Sunteți pe pagina 1din 27

Fundamentele psihologiei-Licenta 2010 TRUE/FALSE 1. Psihicul este ideal fiind saturat de continut de imagin. A 2.

Psihicul se supune doar autodeterminarilor .F 3. Psihicul reprezinta o forma a vietii de relatie. A 4. Nivelul de dezvoltare a unei componente a SPU depinde de nivelul dezvoltarii altei componente. A 5. Complexitatea psihicului se datoreaza functionalitatii si dinamicii lui concrete. A 6. Caracterul subiectiv al reflectarii desemneaza deformare sau reflectare eronata.F 7. Memoria umana are caracter situational A 8. Ritmurile uitarii sunt influentate de trasaturile individuale. A 9. Memorarea este mai facila cand se elaboreaza mediatori. A 10. Randamentul atentiei voluntare depinde de calitatea scopului propus. A 11. Intensitatea trairii afective depinde de semnificatia obiectului in raport cu trebuintele subiectului. A 12. Intensitatea trairii afective depinde de semnificatia obiectului in raport cu trebuintele Subiectului.A 13. Encodarile se diferentiaza dupa prezenta sau absenta atentiei.A 14. Atentia post voluntara este o deprindere. A 15. Reprezentarea este un suport intuitiv pentru rationamente A 16. Defectele de vointa pot fi generate de deficit de inhibitie. A 17. Ambianta fizica in care se desfasoara activitatea atentiei ii influenteaza performantele. A 18. Sub mobilizarea voluntara genereaza esecuri A 19. Adevarat sau fals: Gestaltismul definea perceptia ca un conglomerat de senzatii:F 20. Adevarat sau fals: Toate motivele sunt pozitive:F MULTIPLE CHOICE 1. Alegeti cele doua forme genetice (bazale) in care se structureaza constiinta: 1. constiinta de sine 2. constiinta stiintifica 3. constiinta de sine 4. constiinta juridica 5. constiinta lumii externe a. 1 + 2 b. 1 + 5 c. 2 + 4 d. 3 + 5 ANS: B 2. Constiinta este: 1. suma functiilor si proceselor psihice particulare 2. suma proceselor cognitive 3. un nivel calitativ superior al organizarii psihice, caracterizat printr-o emergenta integrativa ireductibila a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C 3. Din punct de vedere functional, constiinta trebuie considerata: 1. o imbinare intre static si dinamic 2. un torent 3. o scena statica iluminata a. 1 b. 2 c. 3 ANS: A

4. Constiinta de sine este o functie: 1. autoreflexiva 2. reflexiva 3. proiectiva a. 1 b. 2 c. 3

ANS: A

5. Constiinta de sine: 1. deriva din identitatea Eului 3. nu are nicio legatura cu identitatea Eului 3. genereaza identitatea Eului a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C 6. Functia reglatoare a constiintei consta in: 1. planificarea activitatii 2. generarea unor proiecte noi 3. evaluarea rezultatelor actiunilor intreprinse 4. sistematizarea informatiilor a. 1 + 2 b. 2 + 4 c. 1 + 4 d. 1 + 3 ANS: D 7. Perceptia este: 1. o senzatie complexa 2. o suma de senzatii 3. o structura cognitiva distincta a. 1 b. 2 c. 3

ANS: C

8. Perceptia reflecta: 1. proprietati situational-accidentale 2. proprietati esentiale si generale ale obiectelor 3. proprietati esentiale amalgamate cu proprietati neesentiale, accidentale a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C 9. Realizarea perceptiei presupune: 1. omogenizarea campului stimulator extern 2. evidentierea unei insusiri dominante 3. operarea distinctiei figura fond a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C 10. Determinantii perceptiei includ: 1. exclusiv factorii obiectivi externi 2. factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni luati separat 3. exclusiv factori subiectivi interni 4. factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni in interrelatiune a. 1 b. 2 c. 3 d. 4 ANS: D 11. Perceptia monomodala consta in: 1. perceperea unui obiect o singura data 2. perceperea aceluiasi obiect de mai multe ori 3. perceperea oricarui obiect pe calea unui singur analizator a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C 2

12. In perceptia plurimodala se integreaza: 1. informatii despre mai multe obiecte de la un singur analizator 2. informatii despre un singur obiect de la mai multi analizatori 3. informatii despre mai multe obiecte de la mai multi analizatori a. 1 b. 2 c. 3 ANS: B 13. Interpretarea, ca faza a procesului perceptiei, inseamna: 1. stabilirea semnificatiei si utilitatii obiectului pentru activitatea subiectului 2. incadrarea obiectului intr-o clasa 3. relationarea obiectului cu experienta anterioara a. 1 b. 2 c. 3 ANS: A 14. Iluziile sunt rezultatul: 1. halucinatiilor 2. excedentului de informatie 3. efectelor de camp a. 1 b. 2 c. 3

ANS: C

15. Rolul setului in perceptie este: 1. intotdeauna pozitiv 2. atat pozitiv, cat si negativ 3. intotdeauna negativ a. 1 b. 2 c. 3 ANS: B 16. Legea structuralitatii-integralitatii perceptiei se poate demonstra: 1. cu ajutorul figurilor lacunare (incomplete) 2. cu ajutorul figurilor duble 3. cu ajutorul figurilor suprapuse a. 1 b. 2 c. 3 ANS: A 17. Constantele perceptive sunt: 1. calitati innascute 2. rezultatul actiunii legilor psihofizice 3. rezultatul evaluarilor corectoare ale schemelor integrative corticale 4. rezultatul actiunii legii selectivitatii a. 1 b. 2 c. 3 d. 4 ANS: C 18. Caracterul mijlocit al gandirii consta in aceea ca: 1. se fixeaza direct pe scop 2. foloseste procedee logico-formale 3. opereaza cu informatii furnizate de alte procese psihice a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C 19. Notiunea este: 1. un model informational imagistic 2. un model informational izomorfic 3. un model informational homomorfic esentializat a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C

20. In ce conta deosebirea dintre o notiune empirica si una stiintifica: 1. in numarul insusirilor inglobate 2. in suportul prin care se fixeaza 3. in calitatea insusirilor pe care le exprima a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C 21. Piramida notiunilor se structureaza dupa criteriul: 1. polaritatii 2. generalitatii 3. sinonimiei 4. contrastului a. 1 b. 2 c. 3 d. 4 ANS: B 22. Continutul notiunilor se dezvaluie in: 1. succesiunea reprezentarilor 2. judecata 3. interactiunea dintre cuvant si imagine a. 1 b. 2 c. 3 ANS: B 23. Procesarea de tip inductiv asigura: 1. descoperirea a ceea ce este comun mai multor cazuri individuale 2. identificarea obiectelor in contextul lor natural 3. trecerea de la individual la general a. 1 + 2 b. 2 + 3 c. 1 + 3 ANS: C 24. Procesarea de tip deductiv asigura: 1. trecerea de la general la particular 2. trecerea de la concret la abstract 3. trecerea de la real la virtual a. 1 b. 2 c. 3 ANS: A 25. Procesarea de tip analogic stabileste: 1. deosebirea dintre particular si general 2. identitatea intre doua obiecte 3. asemanarea (similitudinea) intre doua obiecte a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C 26. Deosebirea intre operatiile concrete si cele formale ale gandirii consta in: 1. planul de desfasurare 2. continutul asupra caruia se aplica 3. rezultatul la care ne conduc a. 1 b. 2 c. 3 ANS: B 27. In ce raport se afla cele doua operatii fundamentale ale gandirii, analiza si sinteza 1. de subordonare 2. de excludere reciproca 3. de complementaritate a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C

28. Operatia generalizarii consta in: 1. colectarea la un loc a mai multor genuri de informatii 2. evidentierea asemanarilor intre obiecte si fenomene 3. extinderea unor insusiri si relatii stabilite anterior pe un numar limitat de cazuri individuale asupra tuturor cazurilor individuale de acelasi fel a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C 29. Abstractizarea consta in: 1. asamblarea insusirilor esentiale 2. detasarea unei insusiri din contextul celorlalte 3. extragerea si retinerea unor insusiri si eliminarea altora a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C 30. Algoritmul este aplicabil: 1. oricarei probleme bine definite 2. oricarui gen de probleme 3. doar problemelor de matematica a. 1 b. 2 c. 3 ANS: A 31. Euristica se subordoneaza: 1. principiului tot sau nimic 2. principiului incercarilor si erorilor 3. principiului conexiunii inverse a. 1 b. 2 c. 3 ANS: B 32. Gandirea euristica este solicitata: 1. in orice situatie slab definita 2. doar in creatia artistica 3. doar in jocul de sah a. 1 b. 2 c. 3 ANS: A 33. Ca activitate decizionala, gandirea: 1. ierarhizeaza notiunile in ordinea generalitatii 2. reduce incertitudinea in situatii alternative 3. realizeaza planificarea actiunilor a. 1 b. 2 c. 3 ANS: B 34. Rezolvarea problemelor are un caracter: 1. spontan 2. multifazic 3. nemijlocit a. 1 b. 2 c. 3 ANS: B 35. Comunicarea desemneaza: 1. schimburi de energie 2. orice fel de schimburi in societate 3. schimburi de informatie a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C

36. Latura semantica a comunicarii consta in: 1. legatura unidirectionala intre emitent si receptor 2. legatura selectiv determinata intre ceea ce se emite si ceea ce se receptioneaza 3. raportarea adecvata de catre receptor a mesajului la realitate a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C 37. Latura pragmatica a comunicarii rezida in: 1. modul de folosire a alfabetelor si codurilor 2. valoarea mesajelor pentru receptor 3. coerenta succesiunii mesajelor a. 1 b. 2 c. 3 ANS: B 38. Corectitudinea comunicarii se reflecta in: 1. promptitudine 2. utilitate 3. fidelitate a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C 39. Codarea, recodarea, decodarea presupun: 1. trecerea de la un mesaj la altul 2. transferul informatiei de pe un tip de semnale pe altul 3. intelegerea mesajului receptionat a. 1 + 2 b. 2 + 3 c. 1 + 3 ANS: B 40. Caracterul relativ al concluziei in rationamentul inductiv decurge din: 1. formularea gresita a premiselor 2. incompletitudinea inductiei 3. continutul concret al premiselor a. 1 b. 2 c. 3 ANS: B 41. Criteriul principal dupa care gandirea stabileste optimalitatea deciziei este: 1. rapiditatea aplicarii ei 2. presiunea timpului 3. functia de utilitate a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C 42. Limbajul verbal este: 1. echivalent cu limba 2. un segment al limbii 3. o dimensiune a limbii 4. modul de interiorizare si functionare a limbii la nivel individual a. 1 b. 2 c. 3 d. 4 ANS: D 43. Cuvantul face parte din categoria: 1. semnelor 2. simbolurilor 3. semnalelor a. 1 b. 2 c. 3 ANS: A 6

44. Legatura cuvantului cu obiectul: 1. este predeterminata 2. este directa 3. este mediata prin imagine 4. este impusa din afara a. 1 b. 2 c. 3 d. 4 ANS: C 45. In dezvoltarea ontogenetica a limbajului: 1. structurarea verigii aferente precede structurarea verigii eferente 2. structurarea verigii aferente succede structurarii verigii eferente 3. ambele verigi se structureaza concomitent a. 1 b. 2 c. 3 ANS: A 46. Functia reglatorie a limbajului consta in: 1. reflectarea legaturii dintre cuvant si obiect 2. influenta asupra atitudinii si comportamentului celor din jur 3. alternarea rolurilor intre emitent si receptor a. 1 b. 2 c. 3 ANS: B 47. Limbajul intern este: 1. vocabularul latent al unui subiect 2. premisa dezvoltarii limbajului extern 3. limbajul extern selectiv comprimat a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C 48. Modelul tridimensional al gandirii apartine lui: 1. J. Piaget 2. O. Selz 3. P.J. Guilford 4. W. Khler a. 1 b. 2 c. 3 d. 4 ANS: C 49. Care din componentele de mai jos se includ in veriga eferenta a limbajului: 1. auzul fonematic 2. fono articulatorie 3. vizuala 4. motricitatea manuala a. 1 + 3 b. 2 + 4 c. 3 + 4 d. 2 ANS: B 50. Afectivitatea reflecta: 1. raportul dintre evenimentele din plan intern si evenimentele din plan extern 2. proprietatile fizice ale stimulilor 3. variatiile mediului intern al organismului a. 1 b. 2 c. 3 ANS: A 51. Emotia poate fi provocata de: 1. actiunea oricarui stimul 2. actiunea stimulilor nocivi 3. actiunea stimulilor semnificativi a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C 7

52. Declansarea emotiei se produce: 1. in urma deliberarii subiectului 2. in mod involuntar, neintentionat 3. cand subiectul nu este atent a. 1 b. 2 c. 3 ANS: B 53. In prim planul constiintei subiectului se impune: 1. semnul trairii emotionale 2. durata trairii emotionale 3. intensitatea trairii emotionale a. 1 b. 2 c. 3 ANS: A 54. Caracterul polar al emotiilor deriva din: 1. intensitatea stimulilor 2. starea de motivatie a subiectului 3. semnul raportului dintre evenimentele externe si cele interne a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C 55. Deosebirea dintre emotie si sentiment consta in: 1. durata 2. continutul reflectoriu 3. intensitate a. 1 + 2 b. 1 + 3 c. 2 + 3 d. 3 ANS: B 56. Emotia este: 1. un factor optimizator al activitatii 2. uneori un factor optimizator, alteori un factor perturbator 3. un factor perturbator al activitatii a. 1 b. 2 c. 3 ANS: B 57. Optimumul emotional este determinat de: 1. intensitatea trairii 2. semnul trairii 3. imaginea obiectului a. 1 b. 2 c. 3 ANS: A 58. Proprietatea convertibilitatii se refera la: 1. schimbarea intensitatii emotiei 2. schimbarea semnului emotiei 3. schimbarea referentialului emotiei a. 1 b. 2 c. 3 ANS: B 59. Afectele sunt stari emotionale: 1. primare 2. secundare 3. incorporate a. 1 b. 2 c. 3 ANS: A

60. Trairea emotionala: 1. urmeaza producerii reactiilor periferice 2. are loc concomitent cu reactiile periferice 3. precede reactiile periferice a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C 61. In acceptiune restransa, motivatia desemneaza: 1. totalitatea mobilurilor interne care stau la baza conduitei 2. nevoia de hrana 3. semnalizarea unei stari de necesitate a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C 62. Care din urmatoarele entitati motivationale poseda stabilitatea cea mai mare in timp: 1. interesul 2. idealul 3. aspiratia 4. trebuinta a. 1 b. 2 c. 3 d. 4 ANS: D 63. La baza ierarhizarii motivelor A. Maslow a pus: 1. criteriul genetic 2. criteriul prioritatii satisfacerii 3. criteriul complexitatii 4. criteriul specificitatii umane a. 1 + 3 b. 1 + 4 c. 2 + 4 d. 3 + 4 ANS: C 64. Frustrarea este: 1. o dimensiune a motivatiei 2. o frana a motivatiei 3. un suport al motivatiei a. 1 b. 2 c. 3

ANS: B

65. Optimumul motivational exprima: 1. intensitatea absoluta a motivului 2. caracterul homeostatic al motivului 3. raportul invers proportional intre intensitatea motivului si dificultatea sarcinii a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C 66. Adevarat sau fals: Inconstientul are un pregnant caracter evolutiv: a. adevarat b. fals ANS: B 67. Inconstientul include in schema sa functionala latura volitiva: a. nu b. da ANS: A 68. In conceptia lui S. Freud, inconstientul este determinat: 1. exclusiv biologic 2. exclusiv socio-cultural 3. atat biologic, cat si socio-cultural a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C

69. Care din urmatoarele actiuni intra in functia proiectiva a constiintei: 1. categorizarea 2. planificarea 3. elaborarea de idei noi 4. evaluarea corectia a. 1 b. 2 c. 3 d. 4 ANS: C 70. Care din atributele de mai jos definesc prezenta de sine: 1. orizontul informational 2. identitatea Eu-lui 3. capacitatea rezolutiva 4. orientarea in propria persoana 5. planificarea actiunii 6. orientarea in spatiu si timp a. 1 + 2 + 3 b. 1 + 3 + 5 c. 2 + 4 + 6 d. 4 + 5 + 6 ANS: C 71. Autoportretizarea este un stadiu al evolutiei: 1. inconstientului 2. constiintei de sine 3. constiintei lumii obiective a. 1 b. 2 c. 3 ANS: B 72. Starea de veghe este: 1. un fenomen fiziologic nesemnificativ 2. un comportament orientat spre scop 3. o conditie necesara pentru activarea constiintei a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C 73. Adevarat sau fals: Inconstientul indeplineste exclusiv un rol perturbator, dezorganizator a. adevarat b. fals ANS: B 74. Care din afirmatiile de mai jos este cea mai corecta: 1. perceptia reflecta obiectul in totalitatea componentelor si insusirilor lui 2. perceptia este o reflectare denaturata a obiectului 3. perceptia este o reflectare selectiva si relativ veridica a obiectului a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C 75. Indicatorul reprezentativitatii perceptului (imaginii perceptive) se refera la: 1. natura insusirilor reflectate 2. gradul de cuprindere a diferitelor parti componente ale obiectului 3. semnificatia pe care o are obiectul pentru subiect a. 1 b. 2 c. 3 ANS: B 76. Indicatorul relevantei unui percept (imagini perceptive) se refera la: 1. importanta insusirilor selectate si retinute 2. modul de folosire a obiectului in activitate 3. timpul in care se identifica obiectul 4. numarul insusirilor retinute a. 1 b. 2 c. 3 d. 4 ANS: A 10

77. Care din legile de mai jos face ca, in cazul omiterii sau alterarii unor elemente, obiectul sa fie identificat corect: 1. legea asemanarii 2. legea integralitatii 3. legea semnificatiei 4. legea constantei a. 1 b. 2 c. 3 d. 4 ANS: B 78. Factorii dispozitionali (emotia si motivatia): 1. favorizeaza intotdeauna o perceptie corecta 2. perturba si altereaza intotdeauna perceptia 3. uneori favorizeaza, alteori perturba corectitudinea perceptiei a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C 79. Identificarea perceptiva presupune: 1. desprinderea obiectului de fond 2. compararea obiectului cu altele 3. corespondenta modelului informational actual cu modelul informational etalon din memoria de lunga durata a. 1 + 2 b. 1 + 3 c. 2 + 3 ANS: B 80. Algoritmul apartine: 1. laturii de continut a gandirii 2. laturii operatorii a gandirii 3. laturii relationale a gandirii a. 1 b. 2 c. 3 ANS: B 81. O schema operatorie este de tip euristic daca: 1. include un numar suficient de operatori si conditii logice 2. vizeaza obtinerea imediata a solutiei la problema 3. legatura dintre operatori si transformari nu este strict necesara 4. aplicarea ei nu duce in mod obligatoriu la rezolvarea problemei a. 1 + 2 b. 2 + 3 c. 3 + 4 d. 1 + 4 ANS: C 82. Adevarat sau fals: Notiunea stiintifica ramane nemodificata in timp: a. adevarat b. fals ANS: B 83. Unitatea de baza a structurii de continut a gandirii este: 1. imaginea reprezentare 2. judecata individuala 3. notiunea a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C 84. Gradul de generalitate al unei notiuni este determinat de: 1. numarul insusirilor (notelor) pe care le contine 2. numarul cazurilor individuale pe care le subordoneaza 3. esentialitatea insusirilor pe care le include a. 1 b. 2 c. 3 ANS: B

11

85. Limbajul verbal: 1. este innascut 2. apare si se dezvolta spontan 3. se formeaza si se dezvolta in relatia de comunicare a copilului cu adultul a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C 86. Latura fizica a limbajului verbal este data de: 1. multimea mesajelor care se transmit 2. multimea sunetelor articulate (fonemelor) 3. multimea regulilor gramaticale 4. multimea literelor (grafemelor) a. 1 + 2 b. 1 + 3 c. 2 + 3 d. 2 + 4 e. 3 + 4 ANS: D 87. Comunicarea verbala are o desfasurare: 1. simultana 2. simultan seriala 3. seriala a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C 88. Limbajul verbal: 1. exista si functioneaza in paralel si independent de procesele psihice specifice 2. integreaza si mediaza realizarea celorlalte procese psihice 3. mascheaza gandurile si trairile emotionale a. 1 b. 2 c. 3 ANS: B 89. Adevarat sau fals: In plan individual ontogenetic limba precede limbajul: a. adevarat b. fals ANS: A 90. A invata de dragul de a cunoaste si a sti este o activitate: 1. intrinsec motivata 2. extrinsec motivata 3. cu motivatie mixta a. 1 b. 2 c. 3 ANS: A 91. Aspiratiile si idealurile sunt motive: 1. homeostatice 2. pozitive 3. de schimbare dezvoltare 4. negative 5. si pozitive si negative a. 1 + 2 b. 3 + 4 c. 1 + 4 d. 3 + 5 ANS: D 92. Motivele sunt: 1. intotdeauna constiente 2. intotdeauna inconstiente 3. uneori constiente, uneori inconstiente a. 1 b. 2 c. 3 ANS: C

12

93. Nesatisfacerea carora din structurile motivationale de mai jos duce la cele mai severe perturbari ale echilibrului functional al personalitatii: 1. interesele 2. trebuintele 3. idealurile a. 1 b. 2 c. 3 ANS: B 94. Deosebirea intre emotie si sentiment rezida in: 1. obiectul de referinta 2. durata 3. semnificatie 4. intensitate a. 1 + 3 b. 2 + 4 c. 3 + 4 ANS: B 95. Trairile emotionale: 1. preced si semnalizeaza starile de motivatie 2. acompaniaza comportamentul de satisfacere a starilor de motivatie 3. apar la sfarsitul actului de satisfacere a starilor de motivatie a. 1 + 3 b.1 + 2 + 3 c.2 d.2 + 3 ANS: B 96. Timiditatea este o trasatura: 1. innascuta 2. dobandita a. 1 b. 2

ANS: B

97. Intensitatea motivului este determinata de: 1. vointa subiectului 2. semnificatia sau valoarea obiectului 3. durata nesatisfacerii starii de necesitate a. 1 + 2 b. 1 + 3 c. 2 + 3 ANS: C 98. Conditionarea socio culturala a sferei motivationale a omului se evidentiaza in: 1. modificarea modului de satisfacere 2. aparitia unor trebuinte noi 3. subordonarea motivatiei individuale motivatiei sociale a. 1 b.1+2 c. 2+3 d. 1+2+3 ANS: D 99. Rolul inconstientului este de: A. procesare de informatii B. solutionare de probleme C. stabilirea relatiilor dintre cauza efect D. imaginare E. rationare a. A+B+C b. A+B+D c. D+E ANS: B 100. Psihologia conduitei concepte cheie: A. actiunea sau activitatea B. organismul ca subiect beneficiar si instrument al actiunilor in mediu C. stratificarea psihicului pe trei nivele D. operarea cu imagini in locul operarii cu obiectul 13

E. reglarea interactiunii cu mediul printr-un stimul prezent a. B+E b. A+B+D c. C+D ANS: B 101. Obiectivitatea metodelor psihologiei se asigura prin: A. utilizarea unei varietati de metode B. varierea conditiilor de aplicare a metodelor C. adaptarea metodelor la specificul socio cultural D. adaptarea metodelor la specificul cercetatorului E. imbinarea demersului constatativ cu cel anticipator a. A+C b. A+B+C+E c. D+E ANS: B 102. Legile psihologiei sunt: A. legi dinamice B. legi probabiliste C. legi statistice D. legi cu cauzalitate multipla E. legi finaliste a.A+B+C b.B+C+D+E c.B+D+A ANS: B 103.Dupa continut, legile psihologiei pot fi: A. legi de functionare B. legi de stare C. legi de compozitie D. legi de dezvoltare E. legi de interactiune a. A+B+C b. A+C+D c. D+E ANS: B 104.Legitimitatea psihologiei ca stiinta a fost controversata prin: A. contestarea obiectului psihologiei B. contestarea metodelor C. contestarea beneficiului economic D. contestarea principiilor si legilor E. contestarea finalitatii psihologiei a. A+B+D+E b. B+C c. C+D+E ANS: A 105. Componentele metodologiei psihologice sunt: A. teoria psihologica B. metodele de cercetare C. normativitatea tehnico-metodica D. caracteristicile psihice ale psihologului E. caracteristicile psihice ale subiectilor a. C+D+E b. A+B+C c. B+D+E ANS: B 106. Functionarea subsistemului constient se bazeaza pe urmatoarele principii: A. principiul disocierii B. principiul teleonomiei si planificarii C. principiul realitatii D. principiul economicitatii E. principiul concurentei a. A+C+D b. A+B+C c. B+D+E ANS: B 14

107. Functiile constientului sunt: A. functia cognitiva B. functia proiectiva C. functia retrospectiva D. functia de planificare- anticipare E. functia referentiala a. A+B+D b. A+B+C c. C+D+E ANS: A 108. Constientul cuprinde: A. procese cognitiv-senzoriale B. gandire si imaginatie C. trairi emotional-afective D. scheme operatorii latente E. trebuinte, interese, idealuri a. A+B+C+E b. B+C c. C+D+E

ANS: A

109. Determinismul cauzal in psihologie are urmatoarele caracteristici: A. cauzele externe actioneaza prin intermediul conditiilor interne B. aceeasi cauza produce efecte diferite la subiecti diferiti C. aceeasi cauza produce efecte diferite la acelasi individ in conditii diferite D. marimea cauzei influenteaza marimea efectului E. marimea cauzei nu influenteaza marimea efectului a. A+B+C b. D+E c. A+B+C+E ANS: C 110. Interactiunea constient-subconstient-inconstient are caracter: A. circular B. ascendent-descendent C. descendent-ascendent D. periodic E. dialectiv a. C+D b. A+B+C+E c. B+D+E ANS: B 111. Metoda convorbirii permite: A. sondarea vietii interioare a subiectului B. sondarea atitudinilor, opiniilor, intereselor subiectului C. provocarea unor reactii ale subiectului D. clarificarea sensului unor comportamente ale subiectului E. identificarea surselor de conflicte si prejudecati a. A+B+D+E b. B+C+D+E c. B+C+D d. A+B+C e. C+D+E ANS: A 112. Simptomatica labila a observatiei se refera la: A. conduita verbala B. conduita motrica C. conduita mnezica D. trasaturile fetei 15

E. inaltime, greutate a. A+C b. A+B+C c. A+D+E d. C+D+E e. A+B ANS: B 113. Simptomatica stabila a observatiei se refera la: A. trasaturi bioconstitutionale B. conduita verbala C. conduita motrica D. trasaturi fiziognomonice E. trasaturi caracteriale a. A+B+C b. D+E c. A+D d. A+B+C+D e. C+D+E ANS: C 114. Intelegerea are caracter: 1. constient si activ 2. mijlocit 3. unitar a. 1+3 b. 1+2 c. 2+3 ANS: B 115. Problema este: 1. un sir de situatii ce se cer rezolvate 2. lacuna cognitive 3. dificultate teoretica sau practica a. 1+3 b. 1+2 c. 2+3 ANS: C 116. Situatia problematica este : 1. ceva atipic si nedeterminat 2. decalaj intre cerinte si posibilitati 3. dificultatea in anticiparea solutiei a. 1+2 b. 2+3 c. 1+3 ANS: A 117. Functia de activare interna si de semnalizare a dezechilibrului psihologic sau fiziologic este specifica: 1.trebuintelor 2.emotiilor 3.convingerilor a. 1 b. 2 c. 3 ANS: A 118. Balanta motivationala este data de raportul intre: 1. nivelul ierarhic al motivelor proprii 2. nivelul ierarhic al motivelor pe care le satisfac celorlalti 3. nivelul ierarhic al motivelor celorlalti a. 1+2 b. 2 c. 2+3 d. 1 ANS: A 119. Starile balantei motivationale sunt de: 1. coinvolutie si coevolutie 2. stagnare sau dezvoltare inegala 3. negative si positive a. 1 b. 1+2 c. 3 ANS: B 120. Gandirea opereaza asupra: 1. Realului, obiectelor si fenomenelor 2. asupra informatiei 3. asupra datelor oferite de senzatii, perceptii si reprezentari a. 1+2 b. 2+3 c. 1+3 ANS: B 16

121. Gandirea contribuie la: 1. constructia schemelor mnezice 2. realizarea reglajului voluntar 3. actiunea practica asupra obiectelor si fenomenelor a. 1+2 b. 2 c. 2+3 ANS: A 122. Functia de mobil al actiunilor se probeaza prin: 1. efectele actiunii 2. declansarea actiunii 3. nivelul calitativ al actiunii a. 1 b. 2 c. 3 ANS: B 123. Functia de autoreglare a conduitei are caracter: 1. active si selective 2. integrative 3. integrator a. 1 b. 2 c. 3 ANS: A 124. Psihicul uman este un sistem: 1. dinamic 2. probabilist 3. dinamic-evolutiv 4. static a. 2 + 3 b. 1 + 2 c. 3 + 4 d. 1 + 4 ANS: A 125. Psihicul este determinat pentru ca: a. este produs al imprejurarilor si producator de imprejurari b.e influentat de factori si conditii din afara c. nu este supus relatiilor de cauzalitate d. este influentat de factori si conditii din interiorul lui a. a+b+c+d b. a+b+c c. a+b+d d. b+c+d

ANS: C

126. In procesul general al evolutiei cunoasterii psihologice, etapa cunoasterii prestiintifice coincide cu: a. desprinderea psihologiei de filosofie b. elaborarea primelor sisteme filosofice c. perioada in care omul a devenit constient de sine a. a+b+c b. a+b c. c ANS: C 127. Caracteristic etapei cunoasterii prestiintifice ii este: a. faptul ca informatiile si explicatiile despre fenomenele psihice se constituiau pe baza experientelor cotidiene b. faptul ca informatiile si explicatiile despre fenomenele psihice se transmiteau de la o generatie la alta sub forma ritualuriilor c. faptul ca informatiile si explicatiile despre fenomenele psihice se transmiteau pe calea cercetarilor sistematice concrete d. faptul ca informatiile si explicatiile despre fenomenele psihice se transmiteau pe baza unor studii individuale al interactiunii si interconditionarii a. a+b b. b+c c. c+d d. a+d ANS: A 17

128. In procesul general al evolutiei cunoasterii psihologice, etapa filosofica incepe o data cu: a. momentul in care omul isi pune intrebari incercand sa-si explice propria viata psihica b. elaborarea si afirmarea primelor sisteme filosofice (sec V si IV i.e.n.) c. creearea primului laboratror experimental de catre Wilhem Wundt a. a b. b c. c ANS: B 129. In procesul general al evolutiei cunoasterii psihologice, etapa cunoasterii stiintifice si interncontradictorii incepe o data cu: a. aparitia primului laborator experimental pentru studiul fenomenelor psihice b. desprinderea psihologiei de filosofie c. o data cu constituirea psihologiei ca disciplina de sine statatoare a. a+b b. b+c c. a+b+c ANS: C 130. In procesul general al evolutiei cunoasterii psihologice, etapa cunoasterii stiintifice integrativsistemice se caracterizeaza prin: a. modelul materialist b. modelul idealist c. asezarea studiului vietii psihice pe temelia metodologiei elaborata in cadrul ciberneticii d. asezarea studiului vietii psihice pe temelia metodologiei elaborata in cadrul teoriei generale a sistemelor a. a+b b. b+c c. c+d d. a+d ANS: C 131. Psihologia si-a inaugurat statutul de stiinta independenta fixandu-si ca obiect de studiu exclusiv: a. sfera constiintei b. studiul comportamentului c. sfera inconstientului d. studiul stimul-raspuns a. a b. b c. c d. d ANS: A 132. In viziunea lui S. Freud, componenta esentiala a vietii psihice a omului era: a. constientul b. subconstientul c. inconstientul a. a b. b c. c ANS: C 133. In conceptia lui P. Janet, psihologia conduitei trebuie sa includa in sine: a. o dimensiune genetica b. o dimensiune a mediului c. o dimensiune a educatiei a. a b. b c. c ANS: A

18

134. Conduita este redusa la multimea reactiilor motorii si secretorii automate ale organismului. a. adevarat b. fals a. a b. b ANS: B 135. Conduita se manifesta sub mai multe forme. Lagache a identificat urmatoarele forme de conduita: a. conduitele exterioare b. conduitele spontane sau provocate c. conduitele interioare d. conduite constiente si inconstiente a. a+b+c+d b.a+b c.c+d d.a+b+d ANS: B 136. Conduita se manifesta sub mai multe forme. Lagache a identificat urmatoarele forme de conduita: a. conduitele exterioare, spontane sau provocate b. experienta traita, sesizabila prin conduitele externe c. modificarile somatice obiective d. conduita univoca a. a+b+c+d b.a+b+c c.a+b d.a ANS: B 137. Conduita nu este niciodata omogena: a. adevarat b. fals a. a b. b ANS: A 138. Conduita include intotdeauna: a. tensiuni intre diferitele motivatii particulare b. elemente constiente si inconstiente c. principiul actiunii si al unitatii constiinta-activitate a. a+b b. b+c c. a+c ANS: A 139. In sens extins, activitatea este un raport intre individ si mediul ambiant, care presupune: a. un consum energetic cu finalitate adaptativa b. asigurarea satisfacerii trebuintelor individului c. asigurarea supravietuirii si perpetuarii speciei a. a+b+c b. a+b c. b+c ANS: A 140. In sens restarns, activitatea este unitatea functional-dinamica a urmatoarelor componente: a. nevoie-motiv-scop b. motiv-scop-mijloc c. nevoie-motiv-obiectiv a. a b. b c. c ANS: B 141. Ca obiect de studiu al psihologiei, activitatea poate fi abordata la doua niveluri: a. la nivel situational concret si categorial generic b. la nivel situational concret si abstract antagonic a. a b. b ANS: A 142. Psihologia behaviorista a fost reprezentata de: a. J. Watson b. B. F. Skinner 19

c. C. Rogers d. J. Piaget a. a+b b. c+d c. a+d d. a+c

ANS: A

143. Fondatorii psihologiei umaniste au fost: a.C.Tolman b.A.Maslow c.H.Pieron d.C. Rogers a. a+b b. b+c c. b+d d. c+d ANS: C 144. Orientarea psihanalitica este reprezentata de:a.K.Lorenz b.S.Freud c.J.F.T. Bugental a. a+b+c b. b+c c. b ANS: B 145. Ca stiinta experimentala(empirica) psihologia a adoptat: a. metoda inductiva b. metoda deductiva c. metoda integrativa d. metoda interactionista a. a+b b. b+c c. c+d d. a+d ANS: A 146. Cibernetica adauga metodei analizei sistemice inca trei metode subordonate. Care sunt acestea: a. metoda Blackbary-ului, metoda sistemica si metoda modelarii computerizate b. metoda cutiei negre, metoda modelarii computerizate si metoda analogiei a. a b. b ANS: B 147. In conceptia lui S. Freud, inconstientul este: a. integral innascut b. o componenta a lui este innascuta, o alta dobandita c. dobandit in copilarie a. a b. b c. c ANS: B 148. Inconstientul are un continut: a. mixt b. exclusiv cognitiv c. exclusiv afectiv-emotional a. a b. b c. c ANS: A 149. In definirea psihologica a constiintei esentiala este: a. dimensiunea teleonomica b. dimensiunea etica c. dimensiunea cognitiva d. dimensiunea motivationala a. a+b b. b+c c. c+d d. a+c ANS: D 150. Pentru a creste obiectivitatea, observatia trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a. sa fie discreta b. sa-si indrepte atentia asupra spectaculosului c. sa se inregistreze starile si supozitiile subiective ale cercetatorului d. sa fie veridica a.a+b+c b.b+c+d c.a+d d.b+c ANS: C 151. Avantajele principale ale metodei observatiei sunt: a. naturaletea 20

b. autencititatea c. exactitatea si rigoarea a. a+b b. b+c c. a+c

ANS: A

152. Autoobservatia este o modalitate de cunoastere mijlocita. Relatarea despre starile interne capata un caracter: a. principal b. mediat c. secundar a. a+b b. b+c c. a+c ANS: B 153. In psihologie, avem de a face: a. cu un determinism cauzal b. cu un determinism unidirectional c. cu un determinism mediat, de tip interactionist a. a b. b c. c ANS: C 154. La om, determinismul vietii psihice atinge cel mai inalt grad de complexitate datorita: a. ereditatii, mediului si educatiei b. personalitatii c. mediului extern si ansamblului conditiilor interne a. a b. b c. c ANS: C 155. Principiul relationarii neuropsihice a fost introdus in psihologie de catre: a. W. Wundt b. I.P. Pavlov a. a b. b ANS: B 156. Cine a primit premiul Nobel pentru demonstarea experimentala a specializarii functionale diferite a emisferelor cerebrale: a. H. Helmoltz b. R. W. Sperry a. a b. b ANS: B 157. Psihicul apare si se realizeaza permanant ca: a. functie specifica a sistemului nervos b. functie a starilor emotionale c. functie a echilibrului fiziologic al organismului a. a b. b c. c ANS: A 158. Superioritatea absoluta a psihicului uman, in raport cu psihicul altor vietuitoare este data de: a. complexitatea comparabil mai mare a modului uman de existenta b. superioritatea organizarii strucurale a creierului uman c. superioritatea constituita, evolutiv-istoric 21

a. a+b

b. a+c

c. a+b+c

ANS: C

159. Principiul actiunii si al unitatii constiinta-activitate a fost introdus intr-o prima formulare de: a. J. Piaget b. P. Janet c. L. S. Vagotski a. a b. b c. c ANS: B 160. Principiul unitatii-activitate este singurul care: a. permite depasirea limitelor psihologiei introspectioniste clasice b. permite depasirea limitelor behaviorismului watsonian a. a+b b. b ANS: A 161. Psihologia introspectionista clasica considera constiinta ca unic obiect de studiu al psihologiei: adevarat b. fals a. a b. b ANS: A 162. Behaviorismul watsonian: a. neaga realitatea de fapt a constiintei b. declara drept obiect unic de studiu al psihologiei comportamentul extern c. promoveaza ideea studiului psihicului in sine, izolat de mediul extern a. a+b b. a c. c ANS: A 163. Principiul genetic si al istorismului promoveaza doua conceptii: a. conceptia ineista b. conceptia ereditarista c. conceptia genetista a. a+b b. b+c c. a+c ANS: C 164. Principiul sistemicitatii se intemeiaza: a. prin relativizare si complementaritate, in cadrul notiunii genetice de sistem b. pe o rezolvare diferita a problemei parte-intreg c. pe o rezolvare prin negare si absolutizare unilaterala a. a+b+c b. a+b c. a+c ANS: B 165. Psihicul are un caracter: a. reflectoriu b. pre-format c. un produs al unui proces evolutiv a. a+b b. a+c c. b+c ANS: B 166. Psihicul uman are urmatoarele caracteristici: a. dinamism evolutiv b. hipercomplex c. static a. a+b b. b+c c. a+c ANS: A 22 a.

167. Psihicul este o modalitate specifica de informatie, pentru ca; a. se manifesta pretutindeni ca factor de reglare b. este ireductibil la materie c. este ireductibil la energie a. a+b+c b. b+c c. a ANS: A 168. Prin comunicare psihicul: a. se uzeaza si se epuizeaza b. se conserva si se consolideaza a. a b. b ANS: B 169. Prin comunicare informatia: a. se uzeaza si se epiuzeaza b. se conserva si se consolideaza a. a b. b ANS: B 170. Informatia si psihicul se constituie si se exprima ca atare: a. in cadrul comunicarii individului cu lumea externa b. in cadrul comunicarii individului cu lumea interna a. a b. b ANS: A 171. Informatia procesata si fixata pe un suport fizic poate fi: a. conservata la infinit in anumite conditii b. nu poate fi conservata la infinit in anumite conditii a. a b. b ANS: A 172. Structura psihica poate fi: a. conservata la infinit in anumite conditii b. nu poate fi conservata la infinit in anumite conditii a. a b. b ANS: A 173. In sfera inconstientului primar se includ: a. starile onirice, aglutinarile verbale b. lapsusurile c. mecanisme de autocenzura d. actele ratate a.a+b+c+d b.a+b+c c.a+b+d d.a+c+d ANS: C 174. Inconstientul secundar este format cu precadere din: a. inversiunile b. visele care acompaniaza somnul ( starile onirice) c. consensurile si experientele cu rol de reglementare socioculturala a. a b. b c. c d. a+b+c+d ANS: C 23

175. Trasaturile specifice ale inconstientului primar sunt: a. dinamismul mare b. incarcatura energetica deosebita c. constiinta morala a societatii a. a+b b. b+c c. a+c ANS: A 176. Inconstientul colectiv este alcatuit din elemente de ordin: a. afectiv b. motivational c. cognitiv d. executiv instrumental a. a b.a+b c.a+b+d d.a+b+c+d ANS: D 177. Dupa S. Freud, rolul esential in structura aparatului psihic ii revine: a. subconstientului b. inconstientului a. a b. b c. a+b ANS: B 178. Pentru S.Freud, importanta cea mai mare o are: a. inconstientul colectiv b. inconstientul individual a. a b. b ANS: B 179. Pentru C.Jung importanta cea mai mare este atribuita: a. inconstientului individual b. inconstientului colectiv a. a b. b ANS: B 180. Inconstientul individual , asa cum a fost el analizat de S. Freud, se compune din: a. inconstientul primar, inconstientul secundar, inconstientul tertiar b. inconstientul primar, inconstientul secundar c. prezenta activitatii psihice inconstiente, functii difuze, activitate orientata spre scop a. a b. b c. c ANS: B 181. Subconstientul cuprinde: a. informatii b. elemente de ordin afectiv c. automatisme d. motive a.a+b+c b.a+c+d c.b+c+d d.a+b+c+d ANS:B 182. Subconstientul cuprinde: a. amintiri b. deprinderi c. ticuri a.a+b b.a+c c.b+c d.a+b+c ANS: D 183. Cine este ca sfera, mai intins si mai bogat: 24

a. constientul b.subconstientul c. inconstientul a. a b. b c. c ANS: B 184. Subconstientul dispune de: a. mecanisme proprii de autointretinere b. mecanisme proprii de autoconservare a. a b. b c. a+b ANS: C 185. Subconstientul: a. asigura continuitatea in timp a Eului b. da sens adaptativ invatarii c. asigura consistenta interna a constiintei a. a+b+c b. a+b c. a+c d. b+c ANS: A 186. Din punct de vedere filogenetic, cine este cea mai noua componenta: a. constientul b. subconstientul c. inconstientul a. a b. b c. c ANS: A 187. Din punct de vedere al organizarii psihice, constientul poseda: a. eterogenitate si diversitate structurala interna b. o unitate de ansamblu, supraordonata a. a b. b c. a+b ANS: C 188. Care sunt indicatorii comportamentali pentru evaluarea existentei si functionalitatii constientului la om: a. starea de vegehe b. mecanismele neurofiziologice c. modificari ale sensibilitatii d. orientarea relationala interpersonala a. a+b b. b+c c. c+d d. a+d e. a+b+c+d ANS: D 189. Care sunt indicatorii comportamentali pentru evaluarea existentei si functionalitatii constientului la om: a. prezenta de sine b. orizontul informational si motivational c. autoguvernarea - autoorganizarea d. planificarea actiunii si stabilirea scopului a.a+b b.a+c c.c+d d.a+d e.a+b+c+d ANS: E 190. Autoreglarea de tip inconstint se realizeaza pe baza: a. feed-back-ului de tip pozitiv b. feed-back-ului negativ 25

a. a

b. b c. a+b

ANS: B

191. Autoreglarea de tip constient se realizeaza prin acumularea schimbarilor sau variatiilor in sistemul psihocomportamental pe baza: a. feed-back-ului pozitiv antientropic b. feed-back-ului negativ antientropic c. feed- through-ului a. a+b b. b+c c. a+c d. b+c e. a+b+c+d ANS: C 192. Feed-befor inseamna conexiune reglatoare de: a. mediere b. prospectare c. anticipare a. a+b b. a+c c.b+c d. a+b+c+d ANS:C 193. Intre constient si inconstient exista urmatoarele genuri de relatii: a. circulare b. subordonare c. coordonare a. a+b b. b+c c. a+c d. a+b+c ANS: D 94. Raportate la criteriile psihofiziologice stiintifice, pot fi: a. cu semnificatie detensionata b. cu semnificatie tensionata c. cu semnificatie proiectiva si premonitiala d. vise neutre a.a+b+c b.a+c+d c.b+c+d d.a+b1+c+d ANS: B 195. Receptia senzoriala incepe: a. in perioada intrauterina b. la nastere a. a b. b ANS: A 196. Primul nivel psihic de prelucrare, interpretare si utilizare a informatiei este: a. senzatia b. perceptia c. reprezentarea a. a b. b c. c ANS: A 197. Este adevarat ca perceptia este sursa primara a cunostintelor? a. da b. nu a. a b. b ANS: B 26

198. O lege psihofizica a sensibilitatii postuleaza ca valoarea pragului absolut se afla: a. in raport direct proportional cu nivelul sensibilitatii b. in raport invers propotional cu nivelul sensibilitatii a. a b. b ANS: B

199. O lege psihofizica a sensibilitatii spune ca: a. intensitatea stimulilor creste in progresie aritmetica, in timp ce intensitatea senzatiilor creste in progresie geometrica b. intensitatea senzatiilor creste in progresie aritmetica, in timp ce intensitatae stimulilor creste in progresie geometrica a. a b. b ANS: B 200. Pragul absolut superior este: a. intensitatea maxima a stimulului care continua inca sa determine o senzatie specifica b. intensitatea minima a stimulului care continua inca sa determine o senzatie specifica a. a b. b ANS: A

27