Filosofia în Roma veche
()
Currently unavailable
Currently unavailable
About this ebook
Când romanii au adoptat genurile și tehnicile artistice grecești, nu și-au imitat în mod servil modelele, ci au creat opere de literatură și artă vibrante și originale. Același lucru este valabil și pentru filosofie, în pofida faptului că bogata tradiție filosofică romană este încă prea des tratată ca o simplă notă de subsol pentru istoria filozofiei grecești. Acest volum își propune să reafirme semnificația filozofiei romane și să exploreze „romanitatea” scrierilor și practicilor filosofice din lumea romană, străduindu-se să arate că romanii, în adaptarea lor creatoare a modurilor de gândire grecești, au dezvoltat forme sofisticate de discurs filosofic, conturate de propria lor istorie și instituții, concepte și valori - și nu în ultimul rând - de limba latină.
Despre filosofie în Roma veche, nu doar la noi, s-a scris mai puţin, în comparaţie cu interesul arătat altora din Antichitate sau din Orient. Aceasta, poate, mai cu seamă din cauza „vecinătăţii” greceşti care, de altfel, îi va fi fost model, de unde prejudecata că filosofia romană este doar o replică.
Ce-i drept, ca „fenomen originar”, filosofia greacă, deopotrivă prin limbaj şi prin reconstrucţii, a modelat-o pe aceea romană. Nici nu se putea astfel. Istoria greacă, atâta de bogată şi valoric exemplară prin înfăptuirile ei în ordine filosofică, nu se putea ignora. „Experienţa” greacă, de întemeiere, urma să fie preluată şi amplificată. Dacă romanii ar fi ignorat-o, repetând ceea ce istoriceşte se impusese paradigmatic, nu aveau decât a pierde şi ei şi Grecia, la urma urmelor, marea cultură greacă nerodind în altele. Așadar, romanii, de la Cicero, la Lucretius, la Seneca, la Marcus Aurelius, dintre cei mai proeminenţi, în ordinea filosofiei s-au format la şcoala greacă, fără a rămâne, totuşi la ea.
Mai întâi, filosofia pentru a fi romană avea nevoie de un limbaj potrivit limbii latine. Cicero, îndeosebi, avea să facă trecerea de la limbajul specializat al filosofiei în orizont grecesc, la acela latin. În timp, s-a făcut trecerea la limbajul primilor scriitori creştini de limbă latină, la acela al scolasticii şi la acela al primilor moderni. Bacon şi Descartes, primul în Anglia, al doilea în Franţa. La noi, Dimitrie Cantemir şi Samoil Micu au făcut trecerea de la latina filosofică medievală, la limbajele „naţionale”. Așadar, romanii nu au fost doar mimetici, ei impunând un limbaj care avea să facă istorie. Mai mult, filosofia romană este atât o continuare a filozofiei grecești, cât și un mod de gândire substanțial diferit.
Toate acestea sunt amplu dezvoltate în Filosofia în Roma veche pe care Editura Paideia o oferă tuturor acelora interesaţi de filosofie şi nu numai, cartea având capitole consacrate şi filosofiei istoricilor, filosofiei limbajului, filosofiei artei, retoricii. Pentru istoria mentalităţii, capitolul Filosofia erudiţilor (cu Plinius cel Bătrân, cu Aullus Gelius, cu Macrebius) este nemuritor. Totodată, în partea de încheiere, de la ultimii „antici” la primii „medievali”, se face trecerea firească de la filosofia veche la noua filosofie, proprie creştinismului.
Atât în formă, cât și în conținut, această carte este o creație editorială de seamă realizată de cunoscutul academician Gheorghe Vlăduțescu, specializat în filosofia din Roma Antică.
„Fără îndoială că, în filosofie, romanii nu reconstruiau asemenea grecilor, dar, erau totuşi, o alternativă la aceştia. Urmându-i, punându-se sub semnul lor, ei n-o făceau decât pentru a învăţa să zboare singuri. Supunerea, deci, ca un fel de viclenie a raţiunii, era prima mişcare, necesară pentru emancipare.” (Gheorghe Vlăduțescu)
Related to Filosofia în Roma veche
Related ebooks
Filosofia Antică Rating: 5 out of 5 stars5/5Istoria filosofiei Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsGrecii: O istorie globala Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsEroi ai istoriei. O scurtă istorie a civilizației din vremurile străvechi până în zorii epocii moderne Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsDin corespondența lui Descartes Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsAceasta parte a Edenului. Despre originea religiei Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsOdiseea zeilor Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsFilosofii care au influențat dezvoltarea umanității Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsViata. Marea istorie Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsCUM GANDESTE LUMEA. O istorie globală a filosofiei Rating: 5 out of 5 stars5/5Frontierele cunoașterii Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsAndrea Delfin și alte nuvele Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsCrearea statului italian în viziunea lui Antonio Gramsci Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsCartea mică a filosofiei: – Rating: 5 out of 5 stars5/5Pecetluite in istorie Rating: 5 out of 5 stars5/5Polimatul Rating: 2 out of 5 stars2/5Buclele cauzale în călătoria în timp Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsLiteratura Rusă Rating: 5 out of 5 stars5/5Civilizația clasică. O istorie în zece capitole Rating: 5 out of 5 stars5/5Caietul 10. 1932-1935. Filosofia lui Benedetto Croce Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsExtraterestru. Primul semn de viață inteligență dincolo de Pământ Rating: 5 out of 5 stars5/5Filosofia in Evul Mediu Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsCălătorii în timp Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsDe la animé spre ceriu Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsIstoria Artei Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsSpirit, imagini și înțelesuri Rating: 5 out of 5 stars5/5Oamenii istoriei Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsPlaton, Republica: Despre justiție – Dialectica și educația Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsCREȘTINISMUL. Istoria unei idei și a modului în care aceasta ne-a modelat lumea Rating: 5 out of 5 stars5/5Pentru arta literara Rating: 3 out of 5 stars3/5
Philosophy For You
Cine sunt eu? O călătorie prin mintea ta Rating: 5 out of 5 stars5/5Incurcarea cuantică și inconștient colectiv. Fizica și metafizica universului. Noi interpretări. Rating: 4 out of 5 stars4/5Moartea: Aspecte psihologice, ştiinţifice, religioase, culturale şi filozofice Rating: 4 out of 5 stars4/5O MINTE LINIȘTITĂ. Învățături budiste pentru dobândirea păcii interioare Rating: 5 out of 5 stars5/5Filosofii care au influențat dezvoltarea umanității Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsPlaton, Republica: Despre justiție – Dialectica și educația Rating: 0 out of 5 stars0 ratings50 de clasici. Filosofie Rating: 3 out of 5 stars3/5Filosofie: Noțiuni de bază, Volumul 1 Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsEroarea lui Broca Rating: 5 out of 5 stars5/5Increderea in sine O filosofie Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsDragostea. Gene egoiste, chimie sau romantism? Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsLogica și gândirea critică în dezvoltarea personală Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsControlează-ți emoțiile: Evită sindromul de burnout Rating: 5 out of 5 stars5/5Întreabă un filosof: Răspunsuri la cele mai importante și neașteptate întrebări Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsFemeile vin de pe Venus, barbatii de la baut Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsÎntâmplări în irealitatea imediată Rating: 3 out of 5 stars3/5Pacea începe în noi Rating: 5 out of 5 stars5/5La drum cu Platon. Ce spun filosofii despre naștere, iubire, copii și ce se mai întâmplă pe drumul vieții Rating: 5 out of 5 stars5/5Misterul civilizației umane Rating: 5 out of 5 stars5/5Filosofie: Noțiuni de bază, Volumul 2 Rating: 5 out of 5 stars5/5Dezlegând misterele nașterii și morții... și ale fenomenelor intermediare. O viziune budistă asupra vieții Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsO scurta eternitate: Filosofia longevitatii Rating: 5 out of 5 stars5/5Si nu uita sa fii fericit Abecedar de psihologie pozitiva Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsDe ce (nu) suntem fericiți? Rating: 5 out of 5 stars5/5Ce este filosofia antica? Rating: 5 out of 5 stars5/5Viata buna: O introducere in etica Rating: 0 out of 5 stars0 ratingsCartea mică a filosofiei: – Rating: 5 out of 5 stars5/5Relații distructive Rating: 5 out of 5 stars5/5Filosofia ca mod de viata: Sursele autenticitatii Rating: 0 out of 5 stars0 ratings
Reviews for Filosofia în Roma veche
0 ratings0 reviews