Chirița în provincie: Comedie cu cântece, în două acte – Rezumat

Chirița în provincie: Comedie cu cântece, în două acte – Rezumat

Vasile Alecsandri

Scribd

Drepturi de autor © 2023 Scribd, Inc.

Toate drepturile rezervate

Design de copertă de Mimbre Design

ISBN: 9781094456973

Prima ediție ebook: Aprilie 2023

Scribd, Inc.

San Francisco, California

Scribd.com

Pentru mai multe detalii, accesați www.scribd.com și urmăriți @Scribd pe Twitter, Facebook, și Instagram

Cuprins

Introducere

Prezentare generală

Listă de personaje

Caracterizarea personajelor principale

Rezumat și analiză pe capitole

Actul I

Scenele 1-3

Scenele 4-7

Scenele 8-10

Scenele 11-13

Actul II

Scenele 1-3

Scenele 4-7

Scenele 8-10

Scenele 11-15

Scenele 16-17

Teme, motive și simboluri

Introducere

Rezumatul pe care sunteți pe cale să îl citiți are rolul de a vă familiariza cu și de a vă ajuta să apreciați o operă importantă din literatura română clasică. Ideile transmise aici aparțin aparțin Scribd, iar noi vă încurajăm să citiți textul original pentru a vă dezvolta și aprofunda cunoștințele.

Știm și că acest rezumat ar putea fi o resursă valoroasă pentru elevi și profesori. Dacă vă doriți să folosiți concepte sau fragmente din cadrul său, vă rugăm să citați Scribd într-un mod corespunzător.

Nu uitați să accesați și versiunea audio a acestui rezumat, precum și alte rezumate ebook pe ro.scribd.com. Vă mulțumim pentru atenție!

Prezentare generală

Chirița în provincie de Vasile Alecsandri este o comedie care satirizează moravurile burgheziei secolului al XIX-lea. Opera face parte dintr-o serie de comedii care o surprind pe coana Chirița în diverse ipostaze definitorii. Chirița în provincie, a doua dintre ele, urmărește parcursul personajului eponim care își dorește să ajungă isprăvniceasă și, astfel, să poată părăsi provincia și să călătorească la Paris. Piesa de teatru este împărțită în două acte: primul ilustrează ambiția de înavuțire și stilul de viață aristocratic la care Chirița aspiră, iar al doilea act surprinde ridicolul în care ea se afundă odată ajunsă isprăvniceasă, funcție de care nu se bucură pentru mult timp.

Încă de la începutul operei se conturează trăsăturile definitorii ale personajului principal. Chirița este abordată de câțiva țărani care o roagă să le facă dreptate, căci fiul ei îi păgubise. Ea nu este interesată de plângerile lor, așa că îi alungă fără vreo remușcare. În ciuda faptului că are funcția de moșiereasă, Chirița este totuși incapabilă să se descurce de una singură în anumite situații. Așadar, când dorește să se coboare de pe cal, se așteaptă ca alții să o dea jos. Văitându-se că ar putea rămâne toată ziua cocoțată pe cal se conturează comicul de situație, care ridiculizează personajul. Pe fiul ei nu îl dojenește pentru ce le făcuse țăranilor, ci, în loc, îl alintă și îl îndeamnă să continue să învețe limba franceză cu profesorul Șarl. În preajma lui, Chirița încearcă să demonstreze că e la rândul ei vorbitoare de limbă franceză – pe care o stâlcește îngrozitor. Ea traduce uneori ad litteram expresii din limba română, astfel creându-se comicul de limbaj prin care se reliefează lipsa ei de cultură. Chirița îi mărturisește cumnatei sale, Safta, că cele mai mari dorințe ale ei sunt să devină isprăvniceasă și să îl logodească pe Guliță cu Luluța, o fată orfană pe care o luase în grijă. Aceasta, însă, nu îl poate lua în serios pe fiul cucoanei, pe care îl consideră prea tânăr pentru ea și, de asemenea, ridicol; în plus, încă îl poartă în suflet pe Leonaș, iubitul ei din copilărie. Guliță dorește