P. 1
Violenta domestica

Violenta domestica

|Views: 112|Likes:
Published by Adiutza Adina

More info:

Published by: Adiutza Adina on Jul 14, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/06/2012

pdf

text

original

Rom J Leg Med 14 (3) 199 – 208 (2006) © 2006 Romanian Society of Legal Medicine

Violenta domestica si consecintele asupra sanatatii

Simona Popa

ABSTRACT: Domestic violence and its consequences upon health. Family violences are at the origin of many physical and mental illnesses, of frequent consultations, hospitalizations and of temporary work disabilities, as well as of a high consumption of medication and other health services. The effects of violence against women are instant as well as lasting. There are four types of violence against women: emotional, physical, sexual and social. As a victim of a violent partner, the woman suffers physically, mentally and reproductively. The more severe is the violence, the more profound is the impact upon the physical and mental health. The psychological and behavioral consequences are multiple and they are exteriorized through: anxiety, fear, depression, humiliation, guilt, sleep trouble, alimentation dysfunctions, low self esteem, post traumatic stress, self-mutilation, alcohol and drugs consumption in excess, suicidal thoughts, sexual behavior at risk, etc.The lethal consequences are the following: mortality caused by SIDA, maternal mortality, homicide, and suicide. If there is no intervention to put an end to domestic violence, from one incident to another the severity of the aggressions accentuate. As the risk is rising, the victim’s capacity to protect itself is decreasing. The consequences upon the physical, mental and reproductive health combine in a complex way, which explains the complexity of global consequences of family violence. Therefore, the consequences of domestic violence can be felt at various levels: especially at the level of the victim itself, of its family and most of all at the level of the kids, the collectivity in which they live, the medical and legal system, and, of course, at the level of the authors of these types of violence. The physical and sexual violences against women can cause physical invalidities and the psychological problems provoked by violence can be taken as invalidity, making difficult for the women to have a normal behaviour. When violence is an usual context in a family, even the children can be victims. The consequences of violence are profound and can have a greater influence than health and the individually well-being state upon the “health” state of the entire community. The abused women have difficulties regarding the access to information as well as to the existing health services. In other words, the consequences of domestic violence can persist for a long time after the actual act of violence and the long time repercussions of the various types and of the multiple episodes of violence are cumulative. KEY WORDS: emotional violence, physical violence, sexual violence, social violence, invalidity.

_____________________________________________________________________

iolenta impotriva femeilor este o problema globala care se manifesta atat in public, cat si in viata privata. In ultimii ani, violenta impotriva femeii a inceput sa fie recunoscuta ca o problema de sanatate publica, cu consecinte grave asupra sanatatii femeii si asupra intregii societati. Violenta in cadrul familiei sau intre locuitorii aceleiasi case a fost denumita violenta domestica. Violenta domestica reprezinta in peisajul stiintelor medicale si sociale de la noi, un subiect de “import”.
________________________

V

*Corresponding author, medic specialist "Sanatate Publica si Management", consilier tehnic

interdepartamental-politica santatate publica Cher/Indre, Ministere de la Justice, Protection Judiciaire de la Jeunesse, France
199

Simona Popa

Domestic violence and its consequences upon health

Violenta in cadrul familiei este nu numai o problema sociala si de sanatate publica dar si o problema a nerespectarii si a incalcarii drepturilor omului. Violentele in familie sunt la originea numeroaselor maladii fizice si psihice, a frecventelor consultatii, spitalizari si a incapacitatilor temporare de munca, precum si a unui consum ridicat de medicamente si de alte servicii de sanatate. Familia este locul unde legea intervine cel mai putin si unde se observa frecventa cea mai mare de violente indreptate impotriva unor fiinte umane mai vulnerabile, "mai fragile fizic si psihic", fie ca este aceasta violenta este indreptata impotriva femeilor, copiilor, persoanelor in varsta, barbatilor. Aceaste violenta deseori insidioasa se dezvolta potrivit unui ciclu unde intensitatea si frecventa creste cu trecerea timpului.
DEFINIREA FENOMENULUI

Violenta domestica poate fi definita ca o amenintare sau producere a unei raniri fizice, în trecutul sau în prezentul convietuirii cu partenerul. În violenta domestica, victima se afla aproape tot timpul în preajma agresorului şi fara aparare, pentru ca familia este un teren al vietii „private”. Accesul agresorului la victima este continuu şi protejat de posibile interventii care ar impiedica desfasurarea agresiunilor. Pe aceasta specificitate a realitatii violentei domestice se bazeaza incorectitudinea incriminarii ei la un loc cu alte acte de agresiune comise de o persoana oarecare impotriva unei alte persoane. Violenta domestica este un comportament distructiv care are ca scop instituirea şi pastrarea controlului asupra partenerului de viata. Prin comportamentele de pedepsire şi ranire a partenerului, acesta este transformat în victima. Exista patru tipuri de violenta indreptata impotriva femeii: emotionala, fizica, sexuala, sociala. 1. Violenta emotionala: este cea mai larg intalnita şi se regaseste ca şi parte componenta a tuturor formelor de violenta domestica. Desi precede şi acompaniaza celelalte forme de abuz, ea se poate manifesta şi izolat prin: cuvinte injurioase, amenintari, intimidari. Din punct de vedere psihologic exista o varietate de situatii abuzive cum ar fi : ironii şi jocuri rautacioase, umilire, ignorare, gelozie, izbirea de catre partener a peretilor sau a mesei cu pumnul, amenintari, terorizare, izolare, blamarea victimei, etichetarea ei, impunerea dependentei, izolarea copiilor, amenintari cu arma. 2. Violenta fizica: consta în atingeri sau contacte fizice dureroase orientate catre victima sau cei dragi victimei: copii, parinti, frati, surori; de asemenea şi intimidarea fizica.Violenta fizica incepe cu gesturi şi lovituri care tintesc victima şi poate duce pana la crima.Exista o progresie nefasta a gesturilor în violenta fizica: de la a impinge, a scutura, a plesni, a izbi, a bate, a lovi femeia gravida, a lovi cu diverse obiecte, a-i rupe oasele, a folosi diverse arme, pana la a o ucide. 3. Violenta sexuala: incepe cu comentarii degradante la adresa femeii şi continua cu atingeri nepacute şi diverse injurii provocate victimei în timpul sau în legatura cu actul sexual. Violul este o forma de violenta pe care femeia o suporta adesea suferind în tacere, platind tribut normelor sociale care considera ca relatiile intime sunt în primul rand un drept al barbatului, un teritoriu unde el este stapanul care decide. 4. Violenta sociala: este o conditie care inrautateste situatia de victima a femeii. Aici intra rolul sexual rigid conturat de asteptarile sociale fata de femeie şi barbat şi care în continuare va limita resursele existente în comunitate pentru a ajuta femeia victima sau chiar a o blama pe aceasta pentru situatiile de violenta pe care le traieste. Violenta sociala este în acelasi timp o bariera în calea valorizarii resurselor femeii în afara familiei şi un cadru care favorizeaza agresionarea ei pe planul vietii private şi intime
200

Romanian Journal of Legal Medicine MANIFESTARILE SI CONSECINTELE VIOLENTEI DOMESTICE

Vol. XIV, nr. 3, 2006

Tratarea cu violenta a partenerului, cat si relationarea violenta in cadrul familiei sunt comportamente invatate. Daca nu se intervine pentru stoparea violentei domestice, de la un eveniment la altul severitatea agresiunilor se accentueaza. Concomitent cu cresterea riscului, scade capacitatea victimei de a se proteja. • Consecintele violentei domestice asupra homeostaziei familiei Consecintele violentei domestice nu se rastrang doar asupra victimei tintite ci asupra intregii familii, a copiilor mai ales, şi sunt resimtite ca o pierdere şi o suferinta a societatii în general. Ca victima a partenerului violent, femeia sufera pe planul sanatatii fizice, mentale şi reproductive (Tabel nr.1). • Consecintele asupra sanatatii fizice sunt: un comportament distructiv al starii de sanatate (fumat, sex neprotejat), un consum de alcool sau droguri, tulburarile intestinale iritative, astmul, migrenele şi durerile de cap, vatamarile corporale, dizabilitatile partiale sau permanente, moartea. • Consecintele asupra sanatatii mentales sunt: depresiile, frica, anxietatea, respectul de sine scazut, disfunctiile sexuale, tulburarile de nutritie şi de somn, tulburarile obsesiv-compulsive, tulburarile de stress postraumatic, suicidul. • Consecintele asupra sanatatii reproductive sunt: sarcinile nedorite, problemele ginecologice, nasterile premature, greutatea mica la nastere, bolile inflamatorii pelviene, durerile pelviene cronice, mortalitatea şi morbiditata materna. Multiple studii au pus in evidenta pe toate continentele diversele forme de traumatisme fizice suferite de femei si cauzate de violenta domestica. Raportul mondial (OMS) asupra violentei si sanatatii (2002), a evidentiat astfel, in diverse tari, toate aceste consecintele complexe asupra sanatatii femeii . Consecintele asupra sanatatii fizice, asupra santatii mentale si asupra sanatatii reproducerii se conjuga de o maniera complexa ceea ce explica complexitatea consecintelor globale ale violentei in cadrul familiei. Astfel, consecintele violentei domestice asupra sanatatii se fac simtite la diferite nivele: in special la nivelul victimei insasi, familiei sale, colectivitatii de care apartine, sistemului medico-legal, si bineinteles si la nivelul autorilor acestor violente. Consecintele mortale sunt: mortalitatea cauzata de SIDA, mortalitatea materna, omuciderea, suicidul. Efectele violentei asupra femeii sunt atat imediate cat si de durata. O ancheta efectuata asupra unei populatie de aproximativ 400 de femei suedeze, adulte, a aratat ca problemele de sanatate au fost de 11 ori mai frecvente in cadrul unui grup de femei care au suferit de violente in timpul copilarei lor decat in cadrul grupului martor, si de 7 ori mai frecvente in cadrul unui grup de femei care au suferit de violente in adolescenta, comparativ cu grupul martor. De asemenea, in cadrul unor studii in Statele Uninte, E.M. Valera si H. Berenbaum au studiat 99 de femei batute de partener si au concluzionat ca mai mult de trei sferturi dintre ele au suferit de cel putin o leziune cerebrala cauzata de partener si aproximativ jumatate dintre ele au suferit de leziuni cerebrale multiple. Raporturile sexuale prin forta (cu penetrare) pot antrena diverse complicatii ginecologice, printre care hemoragii si infectii vaginale, fibroame, scaderea libidoului, iritatii genitale, raporturi sexuale dureroase, dureri pelvine cronice, infectii urinare (Tabel nr.2). Nici nasterea, nici varsta nu protejeaza femeile de violenta si de consecintele acesteia.
201

Simona Popa

Domestic violence and its consequences upon health

Studii realizate in SUA au aratat ca aproximativ 11% dintre femeile gravide au fost victime ale violentei fizice. Prin comparatie cu grupul martor (femei avand caracteristici comparabile dar nefiind victime ale violentei) s-a constatat ca in grupul femeilor care au afirmat ca au fost victime ale violentei exista un nivel mai ridicat de nasteri prin cezariana si spitalizari datorata unor complicatii ale nasterii (in special: infectii renale, declansarea prematura a contractiilor, traumatisme datorate caderilor, sau loviturilor abdominale).
Tabel 1 Consecintele Violentei Domestice asupra Sanatatii
Consecintele asupra sanatatii fizice Traumatisme abdominale si toracice Echimoze, excoriatii, zgarieturi, sfasieri, ulceratii Leziuni oculare, faciale Sindromul durerii cronice Invaliditate Fracturi Tulburari gastrointestinale, sindrom de colon iritabuil Alterari ale starii generale si multiple alte simptome generale Fibromialgii Cefalee, migrene, etc Consecinte asupra sexualitatii si asupra de procreatie Tulburari ginecologice Sterilitate Inflamatii pelvine acute/cronice Endometrite Complicatii ale nasterii Maladii sexuale Maladii transmisilile sexual, HIV/SIDA Avorturi spontane/provocate Sarcini nedorite Nasteri premature prematuritate/distrofie amenoree si anomalii ale ciclului menstrual Consecinte psihologice si comportamentale Anxietate, depresie, frica, angoasa Sentimente de rusine si culpabilitate Fobii, accese de panica Tulburari ale somnului Tulburari ale nutritiei Estima personala slaba Sindrom de stress post-traumatic Automutilare Toxicomanie, alcoolism, tabagism Ganduri sinucigase Comportament sexual la risc Inactivate fizica Tulburari psihosomatice

O sinteza a mai multor studii privind violenta asupra femeilor gravide din tari in curs de dezvoltare, a concluzionat ca prevalenta acestui tip de violenta variaza intre 4% si 29%. Printre principalii factori de risc incriminati au fost identificati: veniturile mici, nivelul scazut de studii al ambilor parteneri, si faptul ca nasterea nu a fost programata; si una dintre principalele consecinte ale acestui tip de violenta a fost greutatea mica la nastere a copilului.
Tabel nr.2 Serviciile de sanatate utilizate de femeile victime ale violentei sexuale
Tratamentul leziunilor Tratament psiho-social Depistajul si profilaxia maladiilor sexuale transmisibile Testul de sarcina Contraceptia de urgenta (prevenirea nasterilor nedorite) Consilierea si controlul periodic din cadrul nasterilor Certificatul medico-legal si obtinerea de informatii medicale in scop judiciar Orientarea catre servicii non-medicale: servicii sociale, juridice, etc

202

Romanian Journal of Legal Medicine HIV/SIDA

Vol. XIV, nr. 3, 2006

Principalele forme grave de maladii - consecinte ale violentei domestice sunt maladiile sexuale transmisibile. Printre acestea, contaminarea prin virusul imunodeficientei umane (HIV) este una dintre cele mai grave, dar cercetarile privind legatura dintre viol si transmiterea acestui virus lipsesc. Nivelul transmiterii HIV ca urmare a unui raport sexual neprotejat unic si nonviolent a fost estimat la aproximativ 0,03% si 0,56% ( ceea ce inseamna 3-56 cazuri de seroconversii la 10000 raporturi sexuale). De asemenea, este evident faptul ca riscul de contaminare este mai ridicat. pentru femeile din tarile unde prevalenta virusului HIV si nivelul violentei sexuale sunt ridicate. Alte forme de violenta sunt de asemenea in legatura cu contaminarea prin virusul HIV. Astfel, studii in diverse tari au aratat ca populatiile de unde provin femeile seropozitive HIV sau considerate "la risc"in acest domeniu sunt de asemenea populatii in particular vulnerabile la violenta. Pentru o proportie mica de femei, violenta poate surveni atunci cand femeile reveleaza seropozitivitatea lor sau cand tenteaza sa negocieze utilizarea prezervativului. Violenta intre parteneri este un factor favorizant al transmiterii virusului imunodeficientei umane HIV (dupa corectarea variabilelor in legatura cu comportamentul la risc ridicat al unor femei; comportament care, el insusi, poate decurge din violenta masculina). De exemplu, intr-un studiu recent efectuat asupra unui numar de 1400 de femei care au venit la consultul medical pentru examene prenatale in 4 dispensare din Soweto, in Africa de Sud s-a constatat ca seropozitivitatea era asociata cu violenta intre parteneri intimi si cu un nivel ridicat al dominatiei masculine in relatia de cuplu. Autorii au concluzionat astfel, ca: de-a lungul vietii, probabilitatea unei contaminari HIV este mai ridicata pentru femeile avand parteneri violenti sau dominatori.Autorii au sugerat ca riscul de seropozitivitate era superior pentru barbatii violenti si ca acestia sunt mai susceptibili sa impuna partenerelor lor, practici sexuale la risc. In final autorii studiilor au exprimat necesitatea efectuarii de studii mai aprofundate pentru a clarifica legatura dintre: constructia sociala a virilitatii, violenta intre parteneri intimi, dominatia masculina in cuplu si comportamentele masculine la risc in ceea ce priveste infectia prin HIV. Un studiu realizat in India, in Chennai, a aratat ca normele sociale privind relatiile dintre femei si barbati, care incuviinteaza tacit violenta domestica pot antrena ca si consecinte: impiedicarea adoptarii unui comportament permitand prevenirea transmiterii HIV. Autorii acestor studii au aratat ca femeile puse in situatia de a alege intre o menasa imediata de violenta si un pericolul indepartat al contaminarii HIV, cedau deseori la cerintele sexuale susceptibile sa creasca riscul contaminarii HIV. In consecinta, in mediile unde sotii/partenerii intimi isi impun cu forta vointa impotriva femeilor, pentru a reduce cu eficacitate riscul expunerii femeilor la HIV/SIDA, actiunile de prevenire SIDA/HIV trebuie sa se adresese cu precadere barbatilor. In acest context, in Africa de Sud, cercetatori medicali si diverse ONG-uri au lucrat la punerea in practica a unei politici de tratament profilactic post-expunere in caz de viol. Si daca acest tip de tratament este din ce in ce mai des indicat, doar cateva cercetari riguroase au fost efectuate pentru cunoasterea eficacitatii lui (in cazul de expunerii profesionale, in mediu medical si in cazul expunerii pe cale sexuala). Rarele rezultate disponibile sunt incurajantoare, chiar daca eficacitatea acestui tratament nu pare certa pentru expunerile nonprofesionale. In ianuarie 2005, in Statele-Unite, "Center for Disease Control" (organism american de Sanatate Publica) au elaborat noi directive in ceea ce priveste tratamentul post expunere-nonprofesionala. In astfel de cazuri, este indicat de a efectua o profilaxie post-expunere doar cand "persoana expusa HIV nonprofesional consulta in primele 72 ore dupa expunere, cand sursa este cunoscuta ca fiind seropozitiva, si ca modul de expunere implica un risc substantial de transmitere". In alte circumstante, se impune o evaluare a fiecarui caz in parte pentru deciderea efectuarii/ nonefectuarii profilaxiei anti-HIV post-expunere (Tabel nr.3).
203

Simona Popa

Domestic violence and its consequences upon health Tabel 3 Profilaxia anti-hiv post-expunere

CE ESTE? -Un tratament pe o durata de 28 zile, cu unu, doua sau trei medicamente anti-retrovirale destinate a impiedica infectarea organismului de catre virus. CUI TREBUIE ADMINISTRAT? -Persoanelor care au fost sau sunt in risc de a fi expuse la HIV, dar care sunt vulnerabile, dar care sunt seronegative. CAND TREBUIE ADMINISTRAT? -In primele 72 ore dupa potentiala expunere. CUI NU TREBUIE ADMINISTRAT? -Persoanelor care nu au comportament sexual la risc. -Persoanelor care nu au avut raporturi sexuale cu o persoana contaminata. -Persoanelor care sunt deja seropositive HIV.

Maladii sexual transmisibile Femeile victime ale violentei sexuale (violului) sunt vulnerabile la infectii bacteriene (sifilis, blenoragie, infectii clamidia), infectii virale (virusul hepatitei B, herpes simplexherpes genital, papiloma virus),infectii provocate de protozoare (organisme unicelularetrichomonas). Nu rare sunt si problemele datorate scabiei (Tabel nr.4).
Tabel 4 Infectii sexuale transmisibile VIRUSURI -infectia cu HIV/SIDA -infectia cu Citomegalovirus -Hepatita Virala B -herpesul genital cu Herpex Simplex -infectia cu Papilomavirus uman -Sifilis -Blenoragie -infectia cu Chlamidia -infectia cu Trichomonas -Scabie

BACTERII

PROTOZOARE INSECTE

Consecintele violentei asupra sanatatii mentale Violenta are ca efect distrugerea sentimentului de securitate personala al femeii. Violenta sexuala adauga acestui traumatism si un atac impotriva intimitatii care le adreseaza la nivel de subconstient/inconstient foarte profund. Consecintele psihologice si comportamentale sunt multiple si se pot traduce, printre altele prin: angoasa, frica, depresie, sentiment de rusine, culpabilitate, tulburari ale somnului, alimentatiei, scaderea/lipsa de estim personal, sindromul stresului post -traumatic, automutilare, un consum excesiv de alcool, drguri, ganduri sinucigase, comportamente sexuale la risc. Existenta HIV/SIDA agraveaza reactia psihologica si comportamentala la angoasa. Studii demonstreaza ca victimele agresiunilor sexuale se plang de angoase, depresie, tulburari ale personalitatii si semnaleaza raporturi sexuale neprotejate mult mai mult decat femeile care nu au suferit agresiuni sexuale. Depresia, angoasa, frica Femeile victime ale violentei domestice pot suferi de depresie, pot resimti o angoasa acuta si pot prezenta frica pentru securitatea lor personala, pentru viata cotidiana si pentru sanatatea lor.
204

Romanian Journal of Legal Medicine

Vol. XIV, nr. 3, 2006

Dintre toate consecintele negative ale violentei domestice asupra sanatatii mentale, depresia este una dinte cele mai frecvente. Angoasa si frica sunt consecinte obisnuite ale violentei, iar teama si frica nedeslusita a femeilor in colectivitate, nu sunt legate doar de experienta agresiunii; ele sunt frecvent reflexul unui sentiment de insecuritate. Astfel, un studiu austalian a aratat ca 70% dintre femei au frica sa mearga singure noaptea in strada si ca acest procent este si mai ridicat pentru femeile cu un partener violent. De asemenea, un studiu britanic a aratat ca 37% de femei tinere cu varsta intre 16 si 29 ani, aveau frica de viol si ca jumatate dintre ele nu se simtea in securitate cand se intorceau acasa seara singure in noapte. Deci, daca frica este o reactie normal adaptata in fata unui pericol iminent, ea poate de asemenea avea ca si consecinta influentarea comportamentului femeilor si limitarea libertatii de expresie chiar si atunci cand riscul violentei este mai putin ridicat decat estimeaza femeile victima . Schimbarile de comportament Violentele fizice si sexuale pot induce schimbari de comportament semnificative in comportamentul tinerelor fete si al femeilor. Aceste comportamente se pot exprima de la: comportamente la risc, laconsum de stupefiante si alcool, la tulburari ale somnului, tulburari ale alimentatiei pana la auto-mutilari.Violenta pote provoca de asemenea ganduri sinucigase, tentative de suicid. Agresiunile sexuale pot avea repercursiuni asupra comportamentului sexual al femeii provocand fenomene de inhibare a anumitor reactii, cum ar fi frica si tulburari ale libidoului. Aceste probleme pot fi atenuate, de exemplu printr-un sprijin solid al partenerului intim. Reactiile de stress post-traumatic Femeile si barbatii care au suferit violente ce au pus in pericol viata lor sau agresiuni sexuale, pot avea diverse reactii care in ansamblul lor constituie o reactie de stress post-traumatic. Stress-ul acut este o stare pasagera care survine ca si reactie la un eveniment traumatizant. El este declansat de acest eveniment si poare dispare in zilele urmatoare evenimentului. El se traduce, printre alte simptome, prin tulburari de concentare, un sentiment de dezorientare, o stare depresiva, o retragere si angoasa. In afara reactiei de stress acut, starea care se remarca cel mai frecvent la victimele unor astfel de evenimente traumatice, din cauza duratei si gravitatii, este sindromul de stress posttraumatic. Chiar daca unii contesta existenta sa, acest sindrom corespunde unui ansamblu de reactii studiate asupra victimelor violentei, si in particular victimelor violului. Sindromul femeii batute Definirea acestui sindrom s-a facut în ultimii ani prin studierea fenomenului violentei în viziunea teoriei traumei. Este sindromul cel mai agresiv de agresivitate maritala si este definit ca o vatamare deliberata, provenita de la un partener şi demonstrata clinic. După datele politiei diferitelor tari, prezinta o frecventa de 75%. Sindromul femeii batute este un complex de probleme fizice şi psihosociale generate de relatia cu un partener cu comportament violent şi în relatie cu interventiile inadecvate şi neglijarea institutiomnala. Sindromul de stress post -traumatic Sindromul de stress post traumatic (sindromul traumei) este definit prima data în 1980 cu referire la supravietuitorii unor situatii catastrofale: supravietuitorii de razboi, din lagarele de concentrare, catastrofe naturale, viol. Victimele violentei domestice sufera de acest sindrom.Herman (1992) a identificat trei caracteristici majore ale acestui sindrom:
205

Simona Popa

Domestic violence and its consequences upon health

stare de alerta cronica intrusiunea în momentul prezent a unor trairi dramatice anterioare stare de „constrictie” psihica în care individul are un calm detasat pe fundalul caruia evenimentele care se deruleaza continua sa se inregistreze în memorie dar sunt deconectate de la semnificatia, intelesul lor normal. Numeroase manifestari prezente în cele doua sindroame se aseamana, iar functia pe care o indeplineste în procesul de adaptare a indiviului este aceelasi. PTSD este un diagnostic fundamental fiziologic în vreme ce BWS are o importanta componenta sociala care accentueaza suferinta femeii. Violenta domestica loveste în toti membrii familiei afectate de violenta: copiii, batrani, membrii cu anumite dizabilitati şi partenerii. Ea se manifesta intr-o „spirala a violentei” în care exista un continuum progresiv al formelor de abuz. OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii- Clasificarea internationala a tulburarilor mentale si tulburarilor de comportament, Descrieri clinice si directive pentru diagnostic) si APA (Asociatia Americana de Psihiatrie) au rezumat ansamblul elementelor care permite diagnosticarea sindromului de stress post-traumatic (Tabel nr.5).
Tabel 5 Sindromul de stress post-traumatic. Criterii OMS de diagnostic A. Persoana a fost confruntata unui eveniment traumatizant, unei situatii particulare periculoase sau unei catastrofe. B. Persoana continua sa-si rememoreze sau sa "retraiasca" acest eveniment, de exemplu sub forma unor reminiscente cotropitoare. C. Persoana cauta sa evite situatiilor aseamanatoare sau care sunt asociate evenimentului. D. Persoana sufera de una sau amandoua dintre tulburarile urmatoare: 1. o incapacitate de a-si aminti anumite aspecte importante ale evenimentului traumatizant; 2. persistenta de simptome nonprezente inainte de eveniment (cel putin doua): tulburari ale somnului, insomnie, dificultati de adormire; iritabilitate, crize colerice; probleme de concentrare; hipervigilenta; reflex de tresarire brusca exagerat. E. Criteriile B, C si D survin in primele 6 luni, dupa evenimentul traumatizant sau la sfarsitul periodei de stress.

• • •

In definirea sindromului de stress post-traumatic, APA furnizeza elemente similare celor citate de OMS -doar cu cativa factori suplimentari adaugati (Manualul de diagnostic si statistic al Maladiilor Mentale -APA). Numeroase studii epidemiologice asupra sindromului de stress post-traumatic au furnizat date privind incidenta, factorii predispozanti si terapiile posibile. Invalididatea Violenta fizica impotriva femeilor poate provoca diferite invaliditati fizice. Violenta sexuala, in special violurile pot provoca consecinte foarte invalidante pe plan social: fistule vezicale, rectale (datorita faptului ca este incontinenta victima se izoleaza social si este exclusa din colectivitate). De asemenea, problemele psihologice cauzate de violenta pot constitui o invaliditate, impiedicand femeia de a avea un comportament normal. Sarcinile nedorite Sarcina nedorita este o consecinta a violentei sexuale dar si un factor de care trebuie tinut cont in studiile vizand cunoasterea violentei domestice.
206

Romanian Journal of Legal Medicine

Vol. XIV, nr. 3, 2006

Nivelul frecventei nasterilor cauzate prin viol este dificil de evaluat din multiple motive, dar in principal, datorita faptului ca majoritatea violurilor si in special a violurilor in cadrul familiei nu sunt declarate. Cifrele reale sunt cu siguranta superioare numarului de violuri declarate. Putine date sunt disponibile in acest sens. Datele disponibile arata ca frecventa complicatiilor si deceselor este superioara in cadrul avorturilor ilegale decat in cazul avorturilor legale practicate intr-un centru medical. In ceea ce priveste violenta impotriva femeilor insarcinate, studii din Statele Unite au aratat o prevalenta de 1,2% -21% in functie de populatiile studiate. Aceste studii au concluzionat ca violenta in timpul periodei de sarcina, a fost asociata cu decese perinatale, nasteri premature, noi nascuti cu grutate mica la nastere. Cu cat violenta este mai frecventa cu atat riscul creste. Cercetari au aratat ca femeile victime ale violentei domestice au fost mai frecvent internate in spital inainte de nastere pentru complicatii ale sarcinii, cum ar fi traumatisme abdominale, declansarea prematura a contractiilor, infectii renale. Violenta fizica in timpul sarcinii este asociata cu un risc mai mare al cezarienelor, suferintelor fetale si nasterilor premature. In Canada, studii recente au confirmat legatura dintre violenta fizica in timpul sarcinii si intarzirea ale cresterii intra-uterine. Au aratat, de asemenea, legatura dintre violenta si frecventa hemoragiilor uterine inainte de nastere. Nici nasterea, nici varsta nu protejeaza femeile de violenta si de consecintele acesteia. Studii realizate in Stalete Unite au aratat ca aproximativ 11% dintre femeile gravide au fost victime ale violentei fizice. Prin comparatie cu grupul martor (femei avand caracteristici comparabile dar nefiind victime ale violentei) s-a constatat ca in grupul femeilor care au afirmat ca au fost victime ale violentei exista un nivel mai ridicat de nasteri prin cezariana si spitalizari datorata unor complicatii ale nasterii (in special: infectii renale, declansarea prematura a contractiilor, traumatisme datorate caderilor, sau loviturilor abdominale). O sinteza a mai multor studii privind violenta asupra femeilor gravide din tari in curs de dezvoltare, a concluzionat ca prevalenta acestui tip de violenta variaza intre 4% si 29%. Printre principalii factori de risc incriminati au fost identificati: veniturile mici, nivelul scazut de studii al ambilor parteneri, si faptul ca nasterea nu a fost programata; si una dintr principalele consecinte ale acestui tip de violenta a fost greutatea mica la nastere a copilului. Moartea Consecintele mortale sunt: mortalitatea cauzata de SIDA, mortalitatea materna, omuciderea, suicidul. Riscul de a fi omorat este mai mare printre femei decat printre barbati- victime ale violentei domestice. In anumite tari, cum ar fi Africa de Sud, femeile sunt amenintate cu moartea in numele unor practici culturale iar in tari precum Turcia, Pakistan sau in alte diverse tari arabe femei din toate categoriile de varste sunt ucise datorita unor motive ce au legatura cu notiunea de "onoare". Repercursiuni asupra sanatatii copiilor femeilor victime Cand violenta este cadrul obisnuit intr-o familie, copii pot fi ei insisi victime directe si sa sufere astfel de: violente fizice, psihologice si sexuale. Totodata, ei sufera de violenta indreptata impotriva mamei. Copiii care sunt martorii unor comportamente brutale ale parintilor sufera mult mai frecvent de angoase, depresii, de lipsa respectului de sine, de cosmaruri, slabe rezultale la scola, precum si de alte probleme cum ar fi tulburarile de comportament, agresivitatea permanenta decat copiii care nu prezinta astfel de probleme familiale.
207

Simona Popa

Domestic violence and its consequences upon health

Frecvent victima devine agresor si astfel, copii victima ale violentei devin la randul lor agresor. Este demonstrat faptul ca o proportie importanta de adulti care comit acte de violenta sexuala au fost ei insisi expusi acestor tipuri de acte sau altor forme de violenta in timpul copilariei lor.
CONCLUZII

Consecintele violentei sunt profunde si pot infuenta mai mult decat sanatatea si starea de bine individual, starea "de sanatate" a intregii comunitati. O femeie care traieste intr-o relatie de violenta isi pierde increderea in ea insasi si in capacitatea sa de a participa la viata. Femeile maltratate prezinta dificultati de acces la informatii precum si la seviciile de sanatate existente. Deci: consecintele violentei domestice pot persista timp indelungat dupa consumarea actului de violenta propriu-zisa iar repercursiunile in timp al diferitelor tipuri si multiple episoade de violenta sunt cumulative.Cu cat violenta este mai grava cu atat impactul asupra sanatatii fizice si mentale este mai profund.

Bibliografie
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. Amnesty International, Halte à la violence contre les femmes. Les Femmes, le VIH/ sida et les droits humain, ACT 77/084/2004, Londres, novembre 2004 Amnesty International, Femmes. Violences et santé, ACT 77/001/2005, Londres, février 2005 Astarastoae V., Almos, Bella Trif, Essentialia in Bioetica, Ed. Cantes, 1998 Campbell J. C., Health consequences of intimate partner violence, The Lancet, vol 359, 2002, p. 1331-1336, Cokkinides V. E., Coker A. L., Sanderson M., Addy C., Bethea L., Physical violence during pregnancy: maternal complications and birth outcomes, Obstetrics and Gynecology, vol. 9, 1999, p 661-666 Dienemann J., Boyle E., Baker D.? Resnick W., Wiederhorn N., Campbell J.,Intimate partner abuse among women diagnosed with depression, Issues in Mental Health Nursing, vol 21, no 5, 2000, p. 499-513 Fournier S., Maillard A., Molina J. M., Failure of postexposure prophylaxis after sexual exposure to HIV, AIDS, vol 15, 2001, p 430 Krantz G., Ostergren P., The association between violence, victimisation and common symptoms in Swedish women, Journal of Epidemiology and Community Health, vol 54, 2000, p. 815-821 Misra G., Mahal A., Shah R., Proteting the right of sex workers: the indian experience, Health and Human Right, vol 5, 2000, p 89-115 Organisation Mondiale de la Santé, Rapport mondial sur la violence et la santé, WHO/NHL HV 6625/ sous la direction Etienn G. Krug et al., Genève, Suisse, 2002, chapitres 4 et 6 Paunescu Constantin, Agresivitatea si conditia umana, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1994 Radulescu M. Sorin, Devianta, criminalitate si patologie sociala, Ed. LuminaLex, Bucuresti, 1999 Radulescu M. Sorin, Sociologia si istoria comportamentului sexual “deviant”, Nemira, Bucuresti, 1996 Radulescu M.Sorin, Sociologia Violentei intrafamiliale, victime si agresori in familie, Ed. Luminalex, 2001 Scripcaru Gheorghe, Pirozynski T., Astarastoaie V., Scripcaru C., Criminologie clinica si relationala, Ed. Synposion, Iasi, 1995 Summerfield D., The invention of post-traumatic stress disorder and the social usefulness of psychiatric category, British Medical Journal, vol 322, 2001, p. 95-98 Valera E. M.,Berenbaum H., Brain injury in battered women, Journal Of Consulting and Clinical Psychology, vol 71, no 4, 2003, p. 794-804

208

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->