitatea educationala, luata in sensul ei psihopedagogic cel mai larg, respectiv cu privire la toate fenomenele, procesele, situatiile, functiile si aspectele sale fundamentale, dar si actorii principali implicati in ea, in speta copiii si educatorii, precum si la rolurile lor specifice (ingrijire, protejare, predare, instruire, formare, cultivare, evaluare, respectiv invatare, asimilare, exersare, memorare, repetare etc.).

Acestea – ca rod al reflectiei asupra vastei realitati pedagogice – au fost formulate si adunate de-a lungul anilor mai cu seama pe baza experientei educationale personale indelungate.

Uneori, cugetarile iau forma unor maxime, aforisme, sentinte, dictoane sau reflectii condensate, alteori apar insa ca simple ganduri, povete, pilde, definitii, judecati sau enunturi mai mult sau mai putin lapidare.

-Autorul

LanguageRomână
PublisherLaszlo Fodor
Release dateMay 17, 2022
ISBN9786060717898
Psihologia Educatiei In O Mie Si Una De Cugetari

Related to Psihologia Educatiei In O Mie Si Una De Cugetari

Related ebooks

Children's For You

View More

Reviews for Psihologia Educatiei In O Mie Si Una De Cugetari

Rating: 0 out of 5 stars
0 ratings

0 ratings0 reviews

What did you think?

Tap to rate

Review must be at least 10 words

    Book preview

    Psihologia Educatiei In O Mie Si Una De Cugetari - Laszlo Fodor

    Psihologia educației în o mie și una de cugetări

    logotip1

    Copyright

    Psihologia educației în o mie și una de cugetări

    COPYRIGHT 2022 LÁSZLÓ FODOR

    COPYRIGHT 2022 Editura LETRAS

    Toate drepturile rezervate.

    ISBN ePub 978-606-071-789-8

    Publicat de Letras

    https://letras.ro/

    Distribuit de https://piatadecarte.net/

    Contact editura: edituraletras@piatadecarte.com.ro

    contact@letras.ro

    Această carte este protejată de legea dreptului de autor .

    Din respect pentru autorul cărţii, folosiţi-o pentru uzul personal.

    Puteţi reproduce extrase din această carte în limita a 300 de cuvinte, pe site-ul, blogul dvs., în reţelele sociale, folosind întotdeauna semnele citării, urmate de titlul cărţii PSIHOLOGIA EDUCAȚIEI ÎN O MIE ȘI UNA DE CUGETĂRI, un link către această carte şi către Editura Letras.

    Cuprins

    Psihologia educației în o mie și una de cugetări

    Copyright

    Prefață

    Bonus

    Prefață

    Volumul de față cuprinde un mănunchi de cugetări despre activitatea educațională, luată în sensul ei psihopedagogic cel mai larg, respectiv cu privire la toate fenomenele, procesele, situațiile, funcțiile și aspectele sale fundamentale, dar și la actorii principali implicați în ea, în speță copiii și educatorii, precum și la rolurile lor specifice (îngrijire, protejare, predare, instruire, formare, cultivare, evaluare, respectiv învățare, asimilare, exersare, memorare, repetare etc.). Acestea – ca rod al reflecției asupra vastei realități pedagogice – au fost formulate și adunate de-a lungul anilor mai cu seamă pe baza experienței educaționale personale îndelungate. Uneori, cugetările iau forma unor maxime, aforisme, sentințe, dictoane sau reflecții condensate, alteori apar însă ca simple gânduri, povețe, pilde, definiții, judecăți sau enunțuri mai mult sau mai puțin lapidare.

    Cele mai multe dintre cugetările prezentate în această carte s-au clădit pe fundamentul psihologiei educației, dar sunt prezentate și unele care se ancorează mai ales în tărâmul pedagogic, chiar filosofic, biologic sau sociologic. Scopul colecției noastre de cugetări e incitarea la gândire a cititorilor, mai ales a educatorilor, a părinților și profesorilor, respectiv a tuturor celor care nutresc curiozitate și interese de cunoaștere cu privire la educația și la instruirea copiilor, la dezvoltarea lor biopsihosocială și culturală, la procesul învățării sau la problematica formării personalității. Am dori tare mult ca ideile, gândurile, respectiv reflecțiile teoretice expuse în această carte să joace un rol util mai ales prin stârnirea unor reacții intelectuale formative profunde din partea cititorilor.

    Trebuie să menționăm aici și faptul că în realizarea acestei cărți nu am avut deloc intenția de a preda lecții despre psihologia educației, nici despre statutul de părinte sau despre comportamentele principale de rol în profesia didactică, ci doar am nutrit dorința de a împărtăși reflecții variate cu privire la aspectele extrem de diverse și multiforme ale acestui fenomen fundamental al vieții umane, deprinse din existența familială de zi de zi, respectiv din activitatea educațională școlară cotidiană, cu bune și cu rele deopotrivă.

    Cititorii interesați de realitatea psihologică a familiei și a școlii, respectiv de problematica psihopedagogică complexă a educației, ca și de temele sale principale, tradiționale sau speciale, vor găsi, sperăm, în această lucrare multiple elemente care să constituie pentru ei un fel de resursă sau un instrument de lucru în perspectiva aprofundării cunoașterii lumii pedagogice complexe. Avem convingerea că vor găsi cititorii suficiente motive pentru a medita mai mult asupra unor idei pedagogice, ca și pentru a analiza mai aprofundat aspecte esențiale ale acestui fenomen specific uman, extrem de complicat, vast și sensibil, și care în condiții normale ocupă un loc primordial în preocupările umane de natură socială și culturală.

    Cartea de față nu are deloc pretenția de a fi altceva decât o culegere de idei cu substrat psihologic și pedagogic care poate contribui într-o anumită măsură la studierea fenomenului educațional, respectiv la închegarea și la îmbogățirea unei cunoașteri specializate mai aprofundate.

    Cluj-Napoca,

    17 ianuarie 2022

    Autorul

    1. Dacă profesorul nu are o atitudine de încurajare și de înțelegere, dacă nu acceptă și nu iubește elevii, nu va putea stabili nicicum cu aceștia relații interpersonale reciproce profunde pe firul unor elemente cerebrale, de logică și de raționalitate.

    2. La nicio destinație importantă legată de dobândirea cunoașterii (le niciun țel epistemic) nu vom putea ajunge pe un drum ușor practicabil.

    3. Se întâmplă uneori că nici cele mai bune școli (cu profesorii cei mai buni) nu reușesc să completeze și să corecteze (să compenseze) pe deplin în elev insuficiențele, rămânerile în urmă, dereglările sau tulburările cu privire la dezvoltarea psihică apărute în urma unor deficiențe ale educației familiale.

    4. Cu cât firele emoționale de atașament ale copilului cu care se leagă de educator sunt mai rezistente, respectiv cu cât baza sentimentului său de siguranță e mai profundă, psihic va deveni cu atât mai puternic și mai sigur de sine (mai rezilient).

    5. Din păcate, se pare că nici în acest an examenul de bacalaureat nu va evalua și nu va aprecia la candidați (practic, la cei care în pragul vieții sociale sunt dornici să demonstreze maturitatea și capacitatea îndeplinirii unor funcții sociale, implicit abilitatea lor de a trăi cu succes și de a conviețui în bună înțelegere) tocmai ceea ce e declarat a fi scopul principal al BAC-ului. Examenul de bacalaureat nu va testa tocmai acele calități umane, respectiv acele valori și acele trăsături de personalitate care sunt cei mai fideli indicatori ai maturității psihosociale, și anume: empatia, responsabilitatea, disciplina, simțul datoriei, conștiința morală, simțul etic, tenacitatea, încrederea în sine, autocontrolul, autocunoașterea, autodisciplina, conștiința valorii proprii, acceptarea de sine, respectul, determinarea, toleranța la frustrări, încrederea, sinceritatea, conștiința normelor și a legilor, consecvența, perseverența, orientarea în cercul valorilor, angajarea față de valorile pozitive, compasiunea, autonomia, toleranța, altruismul, spiritul de ajutorare, tactul, punctualitatea, simțul măsurii, simțul armoniei, credibilitatea, sinceritatea, conștiinciozitatea, onestitatea, bunăvoința, sensibilitatea emoțională, echilibrul psihic, gustul estetic, conștiința scopurilor, concepția despre viață, imaginea viitorului, simțul realității, independența, intenționalitatea, ingeniozitatea, atașamentul, cooperarea, îndeplinirea sarcinilor sau gândirea critică .

    6. Cu cât avem o experiență pedagogică mai îndelungată, cu atât suntem mai puțin tentați (și mai puțin curajoși) să formulăm judecăți definitive, principii veșnic valide, norme, reguli și cerințe generale sau adevăruri fundamentale nepieritoare despre instruirea și educarea copiilor.

    7. Vom ajunge la concluzii evaluative greșite, dacă în compararea performanțelor școlare a doi elevi nu vom cunoaște, respectiv nu vom ține seama de măsura exactă a inegalităților (de proveniență biologică, psihologică și socială) dintre șansele lor de a performa.

    8. Nu încape îndoială că orice proces pedagogic exacerbat (lipsit de moderație, echilibru și armonie) va duce la rezultate neadecvate.

    9. Abordarea diferențiată corectă nu înseamnă încarcerarea definitivă a unor elevi în categoria celor cu nevoi educaționale speciale, ci, din contră, într-un final, eliberarea lor din această categorie.

    10. Conflictul dintre profesor și elevi e întotdeauna o ocazie excelentă pentru derularea unei convorbiri de calitate, mai profundă, mai conștientă, mai serioasă și mai eficientă dintre părțile implicate.

    11. În jocurile de putere, respectiv în variatele conflicte și confruntări dintre profesori și elevi, din punctul de vedere al stocului de energie psihică, aceia care pierd mai mult sunt, de regulă, profesorii.

    12. Nici lucrurile materiale cele mai scumpe nu pot umple vidul generat în sufletul copilului de precaritatea climatului psihoemoțional al educației.

    13. Ca dascăl, nu poți renunța niciodată la speranța într-un viitor mai bun.

    14. În zilele noastre, putem considera că o persoană are o bună educație numai dacă e capabilă să se orienteze corect și cu iscusință în lumea actuală (cât se poate de complicată, relativ încurcată, uneori chiar nedeslușită) a valorilor.

    15. Educarea tinerelor generații pentru ocrotirea mediului natural constituie, de fapt, și o premisă sine qua non a sustenabilității societăților umane.

    16. Profesorul bun descoperă aproape zilnic o trăsătură pozitivă nouă (mai mult sau mai puțin relevantă din punctul de vedere al activității de învățare) în personalitatea elevului și, cu scopul facilitării autocunoașterii, îi atrage imediat atenția asupra acestei trăsături.

    17. Ca profesor, ești obligat să-ți formezi și să promovezi fără întrerupere o atitudine generală pozitivă față de elevii tăi, în pofida tuturor lipsurilor, dizabilităților, tulburărilor sau deficiențelor acestora.

    18. Vei putea deveni un profesor de succes pentru elevii cu aptitudini superioare numai dacă, în prealabil, ai acumulat experiențe largi de predare-învățare cu elevii care prezentau diferite tulburări de dezvoltare, mai ales dizabilități de învățare.

    19. Se pare că nimic nu reprezintă un risc psihologic și pedagogic mai îngrijorător decât educatorul care absentează emoțional.

    20. Elevul care e privat de sentimentul cu rădăcini familiale ale securității afective nu va fi înclinat și capabil nici pentru aderarea psihică, implicarea sau acomodarea suficientă la situațiile de învățare și nici pentru investirea eforturilor intelectuale solicitate de activitățile școlare specifice.

    21. Școala care în derularea procesului de învățământ nu poate asigura un echilibru corespunzător între elementele didactice vechi și noi, între cele tradiționale (clasice) și moderne, între cele convenționale și inovative (originale), respectiv între teoriile (filosofiile) pedagogice autohtone și cele internaționale, în zilele noastre, nu va accede la o eficiență acceptabilă.

    22. A instrui înseamnă pe de o parte să ne adresăm (cu intenția transmiterii cunoștințelor) întregii clase (ansamblului de elevi), iar pe de altă parte, să ne adresăm fără excepție fiecărui elev.

    23. Copilul care frecventează zilnic școala va deveni un elev studios, care participă efectiv la propria dezvoltare numai în măsura în care se va simți acolo acceptat, recunoscut, apreciat și important, respectiv dacă își va dezvolta un atașament emoțional adecvat față de profesorii lui.

    24. În lipsa optimismului caracteristic cu două ramuri – pe de o parte convingerea fermă în posibilitățile de dezvoltare ale elevilor, iar pe de altă parte încrederea nestrămutată în aptitudinile pedagogice proprii –, profesorul nu va ajunge în posesia unor resurse energetice profesionale suficiente de proveniență psihică, în consecință, nu-și va putea exercita cu eficiență adecvată activitățile sale instructiv-educative.

    25. Pentru elevi, în școală există, nici mai mult, nici mai puțin, doar trei situații – concretizate de obicei pe baza unor atitudini promovate de către profesori (dar și de către colegi) – care sunt practic insuportabile: indiferența, umilirea și nedreptatea.

    26. Măsura eficienței globale a activităților educative din școlile noastre e funcție de ponderea profesorilor excepționali, în ceea ce privește calitatea lor psihologică și umană.

    27. Elevul îmbrăcat în uniformă nu va reuși nicicând să-și găsească cu precizie propria individualitate și singularitate, nu va putea intui cu claritate nici caracterul distinctiv, nici specificitatea și unicitatea propriei sale ființe.

    28. În zadar încerci să formezi interesul și adeziunea unor elevi la idei mărețe, la principii și la valori sociomorale sau la teorii științifice, dacă momentan pentru ei generează bucurii și plăceri doar cunoașterea senzorială nemijlocită, dacă impulsul cel mai puternic resimțit de ei vizează mai cu seamă actele fizice lucrative, îndeletnicirile manipulatorii și activitățile practice obiectuale concrete externe.

    29. Aerul intern al universității e respirabil pentru studenți numai în măsura în care compoziția lui a fost fundamentată de idei originale importante, de valori umane, respectiv spirituale autentice, ca și de cunoștințe și teorii științifice relevante.

    30. Agresivitatea manifestată în cuvinte sau în acte ale profesorului nu o să stârnească niciodată în elevi o reacție emoțională pozitivă, în consecință nu va produce înrâuririle așteptate, respectiv nu va duce la consecințele de dezvoltare scontate.

    31. Cu cât aptitudinea de învățare a unui elev este mai slabă, cu atât are nevoie mai mare de un profesor cu aptitudini mai bune de predare.

    32. Într-o societate într-adevăr democratică (civilizată și educată), mulți tineri cu aptitudini superioare ar aspira pentru exercitarea profesiunii didactice, deoarece transmiterea culturii acumulate de omenire de-a lungul timpurilor către noile generații este poate profesiunea (vocația) care e învăluită

    Enjoying the preview?
    Page 1 of 1