Razboiul Romano-Maghiar

Gabriel Florin Beacă

Războiul româno-maghiar

din 1919 reflectat în presa suedeză a timpului

Studiu de caz

Copyright page

Războiul româno-maghiar din1919 reflectat în presa suedeză a timpului / Florin Gabriel Beacă. - Snagov : Letras, 2021

ISBN eBook ePUB 978-606-071-646-4

Întreaga responsabilitate pentru conţinutul acestei cărţi

aparţine autorului. Copyright 2021, Florin Gabriel Beacă.

Această carte este protejată de legea dreptului de autor.

Publicat de Letras

https://letras.ro/

Distribuit de https://piatadecarte.net/

Contact editura: edituraletras@piatadecarte.com.ro

contact@letras.ro

Această carte este protejată de legea dreptului de autor.

Din respect pentru autorul cărții, folosiți-o pentru uzul personal.

Puteţi reproduce extrase din această carte în limita a 300 de cuvinte,

pe site-ul, blogul dvs., în reţelele sociale, folosind întotdeauna semnele citării, urmate de titlul cărţii Titlu / Subtitlu carte, un link către această carte și Editura Letras.

Cuprins

1. Cuvânt-înainte

2. Scopul studiului

3. Situația cercetării

4. Teorie

5.  Materialul (sursa) și critica sursei

6. Limitele studiului

7. Prezentarea surselor

8. Metoda

9. Contextul politic

9. Analiza

10. Concluzii

11.  Rezumat

Anexe

Index nume

Surse

Cuvânt-înainte

La 1 Decembrie 1918, prin actul firesc al unirii Transilvaniei cu România, se încheie practic procesul de reunire a tuturor teritoriilor românești într-un stat național. Procesul este început de Basarabia la 27 martie 1918, continuat de Bucovina la 28 noiembrie același an și încheiat, cum am menționat mai sus, de unirea Transilvaniei cu patria mamă.

Drumul constituirii statului național unitar român a fost unul sinuos, presărat cu numeroase obstacole și cu inevitabile jertfe umane, atât civile, cât și militare.

Revenind la actul unirii de la 1 decembrie 1918, trebuie spus că el a reflectat voința majorității românești din Transilvania, precum și a celor mai multe dintre minoritățile ce trăiau acolo, dar au urmat aproximativ doi ani de lupte diplomatice și chiar militare pentru ca acest act să fie recunoscut la nivel internațional.

Între Alba Iulia și Trianon a existat acest conflict militar ce a opus statului român statul bolșevic al lui Bela Kun. Putem considera acest război ca o etapă intermediară în procesul tranșării chestiunii Transilvaniei si, de ce nu, chiar un ,,război de independență" al Ardealului față de Ungaria.

Este interesant de urmărit cum a fost reflectat acest război în presa unei țări neutre, o țară ce nu a mai participat la un conflict militar din 1809 și pe care nu o putem bănui de simpatii față de vreuna din părțile aflate în conflict.

Cum a apărut ideea realizării acestui studiu? Acum trei ani trebuia să scriu un referat pentru Universitatea din Lund (al cărui student eram) despre propaganda din presa suedeză de stânga referitoare la sărbătorirea zilei de 1 Mai. Răsfoind vechile ziare suedeze, într-unul dintre ele, editat în 1937, am găsit un articol referitor la România. Căutând apoi mai atent, am observat că știrile despre țara noastră nu lipseau din principalele ziare suedeze. Acest fapt m-a determinat să cercetez dacă evenimente importante din istoria noastră au fost reflectate în presa suedeză și astfel am avut surpriza să constat interesul destul de mare al presei suedeze față de conflictul româno-maghiar din 1919.

Sper ca acest studiu să fie bine primit de către publicul românesc iubitor de istorie și să contribuie la o mai bună înțelegere a evenimentelor din anii tulburi ce au urmat după încheierea primei conflagrații mondiale.

2. Scopul studiului

Scopul prezentului studiu este acela de a prezenta modul în care presa unei țări neutre, presa suedeză, în cazul de față, a relatat și prezentat acest conflict.

În acei ani, Suedia era deja o democrație și, în consecință, dispunea de o presă