Spturile de la Gumelnia Printre staiile preistorice, destul de numeroase, cunoscute pana in prezent pe malul romnesc al Dunrii, Gumelnia este

fr ndoial una dintre cele mai importante. Anul trecut, numeroase obiecte si vase interesante au fost descoperite de ctre M.B. Ionescu, ceea ce ne-a permis sa constatam caracterul cert eneolitic al staiunii. *). Aceasta descoperire a fcut ca staiunea de la Gumelnia sa fie clasat ntre siturile preistorice i protohistoric care urmau s fie excavate n timpul campaniei din 1925. Masivul de la Gumelnia (Fig. 1) este situat la aproximativ 5 km est de Oltenia, pe malul vechi al Dunrii. Acesta are o forma alungita si o suprafaa totala de aproximativ 15.000 m2, i cel mai nalt punct este la 39 m deasupra nivelului mrii, aa c este aproape de nlimea terasei balcanice, care constituie malul opus al Dunrii. Cel mai nalt punct i partea cea mai abrupta sunt situate n sud-vest. La aproximativ 2 / 3, din nlimea total a masivului este nconjurat de o teras lat de 2 pn la 4 metri, care nu mai exist n prezent dect n vest i n sud, pentru c restul a fost erodat de ploaie . Gumelnia, prin urmare, este strict o staiune tumular, dar situaia ei este mai aproape de acest tip, dect cele situate pe dealuri. Eu am fost nsrcinat de domnul M. Prvan, director al Muzeului Naional de Antichiti , pentru a efectua timp de cteva sptmni spturi sistematice n acest loc. Pentru aproape ntreaga durat a spturilor am fost ajutat de M.I. Nestor, asistent adjunct al Muzeului, care a fost un aliat valoros. Poriunile spate nu au fost toate pe aceeai parte a masivului. Mai multe podgorii bogate acoper aproape n ntregime zona masivului , cu excepia a dou benzi mici de teren necultivate. Din fericire, aceste dou benzi de teren au fost amplasate exact pe cea mai nalte parte i, prin urmare, cea mai caracteristic a masivului Nu exist nici o ndoial c spturile noastre au fost fcute n zona cea mai intens locuit de pe site-ul preistoric de la Gumelnia. Fiecrei poriuni de teren spate de noi i-a fost atribuit o liter. Au rezultat urmtoarele poriuni, cu urmtoarele dimensiuni: X (20 x 5 m), Y (15 x 3 m), I (10 x 2 m), II (15 x 2 m). Aceste spturi au fost completate n aceast toamn de o groap (III) de 10 X 2 m execut pe terasa, al crui scop a fost doar pentru a stabili dac terasa a fost locuit. n acelai timp, am nceput s spm alt poriune (Z, 8 x 4 m), adiacent la excavaiei X. Dar vremea rea ne-a forat s ntrerup acest lucru nainte de a atinge adncimea maxim a patului / stratului de cultur. Suprafaa total spat, explorat este de 247 de m 2 . Sptura X (E N.-Est - V. S. -Vest) Terenul aici este uor nclinat spre est. La vest sptura cuprinde patru gropi cu un diametru i adncime maxim ce nu depete 1 m. Ele au fost spate nainte de spturile noastre de M.B. Ionescu. Pornind de la marginea spturilor acestea spre vest, terenul se nclin din ce n ce mai mult pn cnd acesta devine o pant abrupt la un moment dat, ntrerupt de teras i apoi continu ntr-o manier chiar mai abrupt (nclinaie de 65 - 80 ), pn n partea de jos a masivului. Lime de band de teren necultivat ne-ar fi permis s explorm o zon de o lime dubl, dar n acest caz noi am fi avut alte probleme cu terenul . Am fost, prin urmare, obligai s procedm astfel. Stratul de humus are o adncime de 35 cm. Chiar i n acest strat rmiele preistorice sunt extrem de numeroase, aproape n exclusivitate reprezentate de ceramic. Silexurile sunt puin numeroase (de la 30 la 40 de buci). Cateva perforatoare din os slefuit se detaseaza de masa osemintelor, de animale si de scoici. Metalul este reprezentat de un cui de cupru. Ceramica este inintregime lucrata cu mana, acesta poate fi mprit n dou categorii distincte: una a pregtit dintr-o past fina perfect ars, pn cnd a devenit roie. Alta mai primitiv, cu o past aspr i negricioas, prost ars Numeroase exemplare au proeminene . Ornamentul incizat predomin. Liniile n relief sunt foarte rare. n schimb sunt foarte numeroase fragmentele cu caneluri orizontale, verticale, oblice si de asemenea in cercuri concentrice . Printre ornamente liniare incizate, trebuie menionat un ornament aparte. La baza stratului de humus gsit fragmente mari de tencuial. , care provin din pereii unor locuine vechi.

ntre 35 - 60 cm adncime, cu siguran se afl n interiorul locuinelor vechi. Cu toate acestea, nu se poate deduce nici o form a locuinelor, de origine i vatra rasoleal i pmnt ars. Ceea ce este evident este faptul c au avut peretii caselor din tije/ vergele ntreesute cu paie i astupate cu pamant, Ele au fost construite n ntregime pe suprafaa solului, i nu n adncime (cu fundaie) Un alt fapt important este faptul c s-a constatat c nclinaia terenului, la acel moment a fost mai pronunat spre est i sud. Fragmente ceramice, formeaz o mas compact, au aceeai tehnic i ornamentaie , cu un accent deosebit pe caneluri de toate tipurile. Unelte din silex sunt aici mult mai numeroase: Se gsesc cuite, topoare, raclete, etc. Obiecte de os i lut ars sunt, de asemenea, numeroase . Intre 60 100 de centimetrii resturile ceramice si altele devin din ce in ce mai rare. In partea de este ele sunt si mai puine, , datorita inclinaiei stratului de cultura, inclinaie, care am menionat-o si mai sus. Printre diferitele instrumente din silex si os, se gaseste un mic topor din piatra slefuita, primul de acest gen aici. Alturi de talusul Estic, s-au gsit mai mult de 10 percutoare de silex, , avand aspectul unui adevrat depozit. Acestea au fost gasite in fose realizate de locuitori. Ceea ce este curios este faptul ca nu am gasit la acest nivel de locuire, gauri de stalpi, cu resturi de stalpii calcinati. Explicatia trebuie cautata in violenta colapsului aezrii. Altfel am fii reuit identificarea formelor si dimensiunilor locuinelor. De la 100 la 120 cm fragmentele i ustensilele de toate tipurile devin semnificativ mai rare. Pmntul este tare, galben n unele locuri, lund aspectul unui teren care nu a fost deranjat. De aceea am transformat aceast sptur ntr-un an de aceeai lungime, dar de numai de o lime de doi metrii. De la 120 la 160 cm pmntul ia un aspect glbui i n unele locuri _ devine tot mai dur. Fragmentele ceramice sunt extrem de rare . Cu toate acestea, n timp ce pn n prezent fragmentele cu patin au fost foarte rare, patina este acum aproape generalizat. Unelte din silex i os destul de numeroase. Un alt cui n cupru. De la 160 la 180 cm ntrebarea care ne preocup tinde s se clarificate. La 13 la 14 m (de la est la vest), am gsit pmntului prjolit, care nu poate fi pus n relaie cu casele din stratul superior de civilizaie. Dac aceste semne persist cu siguran indic case arse, prin urmare un alt strat de cultur. Fragmentele de vase sunt aproape toate patinate, n special n maro sau in totalitate negre. Ornamentul n paranteze "incizat , menionat mai sus , pe care noi le-am gsit n mod constant, se gsete pe anumite fragmente, mult mai precis i mult mai artistic executat . Unelte din silex sunt tot mai numeroase, mai ales atunci cnd consider c zona de excavare este aici doar jumtate din ceea ce a fost la nceput. Exist, de asemenea, cteva sule poansoane perforatoare lustruite de os. De la 180 la 220 cm, urmele unei case arse se menine i se precizeaz pe o lungime de 3-4 m. La vest de aceste urme, un mare depozit de os, fragmente de ceramic, scoici, cenu, etc, dnd impresia unui loc de depozitare a deeurilor menajere, Exist o relaie ntre acestea rmie i casa vecin. Fragmentele de ceramic n aceeai cantitate, aproape toate patinate; silexuri multe, mai ales spre est, unde s-au gsit ntre alte patru cuite curbate, unul lng cellalt Cu excepia poriunii care include locuine i depozitul de deeuri, pmntul devine tare i nu pare s provin de la depozitele ulterioare De la 220 la 270 de cm se regsete deosebit de evident al doilea strat de locuire (primul din punct de vedere cronologic). In acesta, casele erau puine si izolate. Aici s-au evideniat destul de clar urmele a dou locuine. Prima spre est iar a doua spre vest. La 2,5 m de prima locuina aveau a aprut o gaura vertical de 25 de cm diametru si de 1,5 m de adnca, fara urme de cenusa sau de carbune. Fragmentele ceramice si instrumentele din silex si din os, au devenit foarte rare. Un cui de cupru ne dovedeste ca metalul era utilizat din timpul primelor locuiri a masivului. De la 270 la 300 de cm , adncimea maxim a stratului acestei culturi n acest loc. Diferite resturi nu se mai gsesc in prima locuina. Profilul acesteia este vizibil pe cei doi perei ai transeului, avand o lungime de 4 4,5 m. Cteva fragmente ceramice si de mici perforatoare din os cat si cteva lame de silex, fac parte din inventarul menajer al acestei locuiri. Printre silexuri s-a gsit cel mai mare topor din silex, aproape intact si foarte bine executat . La 310 cm spturile se opresc n lutul galben dur si nemicat sub nivelul de baz al locuirii. In restul traneului, cutrile nu au putut trece de 270 de cm datorita pmntului deosebit de dur. In jurul locuinei pmntul este nemicat la o adncime de 240 -250 de centimetrii ceea ce dovedete fr ndoial c aceast locuin a fost spat n pmnt. Astfel poate fii explicat diferena de nivel dintre cele dou nivele de civilizaie.

Sptura Y - NE-SV Situata la nord de sptura X , pe marginea masivului si in punctul sau cel mai nalt. Stratul de humus Stratul de humus este aici, de asemenea, de pana la 35 cm, dar pmntul a fost spat pentru diferite culturi (fasole, porumb), astfel c pn la 20 de cm fragmente de ceramic i alte resturi sunt foarte mici. doar 20 de cm, ele devin mai mari. Ceramica este de aceleai dou categorii: produs dintr-o past de calitate i roie pentru cele mai multe fragmente, past de proast calitate pentru altele. Aceeai ornamentaie incizat si in relief pe care noi am gsit-o in sptura X. Silexurile sunt rare si fragmentare. De la 35 la 60 de centimetrii Apare o mare cantitate de lut calcinat. Ceramica este n cantiti mari. Mai apar cteva mici topoare din piatra lefuita, silexuri in mare numr. Un cui de cupru, arama. De la 60 la 100 de centimetrii Solul se intareste si ramasitele sunt rare, dar sunt nc suficiente. De la 100 cm canelurile si pasta arsa , roie dispar aproape complet, artnd c suntem la baza stratului superior de cultur. Silexurile din ce n ce mai multe i mai complete. Un fragment de o piatr de topor-ciocan lustruit, cu o gaur i un cui de cupru, de asemenea, au fost gsite. De la 100 la 140 de centimetrii De la 100 la 140 de centimetrii, solul este mai dur i conine urme mici de lut ars. Fragmentele ceramice sunt aproape niciodat patinate i aluatul este preparat pn cnd acesta devine rou. Cantitatea acestora a sczut. Culoarea rou - ocru i alb se gsesc numai pe suprafaa vaselor sau doar in ornamentele incizate. Silexurile sunt extrem de numeroase. Un cui de cupru. Diferena de nivel ntre dou straturi de cultur nu pare a fi la fel de mare aici ca i n cazul spturii X. De la 160 la 210 cm De la 160 la 210 cm, fragmente de ceramica rare mprtiate pe solul galben, care conine, de asemenea, spre capetele acestei spturi urme de pmnt ars. Patina la fragmentele ceramice este aproape universal. Silexuri multe, un mic topor de piatr lefuit, un cui de cupru fixat ntr-un mner de os, scoici i oase. De la 210 - 260 cm pmntul galben este n unele locuri destul de dur. Urmele de locuine sunt mai pronunate spre sud, dar casele sunt toate n pereii spturii / excavaiei, ceea ce nseamn c aici locuinele stratului inferior nu au fost mpinse la marginea masivului. Fragmentele ceramice sunt rare, aproape toate patinate sau cu desene n grafit. Silexurile sunt multe, , de asemenea au fost gsite, unele unelte din oase lefuite. De la 260 - 340 De la 260 - 340 cm solul devine tot mai dur, pn la 340 cm, unde nu se poate spa dect foarte dificil. Foarte puine fragmente ceramic se gsesc pn la 300 cm, i dispar complet mai jos. Unele sunt pictate, altele sunt cu desene de grafit, i, n final altele au o culoare alb n caneluri paralele cu marginea vasului. Silexurile, de asemenea, devin mult mai rare, dispar complet spre aproximativ 300 de cm. Locuina din sud a rmas dei profilul su nu este foarte clar. Noi am ncetat aceste spturi la adncimea maxim de 340 cm, in terenul dur, neatins, desigur, mai jos de baza stratului inferior de cultur. Traneul I Traneul I Est Vest situat la vest de spturile X, se termin la 3 m de la panta abrupt a masivului. Stratul de humus este de pn la 35 - 40 cm i conine, n special ntre 20 la 40 de cm, fragmente ceramice extrem de numeroase, dar nu adaug nici un element nou, cu excepia unei spirala incizate. Avem aceleai dou tipuri de paste. De la 40 la 60 cm n unele locuri chiar pn la 75 cm adncime, se gsesc fragmente de lut ars, nu prea aglomerate, care sunt rmiele de locuine ale primului strat de cultur. La aceast adncime fragmentele ceramice i instrumentele de silex sau os sunt extrem de numeroase, dar scad pn la pn la 75 cm, unde devin rare. fragmentele ceramice patinate sunt nc foarte rare i, probabil, provin de la stratul inferior. La 55 cm, a fost descoperit un pandantiv de aur n form de coarne sacre, formnd un element nou, aproape alturi de un crlig mic din alam.

Pn la 95 cm fragmentele de ceramic i alte resturi rmn destul de numeroase. canelurile au disprut aproape n ntregime. Lutul ars de asemenea, ceea ce nseamn c suntem sub baza stratului superior de cultur. De la 95 cm la solul de 180 cm devine foarte greu n unele locuri. n locuri care permit s sapi mai uor am observat solul ars i chiar cenu i crbune. Fragmentele ceramice au fost din ce n ce mai rare, precum i unelte de silex i os. De la 180 la 255 cm solul tare se generalizeaz, cu excepia unei poriuni de 3 m, spre captul vestic al anului, care conine multe urme de pmnt i crbune ars. Alturi a fost observat un depozit de oase, scoici, cenu i crbuni : aceasta este cu siguran amplasamentul unei locuine. Fragmentele ceramice, n special patinate, i instrumentele de uz casnic nu se mai regsesc printre rmiele locuinei A fost gsit i un topor mic de piatr lefuit. De la 255 la 295 cm, suntem n ruinele unei case care a avut de suferit un incendiu puternic. Resturile ( lut i pmntul prjolit) includ ntreaga lime a anului i se ntind mai ales pe versantul de nord, unde am distins profilul unei locuine pe o lungime de mai mult de 3 m. Fragmente de ceramica i alte vestigii sunt foarte rare. Noi am gsit ntr-un vas calcinat cteva boabe de gru carbonizate. n apropierea locuinei, spre vest , am gsit o gaur adnc de mai mult de 50 de cm, cu un diametru de la 20 la 30 cm. Amintii-v de gaura pe care am observat deja la locuina numrul 1. Excavaia X. n cadrul Locuinei , ca peste tot n jur, solul tare i glbui, care arat c aceast cas a fost spat n solul. Spturile s-au oprit la 295 cm, adncime. Traneul II Traneul II NE SV Situat la vest de spturile X si la SE de traneul I. Marginea anului spre nord-est, ncepe pe creasta masivului. Nu este surprinztor faptul c stratul de humus este aici, de numai 20 cm grosime, pentru c apa de ploaie la erodat. La marginea de nord-est se gsete lut folosit la construcia unei locuine, n strat dur i calcinat, cu aspect de zgur, de la 20 la 30 cm, ceea ce dovedete c la aceast extremitate apa de ploaie a erodat mai adnc dect n restul anului, unde stratul de humus are de la 30 la 35 cm grosime (ca i n alte spturi) i unde lutul ars folosit la construcia unei locuine, se gsete la o adncime de 40-60 cm. Pn la 35 cm, fragmentele ceramice sunt peste tot n cantiti foarte mari, n cele trei sferturi din partea de nord-vest a anului. Multe dintre ele sunt carbonizate i deformate, artnd c intensitatea focului care a distrus site-ul preistoric a Gumelnia a fost mai mare aici dect n alt parte. Cele mai multe dintre aceste fragmente sunt preparate dintr-o crust subire, bine preparat. La suprafa ele au un strat gros de calcar depus n timp. Ornamentaia liniar, n relief, i ncrustat, predomin. Multe caneluri , dar foarte puine fragmente cu proeminene. Fragmentele cu patin nu reprezint 1% din total, ceea ce dovedete caracterul lor destul de accidental. Silexurile i instrumentele n os, nu sunt foarte numeroase, cele mai multe fragmentare. De l a 35 la 80 cm solul conine lut ars folosit la construcia de locuine, numai spre sud-vest. Fragmentele ceramice sunt rare, dar de acelai caracter. Ornamentul parantez se gsete n mod constant. Silexurile sunt foarte numeroase. Apar si cteva instrumente din os. De la 80 la 135 cm solul devine mai dur . Fragmentele de ceramic, mai rare. cele patin i culoare alb i ncrustat crete. Suntem n stratul intermediar unde se gsesc rmiele a dou straturi de cultur. Am gsit silex, un mic topor de piatr lefuit, cteva instrumente din os etc. De la 135 la 180 cm solul este dur peste tot , cu excepia a dou poriuni spre est, unde se observ urme de cenu i de pmnt ars. Fragmentele ceramice sunt foarte rare, toate cu patin sau cu ncrustaii albe i roii. Numrul tot mai mare de silexuri. Exist un alt mic topor de piatr lefuit si cteva instrumente din os. De la 180 la 275 cm pmntul devine extrem de dur, cu excepia a celor dou poriuni menionate, unde se menin fragmente de lut ars folosit la construcia unei locuine, i cenu. Se gsesc n unele locuri guri verticale, unele prea mari pentru a fi guri de pari stlpi de case. Pe o distan de 3-4 m din partea de est, se gsesc cenu, crbune i oase n cantiti mari. Fragmente de ceramic i alte resturi, nu se gsesc n alt arte dect n cele dou poriuni menionate mai sus. Aproape toate fragmentele ceramice sunt patinate sa au ncrustaii ceramice de

culoare alb si rosu-ocru, cele dou culori se regsesc uneori pe acelai fragment. Uneltele de silex sunt foarte numeroase, ceea ce pare s dovedeasc faptul c stratul de jos al culturii a utilizat acest material n cantiti mai mari. Exist, de asemenea, patru mici topoare de piatr lefuit, perforatoare i harpoane. De la 275 la 335 cm, solul a devenit destul de tare la ambele capete ale anului. n mijloc gsim rmiele a dou case arse. Fragmente de ceramic i silexurile se gsesc doar ntre aceste rmie. Un mic cui dovedete ca metalul a fost cunoscut si utilizat din timpul primului strat de cultura. De la 335 la 355 cm, rmiele caselor au devenit mult mai evidente, ele se profileaz pe ambele versante ale anului. Exist dou case, cu un diametru de aproximativ 3,5 m. Ele sunt la distan de 1 m 50. Ambele se prelungesc n interiorul talusului. Unele fragmente de ceramic au urme de vopsea. n interiorul celor dou locuine exist mai multe vase sparte, dar reconstruibile, pictate i cu desene din grafit. Printre altele se afl i un remarcabil vas intreg patinat si cu desene de grafit. Silexurile sunt foarte rare. Nivelul de baz a uneia dintre locuine este la 335 cm, iar al celeilalte la 355 de cm, , dar ambele au fost ele spate n sol. Spturile au continuat pn la 375 cm, adncime unde s-au oprit deoarece nu s-a mai putut nainta, din cauza solul tare, neatins, aproape imposibil de excavat. Spturile Z (E N Est - Vest O S), au fost fcute n toamn pe teren deschis lng spturile X. Aceste spturi au fost abandonate la o adncime de 140 cm, din cauza ploii i a frigului, care a fcut imposibil munca. Stratul de humus, aici are o adncime de 35 cm. Fragmentele ceramice sunt la nceput rare, dar la aproximativ 35 - 40 cm ele se afl ntr-o mas compact. Ceramica cu past bine pregtit i ars predomin. Multe caneluri i multe fragmente au proeminene. Silexurile nu sunt prea multe i cele mai multe sunt fragmente, un mic topor-ciocan, cteva perforatoare din os lefuit, etc. De la 35 la 65 cm, mult lut ars folosit la construcia de locuine. Acesta merge n unele locuri pn la o adncime de 75 cm. n general, nivelul de baz al locuinelor stratului superior de cultur este la 65 cm. Exist o cantitate mare de fragmente ceramice de acelai aspect ca i n alte poriuni excavate, precum i unelte din silex din os, cochilii, etc. De la 65 la 100 cm, aproape peste tot sub nivelul de baz al locuinelor. Cu toate acestea, tot ce se gsete pn la aceast adncime aparine stratului superior de cultur. Fragmentele ceramice devin din ce n ce mai rare. Am gsit silexuri, obiecte de os, un fragment de topor-ciocan din piatra-lefuit. Printre resturile de locuine am gsit un schelet ntreg, cu faa n sus, puin culcat pe o parte, cu oasele rupte. Aceasta nu este un mormnt, avem de-a face cu un rezident surprins de foc i zdrobit sub drmturi. De la 100 la 140 cm, fragmentele ceramice sunt tot mai rare, la fel i silexurile i os. Exist cteva exemplare ceramice cu patin. Putem considera ca terminat primul strat de cultur (spturile au trebuit s fie oprit la aceast adncime, din motivele menionate mai sus). Transeul III (Nord Sud) Scopul acestui transeu a fost sa se vada daca cea mai bine conservata portiune a terasei, care in mod sigur a fost mai lata inainte a fost locuita. Excavatiile au fost si ele intrerupte la o adncime de 140 de centimetrii, din aceleasi motive din care au fost oprite excavatiile / sapaturile Z. Stratul de humus merge pana la 35 de centimetrii si conine foarte puine resturi. De la 35 la 60 cm rezultatele sunt aceleai ca i n cazul altor spturi, fr nici un element nou. De la 60 la 80 cm, mult lut ars folosit la construcia de locuine, . _ Fragmentele ceramice sunt numeroase i similare cu cele care au fost gsite n primul strat din celelalte puncte cercetate. Ai putea spune acelai lucru pentru instrumentele din silex i os ( au fost gsite de asemenea unelte de piatra: pietre pentru pisarea boabelor, lefuitoare, etc.). Toate acestea demonstreaz c locuitorii stratului superior de cultur, si-au construit locuinele lor i pe aceast teras ngust, nc o dovad a intensitii vieii a sitului preistoric a culturii Gumelnia. De la 80 la 140 cm, resturile ceramice si alte resturi sunt foarte rare , Suntem sub nivelul de baz al locuinelor stratului superior de cultur. Spturile s-au oprit la o adncime maxim de 140 cm. Oriunde am gsit locuine n stratul superior de cultur sa constatat, existena lor, i n primul strat de cultur. Acest fapt ne determin s concluzionm c i aici, pe aceast teras, ar trebui s gsim urme ale primului strat de cultur.

Cu toate acestea, faptul c, n stratul inferior locuinele au fost mai puine ar putea fii un argument mpotriva existenei acestui prim strat pe teras. Putem stabili, prin urmare, cu puine excepii, stratigrafia ambelor straturi de civilizaie Gumelnia:

Stratul B - 0 la 35 cm: stratul de humus, care conine suficiente resturi de toate tipurile. - 35-50 cm: ceramic, instrumente, resturile de toate tipurile, masate n mare cantitate. - 50 - 65 cm: lut ars folosit la construcia de locuine, rezultat al incendiilor i a prbuirii pereilor locuinelor - 65 - 70 cm. nivelul de baz al locuirii - 70 -120 cm. resturi ceramice i altele, n numr mai mic, provenind n mare parte din stratul superior, czut din fose diferite, sau se gsete aici, datorit elevaiei lente a terenurilor de-a lungul secolelor, care a durat primul site. Stratul intermediar - 120-180 cm, solul galben, care conine foarte puine elemente ale culturii, czute prin partea de sus, sau mai degrab din straturile mai profunde, prin gropi, fcute de locuitorii stratului superior. Stratul A - 180 la 200 cm. Nivelul acoperiurilor de case czute ale stratului inferior. - 200 la 355 cm. Adncimea nu este peste tot la acest nivel. Uneori, ne oprim la 290 cm, alte ori la 320 i 355 de cm, care arat destul bine caracterul acestor troglodit al acestor locuine ale stratului inferior: unele locuine s-au spat mai adnc, altele mai puin profund. Al doilea strat de locuine este in mare parte spat, n sol. Printre resturile care se gsesc n principal n interiorul locuinelor, exist diferite unelte de uz casnic, vase ntregi sau reconstruibile. - 355 la 375 cm, foarte puine resturi ceramice - 375 solul virgin, fr urme. LOCUINELE Problema locuinelor trebuie tratata in raport cu stratigrafia de mai sus. n stratul A exist trei locuine care ne pot servii drept criteriu pentru determinarea formai generale a locuinelor. Locuina pe care o numim Numrul 1 se gsete n sptura X. Locuinele Numrul 2 si Numrul 3 se gsesc in traneul II. Locuina Numrul 4 din traneul I ne poate servii doar pentru dimensiunile sale. Locuina Numrul 1 Se profileaz pe talusul spturii pe o lungime de 4 m. Cu precauiunile necesare, noi am spat cele doua talusuri opuse pentru a vedea pana unde se intind resturile locuinei si care ii era forma. Dimensiunile locuintei Numrul 1sunt de aproximativ 4m X 4,5 m. In ce privete inaltimea, orice afirmaie este riscanta. Locuina prezint o vatra fcuta din 3 sau 4 straturi subtiri de pietre de calcar, separate intre ele, de un strat foarte subire de lut ars. Vatra a avut astfel o nlime de aproximativ 60 de cm. Vatra se gsete in apropierea sau eventual chiar langa unicul perete circular . Pereii locuinei au fost fcui din stlpi de lemn, vergele mpletite, paie, amestecate cu argil. Acoperiul din paie sau din stuf nu s-a mai pstrat, dar urmele lui pot fii deduse din cenua i din crbunii presrai peste resturi. Se remarca forma deosebita a locuinei, cu un perete in forma de arc. Locuina Numrul 2 Situat in traneul II Spre deosebire de locuina Numrul 1 care avea baza plata, aceasta avea o baza concava, ceea ce poate demonstreaz nc odat caracterul sau troglodit. Locuina a fost spata ntr-o fos de aproximativ 1 m adncime, iar nivelul bazei sale este situat la adncimea de 3,5 m. Desupra resturilor, la fel ca si in cazul celeilalte locuine, rmiele acoperiului se profileaz. Locuina nu conine nici o vatr i noi nu am mai gsit un depozit de deeuri menajere la fel ca i n locuina nr. 1.

n schimb, avem dovezi c intrarea casei este la sud, deoarece n partea de nord, n imediata apropiere este o alt cas. Tehnica pereilor, n conformitate cu fragmente ale lut ars, este aceeai ca i pentru cealalt locuin. Locuina numrul 3 Este separata de locuina numrul 2 printr-un spaiu de numai 1,5 m. Ea pare sa fii fost puin mai mic, cu dimensiuni aproximative de 3 X 3,5 m. Nivelul de baza al acestei locuine este spat si el in pamant. Tehnica de construcie este aceeai. Locuina numrul 4 IN TRANSEUL I A fost si ea spata n pmnt. In partea de vest, resturile locuinei sunt mai ridicate dect in rest. O fosa de un diametru de 40 50 de centimetrii si cu o adncime de 1 m. In plus apare in partea de nord, un depozit de cochilii, oase si crbune. n toate aceste locuine au fost gsite obiecte de uz casnic, vase ntregi sau sparte, unelte din silex, piatr i os, i pietre pentru pisarea boabelor. n locuinele i Numrul 4 i Numrul 2, a fost gsit n fiecare cte un vas spart cu coninut de gru carbonizat amestecat cu cenu, care este o dovad clar c oamenii nu s-au preocupat numai de pescuit i vntoare, , dar i cu agricultura. Stratul B n stratul B resturile locuinelor au fost dispersate, fr orice form peste ntreaga suprafa a spturilor. Gurile de stlpi se regsesc doar n locuri izolate. Ar fi fost imposibil s se reconstituie forma locuinelor. Singura concluzie care se pote desprinde este faptul c locuinele din stratul B au fost construite exclusiv pe suprafaa solului nu n gropi, cum ar fi cele din stratul de A. Din fericire, oamenii din Gumelnia ne-u oferit ntr-un alt mod informaii referitoare la forma caselelor lor. Au fost descoperite n acest strat doua case intregi in miniatura, i dou alte fragmentate. n acelai strat B, a fost gsit mnerul unui capac mic, n form de urn, locuin. Mai presus de toate trebuie s observm c nivelul de baz al locuinelor din stratul B a fost de form patrulater. Cele dou urne ntregi i un fragment au aceeai form. Baza aproape ptrat, pereii drepi. Pragul este indicat printr-o linie n relief pe intrare. A doua form de urn, reprezentat de un singur fragment difer de cealalt prin faptul c, are doar doi perei laterali, deci este o cas cu dou intrri, n timp ce fosta avea dect o singura. ntregul perete exterior este vopsit n ocru rou, care poate fi un ornament de simplu de urn, dar i o reflectare a realitii. Vladimir Dumitrescu am nclinat s cread c avea de-a face cu un simplu decor, de urn, fr potrivire n real. Urne, cum sunt casele din prima categorie au fost gsite n Bulgaria, n staiunea de neolitic Salmanovo i n Romnia, la Cscioarele. Acestea urne sunt identice ca form. Este, prin urmare stabilit faptul c forma locuinelor din stratul de B, de la Gumelnia a fost patrulater. Materialul utilizat pentru construcie a fost acelai cu acela al locuinelor din stratul A: un schelet de pari / stlpi de lemn este pus in pmnt, iar acest schelet este acoperit cu paie. Nu s-au descoperit urme ale unor vergele. Probabil stlpii erau foarte apropiai, pentru a susine peretele fragil pamant si de paie. Locuinele erau mai mult ca sigur compuse dintr-o singura incapere.

Armele i instrumentele din silex i din piatr lefuit Populaiile preistorice de la Gumelnia au cunoscut metalul, dar el a fost, probabil, nc foarte rar i prea preios ca el s fie utilizat n domeniul tuturor instrumentelor sau al tuturor armelor. Abundena de unelte i arme din silex este lucrul comun pentru toate staiunile neolitice i eneolitice din Europa. ara noastr nu este o excepie n acest sens. n toate staiile din aceste perioade (cunoscute n Romnia) a existat o abunden general de silex i de piatr folosite ca materiale pentru diverse instrumente i arme.

Gumelnia, a fost un atelier de ascuire a silexului. Vladimir Dumitrescu mai consider c se poate vorbi de un atelier de lucru care s lucreze pentru alte siteuri din moment ce toate celelalte posturi din jur Sultana, Fundeanca, Cscioarele sunt ateliere de lucru pentru ascuirea silexului. n ceea ce privete diferena dintre straturile A i B nu putem face dect o singur remarc: numrul de instrumente gsite n stratul inferior este mai mare dect acela al instrumentelor din stratul B. Nu se poate gsi nici o diferen, cu excepia pentru unui topor de silex gsit n stratul de B care este lefuit pe una din fee. Dar acest caz este izolat deoarece toate celelalte unelte din silex din stratul superior sunt tiate n acelai mod ca i cele din stratul A. n ceea ce privete instrumentele n piatr lefuit numrul lor este mult mai mic i include numai topoare toctoare/ transete i ciocane. Ele se gsesc n numr aproape egal n ambele straturi de cultur i sunt cioplite n acelai mod pentru ambele straturi. Armele ARMELE I INSTRUMENTE _ a) Arme Nu este imposibil ca diferite topoare, cu mner de corn de cerb sau de lemn s fii fost folosite ca arme, dac era necesar. Dar armele preistorice din silex descoperite n arealul culturii Gumelnia sunt bine caracterizate. Sunt vrfuri de lance i vrfuri de sgei. Toate exemplarele se gsesc n stratul B a culturii Gumelnia, ceea ce nu nseamn c nu au fost utilizate i n timpul primului strat, Tehnica realizrii acestor arme, excepie face singur vrf de lance/ suli, este mult mai atent dect aceea a celorlalte unelte din silex: n ceea ce privete forma, sunt mai mult sau mai puin triunghiulare. Nu au ghimpi sau dini s agae. Acest lucru este caracteristic ntregii regiuni a Dunrii inferioare. Armele au exact aceeai form triunghiular si sunt executate dup aceleai tehnici. Singura diferen este schimbarea raportului dintre baza si nlime. Unele sunt mai nguste si mai lungi, in timp ce altele sunt mai late si mai scurte. Vrfurile de lancie Vrfurile de lance sunt in numr de trei. Toate cu o lungime aproximativ de 9 centimetrii. Lrgimea lor variaz ntre 1,5 centimetrii i 4 centimetrii. Unul dintre vrfurile de suli era n momentul scrierii articolului Sapaturile de la Gumelnia, de ctre V. Dumitrescu, cel mai frumos vrf de lance din Romania. Al treilea vrf de lance este rupt la baz. Vrfuri de sgei Vrfurile de sgei sunt n numr de patru. Unul din ele poate fii considerat pigmeu foarte mic. Toate sunt triunghiulare, uor curbate spre vrf. Trei dintre aceste vrfuri de sageti sunt foarte bine retusate pe ambele fete. Al patrulea nu este perfect retusat. , avand inca destul de multe asperitatisi un profil inegal . Dimensiunile vrfurilor de sageti, variaz intre 2 centimetrii si 4 centimetrii lungime si 1 centimetrii si 2 centimetrii lime la baz. Sgeti identice ca forma au fost gasite in Romania la Sultana Cascioarele si in alte locuri. In Occident s-au gasit modele asemntoare in Elvetia si Franta. b) Instrumentele numrul instrumentelor din silex, descoperite n urma spturilor de la Gumelnia depete 1900. Instrumentele de silex descoperite la Gumelnia sunt: topoare, razuitoare,perforatoarelame si percutoare. Topoarele de silex Topoarele de silex descoperite in stratul A si B sunt in numar de 21 de exemplare, intregi sau fragmente. Ele au fost taiate prin acelasi proces inambele straturi, desi cel maimare si cel mai frumos topor descoperit la Gumelnita, si care in momentul articolului era considerat cel mai frumos topor din silex din intreg regatul Romaniei, a fost gasit printre resturile, ruinele locuintei numarul 1, a stratului A. Un singur topor din stratul B are una dintre fete slefuita, lucru extrem de important , deoarece instrumentele din silex din bazinul central si inferior al Dunarii , din Peninsula balcanica si dinItalia nu sunt slefuite. Din contra, in tot Occidentul, si in nordul Europei se regasesc foarte multe instrumente din silex slefuite.

La o analiz a topoarelor culturii Gumelnia, se disting doudou tipuri: Tipul I cu capul ascuit i cu dou laturi Tipul II cu capul larg si cu doua laturi In stratul A au fost gsite 7 topoare (ntregi sau fragmente), toate de tipul II. In stratul B au fost gasite 14 topoare , din care unul singur de tip I si restul de tipul II. Ceea ce caracterizeaz aproape toate topoarele din silex, de la Gumelnita, este faptul c una dintre fete este un pic mai plata, iar cealalta mai bombata si in arc orizontal. Partea superioara a topoarelor (excepie o fac exemplarele tipului I) este tiat n linie dreapt. Baza este uneori dreapt, alt dat arcuit n afar. Topoarele din silex ale culturii Gumelnia au fost tiate dup dou procedee tehnice (excepie exemplarul lefuit din silex). Silexul este maro, uneori sticlos, sau are nuane mate de verde i rou Un singur topor este din silex rou. Dimensiunile topoarelor din silex a culturii Gumelnia variaz ntre 20,5 cm lungime, 8 cm lime la baz i 3.1 cm n partea superioar, dimensiunile celui mai mare exemplar, i 7, 2 cm lungime, 5.5 cm lime a bazei, 4 cm n partea superioar, dimensiunile exemplarului cel mai mic. Multe dintre topoarele de la Gumelnia se aseamn cu cele de la Butmir sau din Bulgaria. Alte instrumente in silex Alte instrumente in silex sunt in numr de peste 1800, cea mai mare parte fiind fragmente. Vladimir Dumitrescu nu a gsit nici o diferen de tehnic sau de form ntre exemplarele gsite n stratul A si cele din stratul B. Divizate de categorii, ntreaga colecie de instrumente consta din 105 lame, 284 de gratoare - perforatoare si 56 de percutoare. Lamele Sub numele de lame, Vladimir Dumitrescu a grupat ntregi si fragmentate cu profil perfect orizontal sau curbat care in nici un caz nu au putut servii ca si racloare ci ca si cuite. Ele sunt ascuite pe ambele pri. Tehnica este asemntoare celor descoperite la Butmir. Cea mai mare lama din silex gsita la Gumelnia este lunga de 27,5 cm cu un profil longitudinal aproape orizontal. Ea este uor rupta la vrf. Cu excepia acestei lame, se mai remarca nc dou cu un profil longitudinal aproape orizontal., lungi de 19 respectiv 19,5 centimetrii. Amndou au vrful rupt. Mai merita menionate in mod special cteva lame curbate gsite la Gumelnia, lungi de 16-17 centimetrii. Gratoarele Gratoarele sunt de doua tipuri 1. cele de mici dimensiuni 2. cele de dimensiuni mari Gratoarele de mici dimensiuni se mai impart in alte doua subcategorii: - gratoare simple - gartoare cu varf (gratoare -perforatoare) Abundenta si varietatea gratoarelor, indica la Gumelnita, existenta unei veritabile industrii a pieilor de animale. Acest lucru este intari si de admirabila colectie de perforatoare/strapungatoare din os, care cu siguranta au servit si ele la perforarea sau chiar coaserea diferitelor piei de animale. Percutoarele / strapungatoarele Percutoarele / strapungatoarele, in numar de 56 de exemplare, sunt aproape perfect sfericesi au dimensiuni variabile. Cea maimare are un diametru de 7,5 centimetrii, dar exista si unele a caror diametru nu depaseste 3,5 cm. Instrumentele din piatra neslefuit i slefuit Pe langa instrumentele din silex, locuitorii culturii Gumelnia au utilizat si instrumente realizate din alte roci. Majoritatea acestor instrumente, sunt realizate din piatra slefuit. Realizarea unor instrumente dinpiatra slefuit era mult mai dificl. De aceea instrumentele din piatra lefuit sunt mult mai puine. Mai puin rezistente dect silexul, instrumentele din piatra lustruit se sprgeau mult mai uor si dup mult mai puine ore de utilizare. Prin urmare, nu trebuie sa fie o surpriza faptul ca nici unul dintre topoarele-ciocane de mari dimensiuni descoperite la Gumelnia, nu este conservat ntreg.

Instrumentele din piatra nelefuit. Aceste instrumente sunt in mic numr, i se mpart dup cum urmeaz. In urmtoarele categorii: Mori pentru mcinarea grul Pietre pentru mcinarea grul Polizoare Percutoare Mori pentru mcinarea grul / Pietre pentru mcinarea grul Asemenea instrumente au fost gasite la Gumlenita atat intregi cat si fragmentate. Ele se regsesc in stratul B si in interiorul locuinelor stratului A. In locuinele stratului A, s-au gsit chiar una sau mai multe fragmente de mori pe casa, ceea ce dovedete prosperitatea locuitorilor lor. Se remarc dou dintre aceste exemplare prin faptul c sunt aproape inutilizate. Unul dintre aceste exemplare are 28 de centimetrii lungime, 16,5 centimetrii largime si 6 centimetrii grosime. Pietrele de mcinat grul Pietrele de maicnat graul , au fost gasite adesea in apropierea morilor. Ele au o forma alungit, si oarecum semisferic. Uneori o fata, sau amandoua sunt utilizate si au devenit perfect plate, indicand astfelo utilizare indelungata. Cea mai mare piatra pentru macinat graul descoperita la Gumelnia are 12 centimetrii in lungime,, 11 centimetrii largime si 4,5 centimetrii grosime. Percutoare Cateva percutoare merit ateniasau macar o simpla mentionare. Acestea au servit numai ca si arme, deoarece materialele din care sunt facute ele sunt deosebit friabile si nu suportauo utilizare indelungata si intensa. Polizoarele Polizoarele din piatra au fost gasite in numr mare, dar dintre acestea aproximativ 7 se remarca prin faptul cas-au conservat extraordinar de bine. Instrumentele din piatra lefuit Aceste instrumente pot fii mprite n urmtoarele categorii: 1. Topoare i toporae 2. unelte micute pentru transat. 3. Topoare ciocane Ca si tehnica si ca si forma nu exista vre-o diferenta intre instrumentele primului strat si instrumentele celui de-al doielea strat. Numarul acestor instrumente este mult mai mare in stratul A decat in stratul B. Topoare Printre cele 15 topoare din piatra slefuit, descoperite la Gumelnita, un singur exemplar ntreg si 3 fragmente sunt topoare d emari dimensiuni. Cel mai mare are 7cm X 5 cm. Celelalte sunt topoare de mici dimensiuni care variaza intre 5,5 X 3,5 cm si 3,2 cm X 2,5 cm. Faptul c ele sunt att de mici il determina pe Vladimri Sumitrescu sa cread ca nu au fost probabil, destinate unui scop utilitar. Totusi numrul lor este mult mai mare decat cel al topoarelor mari. Aceeai proporie intre topoarele mari si topoarele mici a fost observata si in Bulgaria la Kodjadermen, la Sultana, la Cscioarele, la Boian, precum si in alte staiuni preistorice din tara noastra. In privina utilizrii, ele nu puteau fii utilizate pentru materiale dure. Topoarele de la Gumelnia sunt de form patrulater, sau trapezoidal.

CERAMICA La Gumelnia, la fel ca si in oricare alta staiune preistorica a primelor perioade ale metalului, ceramica detine primul loc in inventarul obiectelor gsite in sapaturi. Diferenele dintre ceramica celor doua straturi de la Gumelnia este destul de accentuata in ceea ce privete tehnica, mai puin accentuata in ceea ce privete ornamentaia, si aproape imperceptibila cu anumite exceptii, in ceaa ce priveste formele. Tehnica Indiferent de adancimea la care a fost ea gasita, toata ceramica culturii Gumelnitaa fost realizata cu mana, fara ajutorul rotii olarului, care ptrunde in spaiul romanesc mult mai trziu. STRATUL A Ceramica acestui strat este cel mai adesea lucrata intr-o pasta grosiera, rau modelata, si care contine uneori pietre destul de mariin raport cu cu peretii vasului. Vasele de mari dimensiuni erau realizate dintr-o pasta foarte prost realizata. Prin contrast, vasele mai mici, sau chiar vasele mai mari, care nu par a avea o intrebuintare zilnica, sunt lucrate dintr-o past mult mai fin, fr aproape nici un corp strin. Exista totusi si vase mici care aparent ignor aceast regul, fiind lucrate dintr-o past de o calitate inferioar. Cu toate acestea, indiferent de calitatea pastei din care a fost realizata, toata ceramica a fost arsa incomplet. Nici macar un singur vas din acest strat nu a fost ars pana cand pasta a devenit rosie. Aproape toate vasele acestui strat, au o patina stralucitoare, obtinuta prin lefuirea cu negru sau cu brun oranj, a suprafatei exterioare si interioare a vasului. Uneori aceasta lefuire este foarte bine executata. In general, ea este in mod egal aplicata att vaselor mari cat si vaselor mici, indiferent de forma. Alte vase, mult mai puin numeroase, in comparaie cu cele cu patina, au o pictur mat sau strlucitoare, cu grija executat. Ceramica cu patin, la fel ca si ceramica pictata, exclude in general ornamentul in relief, in timp ce l accepta pe acela executat cu ajutorul grafitului sau decorul pictat. Totusi exist multe fragmente de ceramic cu patin, care au si ornamente in relief. Pictura vaselor reprezentata la Gumelnia prin un numr foarte restrns de fragmente, iese din cadrul ceramicii pictate transilvano-moldavo-ucrainiene. Exista de asemenea exemplare care fara a fii pictate prezint desene incizate impregnate cu culoarea alba sau rosu-ocru. Stratul B Pasta din care este realizata ceramica acestui strat, este adesea superioara ca si calitate aceleia din stratul A. Exemplarele realizate din pasta insuficient macinata si continand impuritati pietre in special sunt rare in raport cu altele lucrate dintr-o psta binew realizata si suficient de fina. Numeroase vase mici sunt lucrate la fel ca si in stratul A, dintr-o pasta fina si cu peretii foare subtiri. Vasele de diensiuni mai mari, ingeneral sunt realizate dintr-o pasta de o calitate mai slaba. Ceramica stratului B a fost in mare parte arsa pana la rosu, fapt care nu poate fi decat aareori relevat in stratul A . prin consecinta, peretii vaselorau o mare rezonanta, si sunt mult mai rezistenti. Patina, atata de comuna

in stratul A este aproape in intregime disparuta . printre fragmentele de olarit descoperite in stratul b de la Gumelnita, numarul fragmetelor cu patina neagra sau bruna, pe una sau pe amandoua fetele peretilor, este foarte reduc, ceea c ene face sa presupunem ca au ajuns acolo prin hazarddin stratul A, in urma unei bulversari a straturilor primitive. Numarul mic al acestora dovedeste in orice caz, faptul ca patina nu a fost altceva decat o simpla reminiscenta a timpului stratului de cultura A.

Fromele Ornamentatia