Ecouri: Poezii, #1

           Am onoarea şi plăcerea să vă salut. O voi face cum mă pricep cel mai bine şi anume prin a scrie. Nu ştiu cum aş putea să încadrez această carte. Ar fi o idee la rubric de poezie – pentru că este despre tine? Sau la amintiri – pentru că este despre noi? Mai este şi varianta de vise – pentru că acolo ne întâlnim şi ne iubim. Nu! Gata! Am găsit: la nebunie … propria mea nebunie! Iar ca să îi găsesc un nume mai plăcut, o voi numi ARTA. Dar despre ce va fi această, ARTA ... aş putea să tac, să rămână un mister, totul, doar în mintea mea, dar nu ar mai avea nici un sens. Motiv, pentru care, am ales să o împărtăşesc cu voi, cititorilor. Recunosc, nu toţi mă veţi înţelege.

            Am uitat să mă prezint: sunt un simplu om, ca şi tine, doar că privesc totul din alt unghi.