Situat intr-un cadru natural dominat de elemente bioclimatice central si nord-est europene, ce creeaza o armonie peisagistica inedita, pe coordonatele

geografice 2457-2640 longitudine estica si 47455- 475731 longitudine nordica, cu o asezare in forma de amfiteatru, avand ca limite extreme o uriasa cununa de munti in vest si lunca larga si joasa a Siretului in est, teritoriul judetului Suceava, in suprafata de 8.555 km2 , reprezinta 3,6% din teritoriul tarii. In nord, judetul Suceava atinge frontiera de stat cu Republica Ucraina, la vest se invecineaza cu judetele Maramures si Bistrita Nasaud, la sud cu judetul Mures, Harghita si Neamt, la sud-est cu judetul Iasi, iar la est cu judetul Botosani. Suprapunandu-se, partial, Carpatilor Orientali si Podisului Sucevei, teritoriul judetului Suceava cuprinde doua unitati de relief: zona de munte alcatuita din masivele Suhard, Caliman Giumalau si Rarau, gruparea muntoasa Pietrosu Bistritei - Grintiesu Brostenilor si Muntii Stanisoarei. Judetul Suceava este o zona, al carei loc a fost fixat si relevat de cei mai straluciti corifei ai generatiei de aur din epoca formarii si consolidarii Romaniei moderne. Balcescu o numea "templul de glorie al moldovenilor". Kogalniceanu - "cea mai frumoasa parte a Moldovei, cu Campulungul, vechea republica romana, cu Suceava, capitala domnilor eroi, cu cele mai renumite si mai bogate manastiri, cu Putna, purtatoarea oaselor lui Stefan cel Mare". Poetul Mihai Eminescu o considera "raiul Moldovei", cu necropolele ce adapostesc "moastele celor mai mari dintre domnii romani", intre care, "Dragos, imblanzitorul de zambrii", si "Stefan cel Mare, zidul de aparare al crestinatatii". Pentru savantul Nicolae Iorga aceasta zona, concentra, ca nici o alta parte de tara, "toata bogatia stralucitoare, de arta, monumentele cele mai frumoase ale vechilor domni si boieri". Voind parca sa conchida asupra intregii semnificatii istorice a acestor locuri, intemeietorul istoriografiei critice, moderne, Dimitrie Onciul, scria: "Nicaieri pe tot cuprinsul romanesc nu se afla, pe un spatiu atat de mic, atata bogatie de istorie romaneasca, atatea amintiri scumpe ale trecutului nostru. Fara exagerare, putem zice ca, in ceea ce priveste arta veche romaneasca, Bucovina ocupa un loc din cele dintai in toata lumea ortodoxa. Daca Ardealul, cu resturile sale arheologice din epoca romana, este tara clasica a trecutului roman in Dacia, Bucovina este tara clasica a trecutului romanesc".

Bogatul patrimoniu de valori culturale de interes national si international, creatii reprezentative ale geniului romanesc concentrate pe aceste meleaguri sunt ilustrate in expozitiile si colectiile unor moderne si remarcabile unitati muzeale, multe dintre ele constituind adevarate sanctuare ale spiritului uman, cum ar fi: Complexul Muzeal Bucovina, Galeria Oamenilor de Seama, Muzeul de Arta Ion Irimescu si Muzeul Apelor din Falticeni, Muzeul tehnicilor populare bucovinene din Radauti, Muzeul Lemnului din Campulung Moldovenesc, Muzeul Etnografic din Gura Humorului, Muzeul Cinegetic si Muzeul Etnografic din Vatra Dornei, Casele si fondurile memorial-documentare Simeon Florea Marian din Suceava, Nicolae Labis din Malini, Ciprian Porumbescu din Stupca, Casa muzeu Solca, Colectiile Cornel Ciornei din Suceava, Ion Tugui din Campulung Moldovenesc si altele. Judetul Suceava se recomanda ca o zona turistica importanta a tarii. Pe langa marea atractivitate a peisajului montan, potentialul turistic al judetului se caracterizeaza prin varietatea, densitatea si valoarea monumentelor de cult si arhitectura, prin rezervatii naturale si zone etnografice deosebite, multe dintre ele, unicat pe plan mondial. Se remarca in mod deosebit manastirile Voronet, Sucevita, Moldovita, Putna, Humor, Slatina si Dragomirna; Biserica Bogdana din Radauti, precum si cele din localitatile Arbore, Patrauti, Baia, Probota si Suceava, Cetatea de Scaun din municipiul resedinta de judet, Salina si Bazilica Minor din Cacica; rezervatiile floristice Rachitisul Mare, Lucina si Ponoarele; padurea Valea Putnei, Codrii seculari de la Slatioara, fanetele naturale de la Frumoasa s.a. Judetul Suceava ocupa un loc distinct in economia romaneasca pentru ca, este al doilea, ca suprafata, dupa Timis si al optulea din punct de vedere al numarului de locuitori, situanduse pe locuri fruntase si la alti indicatori. Avand in vedere ca, peste 52% din suprafata judetului este ocupata de paduri, respectiv 7% din suprafata tarii, in subsolul caruia se gasesc importante zacaminte de fier, mangan, sulf, sare, pirita, piatra, calcar, turba, ape minerale etc., iar 42% este reprezentata de terenuri arabile, majoritatea dintre ele fiind situate deoparte si de alta a raurilor Siret, Suceava si Moldova, structura si resursele de materii prime locale au influentat in mod traditional si decisiv profilul economic al judetului, in care, cu precadere, s-au dezvoltat activitatile extractive si de prelucrare a minereurilor, de exploatare si prelucrare a lemnului, de crestere a animalelor si cultivare a pamantului, precum si cele din domeniul industriei alimentare. Din analizele statistice reiese ca activitatile care contribuie la dezvoltarea economico sociala

a judetului sunt indisolubil legate de exploatarea padurilor, dezvoltarea turismului si revigorarea agriculturii, in care, sectorul cresterii animalelor, ocupa un loc prioritar.