Sunteți pe pagina 1din 24

Sta iunea climateric i balnear Pucioasa

I. Introducere Pucioasa - oras statiune balneara de peste 170 de ani, asezata pe cursul superior al Ialomitei la 20km nord de municipiul Targoviste si o altitudine de 400 m, beneficiaza de o pozitie frumoasa deschisa, de o parte si de alta cu dealuri taraganate de sub care tasnesc binefacatoarele izvoare de pucioasa (sulfuroase), de unde i se trage si numele de Pucioasa. Izvoarele sulfuroase au o mare concentratie (1.152mg/l), sulfatate, clorurate, slab bicarbonate, calcice, sodice, magnezice ce au determinat dezvoltarea statiunii balneoclimaterice de interes general, cu functionare permanenta. Climatul de deal, cu temperatura medie anuala de peste 10 grade Celsius si cu precipitatii de 750 mm anual, ca si existenta apelor minerale, face ca statiunea sa fie recomandata pentru tratamentul afectiunilor reumatismale, posttraumatice, neurologice, periferice si centrale, respiratorii, dermatologice si cardio-vasculare.

II. Asezare: Valea Ialomitei pe care se afla asezat orasul Pucioasa,a constituit un ax cu importanta deosebita in contextul dezvoltarii istorice a Tarii Romanesti care-si stabilise pentru multa vreme capitala la Targoviste, la numai 20 de km de asezarea noastra. Un curs de apa important si o vale mai aparata, care se continua pana in inima muntilor cu posibilitati de trecere in Transilvania pe potecile Bucegilor,cu drum de legatura si totodata comercial spre Targoviste,iata conditiile care au permis prezenta asezarilor pe aceasta vale,unele dintre ele cu vechime de secole. Iubitorul de drumetii are satisfactia supremei impliniri,in putinele dimineti senine de toamna,de pe muntele Omul sa priveasca cu ochiul liber si sa admire Ialomita,care despica Bucegii si lasa,cu darnicie sa se insire ca margelele pe o parte si pe alta,sate si orase,unele cu un trecut multisecular. Apoi se pierde in departare,lasand sa apara la miaza zi batranul Danubiu. Dincolo de Fieni, Ialomita se lafaie intr-un vad din ce in ce mai larg,alergand de la un mal la altul,pana ce un pod de fier o strange de pe drumuri,inghesuind-o langa maluri.Apoi intra intr-un orasel,Pucioasa,care debuteaza cochet cu un bulevard ce se pirde undeva catre centru,asfaltat si plantat cu tei si castani .

Orasul Pucioasa este situat in zona Subcarpatilor,a caror inaltime depasesc cu putin 600m si in care principalele cursuri de apa,desi se slobozesc din stransoarea muntilor,unde pantele au devenit mai line,tot mai produc eroziuni unele chiar destul de puternice. Prezenta traseelor a vailor paralele cu Valea Ialomitei sunt factori ce contribuie la individualizarea mai accentuata a acestei depresiuni intracolinare considerata o continuare spre vest a depresiunii Valea-Lunga a Cricovului. Pucioasa este asezata pe cursul mijlociu al Ialomitei in regiunea dealurilor subcarpatice,la 400m nivel deasupra marii,situindu-se in zona mediana cea colinar centrala a judetului Dambovita,cu o industrie a materialelor de constructii,extractiva si de exploatare a resurselor minerale. Are ca vecini la nord ,comuna Motaieni,orasul Fieni si Magura,la sud,comuna Branesti cu satul Laculete,la est comuna Varfuri,Valea-Lunga-Gorgota si Glodeni Deal,iar la vest,comuna Vulcana Bai. Semnele care-ti dau de stire ca ai intrat in Pucioasa ti le prezinta cursul Ialomitei,care la confluenta cu Bizdidelul inchide zona pe care s-au format vetrele actualelor asezari,unele cu un trecut istoric multisecular. Orasul Pucioasa este amplasat intr-o zona depresionala pe cursul superior al raului Ialomita, in regiunea dealurilor subcarpatice din nordul judetului Dambovita. Situat la o altitudine de 350 metrii, orasul s-a dezvoltat pe terasa mediana a vaii Ialomita, pe un vechi ax de legatura a Munteniei cu Transilvania, fiind la jumatatea drumului (cca. 100 km in ambele sensuri) dintre Bucuresti si Brasov. Accesul se poate face rutier pe DN71 Targoviste-Sinaia, sau pe cale feroviara pe linia Targoviste-Pietrosita existenta inca inainte de anul 1900. Localitatea implineste in cursul anului 2006, 468 ani de atestare documentara si 178 de ani de la prima utilizare a apelor minerale in scopuri terapeutice. In anul 1930, Pucioasa a fost declarat oras-statiune balneara prin decretul regal nr. 9431/07.12.1929, publicat in Monitorul Oficial nr. 274/1929. Prin Hotarea Guvernului Romaniei nr. 510/24.07.1999, orasul Pucioasa a fost atestat ca statiune turistica de interes national.

III. Relieful :

Ialomita, in lunga ei actiune s-a dovedit mai activa realizand trei trasee pe care poporul le-a numit poduri, dispuse pe directia nord-sud si care au devenit vetrele asezarilor umane. Cea mai importanta este centrala, care a devenit si cea mai aglomerata prin popularea ei fata de prima, ramasa o baza de exploatare a pietrei, a apei, a cultivarii pamantului (Lunca Ialomitei) si de agreement, in timp ce ultima, situate la cea mai mare inaltime fata de cursul apei a fost multa vreme zona de arboret, pomi fructiferi si faneata, pana cand si ea s-a populat masiv de locuinte. Terasa centrala asigura aproape in intregime activitatile economice si cele socialculturale, aici fiind amplasate fabricile, atelierele, magazinele, scolile, bisericile, institutile publice. Ea este cunoscuta cu toponimul de Podurile de Sus si de Jos si-si afla inceputul unde Ialomita este traversata de calea ferata si se termina la confluenta Bizdidelului cu Ialomita, avand o lungime de 4 km si o latme intre 300 si 700 m. Asezarea si-a pierdut numele de Podurile, insusindu-l pe al Pucioasa, nume adoptat de dezvoltarea bailor de aici. Locul de unde tasnesc izvoarele minerale de pucioasa si iod isi pastreaza in continoare numele si spre a-l deosebi de cel al orasului statiune, el s-a numit Pucioasa-Sat. In Piemontul ei, se pot desprinde unele culmi anticlinale secundare, cum este culmea Baloiu (656m) de la est de Pucioasa. Aceste culmi incheie zona flisului prin formatiunile de menilite si sisturi disodilitice Oligocene care favorizeaza eroziunea la suprafata si alunecarile. Alunecarile de teren au o mare raspandire si sunt intr-o continua reactivare. Dealurile nominalizate sunt alcatuite din depozite neogene, cu formatiuni cutate, intr-o succesiune longitudinala de sinclinale si anticlinale puternic faliate. ,,Nota dominanta a reliefului o dau de alunecare si eroziune torentiala care scot din circuitul agricol suprafete apreciabile de teren. ,,Referindu-ne la versantul drept al Ialomitei, in sectorul orasului Pucioasa (), el ofera imaginea tipica a unui relief rezultat prin asocierea mai multor feluri de deplasari de teren. Caracteristica lor este dirijarea de-a lungul vailor afluente Ialomitei, care au un character torential. De aceea pot fi calificate ca pornituri de vale. Pentru ocrotirea zonei agricole , in anul 1975, a fost construit la Pucioasa un baraj care gazduieste apele Ialomitei si le dirijeaza organizat in scopuri economice si turistice. Din punct de vedere geologic ,,stratele de roci sunt constituite dintr-o succesiune de marne in care se gasesc si intercalatii de calcare brescioase, gresii si nisipuri marno-calcaroase cenusii,dure, argile sistoase, magnoase,negricioase si gresii glauconitice ce se intalnesc in regiunea Fieni-Magura-Bela. Din punct de vedere economic regiunea prezinta importanta pentru aceste depozite de roci, la care se adauga gipsul, care sunt bune materiale la fabricarea cimentului si care explica de ce s-a fondat la Fieni, in 1914, o fabrica de ciment. Zona Subcarpatilor, din punct de vedere geologic, mai prezinta o caracteristica specifica prin prezenta ,,Stratelor de Pucioasa, formate din alternente de argile, marne, disodile,menilite, brecii si sisturi argilo-marnoase, de sub care , pe alocuri , apar o serie
3

de izvoare minerale. Formatiunile paleogene cu straturi puternice de argile dau nastere la alunecari de teren care, alaturi de eroziunea torentiala , confera dinamism. ,,Principalele cursuri de apa au vai transversale si un bun exemplu in acest sens il constituie valea Bizdidelului, care dupa iesirea din depresiunea Bezdead strabate pana la Pucioasa formatiunile paleogene, formatiuni destul de puternic cutate(). IV.Clima: Elementele climatice din zona Pucioasei, cum sunt precipitatile , evapotranspiratia, presiunea,umiditatea atmosferica sunt conditionate si determinate de etajarea reliefului. Asezata intr-o mica depresiune , ea beneficiaza de o temperature blanda si placuta in toate anotimpurile anului, inregistrandu-se o temperature medie anuala de 9oC. Media temperaturilor din luna ianuarie se ridica la -20C, iar cea din luna iulie la +20 o C. Cea mai scazuta temperature inregistrata la Pucioasa a fost de -23,5o C. Observatii meteorologice au inceput sa se face la statia Teis, in apropierea Pucioasei, prin anul 1895, iar pentru precipitatii atmosferice din anul 1889. Temperatura mijlocie anuala a aerului este de 9,7o C , iar in timpul verii de 19.5oC. Umezeala reletiva a aerului in timpul verii este de 66%, iar presiunea atmosferica, in timpul verii ,in termen mijlociu este de 735,3mm. Aceste date sunt apropiate de cele prezentete mei sus , veridicitatea lor nu trebuie pusa sub semnul intrebarii pentru ca vine de la un medic de o mare probitate profesionala si de cercetare atenta a realitatilor statiunii. Pentru lucrarile agricole precum si pentru alte activitati economice este necesar sa se cunoasca fenomenul de aparitie si disparitie a inghetului. Zonei noastre ii este specifica perioada de prim inghet intre 11-21 octombrie , iar ultima zi cu inghet apare in a doua si respective a treia decada a lunii aprilie. Media zilelor senine se ridica intre 110-120 pe an si 120-140 de zile acoperite. Precipitatile sunt direct conditionade de forma de relief, Pucioasei corespunzandu-i cantitatile de 700mm lunar,cea mai ploioasa fiind luna lui Ciresar - Iunie. Regimul vanturilor In baza constatarilor statiei meteorologice Targoviste, vanturile sunt orientate pe Valea Ialomitei in directia N-V, avand o pondere de 23%, in timp ce vanturile din directia N au o frecventa de numai 3,7%, viteza lor variind intre 1-3m/s, cele mai mari fiind in luna aprilie iar cele mai mici in iunie. Un observator atent al naturii acestor locuri, medicul Petre Dumitrescu, concluziona: ,,fiind asezata la un cot al Ialomitei, este lipsita de curenti , care de altfel lipsesc din cauza cursului lor neregulat la toate apele de munte.Lipsita de umiditate, lipsita de curenti, statiunea aceasta nu cunoaste in sezon decat variatiuni mici de temperature.Padurile din imprejurimi, cu o flora destul de bogata ii imbalsameaza si ii ozoneaza atmosfera, albia Ialomitei o racoreste usor, solul ramanand insa tot uscat din cauza permeabilitatii sale.

V.Hidrografia: Principalul ax hidrografic care culege toate paraiele si viiturile zonei Pucioasei este raul Ialomita. El da viata, frumusete si sens locuitorilor si oamenilor ei. Ialomita, la intrarea in zona, scalda terasa Serbanestilor si apoi pe cea a Pucioasei, pana ce trece in hotarul Branestilor. ,,In zona Subcarpatica, luncile Ialomitei si Dambovitei sunt formate din bolovanisuri, pietrisuri si nisipuri si sunt ocupate de paduri de esente moi, numai petice izolate fiind folosite de catre om. Ialomita, mai stransa, incepand din dreptul podului de cale ferata si rutier devine mai sloboda despletindu-si apele. In locurile dintre suvoaie se formeaza smarcuri cu o vegetatie specifica, formata in special din rachita. De multe ori prundul ei ocupa suprafete mari , depasind uneori 100m latime. In locurile in care apa se strange in matca ei, devenind mai stramta, locuitorii au aruncat punti prin care se realizau legaturile zilnice cu cei de pe ambele maluri. Atunci cand Ialomita devenea furioasa, de 2-3 ori pe an, lunca atat de larga devenea neincapatoare, incat o mare de apa lega , pe o distanta de 800-1000 m, malul inalt al asezarii Pucioasa-Sat de terasa a doua a Podurilor. Zavoiul din dreapta Ialomitei, plin cu plopi, era complet inundat, iar puntile de lemn, pana a se construe in anul 1988 podul din beton, erau luate de apele vijelioase, supunand in permanenta cetetenii la munci si cheltuieli cu refacerea lor. Dar de cand a fost zagazuita, Ialomita doarme linistita, fiind scutita de carausia bolovanilor pravaliti din munte si dusi in permanenta la vale. Mana si mintea omului au schimbat natura, nemaiputand vorbi astazi de ceea ce era in stare sa faca Ialomita , cand dezlantuita isi largea albia purtand cu sine,in lunga-I cale spre Piua Pietrii, semnele civilizatiei montane. A fost strunita intr-o chinga puternica de otel si beton , obligand-o sa-si lase nefolosit numai un firicel de apa , care in bataia soarelui se transforma intr-o beteala dea argint.Tot ceea ce risipea fara discernamant se rostogoleste acum in causul de otel al turbinei microhidrocentralei, producand energia electrica necesara Pucioasei. Apa industriala este folosita la racirea sistemului energetic de la Doicesti si a Otelariei de la Targoviste, iar pe luciul sau sidefat al ei ies la suprafata pestii in dansul sau grandios, populand lacul de acumulare. O crescatorie de pastravi isi primeste in permanenta apa de pe Ialomita inainte de a intra in baraj, iar amenajarea unei zone de agreement, pe masura investitiilor si frumusetii lacului isi asteapta realizarea. Pana in present functioneaza aici numai un restaurant ,,Debarcader, prevazut cu cazare in casute,deci utilizabile numai vara in sezon. Apa dupa ce cade in turbine microcentralei de la poalele barajului, este captata si dirijata prin tuburi, in aval,ca sa produca current electric in alte cateva mici hidrocentrale.

VI. Vegetatia, fauna si solurile: Etajarea componentelor mediului georgafic si, in special, a climei si vegetatiei, a avut o influenta directa si asupra procesului de formare si repartizare spatiala a invelisului solului. Nasterea solurilor este influentata puternica de nasterea rocilor, de apa freatica si de activitatea omului. Zonei Pucioasei ii sunt specifice solurile brune si brune podzolite care dau nota dominanta. Ele corespund conditilor climatice din zona fagului, urcand uneori pana la limita superioara a padurii. Vegetatia este corespunzatoare acestei etajari a reliefului.In zona deluroasa a Pucioasei cresc esente de goruni, pe dealurile insorite si de fag in cele umbrite. Varietatea mare a condiiilor de relief i litologie, asociate cu o etajer altitudinal a climei i vegetaiei, a determinat dezvoltarea unui variat nveli de soluri. n S n cmpia piemontan, apar soluri brun rocate i chiar cernoziomuri argiloiluviale freatic umede (n SE), soluri pseudogleice podzolite, iar pe traseele joase soluri brune i brune nchise, adesea freatic umede, ca i soluri aluviale. n Piemontul Cndeti, dominate sub solurile brune podzolite frecvent pseudogleizate, solurile podzolice argiloiluviale i solurile pseudogleice podzolite, inclusiv planosoluri, formate pe depozite fine argiloase. n dealuri (Subcarpaii Ialomiei) cea mai mare rspndire o au solurile brune i brune podzolite, pseudorendzinele, iar pe alocuri apar i soluri bune acide (pe depozite uoare). n zona montan se etajeaz, de jos n sus, soluri brune acide, soluri brune podzolice i podzoluri, de regul scheletice i cu profil relativ subire. La solurile menionate n regiunea de podi i dealuri piemontane se asociaz faze erodate ale diferitelor soluri. Padurile au fost taiate nemilos la finele secolului trecut, cand s-a facut o exploatare nerationala , lasand dealurile golase. Masurile de refacere au inceput sa dea roade unde arboretul de gorun pune in evidenda tendinta de regenerare. De-a lungul apelor se intalnesc specii de anin alb si negru, (Alnus incana si Alnus glutinosa) plop (Populus nigra) si salcie. Arboretul padurilor este format din alun, sanger, lemn cainesc, corn, maces, paducel; patura erbacee din carex pilosa, melica uniforma, asperula odorata. Aceasta zona ocupa intre 30-45% din suprafata asezarii iar terasele agricole, plantatiile si pajistile 35%. In padurile noaste intalnim porci mistreti, care au inceput sa coboare mult sub zonal or specifica de convietuire, inmultindu-se vizibil o data cu legislatia de protejare a faunei tarii. Dealul Spatarelu-Mitroplie a fost de cateva ori populat cu mistreti si caprioare, marind astfel zestrea cinegetica. Iepurii si veveritele sunt des intalnite in padurile noastre, ultimile fiind vazute de vizitatori in parcul si chiar in nucii locuitorilor. Pasari ca graurul ,ciocanitoarea, cotofana, eretele si uliul, pupza , cucul si gugustiucul populeaza padurile si chiar curtile gospodariilor. Ultimul il intalnim atat de des ca esti tentat sa-l confunzi cu porumbelul de curte. Gusterii si serpii sunt intalniti si ei in padurile noastre, iar pestii ca mreana, cleanul, si chiar pastravul, care a coborat mult din zona de munte, populeaza Ialomita. Bogatia fondului cinegetic de alta data s-a diminuat vizibil, odata cu industrializarea zonei, cu
6

lumea care misuna in habitatul acestora si cu armele de foc care s-au inmultit, toate contribuind la ruperea echilibrului ecologic. Solurile brune apartinand clasei solurilor cambice, subclasa solurilor eumezobazice (cu grad de saturatie in baze mai mare de 55%) si cu profil slab diferentiat sau nediferentiat,cu colorit general brun,se intalnesc in zona colinara si etajele montane inferioare si mijlocii, evoluate pe materiale diverse, cu continut ridicat in elemente bazice. Vegetatia naturala este reprezentata de paduri de foioase in buna parte defrisate si inlocuite cu pajisti,livezi si culturi de camp. Humificarea materiei organice decurge dinamic,rezultand un humus slab acid,cu pondere echilibrata de acizi humici si fulvici. Alterarea mineralelor este intensa,cu eliberarea cationilor si formarea argilei si prezinta un profil format din : Ao-Bv-D sau C. Orizontul Ao,de 20-40cm, este brun,lutos sau luto-argilos, glomerular-grauntos, are un pH cuprins intre 6 si 7, gradul de saturatie in baze de peste 35% si continutul de humus de circa 2,4% ; Bv are grosime variabila (30-150cm), culoare bruna, brun galbuie sau brun ruginie, textura lutoasa sau luto-argiloasa este moderat de compact si prezinta structura prismatica. Orizontul C apare sub adancimea de 150cm si adesea lipseste. Au fertilitate foarte buna pentru folosinta silvica,iar pentru culturile agricole fertilitatea este buna. Se preteaza la cultura cerealelor, plantelor tehnice si furajere, pomi si vita de vie. Solurile brun podzolite se intalnesc in regiunile montane pe roci sarace in baze, intr-un climat umed si rece,sub paduri de conifere sau de amestec. Profilul lor prezinta succesiunea : Ao-(Au)-Bs sau Bhs-D sau R. Fiind sarace in elemente nutritive,situate in regiunile inalte,puternic acide,sunt bune pentru silvicultura. In urma defrisarilor,o parte din aceste soluri se utilizeaza ca pasuni naturale,avand productivitate scazuta. Sunt soluri cu profil puternic diferentiat, desi grosimea solului nu este mare, predominant nisipolutoase, adesea cu schelet (fragmente de roca) mai ales spre baza profilului bogate in materie organica de slaba calitate, foarte puternica levigate si debazificate, cu permeabilitate mare pentru apa si aer si capacitate mijlocie-media pentru apa, cu reactie foarte puternic acida si aprovizioanare slaba (deficitara) cu elemente nutritive. Are potential natural de fertilitate redus, fiind insa bun pentru molid.

VII.Situatia fondului funciar la nivelul orasului Pucioasa: Prezentand aspecte agrare la nivelul orasului Pucioasa,se impune,mai intai,sa supunem atentia cititorului nostru Situatia fondului funciar, existenta la 31decembrie 2002. Aceasta situatie ne da imaginea veridica a terenurilor existente,arondate orasului Pucioasa si,astfel,forta economica legata de acest aspect.
7

Pucioasa dispune cam in egala masura de terenuri agricole(2 151 ha) fata de cele neagricole(1858 ha).Acest aspect ne indreptateste sa afirmam ca orasul este unul sarac,de aceea dezvoltarea lui s-a datorat altor resurse :cele balneare si industriale. Raportul dintre terenurile arabile-460 ha,fata de pasuni 954 ha,fanete 509 ha,livezi 228 ha,ne comduce la comcluzia ca agricultura acestei asezari trebuie sa devina una legata de cresterea animalelor si a pomilor fructiferi.Daca analizam recensamintele constatam ca ne aflam departe de acest adevar.Mediul geografic si repartizarea acestor terenuri,care aproape in totalitate sunt proprietate privata(2 149 ha),trebuie sa schimbe optica locuitorilor.Si la acest lucru trebuie sa se implice organele abilitate din primarie si unitatile cu specific agro-zoo-veterinar ale orasului,daca se doreste sa se realizeze un salt Calitativ in dezvoltarea de maine a asezarii, ai caror beneficiari trebuie sa fie generatiile care ne urmeaza. Un alt aspect important,ce reiese din prezentarea terenurilor neagricole (1 858 ha) este ca padurile ocupa primul loc,cu 928 ha,fata de ape (111 ha),de drumuri (100 ha),ce constuctii (249 ha) si neproductiv, (24 ha). Atentia trebuie indreptata catre aceasta bogatie naturala,pe care obligatoriu trebuie sa o protejam,daca dorim sa mentinem un mediu sanatos,ecologic,in conformitate si cu cerintele Uniunii Europene,in care ne pregatim sa intram . Sa protejam padurea !Sa ne-o facem partenera de viata si sa n-o distrugem,asa dupa cum se constata ca s-a intamplat cu ea,dupa revolutie. Trebuie sa recunoastem ca decratia pe care Revolutia a cautat sa o instaureze a fost rau inteleasa de multi concetateni,considerand ca sunt liberi sa faca ce vor,nerespectand si eludand legile. Taiere nemiloasa a padurilor trebuie sa inceteze,pentru sa inceteze,pentru ca acest aspect se repercuteaza nu numai asupra mediului ecologic,dar si a degradarii terenurilor in panta,producand alunecari,care aduc atatea pagube,tot oamenilor.Sa incepem sa o amenajam,sa o pregatim pentru promenada,intrucat ea se afla langa noi.S-o facem sanatoasa,eliberand din e ape cea bolnava(uscata) si s-o reimprospatam,prin plantari noi,in locul celei taiate. Aceasta actiune trebuie sa se incadreze intr-un program ambitios,cei drept,de durata,cu implicarea tuturor factorilor de raspundere abilitati :Ocolul Silvic si Justitia care sa-si faca datoria.Scoala are un rol extrem de mare in a forma la elevii ei simtul datoriei,al frumosului,al respectarii legii,a muncii cinstite,pentru ei si pentru societate. VIII. Resursele subsolului Strans legate de structura geomorfologica,resursele subsolului zonei noastre au contribuit la transformarea neinsemnatei asezari a Pucioasei din sec al XVIII-lea intr-o statiune balneoclimaterica, vizitata in secolul trecut si mult cautata apoi prin apele-i minerale folosite in tratarea diferitelor afectiuni ale corpului uman. La Pucioasa exista un zacamant de sulf, asa dupa cum arata si toponimul ,,de origine bacterian-diagenetica, cantonat in formatiunile de varsta tortoriana. Prospectiunile geologige facute in anii 1950-1955 au confirmat acest aspect, dar cauze necunoscute de noi
8

nu ne dau raspunsul de ce nu s-a trecut la exploatarea lui in interes industrial.Forarile in mai multe puncte ale asezarii (in zona izvoarelor actuale - de unde se pastreaza si toponimul la ,,Sonda si la ,,Patrana) ne confirma afirmatia facuta mai sus. Zona cea mai bogata se plaseaza la nordul Pucioasei-Sat, pe partea dreapta a Ialomitei, unde se afla si izvoarele de sulf. Apa aceasta este captata si trimisa prin pompare in statiune. Aceste izvoare sunt rezultatul mineralizarii apelor de zacamant. Dintre cele mai importante remarcam pe cele din statiunea balneocilmaterica Pucioasa. Izvoarele care apar in raza acestei statiuni, pe linia de contact dintre miocen si pliocen, sunt sulfuroase-cloruro-sodice-sulfatate si bicarbonate, originea lor este legata de formatiunile Miocene alcatuite din marne, argile, gresii cu intercalatii de gipsuri, precum si tufuri dacitice si marno-calcare bituminoase, cu continut de sulf. Zacamintele format in regim lagunar sunt reprezentate prin acumularile de gipsuri Miocene, exploatabile la Pucioasa. Gipsurile Miocene, in depozite mai compacte, sunt exploatate de ROMCIF Fieni, inca din anul 1942, fiind folosite la fabricarea cimentului. In zona de exploatare ,,terenul este deluros, asezat pe dreapta Ialomitei, la intrarea in Pucioasa, cu foarte multe deniveleri si cu o diferenta de cota de circa 90 m, fata de nivlul apei. Sulfatul de calciu este asezat pe gresii cu tendinte puternice de alunecare. Stratul de pamant steril este de 350-600cm, cu ape subterane la diferite adancimi, cu infiltratii pana la suprafata. In zona satului Bela, pe dealul Starmina , se gaseste o argila speciala, folosita la fabricarea cahlelor de teracota. Bolovanii de rau adusi de apele Ialomitei din munte au permis exploatarea acestui material , folosit in constructii, la drumuri si caile ferate, fiind expediat pe CFR in Bucuresti si alte zone limitrife capitalei. La Diaconesti au fost descoperite gaze de sonda care pana acum nu au facut obiectul exploatarii, asezarile respective, incepand cu anul 1994, fiind alimentate cu gaz metan. Exploatarea subsolului zonei noastre a dat posibilitatea sa se foloseasca o parte din forta de munca in acest sector , sa se utilizeze materia prima pentru Industria Materialelor de Constructii, iar apele minerale sa determine, in ultima instante, profilul asezarii ei in directia balneara. IX. Activitati economice : Pe langa Camera Agricola mai functiona si o Comisie Judeteana de invoieli agricole. Ele au fost desfiintate prin Decretul-Lege 154/1938 si in locul lor s-au creat colegii agricole. In Pucioasa a functionat o regiune agricola cu un comitet agricol, iar dupa 1938 un Colegiu Agricol. Acest ultim organisme era compus din barbati stiutori de carte, cu pamant arabil in hotarul comunei de minim 3 ha. In perioada aceea Pucioasa nu avea mosie propriu-zisi (acestia trebuia sa aiba de la 50 ha in plus) si gospodarii cu suprafete agricole pana la 50 ha. In 1939 ia fiinta ,,Asociatia Profesionala a Sindicatului Agricol al Judetului Dambovita, scopul infiintarii fiind aplicarea mijloacelor pentru dezvoltarea si apararea intereselor profesionale ale agricultorilor. Pamantul zonei Pucioasa era impartit astfel : pe ramuri de culturi, in 1939 : arabil, fanete, vii, gradini de zarzavat, pasuni, paduri, livezi cu
9

pruni neproductivi in care intra si vatra satului. Productia de porumb inregistrata in 1938 in Pucioasa, era in medie de 1200 kg/ha. Pentru stimularea cultivarii zarzavatelor, prin Ordonanta Prefecturii din 28 dec 1934, toti locuitorii satelor erau obligati ca pe terenul din jurul caselor sa cultive cel putin 2000 mp. Cu aceasta ocazie s-au construit in Ocolul Agricol Pucioasa 4 rasadnite pentru a sprijini concret punerea in aplicare a ordonantei de mai sus. De asemenea a fost stimulata cultivarea plantelor textile, in anul 1938 Regiunea Agricola Pucioasa cultivand 104 ha cu canepa si 49 ha cu in. In acelasi Ocol Pucioasa mai erau semanate 36 ha cu borceag, 70 ha cu plante furajere si 38 ha cu lucerna, luandu-se in acelasi timp masuri pentru ingrijirea islazurilor. Dintre toate zonele cu fanete si pasuni, centrele Pucioasa si Voinesti sunt nominalizate cu rezultatele cele mai bune. Zona era propice pentru cresterea animalelor, iar grija pentru fanete devenea preocuparea principala a taranilor. Din actele de vanzare cumparare ale secolelor trecute constatam terenuri multe cu faneata, printre care sunt nominalizate : Faneata de la Stejar, Livada de la Coman, Livada lui Ionita Popescu si altele. Stapanirea unor munti de catre locuitori intareste afirmatia privind cresterea vitelor, in special a oilor. Cresterea vitelor intr-un numar tot mai mare era stimulata pe de-o parte de cerintele vanzarilor in Ungaria. Continuand firul traditiilor, pomicultura este una din preocuparile de baza a locuitorilor zonei Pucioasa. Dintre toate sorurile de pomi fructiferi prunul bate recordul el atingand procentul pe specii de 89.32%. Acest aspect este confirmat in actele vremii care consemneaza livezile cu pomi fructiferi, in special a prunilor. In localitate aproape 90% din productia de prune era transformata in tuica, dovada numarul mare de cazane de tuica, de poverne existente. Pe gospodaria ridicata cu ocazia infiintarii (cladiri, magazii, cuptor de prune) si-a dus activitatea, dupa nationalizarea din 1948 I.A.S. Pucioasa-Sat care insa s-a specializat in exploaterea de pomi plantati cu zeci de ani in urma si a plantatiilor noi, in general pitice. Aceasta pepiniera de stat a jucat un rol activ in 2 directii. A realizat puieti de pomi fructiferi in special pruni, peri, piersici, visini, meri varietatea Renet-de-Canada, Bascopp, Ionathan, Parmen auriu, Rondon Pepin, Parmen Dor, Cretesc, Galben Bell Fleur, cu care sau facut in Pucioasa plantatiile moderne. In al doilea rand, a creat o scoala si o traditie in sadirea si cultivarea pomilor fructiferi dupa reguli stiintifice. In prezent toate aceste activitati au scazut in amploare, intrucat a avut loc tranzitia de agricultura la industrie si comert. Activitatile economice de astazi sunt preponderent din sectorul serviciilor, un procent insemnat fiind rezervat turismului peste 70%. X.Turism si agreement Serile Pucioasei sunt att de calme, odihnitoare i plcute, nct n acest orel balnear, oriunde i-ai ndrepta paii gseti o oaz de linite pentru meditaie i reflecii. Pe esplanada care te conduce din centrul oraului n pia, lampadarele i ghirlandele de becuri multicolore i dau impresia c te afli n Las Vegas. Lumina lor odihnitoare, aruncat peste jeturile de ap ce ies din fntna artezian, le preface n curcubee.
10

Fa n fa, un chioc cu carte pentru hrana inimii i un bistrou cu mici i bere rece, pun mereu n dilem pe vizitatori. Cei mai muli o rezolv, bttorind crarea care le unete. O plimbare pentru siesta dup masa de sear sau de prnz este binevenit pe itinerariul B-dul Republicii, Monument, Cinematograf, Gradina de var cu 650 de locuri, Centrul Cultural, Parc, Peco, Gar, B-dul Castanilor i, din nou,"acas". Aceasta este zona care a polarizat i continu s polarizeze cel mai mult ntreaga activitate de agrement i manifestri culturale. Unitatea acestor obiective rmne de necontestat pentru o lume divers venit la bi, care trebuie s gseasc potrivit necesitilor ei, sursele corespunztoare de a o satisface. Ele i aduc o contribuie la tot ce nseamn oper de cultur i de civilizaie pentru cetenii ei, i nu numai ai ei. Parcul a fost opera veteranilor din rzboiul de la 1877 - 1878, i se numete "Parcul Independenei", la intrarea lui fiind ridicat Monumentul Eroilor Neamului, oper a sculptorului Liviu Brezeanu. Nu ntmpltor n anul 1927 s-a serbat n acest loc, semicentenarul cuceririi independenei de stat a Romniei. Un parc nseamn un sistem ecologic prin care respir populaia unei aezri, se recreeaz i i consum n mod plcut timpul liber. n locul pavilionului, distrus printr-un incendiu n anul 1965, i pe al crui tavan N.Grigorescu pictase cele 9 muze, se afl astzi un impuntor Centru Cultural care ofer sptmnal programe variate, cuprinznd simpozioane, ntlniri cu personaliti, prezentare de carte, expoziii, spectacole de teatru ale echipelor bucuretene, de divertisment i muzic. Un centru de cultur care poate satisface orice gust artistic i de cutri tiinifice. Pe afiierele moderne care mpnzesc centru oraului, putei afla ce se petrece n Pucioasa n domeniul cultural - sportiv n fiecare sptmn. Daca ieii pe una din cele patru pori ale parcului, n strada Fntnelor, care v ofer deschiderea Vii Ialomia ctre Muntele Leaota, cu podul rutier i de cale ferat Bucureti Pietroia, pn s traversm podul, imediat la dreapta, se poate admira Barajul i lacul de acumulare, iar la cca. 1 km, Debarcaderul. Dac traversm podul, gsim amenajat aici o pstrvarie. n fa, Dealul Sptrelul - Mitropolie, la poalele acestuia a existat "Sursa", amenajat n locul de unde nesc izvoarele de sulf i iod. i cei ce doresc s ia contact cu arta culinar portughez i nu numai, se opresc la restaurantul "Casa portughez", amenajat n locuina primarului de-o via al Pucioasei, Longin Dobrescu. Numele lui vine de la legtura de nfrire ce s-a fcut ntre oraul Pucioasa i Cartaxo, patronul ing.Daniel Costea. Pe raza oraului Pucioasa i desfoar activitatea, filialele bncilor Banca Comercial Romn i Bancpost. Menionm c filialele BCR i Bancpost ofer servicii de acceptri carduri VISA i EUROCARD-MASTERCARD n lei i n valut. Amatorii de cunoaterea comorilor satului romnesc de odinioar se pot opri, vizavi de acest restaurant, la Muzeul de Etnografie al oraului, adpostit ntr-o cas veche de dou veacuri, tot a Dobretilor. Aici putei s cunoatei ct de evidente au fost transformrile din ultimul secol n lumea patriarhal a satelor noastre.
11

Ultimul popas putei s-l facei la restaurantul "VIENNA", al crui patron Anefi Nedret, educat n ale meseriei n Viena valsului lui Strauss a reuit s atrag o clientel aleas, dornic de un serviciu prompt, impecabil i satisfctor al tuturor poftelor i gustului. Mesele excelent ornduite afar, ntre arbutii din faa lui, fac deliciul trectorilor, care mcar o dat din curiozitate, se aeaz s serveasc specialitatea casei "nielul vienez" din piept de pui i o bere nemaipomenit adus n Regale i cu spum aleas. El poate primi 40 de consumatori nauntru, i tot attia la mesele rnduite afar. Cei cu insomnii sai rtcii prin ora, restaurantul le st la dispoziie la orice or din zi i din noapte. Oraul Pucioasa dispune de un ziar local "BULETIN INFORMATIV" care apare lunar, nedispunnd de post TV sau radio local. Postul Antena 1 Targoviste precum i postul de radio Minisat Trgovite i Radio "D" asigur tirile de actualitate despre oraul Pucioasa. Serviciile potale sunt asigurate de un oficiu potal, cinci zile pe sptmn i sunt asigurate toate serviciile ce privesc coresponden i mandate. Se asigur de asemenea servicii prin pota rapida, prioripost i servicii financiar bancare pentru Bancpost. Pe raza oraului transportul greu este deviat pe o variant ocolitoare asfaltat. Pe linia de cale ferat Bucureti-Pietroia se asigur att transport de marf ct i de cltori. Pentru transportul de persoane sunt trenuri de persoane i mijloace auto care fac legtura cu toate oraele i localitile din jur. Staiunea Pucioasa este mic, dar cochet i ospitalier i te atrage prin frumusee i bun gust n tot ceea ce i expune. XI.Baza de tratament balnear : Procedurile se realizeaza in prezent in doua baze de tratament: Policlinica Balneara Pucioasa care apartine de S.C. Turism Pucioasa S.A. si Complexul Ceres apartinand de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale. 1.Baza de tratament a hotelului CERES : 2 bazine bai sulfuroase de 30 mc ; 7 cazi de bai calde ; cabinete de electrofizioterapie ; o sala de cultura fizica medicala ; o sala de impachetari cu parafina . 2.Baza de tratament a S.C. TURISM S.A. : 2 bazine bai sulfuroase de 30 mc ; 2 bazine bai sulfuroase de 15 mc ; 6 cazi de bai cu plante ; o sectie de hidroterapie pentru dusuri ,subacval,scotian,masaj ; 10 cabinete de electrofizioterapiei cu instalatii diferite ; 2 sali pentru cultura fizica medicala ;
12

2 cabine de impachetari cu parafina ; 1 punct laborator ; 1 cabinet de roengenterapie si diagnostic. Indicatii terapeutice : Organizarea diferitelor tipuri de cure care verifica factorii naturali ai statiunii Pucioasa se face in functie de scopul profilactic,curativ sau recuperator. H2S este este singurul dintre compusii sulfului care se absoarbe in organism pe cale cutanata,pulmonara si digestiva,eliminandu-se ulterior prin piele,intestin si rinichi. In mecanismul apelor sulfuroase intervin o serie de factori fizici dintre care amintim: Caldura baii activeaza circulatia la nivelul tesaturilor bolnave si ajuta la resorbtia lor si excitarea pielii care produce anticorpii necesari pentru combaterea starii infectioase n cazul anumitelor tipuri de reumatisme. Sulful introdus n organism sporeste metabolismul bazal cu 40%, determina vasodilatatia lanivelul retelei cutanate centrale, antrennd scaderea valorilor tensionale, se localizeaza n articulatiile bolnave si chiar n cele sanatoase, mareste numarul globulelor rosii si a cantitatii de hemoglobina. Printre componentii fizico-dinamici este mentionata si producerea transpiratiei abundente, scaderea excitabilitatii musculare, grabirea resorbtiei exudatelor si provocarea unei actiuni sedative care explica ameliorarea durerilor. Dupa cum mentioneaza dr. P. Dumitrescu ntr-o lucrare a sa, publicata n anul 1936, apele minerale sulfuroase datoresc proprietatile tamaduitoare sulfului neoxidat, dar nu trebuie atribuita exclusivitatea acestuia, ci numai n context cu celelalte elemente constitutive H, CO2, H2S, CO, hidrocarburi etc. Sulful resorbit intervine si n metabolismul general al organismului, fapt care explica scaderea glicemiei la diabetici, refacerea rezervelor de acid condroitic sulfuric la nivelul cartilagelor articulare ale reumaticilor.

13

XII. Punctajul la nivel na ional al Statiunii Pucioasa Nr. crt. 1. Tot. Abs . 1.36 15p p 1.36p 1.36 p 1.36 p 1.36 p 1.36 p 1.36 p 1.36 p 1.36 p 1.36 p 1.36 p 15p 1p 2p 3p 30p 3p

Factori naturali activi

Ape de Tipuri suprafa

Carbogazose Bicarbonate Bicarbonatecarbogazoas e Feruginoase Sulfuroase Clorosodice Sulfatate Iodurate Oligomineral e Ape radioactive

1.36p 1.36p 1.365 p 1.36p

Ape de adncime 2.

5p 11,8p Numr de unit i Numr de locuri 0-5 uniti 6- 10 uniti 2p Peste 10 uniti Sub 50 locuri 50-100 locuri Peste 100 4p locuri Baze de 0.6p tratament n

Structuri de Structuri hoteliere primire

1p 4p 2,5p 4p 0,6p 2p

Servicii
14

interiorul hotelului Sli conferine Posibiliti relaxare(fitn ess, sauna,etc) Pensiuni Numr de unit i Numr de locuri

0.6p 0.6p

0,6p 0,6p

Baze de Numr de tratament unit i Numr de locuri

Dotri specifice

0-5 uniti 6- 10 uniti Peste 10 uniti Sub 50 locuri 50-100 2,5p locuri Peste 100 locuri 3,5p 0-5 uniti 1p 6- 10 uniti Peste 10 uniti Sub 50 locuri 50-100 2,5p locuri Peste 100 locuri Cabinete 1p specializate Laboratoare proprii 1p 5,5p 17p

8p 1p

1p 2p 3p

9p 3p

1p 4p 2,5p 4p 7p 3p

1p 2p 3p 1p 2,5 4p 1p 1p

4p

2p

9p 25p 3p 3p 1,5p 3p 3p

3.

Relieful Cadrul natural i aezarea n Climatul mediu

Montan Deal i podi Cmpie Montan Deal i podi


15

3p 3p

7,5 p 7,5 p

Cmpie 6p 4.

1,5p 15p 0,8p 4p 0.8p 0.8p 0,8p 0.8p 1p 3p

Infrastruct Utilit i ura general urban edilitar

Ap curent Gaze Canalizare Termoficare Infrastructur sanitar Amenajar Gestionarea ea responsabil a teritoriul resurselor ui naturale Protec ia mediului Utilizarea ra ional a teritoriului Importan European Naional Judeean Tip drum Drum forestier Drum pavat osea modernizat Autostrad Feroviar Importan European Naional Judeean Tip
16

0,8p 0.8p 0.8p 0,8p 0.8p 1p

1p 1p 7p

1p 1p

5.

Accesibilita Rutier te

Cu gar proprie

7p 0.40 2p p 0,30p 0,30 p 0,14 p 0,05 p 0,20 p 0,25p 0,25 p 0,34 p 0,50 2p p 0,30 p 0.20p 0,20 p 1p 1p

Aerian

Fr gar proprie Apropiere fa 0-50 km de aeroport 51-100 km

0p

Naval 6.

Structuri de agrement

n cadrul sta iunii n orae apropiate Turism de sporturi de iarn Turism de aventur Turism de afaceri Turism cultural(mona hal) Cldiri vechi Cldiri modernizate Cldiri noi

0.50 2p p 0,30p 0,30 p Peste 100 km 0,20 p 2p 2,05p 8p 1p 4p 6p

2p 1p 1p 1p 1p 7p

2p 1p 1p 1p 1p 10p 1p 1,5p 4p

Turism

Tipuri de turism

7.

Aspectul urbanistic i estetic general

Aspectul cldirilor

1,5p

TOTA L:

2,5p 2,5p 4p 5p 54,85 100 p p

17

1.Factorii naturali activi : Exista mai multe izvoare de pucioasa, un izvor de iod si unul de baut.(situat pe versantul stang al raului Ialomita). Ape minerale slab mineralizate si altele concentrate, sulfuroase, sulfatate, bicarbonate, calcice, sodice, clorurate, hipotone; bioclimat de crutare. Organizarea diferitelor tipuri de cure care verifica factorii naturali ai statiunii Pucioasa se face in functie de scopul profilactic,curativ sau recuperator. H2S este este singurul dintre compusii sulfului care se absoarbe in organism pe cale cutanata,pulmonara si digestiva,eliminandu-se ulterior prin piele,intestin si rinichi. In mecanismul apelor sulfuroase intervin o serie de factori fizici dintre care amintim: -Caldura baii activeaza circulatia la nivelul tesaturilor bolnave si ajuta la resorbtia lor si excitarea pielii care produce anticorpii necesari pentru combaterea starii infectioase n cazul anumitelor tipuri de reumatisme. -Sulful introdus n organism sporeste metabolismul bazal cu 40%, determina vasodilatatia lanivelul retelei cutanate centrale, antrennd scaderea valorilor tensionale, se localizeaza n articulatiile bolnave si chiar n cele sanatoase, mareste numarul globulelor rosii si a cantitatii de hemoglobina. Printre componentii fizico-dinamici este mentionata si producerea transpiratiei abundente, scaderea excitabilitatii musculare, grabirea resorbtiei exudatelor si provocarea unei actiuni sedative care explica ameliorarea durerilor. Dupa cum mentioneaza dr. P. Dumitrescu ntr-o lucrare a sa, publicata n anul 1936, apele minerale sulfuroase datoresc proprietatile tamaduitoare sulfului neoxidat, dar nu trebuie atribuita exclusivitatea acestuia, ci numai n context cu celelalte elemente constitutive H, CO2, H2S, CO, hidrocarburi etc. Sulful resorbit intervine si n metabolismul general al organismului, fapt care explica scaderea glicemiei la diabetici, refacerea rezervelor de acid condroitic sulfuric la nivelul cartilagelor articulare ale reumaticilor. Statiunea Pucioasa obtine 11,8p, din cele 30 posibile(curele se realizeaza doar pe baza sulfului si a apelor sulfuroase si iodate). 2.Structuri de primire : Statiunea balneoclimaterica Pucioasa dispune de o gama variata de structuri de primire a turistilor, incepand de la cabane, vile, pensiuni, hoteluri si complexe turistice. Structuri de cazare de 2* Exista 5 Hoteluri :
18

Hotel Ceres Complexul de odihna si tratament balnear Ceres din Pucioasa reprezinta combinatia ideala de confort si clasa, flexibilitate si stil, imbinate intr-un decor unic. La Hotel Ceres vizitatorii sunt primitii de dispecerele ce-i repartizeaza rapid, astfel incat timpul de cazare sa fie consumat cu eficienta. Un personal calificat si amabil intra in actiune, multumind pe noii venitii. Masa este servita la pensiunea din incinta complexului, unde functioneaza atat un restaurant, cat si un bar, cu o mare varietate de preparate culinare bogate in calorii si vitamine cat si bauturi. Hotelul Ceres Pucioasa are in dotare un numar de - 107 camere de doua paturi clasificate de Ministerul Turismului la doua stele - 9 camere tip apartament de lux. Camerele hotelului Ceres, dotate cu - televizoare, - telefon - grup sanitar propriu, prin confortul lor, satisfac exigentele turistilor. Hotel Ceres mai este dotat cu o sala de 40-50 de locuri pentru diferite intruniri sau conferinte si mai multe sali de protocoale de diferite marimi. Hotel Carp Situat in statiunea balneoclimaterica Pucioasa, Hotelul Carp va ofera cazare in cele 54 de camere ale sale dotate cu grup sanitar propriu si TV. Printre facilitatile pe care turistii le au la dispozitie putem enumera: -locuri de parcare -pastrarea obiectelor de valoare -acces la biblioteca hotelului cu peste 3500 de volume -inchiriere jocuri (fara plata) -acordarea de medicamente si materiale sanitare pentru tratamentele balneoclimaterice -organizarea de excursii la obiectivele turistice din imprejurimi. Hotel Debarcader Hotelul Debracader este situat in apropiere de centrul orasului. Camerele sunt incapatoare, fiind dotate cu baie proprie, dus si TV. Are in jur de 130 de camere si dispune de asemenea de sali de conferinta si posibilitatea realizarii unor diverse tratamente. Hotel Parc Hotelul Parc din Pucioasa dispune de 132 camere cu 264 locuri. Camerele sun dotate cu baie, televizor, frigider, telefon.
19

Alte facilitati: - parcare - lift - baza de tratament - restaurant - bar - biliard - discoteca - sala de sport - terenuri de sport. Hotel Turist Hotelul Turist se afla in centrul statiunii si dispune de doua corpuri cu 109 locuri de cazare, restaurant-pensiune cu 80 de locuri si baza de tratament. Camerele sunt spatioase si dispun de baie proprie, 2 paturi/pat matrimonial, noptiere, veioza si balcon. Facilitati: parcare, incalzire centrala, sauna, piscina, sala fitness, camera haloterapeutica (salina), tenis de masa, biliard. In incinta hotelului Turist se pot efectua urmatoarele tratamente: afectiuni ale aparatului locomotor, bai cu apa minerala sulfuroasa in bazine sau cada, aerosoli cu apa sulfuroasa si substante medicamentoase, hidroterapie, electroterapie, acupunctura, laserterapie, reflexoterapie, gimnastica medicala si masaj, fototerapie. Structuri de cazare de 3* Hotel Verona Complexul turistic Verona a fost inaugurat acum 4 ani si de atunci este catalogat ca fiind unul dintre cele mai frumoase locuri de odihna si de petrecere a timpului liber din Pucioasa. Acesta dispune de restaurant, braserie, sala de protocol, terasa si hotel. Restaurantul, braseria si terasele ofera o ambianta placuta. Exista de asemenea posibilitatea organizarii de catre personal calificat de mese festive, cocktail-uri si partyuri . Complexul Verona pune la dispozitia clientilor sai camere cu paturi matrimoniale mobilate modern, dotate cu - televizor, - cablu tv - incalzire centrala si apa calda non-stop. Sala de protocol sta la dispozitia firmelor ce doresc sustinerea de sedinte, training20

uri sau intalniri oficiale intr-o ambianta deosebita. Complexul dispune si de parcare proprie. Pensiunea Marina Localizare: la 2 minute de gara Pucioasa si 2 minute de centru. Restaurant: 40 de locuri; bucatrie traditionala si internationala; Terasa - 100 loucri; sala de mese - 80 loucri Sala de conferinte: amenajabila - 80 locuri - multifunctionala Servicii suplimentare incluse in pret: Frigider, Tv Distanta plaja: 1 km Distanta partie de ski: 40 km Dotari camere Camere Nefumatori Camere Facilitati Handicap Camera cu Cada Camera cu Dus TV / Cablu / Satelit Minibar in camere Internet in camere Pensiunea Sabina - 3 camere la etaj; - Etajul are un living mare cu bucatarie deschisa, complet utilata; - Parterul are doua camere, un living mare cu bucatarie complet utilata si un grup sanitar Servicii in camere la Pensiunea Sabina - Baie proprie; - Pat dublu; - Televizor; Pensiunea Viena Dispune de 7 camere , avand 14 locuri de cazare in total.Pensiunea dispune de bucatarie proprie, sala de conferinta si grupuri sanitare la fiecare camera. Cabana Maria Descriere: Capacitatea de cazare: 6 locuri. Cabana lemn, 2 dormitoare, living, baie, bucatarie, mansarda, curte, terasa, gratar, tv.
21

Baze de tratament balnear Procedurile se realizeaza in prezent in doua baze de tratament: Policlinica Balneara Pucioasa care apartine de S.C. Turism Pucioasa S.A. si Complexul Ceres apartinand de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale. 1.Baza de tratament a hotelului CERES : 2 bazine bai sulfuroase de 30 mc ; 7 cazi de bai calde ; cabinete de electrofizioterapie ; o sala de cultura fizica medicala ; o sala de impachetari cu parafina . 2.Baza de tratament a S.C. TURISM S.A. : 2 bazine bai sulfuroase de 30 mc ; 2 bazine bai sulfuroase de 15 mc ; 6 cazi de bai cu plante ; o sectie de hidroterapie pentru dusuri ,subacval,scotian,masaj ; 10 cabinete de electrofizioterapiei cu instalatii diferite ; 2 sali pentru cultura fizica medicala ; 2 cabine de impachetari cu parafina ; 1 punct laborator ; 1 cabinet de roengenterapie si diagnostic. Nu exista structuri de cazare de 4 si 5 *. Din 25 puncte , statiunea Pucioasa are 17 puncte ( 8 puncte fiind pierdute din cauza lipsei structurilor de cazare de 4 si 5 *) 3. Cadrul natural si incadrarea in mediu a orasului Pucioasa Pucioasa - oras statiune balneara de peste 170 de ani, asezata pe cursul superior al Ialomitei la 20km nord de municipiul Targoviste si o altitudine de 400 m, beneficiaza de o pozitie frumoasa deschisa, de o parte si de alta cu dealuri taraganate de sub care tasnesc binefacatoarele izvoare de pucioasa (sulfuroase), de unde i se trage si numele de Pucioasa. Dincolo de Fieni, Ialomita se lafaie intr-un vad din ce in ce mai larg,alergand de la un mal la altul,pana ce un pod de fier o strange de pe drumuri,inghesuind-o langa maluri.Apoi intra intr-un orasel,Pucioasa,care debuteaza cochet cu un bulevard ce se pirde undeva catre centru,asfaltat si plantat cu tei si castani .
22

Orasul Pucioasa este situat in zona Subcarpatilor,a caror inaltime depasesc cu putin 600m si in care principalele cursuri de apa,desi se slobozesc din stransoarea muntilor,unde pantele au devenit mai line,tot mai produc eroziuni unele chiar destul de puternice. Prezenta traseelor a vailor paralele cu Valea Ialomitei sunt factori ce contribuie la individualizarea mai accentuata a acestei depresiuni intracolinare considerata o continuare spre vest a depresiunii Valea-Lunga a Cricovului. Pucioasa este asezata pe cursul mijlociu al Ialomitei in regiunea dealurilor subcarpatice,la 400m nivel deasupra marii,situindu-se in zona mediana cea colinar centrala a judetului Dambovita,cu o industrie a materialelor de constructii,extractiva si de exploatare a resurselor minerale. Climatul de deal, cu temperatura medie anuala de peste 10 grade Celsius si cu precipitatii de 750 mm anual, ca si existenta apelor minerale, face ca statiunea sa fie recomandata pentru tratamentul afectiunilor reumatismale, posttraumatice, neurologice, periferice si centrale, respiratorii, dermatologice si cardio-vasculare. Izvoarele sulfuroase au o mare concentratie (1.152mg/l), sulfatate, clorurate, slab bicarbonate, calcice, sodice, magnezice ce au determinat dezvoltarea statiunii balneoclimaterice de interes general, cu functionare permanenta. 4.Infrastructura generala urban edilitara : Amenajarea teritorial a unui ora se refer la structura spaiului urban i cuprinde: reeaua stradal, amplasamentele cldirilor i modul de utilizare a spaiilor libere. Obiectivele principale ale amenajrii teritoriului sunt urmtoarele: -dezvoltarea economic i social echilibrat a regiunilor i zonelor, cu respectarea specificului acestora; -mbuntirea calitii vieii oamenilor i colectivitilor umane; -gestionarea responsabil a resurselor naturale i protecia mediului; -utilizarea raional a teritoriului. Urbanizarea, definit ca fenomen de cretere accelerat a populaiei urbane, de apariie de noi orae i de extindere n teritoriu a celor existente, presupune i necesit dezvoltarea unor faciliti, semnificative i din punctul de vedere al sntii populaiei i igienei mediului: -alimentare centralizat cu ap potabil;
23

-racordare la reea de canalizare i epurarea apelor uzate menajere; colectarea organizat a deeurilor. Factorii de risc asociai urbanizrii constau n: -poluarea aerului -zgomotul -accidentele de trafic -stresul i problemele legate de schimbarea modului de via. Statiunea Pucioasa obtine 7 puncte din 7. 5.Accesibilitate:
Acces rutier : DN71 Targoviste Sinaia Acces feroviar: : linia Bucuresti - Titu Pucioasa ( existand atat trenuri personale cat

si trenuri accelerat) Acces aerian : cel mai apropiat aeroport se afla la o distanta de 100 de km, in Bucuresti Punctaj total : 2.05 p ( distanta mai mare de 70 de km intre localitate si cel mai apropiat aeroport)

24