Sunteți pe pagina 1din 116

........•. - .,'" .....

--"--

. C]
Alfred Adler este unul dintremembrii~~,'
componenti .. ai faimosului "triumvirat" al psihanalXL
lizei: FREUD - ADLER - JUNG.
"'.

Dadi Sigmund Freud - dupa cum ne spune~


·I·i~

c:"~ Psihologia
Oliver Brachfeld, in a' sa introducere la A. Adler,,~
MC11.scl1enkcn11.tnis (Cllnoa~terea o17l1l1Ul) - a fost, i~S:
scolarului
fond, un savant~ format in spiritul ;;tiintelor ~
naturii, care a;;tepta rezolvarea oricarei probleme
de psihologie de la progresele imegistrate de fizi- ,
I greu
ologie, ;;i dad elvetianul Carl-Gustav Jung era un
fel de alchimist al psihicului, un "panpsihist anis-
educabil
. toric", interesat de perspective Ie parapsihologice,
j~Jfred Adler a fost, in schimb, nu un teoretician, ci
in primul rand un realist ;;i un pragmatic, lln
]
medic practician animat de vocatia de a-i ajuta pc
semenii sai sa-;;i rezolve problemcle existcnpl.1lc,
"dificultatile" mo;;tenite din copil~rje. Pc cand
Freud profesa 0 psihanaliz~ destinatfi or~~cni lor
din marile aglomerari urbane, iar Jung 0
"psihologie analitica" axata pe explorarea suflctu-
. sau al oamenilor formati, in mediu\
lui primitivilor
rural, "psihologia individuala" a Iui Adler este 0
"Psychologie fur Oberlehrer" ("psihologie pentru
profesorii de liceu") din mediile populatiei majori-
tare.
LEONARDGA VRILIU

Alfred Adler

lAn~~~I~;E
11,331ei
.--------- , EDITURA IRI
I
Alfred Adler

Ps;holog;a
$colarulu;
greu educabil
Redactor: MARIA STANCIU MICA SISLIOTECA DE PSIHOLOGIE
Coperta: SIL VIU IORDACHE

Alfred Adler

Psihologia
scolarului
I

greu educabil
Traducere, cuvant Inainte ~i note
de dr. LEONARD GAVRILIU

EDITURAIRI
ISBN 973-96348-8-5
Bucure~ti, 1995

J
CUPRINS

Cuvant inainte de dr. Leonard Gavriliu 7


Prefata de dr. Alfred Adler 13
Introducere: Omul ~i semenul sau 17
I. Exagerarea importantei propriei persoane (laudaro~enia) 29
II. $colari repetenti 39
III. Un tata care impiedica dezvoltarea sentimentului de
comuniune sociala .54
Mezinul angajat In lupta 62
Lupta primului-naseut pentru drepturile sale ereditare 68
IV. 0 mezina rasfatata 72
Examenul inteligentei 84
V. A~a-numitele crize ale pubertatii 88
VI. Copilul unie.' 92
VII. Cand Praslea e deseurajat. , .100
VIII. Debil mintal sau eopil-problema? .108
IX.O ambitie care duce la rataeirea drumului in viata .115
Traducere dupa volumul X. Copilul detestat 121
Alfred Adler, Die See1e des schwehrerziehbaren Schulkindes, XI. Copilul unie eare vrea sa eomande .127
Fischer Verlag, Frankfurt am Main, 1976 XII. Primul-naseut detronat. 131
XIII. Mineiuna ca mijloe de a-ti da importanta .136
XIV. Eroismul pe plan imaginar inlocuie~te realizarile
© Toate drepturile pentru traducerea In limha romiinll utile In realitate 146
sunt rezervate Editurii IRI
XV. Stricatorul de buna-dispozitie .156

Ii
I
XVI. Lupta pentru recucerirea paradisului pierdut .168
XVII. Pierderea afeetiunii - cauza a hotiei .171
CUV ANT INAINTE
XVIII. Enureticul (Pi~oreosul) .179
XIX. Enurezia - mijloc de eomunicare .189
XX. In umbra fratilor ~i surorilor eu 0 dotare superioara.. 200
XXI. Cum dialogam cu parintii 212
XXII. Misiunea gradinitei de copii Consideratii finale .215
Alfred Adler - un "curriculum vitae"(dr. Leonard Gavriliu) 224
Iodice de nume 227

Alfred Adler este unul dintre membrii componenti ai faimosului


"triumvirat" al psihanalizei: FREUD - ADLER - JUNG.
Daca Sigmund Freud - dupa cum ne spune Oliver Brachfeld, in
a sa introdueere la A. Adler, Menschenkenntnis (Cunoa$terea omului)
-a fost, in fond, un savant format in spiritul ~tiintelor naturii, care
a~tepta rezolvarea oricarei probleme de psihologie de la progresele
inregistrate de fiziologie, ~idadi elvetianul Carl-Gustav Jung era un fel
de a1chimist al psihicului, un "panpsihist anistoric", interesat de
perspectivele parapsihologice, Alfred Adler a fost, in schimb, nu un
teoretician, ei in primul rand un realist ~i un pragmatic, un medic
praetician animat de vocatia de a-i ajuta pe semenii sai sa-~i rezolve
problemele existentiale, "difieultatile" mo~tenite din eopilarie. Pe dind
Freud profesa 0 psihanaliza destinata ora~enilor din marile aglomerari
urbane, iar Jung 0 "psihologie analitica" axata pe explorarea sufletului
primitivilor sau al oamenilor formali in mediul rural, "psihologia
individuaUi" a lui Adler este ° "Psychologie fur Oberlehrer"
("psihologie pentru profesorii de liceu") din mediile populaliei
majoritare.
A~a-numita "psihologie individuala" conceputa de Alfred Adler
nu se limiteaza - cum s-ar putea crede - la studiul individului izolat,
privit in sine, ci se extinde de fapt la intreaga societate, omul normal
°
fiind definit drept fiinta animata de un sentiment nativ de comuniune

7
LEONARD GA VRILIU CUV ANT INAINTE

socia1ii,pentru ca in cele din urma sa fie privit ~ica agent universal care psiho-pedagogice bazate pe 0 caracterologie originaIa (expus1'isintetic
are de indeplinit un rol in Cosmos. in Cunoa$terea omu1Ul)l, cat ~i pe 0 maieutica paideica de un echilibru
Tendinla infatigabila, de fapt patologica, a unora de a obline ~i absolut remarcabil.
exercita puterea, de a "dicta" celorlalli, are la baza procesul incon~tient Fostul discipol allui Freud nu pregeta sa polemizeze pe un ton
al inlocuirii "complexului de inferioritate" printr-un "sentiment de fara cusur cu parintele psihanaIizei, ori de cate ori 0 divergent1'i
superioritate" care, intotdeauna in dramatica opozilie cu sentimentul de ocazionaIa de punct de vedere i-o cere, dar uneori ne putem mira di el
comuniune sociala, tinte~te la suprematia personala, la subjugarea nu observ1'icomplementaritatea celor doua conceptii rivale.
celorlalti, la transformarea lor in simple instrumente de satisfacere a Copiii-problema de care Adler se ocupa ill aceasta carte provin de
vointei de putere. Aceasta tendinla intolerabila rezulta din structurarea obicei din familii dezorganizate, sunt baieti ~i fete care se afla uneori in
eronata a "stilului de viata" al individului inca din primii 4-5 ani de pragul delincventei juvenile sau al prostitutiei, dadi nu cumva au ~i
viata, avand la origine fie rasfatarea de catre parinti a copilului, fie, intrat in "vizorul" poliliei. Autorul profeseaza 0 psihologie profund
dimpotriva, detestarea acestuia, marginalizarea lui in constelatia empatica, sigura pe "diagnostice", dublata de 0 nu mai putin
familiala. comprehensiva pedagogie a delincventului in nuce. Optica descifrarii
Potrivit conceptiei lui Adler, mama este aceea careia ii revine cazuisticii este la Adler una prin excelenta sociala: "Bagaju1 ereditar a1
misiunea modellirii copilului in a~a fel incat acesta sa nu devina robul copilu1ui - precizeaza el - nu prezintii importantii pentru noi.
unui egoism care mai tarziu va cauta sa-i inrobeasca pe toti cei cu care Factoru1 ereditar nu se exteriorizeazii dacii nu giise$te 1acopi1 pregiitit
necesarmente vine in contact social. De aceea - precizeaza el - cea terenu1 social. Atunci cfind solutionarea uneia din prob1eme1e copilu1ui
dintai indatorire a mamei este de a sadi in con~tiinta copilului reclamii sentimentu1 de comuniune socia1ii, constatiim a ezitare
sentimentul comuniunii sociale, cultivandu-i ideea fundamental a ca caracteristicii. latii-ne pe un teren solid; nu ne riimane altceva de mcut
traie~te intr-o lume in care nu este altceva decat un om intre oameni. decat sii giisim cauza pentru care sentimentul de comuniune socia1iinu
Daca mama (piirinlii, in general) nu-~i indepline~te functia de a-i s-a dezvoltat in mod normal. Nu yom inta1ni extravaganti, copii-
forma pe copii in perspectiva integrarii sociale, atunci rolul acesteia prob1emii, nevrotici, alcoolici, perver$i sexual, criminali sau candidap
trebuie asumat de gradinita de copii (~i, in general, de ~coala), care are 1a sinucidere 1a care sii nu fie cu putintii sii demonstram cu deplinii
de corectat gre~elile comise de familie in formarea viitorilor aduIti ~i certitudine cii ei nu dau indiiriit din fata solutioniirii prob1eme1or vietii
membri egali ai unei societati democratice. decat pentru cii nu au fast corect educati in sensu1 sentimentu1ui de
AIaturi de Individualpsycho1ogie in der Schu1e (Leipzig, 1929), comuniune socia1ii. Este un punct de vedere care trebuie retinut. Aici
subintitulata" Vorlesungen fUrLehrer und Erzieher" ("Prelegeri pentru stii deosebirea fundamentalii dintre noi $i alte $coli psiho1ogice"l.
cadrele didactice ~i educatori"), ca ~i de alte cateva ciirti ale lui Adler, Alfred Adler se dovede~te un interlocutor exceptional in
cea de fata, care reprezinta versiunea romaneasca "princeps" a lucrarii dialogurile psihopedagogice pe care Ie sustine, in stil socratic, nu doar
Die See1e des schwehrerziehbaren Schu1kindes (Miinchen, 1930), cu cadrele didactice ~i cu parinlii (in general cu educatorii), ci ~i cu
constituie 0 contributie esentiala a psihologiei abisale la cunoa~terea copiii, adica cu cei care reprezinm obiectul insu~i al actului educalional.
psihicului copilului ~ila practica psihopedagogica a remodelarii acestui Acest Ulise al cunoa~terii metodice a omului a introdus in psihanaliza
psihic in cazurile in care a suferit distorsiuni ~i alterari daunatoare atat "calul troian" al pedagogiei ~i a cucerit-o in beneficiul acesteia din
pentru individ ca atare cat ~ipentru societate. urma. Institutorii, profesorii, mai ales diriginlii, parinlii, dar ~i
Nu fara justificare I-a considerat Freud pe Alfred Adler -dupa educatorii de adulli din toate domeniile (intreprinderi, armata, inchisori
vestita "disidenta" din 1911 - mai mult un pedagog decat un etc.), polili~tii, ca sa nu mai vorbim de scriitori, vor gasi in carlile
psihanalist. "PsihanaIizele" adleriene sunt prin excelenla colocvii marelui ernul allui Freud 0 bogata surs1'ide informalie despre psihicul

8 9
LEONARD GA VRILIU

omenesc ~i modalitatile in care acesta poate fi armonizat pe eriteriile


unei existente demne ~i utile pentru eolectivitate.
Daca unii exegeti I-au comparat pe Alfred Adler cu Socrate, in
favoarea soeratismului sau fiind invocate indeosebi similitudini
superficiale (pasiunea cu care Adler aparea in "agora", lipsa de
entuziasm pentru exprimarea in scris etc.), in realitate "socratismul" sau
este unul mai de adancime, la el faimosul precept "cunoa$te-te pe tine
insu{i" capatiind dimensiuni de natura sociala ~idevenind "cunoa$te{i- vii
unii pe altH'. Acesta este de altfel mesajul major alintregii sale opere.
Pana ~i simpla cunoa~tere de sine este conditionata de descifrarea
propriilor relatii sociale, ceea ce echi valeaza cu cunoa~terea semenilor
cu care avem de-a face ~i care au de-a face cu noi. Adler este profund
convins - ~i ne convinge ~ipe noi - ca nici un om nu poate fi inteles PSIHOLOGIA SCOLARULUI
,
tara a fi abordat prin prisma raporturilor intra ~i extrafamiliale, larg
sociale. Sentimentul de comuniune sociaUi este la el un imperativ
valabilin special pentru ale~ii unui popor, ai unei natiuni, ai unui grup GREU EDUCABIL
oarecare: "Daca nu mii gandesc decat la mine - scrie el -, voi Ii cu
totul inapt de a rezolva problemele lumil'. Optic a de care avem in
prezent nevoie ca de aer curat.
Ca mai toate cartile lui Adler, cea de fata este ~i ea un tezaur de
intelepciune ~i 0 lectie de optimism activ, de data aceasta pus in slujba
redresarii eopiilor devianti, eu "stilul de viaW' alterat de un egoism
devastator.

Dr. LEONARD GA VRILIU

NOTE

1 A se vedea Alfred Adler, Cunoa~terea omului, tradueere, studiu


introduetiv (>inote de dr. Leonard Gavriliu, Editura ~tiintifica,Bueure(>ti,1991.
2 Chat din eapitolul III al eartii de fata, p. 54.

10
PREFATA
,

"Copilul este tatal omului adult"

Maxima de mai sus i~i demonstreaza intreaga sa valabilitate in


psihologia individuaIa. Primii patru sau cinci ani de viata ii sunt
copilului de ajuns pentru a-~i completa comportamentul sau specific $i
arbitrar legat de impresiile traite. Acestea sunt determinate nu numai de
valoarea dotarii sale organice, ci ~i de foqa ~i diversitatea stimularilor
care actioneaza din exterior. Incepand cu aceasta perioada are loc
asimilarea ~i utilizare~ e~!i~!ll~i t~ite, desigur nu intr-un mod
capricios - ~i inca ~i mai putin pe potriva unor pretins~J~&. ale
ca~~_<!lit~tii- ,ci in fun..~li<::
<l().stHllt~eviala. Orice individ este, la urma
ur~ei, determinat del~JI!!dp.i~.~ti~~I.lli~~Jtg()yi~!~)De vectorii acestuia
asculta de acum inainte, pe toati durata existentei sale,sentimentele,
e~9tiile, gan~~rile ~i faptel~omului. As~fel i~i incepe opera sa
creatoare, stilul de viatlL In vederea inlesnirii activitatii sale sunt
elaborate ~~iiiiIpiiE_~i~i~~tI~S.~J!!I"i.<1().c:~!~~.t.()I"_§i._9
conceptie despre
lume. Este stabilita o(s~.~~lI1~)bine determinata a ~p()!c:epti~i1, iar
conc1uziile, actiunile proiectate sunt dirijate in consens cu aceasta
forma ideala finala la care se aspira. Este men~t doar ceea ce pe
planul con~tiintei individului se dovede~te ca .!!!!.£E.~~u(;~P()~tulbari,
incadrandu-s() intr-o linie directoare dinainte fixata. Restul este dat
uitarii, se dizolva pe nesimtite sau actioneaza ca un ~~~9~
care, in cea mai mare parte, se~ustra~~!~g~rlL!~ti()l!ill,~. Profilul
ultim al acestei scheme, fie ca Intare~te liniile dinamice con~tiente, fie
-~--
ca Ie anihileaza
.. -"'-
sau Ie paralizeaza prin reactiile sale, este intotdeauna
..•...•...•.

13
ALFRED ADLER PSmOLOGlA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

det~rminat din~~ catre stilul de viata structurat in primii ani de 1. Gra~~l.de 9QQR~r<Jre(sentimentul de comuniune ~i interesul
existen!a. social).
Modelele stilului de via!a, cum ar fi, de exemplu, liniile.-2e 2. Modul earacteristic in care individul cauta sa ob!ina
~?nduita reprezentate de trasaturile de caracter, se construiesc l\:,~pe~i()rit~~ea(securitate, putere, perfec!iune, devalorizarea altora).
intotdeauna ca urmare a unui indeluE£~t~~!!:~~ment, in vederea caruia Aceste forme de manifestare, invariabile, se pot diferen!ia in ceea
pot fi rea~Q1.~!.~te, atat in con~tiin!a, dit ~i in incon~tient, v~sti~iile ce prive~te mijloacele utilizate, dar nu In ceea ce prive~te~opu~)
U!}~.~~D!~EU!l.g!?~~E~l!!~!gte,.!~~;Dar nici asemenea amintiri ~i nici (finalismul psihologiei individuale). Masura curajului sau asentr:
experien!ele traite nu sunt acelea care constituie factorii determinan!i, men~,!!uict.ecomllllilllle,manifest~te, amprenta indi~id'lia1a a (;o~ep!Iei
ci 4~~iIla~!_e,.~!~ ..!2-~.l!!:'!:!~tilllLlie'yi.<:l.t~9.<!ItfJ.e,.:il_dat
.2forIli..!, le-a despre lume, caracterul util sau daunator pentru colectivit~te al actelor
orjs;nt!:l1..§.Ll§;::£!JJJm~~t!1l.fe,I!ll.9~~}i~§te,RmPIil,l. 0 descifrare intr-o s~y!!~it~ .I~flecta grad~ptitudi;;ii-d~--a -s.t~~iiT~Qrlt~<,:te,s(}c~~l~.:...
masura suficienta a acestui proces permite sesizarea tandemului perfect Solu!ionarea mai mult sau mai putin reu~ita, In spiritul epocii pe care 0
al for!ei motrice a con~tientului ~i incon~tientului. Iar acordul acestor traim, a principalelor trei probleme de via!a (integrarea in societate,,~
doua instan!e nu este asigurat decat in cazul in care sfera de actiune a profesiunea!<dragostea) sau gradul de pregatire in vedereasolu!ioniirii
stilului de via!a nu e~erturbata. acestorprobleme de via!a ne dezvaluie prezenta constanta a
_ •••• _.~_ .."~ •.H_ ••••~'-'_~_, , ••..•••..", .•.•~__ " .•.••.,•..•'" •.,.,.__

Fie-ne ingaduit sa luam In considerare un anumit grad de sentiment\JluiQ~.infe!!9r~Ja,!~, ~t.~.,l:;ompensarii.ratate


. ..li..acestuia"...::-
probabilitate, domeniu in care am i'nva!at cate ceva in cursul experien!ei It sentiJ.l1~!:;:tul
de superioritate _"" - _..
noastre indelungate, cand a trebuit sa ne mul!umim sa operam doar cu Acela care nu recunoaste sau care nu a Intelesk;aracterul unitar)al
cateva segmente de via!a psihicii, recursulla probabilitate oferindu-ne !(~tiliilur~evIa.t~l nu va ajudge, nici macar cu' conc'~~surlifiriapi1ior
totu~i posibilitatea formularii unor concluzii. Se impune insa intotdea- riguroase'ale'psi~()l()&~ei individuale, sa Inteleaga modul de formare a
una sa verificam foarte minu!ios daea aceste concluzii corespund L~j,riii?!2!!1e12I.:Jle.YI()t!e~.IAeela,insa, care ~i-a insu~it cum se cuvine
sistemului completal vietiiRsihice a individului avut In vedere. Este un aceasta no!iune trebuie sa ~tie ca a devenit capabil sa schimbe stilul de
-~eu care raspunde i~t~' t~tul exi;-iitcior diagn(>'~iTcuiii1medical, via!a, nu pur ~i simplu simptomele.
caz in care, de asemenea, suntem uneori obliguti sll tragem eonc1uzii pe Imi propun sa vorbesc in altii parte despre diagnosticul general ~i
baza unei simptomatologii partiale, Iimitfind uslJel sfern muladiei special in eadrul psihologiei individuale comparate, despre tehnica ~i
presupuse, pana cand un al doilea sau un al treilea siml'tom ne ajuta sa comportamentul consilierului pedagogic.
stabilim un diagnostic absolut exact.
Dr. ALFRED ADLER
In lucrarea de fa!ii am incercat, cu lIjutorul "tehnieii psihol~i
NOTE
i.ndi!idul!!~_'?2ElI?arate", sii definesc stilul de viultl ul ~col/lrilor greu
educabili.
1 In eel mai larg sens al termenului, aperceptia constltme suma
Ducerea labun sfiir~it a accstei surdni lleeeHltl1eUIl()u~terea in
experientei cognitive exis,tente la un moment dat la subiectul cunosditor, in
detaliu a tehnic~ih9!?gieiJ~ldjYL~Y.l\lC .c01l1l2Ju'ute ~I n !ioluliilor sale functie de care acesta achizitioneaza, mai mult sau mai putin sistematic, noi
verificate2, ca~i stapanirea la perfec\ic U IlW1l1Q1l'J:c..tQtl!,
ell ~iin cazul cuno~tinte(informatii). (Nota trad,)
diagnosticului medical, nu ne putem Ilpsi nlel ulel de progn~za. 2 A se vedea A, Adler, C. Furtmtiller, H. Wexberg, Heil und Bilden,
Pronosticarea nu se poate justificll decRt ducll N-I\ duvodit ell toate . Grundlagen der Erziehungskunst ftir Arzte und Padagogen, Mtinchen, 1922;
manifestiirile segmen!iale se arl11ollil',ClIl.l1l~UIllllllltnhiul. vl1dind 0 A. Adler, Individualpsychologie in der Schule: V orlesungen fur Lehrer und
dinamL~iU!!entica. Dintre aeele tcndin\e ~i IIsl,lrlllll, Ii ltllIhue pfinlila Erzieher, Leipzig, 1929. (Nota trad.)
amiinunt, cele mai importante sunt:

14 15
INTRODUCERE

OMUL $1 SEMENUL SAU

Ar fi cat se poate de ispititor sa impodobim aceasta tema cu


frumoase ghirlande verbale, cu 0 avalan~a de fraze sonore. A~ putea, de
asemenea, intorcandu-ma la izvoarele civilizatiei, sa descriu efortul
facut in vederea fauririi unei u..ni~ oamenilor in sanul tribului, al
poporului, al statului, al unei comunitati religioase. A~ putea arata cum
aceasta procesualitate a fost in permanenta reprezentata de 0 idee sau
.J!lta, de care omul era mai mult sau mai putin con~tient, ide;;eferrtoare
la unitatea omenirii pe plan politic sau religios. Nu 0 fac, insa; a~ vrea
mai degraba sa demonstrez ca tendintele care vizeaza crearea unei
unitati a societatii omene~ti nu trebuie evaluate doar din punct de vedere
mQ0l, po!i!ic sau religios, ci, inainte de toate, din punctul de vedere al
{adevarri1Uistii:J:J.iifiC:~>
~'_._"_'n'_.'."·_·_·'~·'_··'_··"·'···-·~

A~ dori sa fac sa rezulte faptul ca viata psihica a omului nu poate


fi zugravita prin verbul "a fi", ci prin verbul.u2._g~Y~!1i':,Toti cei care
s-au incapatanat sa descrie fragmente, sa distinga complexe in interiorul
vietii psihice nu au progresat prea mult, dat fiind ca ei socot ca au de-a
face cu un soi de ma~ina. In orice organism y.i!Is.arej:!!!g~~!?£!:~.gJ9Ima_
Meala gasim 0 viata psihica prin care acesta i~i croie~te drumul ce duce
la biruirea dificultatilor, dificultati pe care ea este chemata sa Ie infrunte
pe acest pamant, fie pe plan social, fie pe planul relatiilor dintre sexe.
Rezolvarea acestor dificultati nu se obtine in acela~i fel ca rezolvarea
unor probleme de matematica. Fapt este ca ele pot fi rezolvate corect,
dar ~i incorect, eronat. A~ dori sa inserez aici 0 remarca marginala, in

17
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

scopul de a va atrage atentia asupra faptului ca nu ne putem a~tepta la -1!!.tI~g, ate simti part~~!!l.~~~l}Eotreg. Faptul ca ~i astazi atatia oameni
solutii cu totul ~i cu totul~~[~iEQ!!~...:pesigur, oricine se poate stradui sa i~i rateaza existenta tine de calea_~E2J..l~!~.1l.r:~~!~~p~r~.9_I1~!i!ateaI(~.
obtina 0 asemenea'sOlutie, scopul suprem fiind s~y"g~I4;;m"!!.~!!.!!I!li Acela care a ajuns sa sesizeze conexiunea dintre faptele sociale nu va
•.lJ.m;!n.Ceea ce numim noi "bun" trebuie sa aiba acest inteles pentro toti mai renunta din acel moment ~~~~~l!~~}E_<::.':lE~.':l!.(;!I:!:.~.!Il~i.J..lte,~a
pe
oamenii, iar ceea ce numim "frumos" trebuie sa raspunda aceluia~i dru!J..lll!1:li.ll('llllis~cietatii
.
criteriu. Notiunea de societate este adanc inradacinata in limbaj ~i in Daca tinem seama de cat de rau inzestrat este de la natura omul,
idei. Vom regasi intotdeauna, in toate formele de exprimare ale este cIar ca aceasta vietuitoare, redusa la ea insa~i, nu ar fi fost capabiJa
individului ~i ale masei, atitudinea lor f~a d~...£omunitate. Nimeni nu sa dainuiasca. Oricat de departe am cerceta in istoria societatii, nu gasim
poate evada din acest cadro social. Modul in care se mi~ca aici fiecare nicaieri vreo urma de individ care sa fi trait singur. Credint~~.~()~.i~tate
constituie <!~I':lPtpropriasa solutie la aceast~prQblema. Daca solutiile exist a dintotdeauna. Faptul este perfect rational, daca avem in vedere
corecte nu se re~iizeai~ dedit in~aport cu comunitatea, se intelege ca slabiciunea omului in fata naturii. Omul nu dispune de armele de care
in interiorul sferei relatiilor umanes~E£oduc feI1()rne,ne.d~.re.?,j~~Na dispun celelalte vietuitoare; el nu are dintii carnivorelor, nu are coarne,
atunci cand cineva:ado'p!~osolutie eronadl::lAcela care nu are legaturi nu are aceea~i rapiditate in mi~cari, nu se poate catara, nu poate zbura,
stranse c.ucomunitatea, care nu se simte facand parte din intreg, care nu nu are agerime de vaz ~ide auz, cum au unele animale, nu dispune de un
se simte la el acasa in sanul umani@ii are t()tde'!!.I1l1l: .<:le,.~ll~rit. miros dezvoltat, avantaje datorita carora multe vietuitoare au
Individul nu trebuie sa urmareasca 49qr£lY(i!!tajele pe care i Ie of era posibilitatea sa atace ~i sa se apere, sa-~i asigure un loc pe aceasta biata
societatea, ci sa aiba in vedere ~~inconvenientele, trebuind sa Ie accepte scoaqa terestra. Omul nu dispune decat de organe slabe, pentro a caror
ca atare ~i sa Ie raporteze la propria-i persoana. Ceea ce numiIl!.~sul integritate - atat in vederea conservarii vietii individului, cat ~i a celei
pentru intreg nu constituie decat 0 latura a acestei legilturi stranse cu a intregului -asocierea cu semenii a fost totdeauna necesara. Tocmai
ceilalti, pe cfmd ceea ce numi~.£u.nll este acea £.~~1!1~ pe care 0 simte din aceasta asociere i~i trage el puterea. Daca ne gandim la dimensiunile
in el individul ~icare ii permite sa se considere !!!U'll.~gJ'§!lta.!.'!!1tregului. civilizatiei umane, yom intelege ca cei care au creat-o ~i au fost
Sa nu ne lasam indu~i in eroare de faptul ca luam in considerare determinati s-o utilizeze nu erau suficient de putemici in fata naturii. Ei
aSRlxtele medii ale evolutiei actuale si ca semnalam lacunele existente. au fost obligati sa caute complemente, compensatii pentro ceea ce Ie
Ac~ll.stane impune noi s~rcini pe pl~nul devenirii noastre'. Nu trebuie lipsea. Omul a trebuit sa invete sa invinga natura, ca sa se poata sluji de
sa privim existenta omului ca pe 0 esenta, nu trebuie sa ne cOlllportam ea. Aso~~~ea [I..fostcea mai mare ~i mai importanta inventie a genului
ca elemente statice ~i nici sa luam 0 pozitie ostila impotriva aspiratiei uman. In legatura cu aceasta nu trebuie sa ne referim doar la om, pentro
catre evolutie; este necesar sa privim dificultatile ea pc ni~tc probleme ca gasim ~i in regnul animalelorvietuitoare mai slabe care se aduna in
a carar rezolvare se identifidi cu 0 cerinta a noastra ~i care ne incita la gropuri spre a gasi protectie sau spre a vana impreuna. Gorila, a carei
un optimism activ. Au intrat in istoria umanitatii doar cei care au fost forta 0 admiram, tigrul cel mai temut dintre animale, nu au nevoie de
animati de un optimism activ; ei au fost ~i vor fi factorii cvolutiei; toti comunhate. Omul, daca e sa ni-l reprezentam lipsit de to ate instru-
ceilaIti nu se afla de fapt la locullor, intarziind mersul evolutici. Ei nu mentele civilizatiei ~ide to ate mijloacele procurate datorita inteligentei
pot trai sentimentul fericirii a~a cum 0 pot face aceia care coopereaza lui, ar fi fost pierdut din prima zi, daca soar fi aflat, in afara de orice
cu buna ~tiinta la mersul istoriei. Sentilll~J!lul v,Ilorii provine de cooperare cu semenii sai, in padurea virgina.
asemenea din legatura indestructibila cu intregul ~i dillparticiparea la Observatiile noastre ne duc ~i mai departe. Cele mai valoroase
opera timpului. Sunt concIuzii care emani.'l din observatiile de achizitii
••.,•.•..
.,,-~~_.--
ale omului, in cursul evolutiei,
'
ii vin._,~~_
--.-
de..".•",_·~,"·.
la __"~T"~~-
slabiciunea sa. Daca
__'_'·'··"_··"""··'_·_· __··_
X:
psihologie individuala, ele fiind rodul unei Illullci Illdclungate. A fi nu ne gandim la modul sau de viata, ladurata genului uman, nu putem
este pur ~i simplu un fel de a vorbi, ci inseamlla a fi 0 PU!:t5Ldintr-lln intelege supravietuin~a omului decat avand in vedere in acela~i timp

18 19
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA $COLARULUI GREU EDUCABIL

marele ajutor pe care i I-a adus cO~~~"~"<?~l!-i!~Ei. Fara indoiaHi, i:.


forIl1.~:~~~(;()Ilsi~!~nt~,un scoR bit}c fixatorienteaz,aactele individu Iu
in natu'@~~J2.~!b~£!~i in c~nstitl!fia sa fizidi sunt date toate mijloacele sa-ti traie~ti viata flira a te sinchisi de ceilalti; totdeauna sa iei ~i
care fac posibiHi aceastaca.~~c.~~E~:padiexaminam fun:tiile organeIor niciodata sa nu d~. Incepe de acum sa actioneze~eriiiir1.efitUl villarii'} 11
sale de simt, este cIar eli ele servesc acestei legaturi. In feIul in care va avea numai acela care se simte cu adevlirat la locul sau. Acela care
fiec~!.t::_Y_P!!~~~.!~.Pt::
c_~llilaltse manifesta pregatirea preexistenta in nu a facut din sine 0 parte a intregului nu-l va cunoa~te. Daca ne gandim
acest sens. De asemenea, felul in care ol!!!!!i!8.c;tl)j:a
sau in care v2!:~~~te la cea mai importanta facuItate a omului, inteligenta, putem spune: nu
tradeaza posibilitatile comuniclirii cu semenul sau. Vom intelege acum exista inteligenta privata, nu exista iiIlteligent~.i a individului,
de ce atatia oameni nu privesc, nu vorbesc sau nu asculta cum s-ar "inteligenta are 0 valoarc generala". Ea nu s-a-dezvoitat decat ca urmare
cuveni s-o faca? Nu organele de simt ca atare intereseaza aici, c~ta a dezvoltarii capacitatii dc intelegere a celorlalli, ceea ce inseamna
insti:qc;Qya,intreaga viata psihidi fiind canalizata inspre acele planuri apropiere de ceilalti, identificare cu ei, sa vezi cu ochii lor, sa auzi cu
in care individul isi ami locul sau alaturi de ceilalti. Tocmai slabiciunea
, ,~, c_ --.,.·._~ ••·,_,. __ ,_ •.~.~~c •• "",,,,_ ., •.•••.•.••• - ---'--'~'-~'''--'''_.''-~--"--
urechile lor, sa simti cu inima lor .,A intelege inseamna sa concepi un
.. .Qrg.~gi8.mI,1Illi_fgpilllllli.~~!~~.c.~e.~~(tfe
il constriinge la ac;ea.stal~g~~E!a. om, un eveniment in felul in care ne a~teptam c~ ficcare sa-l conceapa .
{ Relatia sugarului cu mama sa este determinanta in aceasta privinta. Din Chiar ~i aici ne insotesc c()E![9Iul ~ijudecata comunit~tii. Nu ma refer
I aceasta relatie sociala, in care Bul sugarului sesizeaza pe acel "tu" al la morala, la etica, ale caror reguli sunt generate de sentimentul de
mamei, se dezvolta toate posibilitatile ~i aptitudinile. Din acest fapt .comuniune. Nu putem numi mor."Il,etic decat ceea c~,este utiI
intelegem ca mama are 0 misiune importanta, anume aceea de a dirija comuniHitii. Acela~i lucru il putem afirma ~iin ceea ce prive~te estetica.
in a~a fel dezvoltarea copilului incat acesta sa poata raspunde mai tarziu Ceea ce numim frumos trebuie sa aiba 0 valoare perena pentru
in mod corect exigentelor vietii sociale. Cadrul fiind structurat, copilul comunitate. Nu trebuie sa ne mire faptul ca putem gre~i. Am fost
va vorQi, Va,~§9!lta~iva privi .!!!£i!J29rtdecele invat::l;!t::.
de la mamasa. intotdeauna gata sa nc recunoa~tem erarile ~i sa Ie corectam. Chiar daca
In aceasta consta functia primordiala a mamei. La obar~ia sentimentul~i are loc 0 schimbare radical a in idealul de frumos, cert estc faptul ca se
de comuniune se afla mamele, iar datoria lor in aceasHi privinta trebuie poate mentine ca frumos ceea ce este a~a pentru eternitate ~i ceea ce se
sa fie sacra. Mecanismul acesta functioneaza in permanenta ~i in cele afla in concordanta cu notiunea noastra de sanatate.
din urma devi@J!lL~tl.tomatism psihi<:..caregenereaza forma de viata a A~ dori sa atrag atentia asupra puterii enorme a sentimentului de
copilului. Dadi reflect am la modul in care are loc dezvoltarea cOlIluniune asupra individului, 0 putere capabilli sa faureasca uniuni de
limbajului, functie sociala atat de importanta, putem intelege unde i~i o mai mare sau mai mica importanta, curente nationale, politice ~i
pune societatea la lucru fortele. "Trebuie sa vorbesc a~a cum presupun religioase. Pentru a stabili forme utilc sociemtii, ne yom sluji de acelea~i
ca fiecare ar trebui sa vorbeasca, a~a incat toti sa-I inteleaga". etaloane. Drept valabile nu Ie putem recunoa~te decM pe acelea care se
Constatam adesea di acolo unde mama a e~uat in realizarca primei sale situeaza pe planul utilitatii generale. Putcm discuta mult in legatura cu
functii, ea nu a reu~it sa-~i realizeze nici a doua functic:_ cx!lndet:~a cele expuse mai sus, uneori fiind greu de dat un raspuns exact. Viata
scntimen.Jtlll,li.~~£OIIl}llliun~ al copilulUi fata de altiL, pr~tir~~ umana este devenire. Ceea ce supunem astazi verificarii nu constituie
c~pil~l~i in a~<1felincfttsa:~i intampine cum se cuvine scmenii. In
" ._ •.. _._., .. _ .. ~ __ •. 0' .. _ .. __ ..•• "_,, •• __ ,_,.'_'._ . " • _
decat un punct de intersectie in mi~carea etema carc tinde spre scopul
asemenea cazuri yom constata un interes deficitar pcntru ccilalti, iar formei perfecte. Ce sc intamplli cu cei care nu actioneaza in cadrul
starca aceasta va constitui principalul obiect al preocupari lor noastre in societatii? Cu cei la care nu se manifesta sentimentul de comuniune?
cartea de fata. A~ vrea sa intercalez aid urmatoarele consideratii: ceea ce un individ
Unde yom gasi noi posibilitatea dezvolt1\rii scntilllcntului de spune sau gande~te despre el insu~i este lipsit de importanta. In raza
comuniune, dad aceasta relatie nu a fost real izala III primi i ani ai evaluarii noastre nu pot intra decat actele, fapta. Se poate intampla ca 0
copilliriei? Acest de~_2~!~!:~8. fal~_dc ceilalli a lual dc-acum 0 persoana oarecare sa se socoata egoista ~i noi sa constatam ca ca estc

20 21
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUl GREU EDUCABIL

capabiUi de colaborare ~i de altruism. Multi pot considera ca ei coneeptie, mai buna sau mai rea. Pe unii ii putem ajuta sa-~i imbu-
colaboreaza, pe dind, la 0 examinare mai atenta, va trebui, din neferi- natateasea viziunea despre lume ~i viata. Problema este urmatoarea: eu
eire, sa constatam ca nu este a~a. Nu inseamna ea respeetivii mint c~_e_~J.l~f;jJtil':
(te_spr.~h~m~s~o inloeuimpe aeeea care ni se Pare eronata?
intotdeauna; am gre~i daca am erede lucrul acesta2, iar erorile legate de Sa fie una nationaUi, religioasa, europeana, asiatica? Nu avem
aprecierea sau autoaprecierea vietii psihice a unui om joaca un rol mai preferinte deosebite pentru nici una din ele. Singura noastra eerinta este
nefast dedit unele minciuni premeditate. ca 0 asemenea eonceptie despre lume sa fie axata pe sentimentul de
Cum se savar~esc aceste erori? Cum se explica faptul ca efortul comuniune;in aeeasta consta esenta filosofica apsihologiei individuale.
nerabdator de a ne integra in colectivitate se desfa~oara atat de incet? Ne straduim sa faeem din aceasta piatra unghiulara a psihologiei pe care
Cauzele sunt multiple. 0 mare parte din oameni au convingerea ca este o profesam, pe baza invatamintelor trase din erorile comise de indivizi
yorba de un proces care ne depa~e~te. Ace~tia sunt pesimi~tii; ei nu sau de mase. Nu putem fi de acord eu eei care ered ca totul ar fi salvat
contribuie catu~i de putin la evolutie, care noua ni se pare functia incazul inlaturarii dificultatilor. Solutia nu poate veni decat din partea
esentiala a vietii ~i care pretinde biruirea dificuItatilor. In legatura cu sen~iIIlf;l1tuluide comuniune,in care i~i are originea forta creatoare a,.,
acest fapt obi~nuiesc sa Ie prezint elevilor mei urmatoarea parabola: individului. Mama este 0 mediatoare indispensabila pentru viata; ea
"Imi imaginez ca stramo~ii no~tri foarte indepartati, traind prin copaci este aceea care trebuie sa cultive sentimentul de comuniune, sa-l
~i poate mai avand coada, se gandeau ce ar putea face pentru a-~i calauzeasca ~i sa-l orienteze catre ceilalti. Exista insa puncte de trecere
schimba cat de cat sarmana lor viata. Careva zice: - La ce bun sa ne primejdioase, unde dezvoltarea poate e~ua, ea de exemplu atunei cand
framantam, cand asta este peste puterile noastre ~i cand cel mai bine mama nu are un autenti ... e$pirit de cooperare,a~a incat nu este deloc
~, .•...• - •. ' <-

este sa ramanem in copacii no~tri? Ce s-ar fi intamplat daca pozitia capabiIa sa de:zvolte :.,sentimentul de comuniune; sau cand nu
un ora ca acesta ar fi avut ca~tig de cauza? ~i astazi am ,trai inca prin eoopereaza decat cu propriul ei copil, nu ~icu aWi. In acest caz i~i leaga
copaci ~ine-am fi pastrat coada. Ce s-a intamplat, de fapt, cu cei rama~i atat de strans copilul de dansa, incat compromite evolutia ulterioara a
in copaci? Au fost exterminati. Acest proces de exterminare are loc ~i acestuia. Cele semnalate mai sus reprezinta gre~eli capitale; insa exista
in prezent ~i este de 0 cruzime teribila, logic a realiH'itii fiind ~i alte faze periculoase in dezvoltarea copilului.
necrutatoare. Este neindoielnic ca miriade de oameni s-au sacrificat I'~_ Copiii care se nase suferinzi privesc lumea ca pe 0 Vale a
pentru ca nu au coborat din arborii lor. Au fost exterminate popoare, au lplangerii, nemanifesta~d nicidecuni'<acea bueurie a cre~terii pe care 0
fost distruse familii, pentru c~raspunsurile lor la eerintele vietii erau apreciem atat de mult la copii. Este, de altfel, de inteles de ce asemenea
necorespunziitoare. ;Procesul acesta se desfa~oara sub 0 forma copii, eu tarele lor, care i~i simt corpul ca pe 0 povara ~i care gasesc ca
disimulata, a~a incat rareori ii dam de urma; la a treia sau la a patra viata este difieila, sunt mult mai interesati de propria-Ie persoana dedit
generatie el poate sa ajunga la capat fara ca nimeni sa ~tie de ceo ceilalti. Rezulta 0 stare psihica panicarda: sa scape cine poate! lntervin
Examinand mai indeaproape fenomenul, ajungem la coneluzia ca trasaturi de caracter egoiste, care impiedica dezvoltarea sentimentului
este imposibil de dat un raspuns neadecvat cerinte10r log ice ale vietii in de comuniune. Aceasta catego~~ede copii cuorga)1e slabe prezinta un
soeietate fara ea gre~elile sa fie platite, fie dl este vorba de boli, de interes aparte, iar faptul nu suipfinqe,din moment ce orice organism
degenerari grave, fie de atrofii psihiee de tot felul. Este limpede ca uman este firav in raport cu organismul altor animale.
aeestea sunt consecintele gre~elilor facute, aproximativ in sensul a ceea Exista, apoi, 0 a doua categorie de copii, rasfatari!.: care nu
ce blameaza Emerson atunei cand observa ea noi vrem sa evitam manifesta interes decat pentru 0 singura persoana"- care trebuie sa Ie stea
urmarile gre~elilor ~i nu gre~elile inse~i. Am aratat cand ~i cum ia in permanenta la dispozitie.
na~tere aeest proees. Orice om are atitudinea sa fa(h de viata. Conceptia De indata ce are loe desavaqirea stilului de viata, in eel de al
despre lume nu este apanajul filozofilor, orice om avand 0 asemenea pat~!~_a sau al cineilea an de existenta, acesta nu mai sufera schimbiiri

23
22
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

radicale. Totul este asimilat de ditre copii prin prisma stilului lor de •.£lP!"()apt:lt':
!sJr.Sunt copii greu educabili, a caror conceptie despre fUlllc
viata: ei dispun de-acum de propria lor viata, -aceea de a fi asistati de se rezuma in a ~~J~t:_Qi!LPrQPl"iaJ()rvoin!a-, Ei ajung sa ingroa~c
ceilalti; urmaresc succesuliIIlediat, e~uand ori de cate ori trebuie sa faca randurile punga~ilor, ale vagabonzilor, ale celor fara ocupatie. Cu totii
~forturi pers~~;;:-·N~=i ~~voie;a insist asupra faptului ca asemenea sunt demni de mila, nefiind capab.Hi s~£QQQ!<[sg~p~!ltrlLJ1ntel mai
copii dau chix"in fata unei noi situatii ~i ca orice schimbare pe planul Inalt. Ce se va intampla candse vor afla in fata unor Indatoriri mai
vietii va provoca la ei aparitia de tulburari. importante? Se va dovedi ca nu au spirit participativ. Nevroticit§i.
Ponderea copiilor rasfatati este enorma ~i nu cred ca exagerez ----
alienlltiU<lE_.!Q1<:;~J?()t
,," ,,"
.<:a sa. iasa'-""_"~'_''''''_,
," " ..
din cadrul comunitatii,
-, -, .•.. - ',"_.,-
"'_,-,
pentru ca
.. ,. ,'- .. -" -, .. ,." .. - •.-, " , .•.._._"._"._~

_
spunand ca 50-60 la suta din totalul copiilor sunl dependenti ~ilipsiti lI!9:a.tQ~iril~lis.e..p~ril1s()lul:>jle.Avem ~iitlCi'de-a face cu manifestarea
de initi£ltiva. Starea aceasta de.~~pf)ndenta se marrif;;-siIEt:J)a~cursul co~~~Ptit':L4{'l~J?r,~.~':lrn~:
pentru astfel de oameni ar fi potrivita 0 planeta
intregii vieti, care pentru dftnsii este rnultprea gr.ea. Nu vadesc niei 0
.....''''.... ·.'''''''.u._.J u_~9:~.l!ilPt':!li.sa
llu_l~.m:~Sf!i~Xn<.lat()riri~i unde totul sa Ie vina pe tava.:..
increder~jl1!<i1Il~i~. Extragem din istoria Americii un fapt interesant, Criminalii sunt indivizi care nu ~tiu ce este interesul pentru
ilustrativ pentru cazul care ne preocupa. In razboiul hispano-american, aproapele, calauzindu-se dupa ideea ca trebuie sa ajungi cat mai u~or ~i
Statele Unite ale Americii aveau drept aliat pe generalul Garcia3. Era mai repede la succes, fara a te preocupa de soarta celorlalti. La aceasta
absoluta nevoie ca acestuia sa i se adreseze un mesaj, dar nu se ~tia unde categorie de indivizi constatam absenta cur~ului de a-~i asuma sarcinile
poate fi gasit. Mesajul era deosebit de important ~igeneralului american vietH. Sunt ni~te dezertori de pe frontul vietH adevarate.
nu i-a ramas altceva de facut decat sa anunte deschis ca avea un mesaj Urmeaza apoi candidatii la sinucidere, care ne demonstreaza cat
pentru Garcia ~ica dorea un voluntar care sa i-I transmita. Dupa 0 lunga de slab este interesullor pentru cooperare, cat de putin curaj au in fata
tacere a ie~it din randuri un soldat, a luat plieul ~i a plecat. Intr-o ~coala greutatilor vietii. Datele statistice sunt departe de a ne dezvalui intreaga
din America, elevii au primit, ca tema de rezolvat in clasa, sa arate cine amploare a acestui rau. Facetisa creascapretul graului ~i yeti avea de
era, dupa parerea lor, cel mai mare erou al timpurilor moderne. Unul indata mai multe sinucideri; lasati sa se deterioreze conditiile de locuit
dintre elevi a scris: "Soldarul insarcinat cu mesajul pentru Garcia". ~i ~i veti gasi 0 imensa masa de oameni inclinati spre latura antisociala a
a dat urmatoarea explicatie: majoritatea ~i-or fi zis ca nu aveau cum sa-l vietii. Dispozitia de a dezerta a unora este enorma. Nu exista 0
gaseasca, unii i~i vor fi spus ca sunt altii care pot face mai bine decat ei dezvoltare ideala a sentimentului de comuniune ~ide aceea trebuie sa
acea treaba, pe cand el nu a spus nimie, plecand in misiune. Era un om ni-l propunem ca tel, nu din motive morale, sociale, caritabile, ci din
independent, pe cand ceilalti se simteau slabi. Tata,a~adar, sursa tutumr motive ~tiintifice.
relelor: un exqge,!:l;l.!~~nt~!l1:~~~_~~Lnfe!i<?ritate,
lipsa de I~~red~~~!n Nu poti face in viata gre~eli fara a plati. La fel se intampla cu
forte!~pro'prii. .- -' popoarele, cand nu au destul curaj sa se revolte impotriva razboaielor,
Apartin unei _a~rf)i!l.catego~Hc.opiii detest~ti, carora Ie este peste cand interesul lor pentru alte popoare nu este indestulator. Istoria
putinta sa arate interes fata de semeni. Ei nu au Invatat niciodata ca universala este 0 inlantuire de evenimente nefericite determinate de
exista un semen al lor, un aproape. Exista In societatea noastra 0 astfel de carente. Nu a~ vrea sa ma opresc aici mai indelung asupra
multime de copii nedoriti, nelegitimi, orfani. pcntru care nu s-au creat problemei dipsomanilor4, ci pur ~isimplu sa insist, inainte de a incheia,
conditiile de viata ~sare, ca ~{;opii cu"ul(fizic urfi~carc Inteleg de asupra importantei dezvoltarii sentimentului de comuniune.
timpuriu ca nimeni nu-i prive~te cu placere. Esle de Intclcs de ce printre In niei 0 imprejurare a vietii nu putem face abstractie de
crimi!1~li..~(1:>etiYt,seafl~!lt~ld.e£ldesea oamcni urfiti. Ce este drept, nu sentimentul de comuniune. M-am referit mai sus, in treacat, la functiile
lipsesc nic~_~jl!Ct:i<:;lIC~ipll!~<lngelice,careIn copill1ric lIU f~)strasfa..t£ilL organelor de simt. Cu ajutorul acestora sentimentul de comuniune se
Ei reprezinta un mare procentaj de indivizi-problcml1, carc prin manifesta la copil in raporturile lui cu familia, cu fratH ~i surorile. Accst
atitudinea lor ne demonstreaza ca habar nu au ce eslc inleresuI p~ntru sentiment este pus la incercare atunci cand copilul incepe sa frecventeze

24 25
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

~coala. Chiar din momentul In care apare problema colegialiHitii 3 Calixto Garcia (1832-1889), general care a luptat cu multi1 ardoan:
intereseaza masura In care s-a dezvoltat la copil interesul pentru ceilalti. impotriva dominaliei spaniole in Cuba, aU[turiindu-se trupelor americanc ill
Intelegem prea bine de ce, atunci dind sentimentul de comuniune timpul razboiului din 1898. (Nota trad.)
lipse~te, urmarile sunt dintre cele mai grave, individul ne mai fiind 4 De la dipsomanie = consum periodic masiv de bauturi alcoolicc,

capabil sa dea societatii ceea ce ii datoreaza. alternand cu intervaluri de abstinenla, caracteristic persoanelor dezechilibrate,
Pe de alta parte, insa, se intelege ca nu putem considera copilul de obicei ciclotimice. Uneori subieclii care sufera de aceasta nevoie irepresibiIa
de a ingera cantitati exagerate de alcooluri este precedata de 0 prelungita "aura"
responsabil. Se impune sa ne gandim la alte remedii pedagogice dedit
dip§gmaniaca exprimata in stari de angoasa, iritabilitate, melaneolie. In timpul
cele la care s-a recurs pana acum. Tinand seama ~i de problema
crizei propriu-zise pot sa survina automatisme ambulatorii (disparilii subite de
profesiunii, se pune intrebarea: "Cum m-a~ putea face util intr-un
la domiciliu), exhibilionisme, impulsuri criminale sau sinuciderea. Perioadele
domeniu de activitate?" Pentru ca de fapt nu exista profesiune care sa
de dupa accese pot fi insotite de stari de depresie ~i de deliruri cu un cantinut
nu fie utilil celorlalti. Problemele dragostei ~i ale casatoriei pretind ~i divers. Comportamentul antisocial al aeestor indivizi este adesea mai mult
ele un interes sporit pentru semeni. Cand individul nu se simte legat de decat incomod ~i ei trebuie supu~i unei supravegheri permanente. (Nota trad.)
comunitate, manifestarile distructive nu cunosc limite. Alegerea
partenerului se va face in functie de vointa de a domina sau, dimpotriva,
de dorinta de a crea 0 uniune intre egali. Sentimentul de comuniune este
necesar in multiple situatii. Lucrurile stau la fel pe planul vietii
popoarelor. Un popor nu va putea progresa decat daca nutre~te interes
pentru comunitate. Daca prevaleaza interesele egocentrice, poporul
vecin va proceda ~i el in acela~i mod.
Nimerit ar fi sa avem 0 lozinca, pentru ca lumii de azi Ii plac
lozincile. Socot ca principala conc1uzie a observatiilor de psihologie
individualil este urmiltoarea: datoria noastra este sa ne dezvoltam in a~a
fel, atat noi in~ine cat ~i copiii no~tri, incat sa devenim instrumente de
progres social.

NOTE

J Din dte cunoa~tem, nimeni nu a remarcat "adlerianismul" lui


Constantin Noica, de~i faptul este aproape 0 evidenla in a sa Devenire fntru
fiinta, unde riinduri ca "exista fnsa a trcapta abiectiva a devenirii fntru fiinta.
Ratiunea depa$e$te acum planul sinelui subiectiv $i fncearccl sa obtina mai mult
dedit persaana individualii. Ea crede ci1poate obtine sinele 11(hlnc.comuni tatea,
fn sanul caruia sa fie posibile persoanele ele fnsele fntele,~c de asta data cu
genericullor ... Jar expresia ratiana/a a acestei comunitiili estc - comunitatea
istorici1, astazi statul"(Editura ~tiintifica ~i Enciclopedicli, 1981, pp. 146-147)
puteau fi semnate foarte bine de Alfred Adler; dar ~i de blitranu\ Hegel, se
intelege. (Nota trad.)
2 Exceptand cazurile de mitomanie, unde minciuna are caracter
patologic. (Nota trad.)

26
I. EXAGERAREA IMPORTANTEI
,
PROPRIEI PERSOANE
(LAUDARO~ENIA)

Continuand eforturile pe care Ie fac in directia dezviHuirii


"secretelor" psihologiei individuale, a~ dori sa va infati~ez, intr-o suita
de conferinte, modul in care procedez; de regula, atunci cand mi se
prezinta cazul unui copil-problema, al unui nevrotic sau al unui
criminal. De fiecare data caut sa descopar bazele, punctele de pornire,
sa stabilesc cauzele adevarate ale aqiunilor eronate ale unui astfel de
om. La capiitul acestor consideratii yom ajunge la incheierea ca toate
cele intamplate nu a trebuit sa se intample in mod necesar, dar ca, date
fiind circumstantele, faptele s-au petrecut. In definitiv, dadi reu~im sa
ne transpunem in simtamintele copilului, sa gandim ca el, sa actionam
ca el, putem patrunde rolul pe care acesta I-a jucat ~i ne yom spune: in
conditii similare, avand aceea~i conceptie eronata a superioritatii
propriei persoane, am fi aqionat ~i noi aproximativ la fel. In modul
acesta 0 buna parte de ceea ce tine de pedeapsa dispare, ceea ce nu este
tocmai rau. Cunoa~terea, comprehensiunea sporesc, fundamental fiind
faptul ca putem stabili care sunt conexiunile tuturor manifestarilor ~i
atitudinilor interioare ale copilului sau adultului cu stilul de viata al
acestora.
Spre a va da 0 idee cat mai exacta asupra modului in care lucrez,
voi descrie un caz nou pentru mine sau pe care i-am dat uitarii ~ipe care
11voi supune analizei in fata dumneavoastra. Nu ~tiu inca nimic despre
evenimentele infati~ate; voi incerca sa urmez calea obi~nuiti'i a
activitatii mele de practician. Cu toate ca s-ar putea sa comit 0 gre~eala

29
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

care sa divulge in devans unele dintre conc1uziile expunerii mele, nu dificultatilor. Ramane ca noi sa apreciem dadi el aqioneaza util sail
voi descuraja. Asumandu-mi acest rol, sunt con~tient de faptul ca apar inutil in raport cu cerintele vietii. A actiona util inseamna a sluji ob~lt:a,
asemenea pictorului sau sculptorului care, la inceput, procedeaza cu un ate situa la nivelul eel mai inalt al sen,timentului de comuniune, acolo
anumit grad de incertitudine, potrivit cu experienta pe care 0 poseda, unde dezvoltarea ~i progresul se dovedesc ca avand valoare pentru
cu talentul, pentru ca apoi sa se controleze, sa accentueze, sa ~Iefuiasca comunitate. Cautam sa identificam obstacolul care a provocat vreo
trasaturile schitate, spre a obtine imaginea dorita. Dupa cum puteti deviere; cautam sa definim problema care a prezentat mari dificultati
vedea, procedam cu totul altfel decat acei psihologi care, cu intentia de de rezolvare. Daca respectivele dificultati continua sa se manifeste in
a se baza pe dimensiuni cvasimatematice, de indata ce calculul nu atitudinea adultului, putem spune: in cutare punct drumul vietii a suferit
Ie reuseste se straduiesc sa identifice in sfera ereditatii cauzele o perturbare ~i, in consecinta, s-a dezvoltat 0 stare de spirit individuala,
insucc~s~lui, facand responsabile procesele organice nu'mai putin!/ ca ~i cum eel in cauza nu ar fi fost atunci la inaWmea greutatilor care se
obscure, ori alti factori abia controlabili. Cum aceste procese ei nu Ie cere au invinse. Atentia ne-o concentram asupra problemelor pe care
pot sesiza, spre marea lor satisfaqie psihologia se vede repede exc1usa individulle-a evitat. Este clar ca nu-i putem atribui prea mult curaj.
de pe acest teren. Ne lasam paguba~i de asemenea conceptii. Preferam Se pune ~i 0 alta intrebare: cum de s-a intamplat ca respectivul sa
sa ne marturisim mai degraba erorile, decat sa apelam la astfel de nu se simta, la un moment dat, la inaltimea problemelor vietii? Cum de
mijloace. Noi, in schimb, datorita instrumentului teoretic pe care il s-a dovedit nepregatit? Experienta acumulata ne arata ca intotdeauna
utilizam, ajungem la 0 mai bun a cunoa~tere a legiiturilor specifice cu este yorba de copii la care sentimentul de comuniune s-a dezvoltat
intregul; suntem mai bine inarmati. Detaliile nesemnificative nu ne insuficient, a~a incat ei nu se simt ancorati pe un teren solid. De aceea
intereseaza. Reu~im ca, pornind de la un element, sa putem trage au ~i ajuns lesne la ezitare, la eschivare, multumindu-se cu 0 solutie
conc1uzii privitoare la ansamblu, a~a cum in istoria natural1\ cu ajutorul sterila la 0 problema reala, atitudine care prin ea insa~i marcheaza
unui oscior se reconstituie 0 specie; sau cum,judecand dupa unghiul prejudiciul adus celorlalti.
unei ferestre, se deduce arhitectura unui edificill. eu to ate acestea, Sa trecem acum la aplicarea tehnicii noastre in interpretarea unuia
suntem mult mai prudenti decat cei care VOl'sa intcmcicze descrierea ~i din aceste cazuri. Antecedentele cazului pe care il am in vedere dateaza
intelegerea vietii unui om pe propriile lor prcjudcd11i. Situandu-ne pe de 10 sau 12 ani. Am viizutcopilul cu pricina ~i,in comunicareace mi-a
o pozitie de expectativa, avansam ipoteze ~i Ie cOI"ecHlmsuccesiv, fost inmanata, am gasit urmatoarea descriere: "Imi permit sa propun
tinandu-ne mereu treaz spiritul de obscrvatic. atentiei dumneavoastra acest caz, intrebandu-va daca poate fi remediat
Propunandu-mi acum sa infati~cz istoriuul1ci viCli care fmi era prin educatie. Este yorba de un copil de 11 ani, bine dezvoltat, foarte
total necunoscuta, ma indoiesc ca peste doull s1lptllm1\ni. s1lzicem, voi cuminte acasa ~i la ~eoala, actualmente elev in clasa intai de liceu".
mai distinge c1ar anumite trasatllri. Dar, Cll toti cd fumiliarizati eu Eficienta in educatie pune ~iurmatoarea problema: ce putem face
prineipiile ~colii noastre de psihologie. suut sigur dl voi ajunge la in materie de e~ec ~colar? Cum sa se procedeze pe plan pedagogic
acelea~i conc1uzii. Aceasta eertitudinc a nOllslrlll~slcsClllllificativa, mai intr-un asemenea eaz? Evident ca se impune un dialog cu elevul ~i ca
ales dind folosim alti termeni, alegem aile illlllgini suu PUI1CIllaecentul, trebuie sa recurgem la bunele exemple, abtinandu-ne de la masuri
cateodata, pe alte elemente. punitive, a~a cum procedam intotdeauna. Pedeapsa nu are efectul
Resursa cea mai puternica ramanc pcnlru Iloi IUlIrclIin consi- seontat, dar fiind faptul ca stilul de viata s-a fixat dupa al patrulea sau
derare a caracterului unitar al personalit1\lii. Hsle rupt hinc stabilit ca al cincilea an de existenta a individului ~i nu poate fi modificat dedit
orice copil intra in viata cu un sentimcnt dt' illft'l'iol'illltc I;lienuta sa-l prin autorecunoa~terea erorilor proprii.
compenseze. In acest sens el tinde I" ohlillcrclI llul,cr1oritlitii ~i i~i Ce putem realiza cu ajutorul dialogului? Putem, desigur, sa
desfa~oara fortele in a~a fel indt s1\ St~ silll11l dcusuprll tuturor definim erorile care mineaza stilul de viata.

30 31
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

Dacii, In cazul pe care 11prezentam, avem de-a face cu struc- Fenomenul este frecvent. ~colii i se da, In aceasta casa, 0 impor-
turarea eronata a stilului de viata ~idaca suntem In masura sa patrundem tanta excesiva. In consecinta, legatura cauzata este lesne de patruns: pc
mecanismul acestei erori, poate ca ~tiinta noastra ne va permite sa-l de 0 parte, ea este 0 eleva silitoare, pentru ca, pe de alta parte, ~coala
convingem pe copilul respectiv cii el gre~e~te ~ica gre~eala sa dauneaza sa-i provoace 0 tensiune extraordinara.
celorlalti 1. Nu este cu putinta sa faci 0 gre~eala lara ca mai tarziu aceasta Dar ne putem imagina aceasta fetita sub tensiune nervoasa ~ifara
sa fie data In vileag, ca sa nu spunem ca ea va fi platita. Caci nu trebuie ca toti ai casei sa aiba de suferit din pricina ei. Prin urmare, de subliniat
sa pretindem cii in acest anevoios proces de formare a unui mod de este tortura la care sunt supu~i cei din anturaj. Tensiunea nervoasa a
comportare gre~elile se platesc, dar sa recunoa~tem ca nu se poate ca fetitei se explica nu doar ca 0 consecinta a modului ei de a privi
ele sa nu fie resimtite de autorullor. Ne numaram printre cei care s~nt lucrurile, ci ~i ca urmare a intentiei din parte-i de a Ie atrage celorlalti
Incredintati de importanta recunoa~terii gre~elilor; de aceea procedain atentia asupra gravitatii situatiei. Sesizam aici dorinta de a Ie demonstra
la identificarea cauzelor, Incercand sa Ie facem transparente pentru cel celorlalti dificultatea de speriat pe care 0 reprezinta pentru dansa ~coala.
interesat, spre a-I convinge ca este necesar sa se schimbe, sa progreseze. Cu toate acestea, in pofida greutatilor carora Ie face fata, ea este In
Adesea ni se obiecteaza: "Ce faceti atunci cand individul i~i fruntea c1asei. Trece, totu~i, peste toate obstacolele ce-i stau In cale!
recunoa~te gre~eala, dar fara a se corecta?" Daca W recunoa~te efectiv Vom vedea, mai incolo, ca acest tip de am este dotat cu 0 deosebita
gre~eala, daca accepta determinismul ei ~i daca, totu~i, persista in forta de expansiune.
atitudinea sa, in pofida prejudiciului care rezultii de aici, suntem obligaJi " ... Chiar de dnd deschide ochii incepe sa smiorcaie, plangan-
sa tragem conc1uzia ca nu a inteles chiar tot ce era de inteles. Dar inca du-se ca a fost trezita prea tarziu".
nu mi-a fost dat sa intiilnesc astfel de cazuri. A-ti recunoa~te eu adeviirat Cum vedem, ceilalti trebuie sa ia parte pana ~i la trezirea ei din
gre~eala ~i a nu te schimba, este Impotriva naturii umane, vine in somn.
contradictie cu principiul conservarii vietii. Obiectia la care ne-am " ... Nici pomeneala sa fie gata pentru a pleca la vreme la ~coala.
referit prive~te deci 0 pseudorecunoa~tere a gre~elii, nu este 0 recu- In loc sa se spele, sa se imbrace, ea sta ~i plange".
noa~tere fundamentala, in care sa se fi realizat cu adevarat 0 Intelegere La drept vorbind, faptul acesta este surprinzator pentru noi.
a cauzalitatii in plan social. Ne-am a~tepta ca, cu toate greutatile, fetita aceasta sa fie la ~coala la ora
Dacii in cazul pe care 11prezentam avem intr-adevar de-a face cu exacta a inceperii lectiilor. S-ar putea ca In comunicare cazul sa nu fie
gre~eli, atunci Ie putem remedia prin educatie2. A~adar, este yorba de 0 expus a~a cum se cuvine. Dupa cate cunoa~tem, ea este 0 eleva buna.
fetita in varsta de 11 ani, bine dezvoltata, cuminte atat acasa cat ~i la Este de presupus ca respectiva remarca tinde sa accentueze ~imai mult
~coala, eleva de gimnaziu. Ea frecventeaza c1asa care corespunde semnificatia cazului. Mi-a~ permite sa pun aici, nu dintr-o vanitate de
varstei pe care 0 are. Putem conchide ca, in masura In care In joc este autor, un semn de Intrebare. Dorinta mea ar fi sa cercetez daca fetita
rezolvarea celei de-a doua probleme vitale a omului, problema mundi, aceasta avea obiceiul sa soseasca cu Intarziere la 1?coala.Desigur, In cele
fata se afla la locul ei. Nu am avea de facut nici 0 observatie serioasa in ce urmeaza yom avea prilejul sa verificam cum stau lucrurile In aceasta
ceea ce prive~te situatia acestei ~colarite ~i am putea chiar sustine ca nu privinta. In societatea noastra nu este catu~i de putin posibil ca un elev
se numara printre cei slabi de minte. Se vorbe~te mult prea mult despre sa vina adesea cu intarziere la ore ~i sa fie totu~i bun la Invatatura.
copiii cu asemenea metehne, ca ~i cum ei ar mi~una peste tot in " ... Felul cum este pieptanata, Indeosebi, 0 face adesea sa-~i
societatea noastra. Sa vedem ce se spune mai departe In comunicarea manifeste nemultumirea; nici 0 pieptanatura nu-i convine, pana ~iaceea
pe care am primit-o: care de obicei Ii place ei cel mai mult".
" ... Oind, dimineata, trebuie sa mearga 1£1 ~coalil, ea este cuprinsa Faptul nu se explica dedit din dorinta ei de a face sa creasca
de 0 nervozitate atat de mare, incat toata lumea di n casa are de suferit". tensiunea nervoasa prin dramatizarea acestei ceremonii a coafurii.

32 33
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

Vointa ei este aceea de a lovi putemic in anturaj ~i a gasi un mijloc prin lata-ne, prin urmare, asigurati de faptul ea fetita este inteligcntiJ.
care sa-~i atinga scopul. Intrebarea este: cum de a ajuns fetita sa se " ... Faptul ea fetita se duee la ~eoala fara a-~i fi luat mieul dejull
foloseasca de acest vicle~ug, spre a lovi in cei apropiati? Sa nu mi se are influenta sa asupra comportarii sale in dasa, pentru ca nu e de crewt
invoce, in legatura cu aceasta, "feti~ismul parului"; numai 0 psihologie ca un eopil poate fi astfel atent la leetii pana la ora 11".'
~chioapa fixeaza tot soiul de reguli ~i se tine de ele, introdudind pur ~i Cu aIte euvinte, aiei se exprima indoiala ea un eopil ar putea sa
simplu intr-o schema sexuala termeni straini, care nu ne spun mare reziste la ~eoala, pana la ora 11, fara sa fi maneat dimineata. Daell, insa,
lucru, in fond, dar lasa sa se strecoare pe furi~ 0 rezonanta sexuala. seopul ei adevarat ar fi fost sa fie satula, am fi indreptatiti sa admitem
Psihologia pe care 0 profesam are in ea ellldura vietii; ea nu are nevoie ca i-ar fi fost peste putinta sa stea flamanda pana la ora 11. Copilul
de canoane, fiind un demers creator, in vederea reconstituirii unei fiinte aeesta are, in realitate, un alt scop: vrea sa-~i exaspereze anturajul in
vii. Tinandu-ne departe de orice interpretare, yom recunoa~te pur q;i ceea ee prive~te problema mersului la ~eoala. Nu ~tiu daca ar fi neeesar
simplu ell fetita aceasta, dand dovada de 0 mare perspicacitate, a gasit sa mai tragem ~i aIte eonc1uzii. Am putea totu~i adauga, data fiind
in anturajul ei familial un punct slab, generator de dificultati. situatia, ca fetita este roasa de ambitie, atat aeasa cat ~i la ~eoala ea vrea
" ... Timpul trece ~i, in sfar~it, copila 0 ia la fuga, fara sa fi luat sa fie obieetul atentiei tuturor. Aflam, pe deasupra, di aeasa este, de
micul dejun, plangand ~i vaicarindu-se". aItfeI, foarte aseultatoare; nu are dedit un singur defect: dore~te ca
Nici acest caz nu este rar. Daca mai inainte mi-am exprimat 0 eineva sa se ocupe in permanenta de dansa. Umbla dupa ineuviintare
mica indoiaUi cu privire la sosirea ei cu intarziere la ~coala, daca am din partea tuturor, intr-un mod nelaloeullui. Dimineata, cand trebuie sa
gandit ca era poate 0 exagerare de natura sa puna in lumina necazurile mearga la ~eoala, prineipala ei preoeupare este: cum sa Ie arilt eu
pricinuite celor din jur, confirmarea 0 gasim in expresia "timpul trece" . parintilor eu ee greutati extraordinare ma lupt? Este ceea ee am putea
La ~coala trebuie sa fii la 0 anumita ora, nu se poate admite ell numi "laudiiro$enie".
lamentatiile copilului incep la ora cinci, ci mai verosimil este faptul ell Daea am dori acum sa stabilim gradul de euraj pe care il are acest
ele incep la ora ~apte. copil, ar trebui sa rationam in feIul urmator: ea cauta sa prezinte solutia
" ... Am incercat sa eliminam acest din urma inconvenient la problema ei ca pe 0 fapta vitejeasca. Dar nu este aici yorba de un
(pieptanatura), scurtandu-i parul". exces de euraj, deoareee, lara ea ea sa procedeze in mod eon~tient3, lara
Dupa parerea noastra, lucrul acesta este inutil. Pe ea pieptanatura ca ea sa inteIeaga semnifieatia actelor sale, din acestea va rezulta pentru
o intereseaza prea putin, principalullucru constand in crearea tensiunii dansa un anumit sentiment de seeuritate. Intr-adevar, daca intr-o zi nu
in anturajul familial. Pieptanatura nu este decat unul din multiplele va mai fi 0 eleva buna, raspunzatori vor fi atunci parintii. Aeest proees
mijloace care ii stau la indemana. Vom vedea numaideeat, de altfel, ce al vietii omene~ti ar trebui sa fie mult mai bine inteles deeat este in
va face ea atunci cand pieptanatura va fi scoasa din eauzlL Daell avem prezent. Este de prisos sa spunem ca avem de-a face cu un proees
eumva vreun dubiu eu privire la inteligenta acestei fetite, dubiul se va incon$tient. Desfa~urarea sa, pe care ne strliduim sa 0 sesizam eu
risipi. Intervine aici examenul de psihologie individuall1 eu privire la mijloacele gandirii, este raeordata la viata. Cu totii ii dam curs, dar fara
inteligenta ~i slabiciunile aeesteia, a~a cum I-am recomandat. Vom sa ni-l putem explieita. Nu-l putem inteIege decat daca. il coneetam la
vedea daca, in aeeasta imprejurare noua pentru dfinsa, ea dispune de viata.
stilul de viata pe care il presupun operant la eopiii inteligenti, adidi daca Am putea, de asemenea, sa afirmam: fetita eu pricina nu prea are
ea va gasi unnou mijloe prin care sa ajunga la aeela~i seop. euraj. Am putea, pe de aIm parte, sa ne referim la formarea sentimentului
" ... Dar cu aceasta nu am faeut marc lueru, pentru en numaidedit ei de comuniune soeiala: nimeni nu va pune la indoiala ca neeazul pc
a aparut 0 problema legata de fileul de par. Si vl1iellrelile au reineeput, care aceasta fetita il provoaea familiei sale nu este mare lucru. Este clar
de data aeeasta eu privire la punerea fileului". ca nu 0 intereseaza deeat sa eapete cununa de martiril. Ba ea face ea

34 35
ALFRED ADLER
PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABlL

situa~ia sa fie ~i mai dramatica, accentuand toate dificulta~ile zbate sa-i deranjeze pe ceilalti numai acela care nu crede ca prill
intampinate ~i postind pana la ora 11. Este foarte atenta la gloria ac~iunile sale rezonabile i~i poate dovedi indeajuns valoarea.
personala ~i, ca sa spunem a~a, nu se sinchise~te de persoana altora. Cat prive~te fetita in chestiune, putem adopta ~i urmatorul punct
Poate ca s-ar putea trage ~i alte concluzii. Ma constemeaza faptul ca nu de vedere: "Pe cuvant, tot ce faci e foarte bine. Dar poate ca ar trebui sa
am cum sa Ie confirm, dar nu dispun de datele necesare. Ne-am putea faci inca ~i mai bine. Ceea ce faci arata doar. ca e~ti 0 feti~a tare
pune, de exemplu, intrebarea: in ce condi~ii s-a format stilul de via~ al de~teapta, care se pricepe cum sa-~i impresioneze familia". Spre a 0
acestei fetite? Care au fost amprentele primordiale care I-au marcat4, ce convinge, ar trebui sa recurgem la explicarea anumitor evenimente din
imprejurari au concurat la formarea acestui stil de via~a? Este, fara viata ei, sa apelam la amintirile pe care Ie are ~i sa-i demonstram ca, data
indoiaUi, 0 fetita ambitioasa, care ~ine sa se afle in frunte. Daca ar trebui fiind situa~ia ei de copil unic la parin~i, au luat na~tere unele tendin~e
s-o fac, a~ formula urmatoarea conc1uzie: este un copil unic la parinti'. care 0 conduc la gre~eli fatale pentru dansa. Trebuie sa-i spunem
Luand, pe de alta parte, in considerare importanta pe care mama 0 da deschis: "Sunt lucruri obi~nuite, care se intampla adesea copiilor unici
alimentatiei, a~ generaliza, afirmand ca in aceasta familie hrana joaca la parin~i". AceasHi perspectiva noua va influenta prin ea insa~i
un rol neobi~nuit. Am putea chiar sa mergem pana acolo incat sa desfii~urarea complexa a gandurilor ei. Actiunile sale ii vor aparea in
spunem ca ne-o imaginam pe fetita slabu~a ~i palida. Caci, daca ar fi chip manifest in contradic~ie cu sentimentul ei de comuniune sociala.
robusta ~idolofana, mama nu s-ar nelini~ti in privin~a aceasta. Dar toate Se va controla ~i probabil ca yom asista la apari~ia urmiitorului fapt: in
aceste deduc~ii nu au 0 valoare prea mare in reconstituirea imaginii primele zile dupa ce-~i va fi facut familia sa intre in obi~nuita stare de
acestui copil, noi formulandu-le doar cu titlu de exerci~iu, fara a Ie putea tensiune nervoasa, i~i va spune ca "doctorul Adler ar pretinde ca fac asta
confirma. pur ~i simplu ca sa ma fac interesanta". Catva timp va continua poate
Cateva cuvinte referitoare la tratamentul cerut de acest gen de cu aceste ma~ina~ii. Chiar daca nu s-ar intampla a~a, a~ putea s-o admit.
copil. Feti~a in chestiune se bucura de domina~ia pe care a instaurat-o In felul acesta s-ar ajunge la un moment dnd, in plina criza, i~i va
asupra familiei. Fara a 0 ~ti. Ea pur ~i simplu savureaza tortura, aminti de felul in care i-am interpretat comportamentul ~i,drept urmare,
tensiunea pe care Ie provoaca celorlal~i. Faptul nu trebuie sa ne induca unele din atitudinile ei vor disparea. Chiar mai curand, poate, de indata
in eroare. Credeti dumneavoastra ca un multimilionar are intotdeauna ce se va trezi, diminea~a, ea va deveni con~tienta d\) situa~ie: "Acum eu
in minte totalul averii sale? Dar sa vedeti cat de furios este adesea atunci sunt pe cale sa-mi pun in stare de agitalie familia". Aceasta ar fi una
dintre derularile simple ale unui astfel de tratament pedagogic. Dar sunt
cand nu merg toate dupa dorin~a lui. Fetita aceasta se gase~te in aceea~i
posibile ~i alte cai. In ce ma prive~te, Ie prefer. In cazul acesta, i-a~
stare de spirit. Ea estein posesia domina~iei, dar nu traie~te trebuinta de
a se bucura in permanenta de aceasta. Ii este destul di 0 poseda. In felul spune fetitei: ,,$coala este lucrul cel mai important din viata unui om,
a~a ca tu ar trebui sa faci un taraboi ~i mai mare". Prin exagerare, i-a~
acesta in~elegem de ce i~i urmeaza ea calea rara a se gandi la consecin~e,
submina tendin~a spre astfel de acte. "Trebuie sa faci un vacarm
fiind cu totul preocupata de greutatile carora trebuie sa Ie faca fa~a.
necontenit, pentru ca astfel sa sco~i in eviden¢ importanta persoanei
Daca, insa, ea ar deveni con~tienta de toate acestea, daca am putea sa 0
tale, pentru ca se vede cat de colo ca nu te po~i multumi sa Ie atragi
facem sa inteleaga ca exagereaza peste masurii problema aceasta banala
celorlal~i atentia prin fapte folositoare".
a ~co1ii,numai ca sa se laude, ar fi un mare progreso
Cum spune Kaus5, exista 0 suta de metode potrivite de a "demola
Cu toate acestea, s-ar putea ca ea sa nu se indrepte. Atunci poate
buna parere" pe care 0 ai despre ac~iunile tale condamnabile. Se poate,
ca ar fi cazul sa mergem ~i mai departe ~i sa-i spunem vrede-n fata ca
de pilda, scrie cu litere de-o ~chioapa, pe 0 pancarta agatata deasupra
este 0 Uiudaroasa. Sa 0 facem sa imparta~easca convingerea di se lauda
patului: "In fiecare diminea~a trebuie sa-mi pun familia intr-o stare
doar acela care crede ca prin el insu~i nu prea reprezint~ mare lucru. Se de nervi fara seaman". Ea va face astfel in mod con~tient, dar cu

36
37
~,-.~._~--~_.,-,,---,---~~~--~ .. ~------------~

ALFRED ADLER

rea-credinta, ceea ce altadata facea incon~tient, insa cu buna-credinta.


Inca nu mi-a fost dat sa vild pe vreunul dintre bolnavii mei care sa
II. SCOLARI
, REPETENTI,
urmeze povata de pe pancarta.

NOTE

1 Cum vareie~i,de altfel,de maijos, un "stil de viata" eronat nu dauneaza


doar semenilor purtatorului unui astfel de comportament antisocial, ci - in
pofida aparentelor - dauneaza in primul rand sie~i ~i,de aici, cointeresarea
respectivului in restructurarea a~a-numitului"stil de viata". (Nota trad.)
2 Ceea ce vrea sa spuna se refera la faptul dt exista ~icazuri care nu pot
fi remediate prin educatie, ci prin medica tie. La Adler aceste doua mijloace
sunt, nu de putine ori, conjugate. (Nota trad.)
3 "freiwillig", in textul original. (Nota trad.)

4 A se vedea Alfred Adler, Cunoa~terea omului, traducere, studiu


introductiv ~inote de dr. Leonard Gavriliu, Editura '<;;tiintifica,1991, capitolul Cand avem de interpretat 0 referinta asupra unui ~colar greu
"Amprentele lumii exterioare, pp. 59-73. (Nota trad.) educabil, nu ne intereseaza in mod special caracterizarea acelui copil.
5 Otto Kaus, unul dintre cei mai cunoscuti adePti ai "psihologiei
Socotim ca fiind tipiee scurtele ~i neinsemnatele descrieri ~i Ie trecem
individuale comparate", profesate de Adler dupa despartirea sa de psihanaliza
freudiana. (Nota trad.) prin filtrul experientei noastre spre a stabili pana la ce punct se
indepilrteaza ele de norma, ori spre a gasi printr-o investigatie personala
sinuozitati suflete~ti ascunse ~i a determina ce pozitie trebuie sa adopte
educatorul care se conduce dupa optiea psihologiei individuale. Citind
astfel de referinte, nu va trebui sa pierdem din vedere faptul ca nu ne
propunem sa analizam cutare sau cutare copil, in mod concret. Ceea ce
ne intereseaza aici este sa reliefam anumite probleme. Ne intereseaza
sa vedem in ce forme de viata se manifesta respectivele dificultati.
"A vem de-a face cu 0 fetita in varsta de noua ani, care repeta c1asa
a doua".
lnformatiile de mai sus ne fac sa ne intrebam daca nu ne aflam in
fata unui copil nu tocmai inteligent. Nu ~tim despre copmi nimie altceva
decat ca in c1asa a doua a ramas repetenta. Nu ~tim dad nu cumva a
repetat ~i c1asa intai ~inid cum se comporta, de obicei, la ~coala, dupa
cum nu ~tim daca din c1asa intai in c1asa a doua nu a trecut ca urmare a
indulgentei ie~ite din comun a cadrului didactic. Daca lucrurile nu stau
a~a, adica daca ~colarita a trecut in mod normal din clasa intai in clasa
a doua, putem afirma cu certitudine ca nu avem de-a face cu 0
prostanaca.

39
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

In ceea ce prive~te deficitul de inteligenta, in cercul nostru este nimeni nu arata 0 incredere absoluta in ea; a~adar, problema care se
rara tendinta de a declara prost un copil; atat de rara este aceasta pune este sa stabilim ce stil de viata are copila in chestiune.
tendinta incat adesea se fac erori in sens contrar, considerandu-se ca un Experienta pe care am acumulat-o ne arata ca astfel de copii sunt
prostanac nu este decat un ~colar greu educabil. lar a declara di un elev cel mai adesea copii disflitati, care nu se incumeta sa actioneze din
deficitar la capitolul inteligenta este un copil normal nu este decat una proprie initiativa; iar dintre toate materiile, aritmetica necesita in cel
din gre~elile cele mai insignifiante care se fac. Spre a fi cat mai scurt cu mai inaIt grad independenta. In acest domeniu, in afara de tabla
privire la aceasta problema, a~ dori sa va supun atentiei 0 constatare inmultirii, nu ai nici un fel de certitudine, totul se bizuie pe combinatia
obi~nuita. Daca se dovede~te ca un copil are 0 varsta psihica inferioara independenta ~i libera. Cunoa~tem ca in mod deosebit copiii rasfatati
cu doi ani fata de varsta sa biologica, atunci putem considera ca sunt cei mai straini de gandirea independenta, daca nu Ie-a fost exersata
intemeiata banuiala ca ne gasim in fata unui deficit de inteligenta; in mod special, intr-un fel sau altul. Exista, insa, ~i un alt tip de copii,
care, din cauza anumitor evenimente care au actionat asupra lor timp
aceasta este explorarea inteligentei. Trebuie sa intreprindem, pe de alta
indelungat, au fost cu totul descurajati tocmai in ceea ce prive~te
parte, un examen fizic serios pentru a ~ti daca nu cumva copilul acesta
aritmetica. Ei au intampinat greutati inca din start, ramanand in urma la
prezinta 0 intarziere in dezvoltarea creierului sau endocrin, deci daca
invatatura, fara nici '0 incurajare la inceputul activitatii ~colare. Le
nu cumva glandele sale cu secretie interna nu functioneaza anormal,
lipse~te baza necesara ~ide aici rezulta ~i descurajarea pe care 0 traiesc.
constituind cauza perturbarii dezvoltarii intelectuale. Acest examen
"Nu am darul matematieii". Daca vreun membru al familiei imparta-
trebuie facut de un medic experimentat. El este acela care trebuie sa
~e~te acest punct de vedere, copiii ace~tia au in fata lor un adept al
stabileasca cum stau lucrurile cu creierul, daca nu este yorba de ni~te
teoriei ereditatii.
leziuni la acest nivel, daca nu avem de-a face cu un copil hidrocefal,
Sunt, insa, ~i aIte cauze. A~ dori sa reliefez una din ele. Exista, cu
microcefal, mongoloidl etc. Nu ma pot ocupa aici de descrierea acestor
privire la fete, 0 prejudecata apasatoare. Astfel, fetele au foarte des
stari patologice, dar numai din juxtapunerea factorilor din cele doua
ocazia sa auda spunandu-se ca sexul feminin nu este dotat in ceea ce
categorii yom putea trage 0 concluzie in legatura cu faptul daca copilul
prive~te matematica. Desigur, ~tim ce inseamna un individ dotat. Din
este sau nu veritabil intarziat mintal. Cum cu aceste doua metode nu ne
moment ce copilul nu este prost, parerea no astra este ca el poate duce
descurcam nici in cazurile de debilitate mintala u~oara, am instituit ~i la bun sfar~it orice sarcina ~colara, cu conditia de a nu-i lipsi curajul.
un al treilea examen, care se arata decisiv cand e aplicat in mod corect Nu yom rezolva problema daca detinem pur ~i simplu informatia ca
~i de catre un psiholog versat in materie de psihologie individuala. Ma ~colarii cu un deficit de inteligenta nu pot face nimie in materie de
refer la faptul de a se stabili daca acest copil are un stil de viata; pentru aritmetica. Numeroase domenii speciale ale matematicii sunt mai bine
ca, in cazul in care copilul ~i-a fixat un tel care nu concorda cu acela al intelese de catre debilii mintali decat de oamenii normali.
unui copil aproximativ normal, dar, in concordanta cu telul respectiv, Dar sa vedem ce se spune mai departe in referinta: "Directorul
el procedeaza in mod inteligent, cu toate ca 0 face intr-un fel foarte ~colii crede ca din punct de vedere intelectual fetita nu este la inaItimea
diferit de modul normal de a proceda, atunci avem de-a face cu un copil cerintelor programei ~colare; recomandarea sa este ca ea sa urmeze un
inteligent. Anormal este doar stilul sau de viatli, pe cand inteligenta este curs ajutator".
corespunzatoare. Este ceea ce numim "copii-problemli". In una din Nu putem lua in considerare acest punct de vedere.
aceste categorii trebuie noi sa clasam fetita des pre care am adus yorba "Parintii exprima opinia ca fetita este normaIa in ceea ce prive~te
mai sus. In acest caz nu poate fi nicidecum yorba despre un examen inteligenta" .
medical, ~i inca ~i mai putin de necesitatea verificl1rii inteligentei. Opinia parintilor este destul de semnificativa. De regula ei sunt
Verificarea aceasta este privita la noi cu 0 anumitl1 circumspectie, primii care observa orice intarziere din punct de vedere intelectual,

40 41
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

chiar daca nu intotdeauna au dreptate. Nu-mi amintesc nici un caz in atat timp cat nu a dispiirut acea speranta de a-~i egala sora mai mare. Nu
care parintii sa fi declarat ca un copil este debil mintal, iar acesta sa nu a reu~it. Trebuie clasata in categoria acelor copii care ~i-au pierdut
fi fost. Prin urmare, in mod provizoriu, putem fi de acord cu parintii. speranta de a-~i egala fraW mai mari ~i chiar de a-i intrece. Ea a trebuit
"Ei sunt de parere ca motivul dificultatilor consta in lipsa de sa creasca in conditii agravate de sentimentul ca nu este egala celorlalte
incredere in sine a fetitei". surori. 0 macina un putemic sentiment de inferioritate. Daca, in
Inclin sa sustin opinia parintilor. Ceea ce am aflat pana in spatele ei, cea de-a treia sora ii apare ca un nou du~man, curand ea se
momentul de fata este ca ~colarita nu se descurca la aritmetica. Daca ea considera pierduta, da semne de disperare, indeosebi in acele domenii
reu~e~te in chip acceptabilla toate celelalte materii de studiu, insearnna in care nu are ~ansa unui succes rapid, cum pare sa fi fost cazulla
ca ~i-a trecut cu succes examenul de inteligenta. Faptul ca a ramas in aritmetidL lata de ce referinta cu privire la atitudinea fata de aritmetica
urma la aritmetica nu implica in mod obligatoriu un diagnostic de se arata a fi cea la care ne a~teptam. Ea nu mai nutre~te nici 0 speranta.
debilitate mintala.
Desigur, atitudinea elevei fata de aritmetica este nepotrivita. Dar
"Parintilor nu Ii se pare exclus faptul ca fetita sa-~i utilizeze
unde este strlidania copilei pentru a se pune in valoare? Efortul de a se
incapacitatea spre a atrage atentia familiei asupra ei. De altfel, familia
pune in valoare nu s-a pierdut, exprimand, intr-un fel, trasaturile unei
se ocupa mult de fetiW'.
mezine. La aritmetica treaba nu merge, ba, pe cat se pare, nici la
Pe dit ne amintim, noi am emis inca de la inceput 0 ipoteza in
celelalte materii, a~a incat trebuie sa repete clasa. Puneti-va in locul ei.
sensul ca avem de-a face cu un copil rasfatat. Este 0 particularitate a
Dat fiind di nu rezista concurentei, renunta. Dar trebuie sa gaseasea alta
fetitei vointa de a-~i mentine agreabila situatie in care se gase~te ~i se
cale de a-~i depa~i sora. Problema este: unde ~i cum se va manifesta
strliduie~te ca pe aceasta cale sa-~i atinga scopul: sa-i sileasca pe parinti
aceasta aspiratie? Nu poate izbuti decat pe 0 cale care nu se dovede~te
de a se ocupa de dansa. Daca ne putem increde in referinta din care
utilli ~i care vizeaza sa-i determine pe parinti sa se ocupe in permanenta
citam - 0 multime de fapte pledeaza in favoareajudiciozitatii acesteia
-, yom afirma ca, pe de 0 parte, fetita nu are prea multa incredere in de dansa. Parintii au de furea cu dansa, ea este copilul-problema, aflat
ea insa~i ~ica, pe de alta parte, este in permanenta diutare a unui sprijin. in centrul atentiei. Obtinem dispunsulla intrebarea dadi este sau nu
Drept urmare, indepline~te conditiile cerute de un copil disfatat. Vedem inteligenta. Cine se indoie~te, sa se puna la locul acestei copile, careia
numaidecat ca ea are un stil de viata, ca are un scop, ca ar vrea ca calea utilli a actiunii ii este baratiL Ce Ii ramane de facut atunci cand nu
parintii sa-i sara mereu in ajutor. Am putea stabili cu destula certitudine exista fiinta omeneasca sa poata trai decat in speranta ca are vreo
ca nu este 0 debilii mintal. Nu-i putem da dreptate directorului: copila valoare, ca individ? In ce ma prive~te, a~ proceda in acela~i fel. Trag
nu are nevoie de un curs ajutator. cutezatoarea concluzie ca fetita aceasta actioneaza inteligent in vederea
"Sora cea mare, ca ~i mezina, amandoua dotate, fac eforturi sa-i atingerii unui scop eronat. A te gasi in centrul atentiei familiei nu
vina in ajutor". Avem acum 0 perspectiva noua asupra acestei copile, constituie decM 0 superioritate fictiva, un scop inutil. 0 superioritate
aflaHi intre doua surori dotate ~i independente. Cu aproximatie, ne-am veritabila nu exista decM pe terenul sentimentului de comuniune
putea imagina ce s-a petrecut. Catva timp fetita aceasta era cea mai sociala, in domeniul simtului comun. Ceea ce face ea iese din limitele
mica, pentru ca apoi, deodata, situatia sa se schimbe. Ynspatele ei a simtului comun, ceea ce directorul ~colii a inteles bine. Dur de aici el a
aparut 0 surioara care i-a dat impresia di voia sa i-o ia inainte. Ca tras concluzia gre~ita ea fetita este debilli mintal.
mezina, ea nu izbutise sa-~i puna sora mai mare In umbra. Aid facem "Modul ei de a fi in familie este dominator ~i asocial. Rar
apella experienta pe care 0 avem in ceea ce prive~te mezinii. ldealullor participa la jocurile in comun".
este de a-i depa~i pe ceilalti, fie frati, fie surori. Admitem ca a facut Este tocmai ceea ce spuneam. Efortul fetitei nu a disparut, ea e
eforturi in acest sens, incercand sa realizeze 0 evolutie uproape normala dominatoare, se strliduie~te ca toaHi lumea sa se supuna sceptrului ei.

42 43
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

Cand este yorba de comunitate, se eschiveaza; nu este prezenta deciit Cand se pune problema incurajarii unei fiinte umane, prima grija
acolo unde detine rolul principal. trebuie sa fie aceea a crearii unei situatii psihice saturata de Incredere.
Cateva cuvinte pe tema tratamentului. Sunt convins ca se vor face Trebuie sa-l aduci la 0 stare de receptivitate, cu alte cuvinte sa-ti asiguri
incercari ca fetita sa nu-~i mai inoportuneze atat de mult parintii ~i sa Increderea din parte-i. Sa te comporti fata de el ca fata de un prieten, sa
faca progrese in invatarea aritmeticii. Avand, insa, in vedere faptul ca nu-ti manife~ti fata de el superioritatea, Impovarandu-l pe copil; nu
fetita a abandonat orice speranta de a tine pasul cu surorile ei in ceea ce trebuie sa i te opui cu asprime. Daca 11brutalizezi, sa nu te miri di in
prive~te lucrurile serioase sau de a-~i masura cu ele puterile, se impune cele din urma are motive sa dezerteze. Este indispensabil sa-i aduci pe
sa 0 incurajam in aceasta directie. La drept vorbind, este formula cea copii la raporturi amicale cu educatorul, largindu-le cercul oamenilor
mai importanta care ne sta la dispozitie. Nu ne putem a~tepta ca felul ei In care ei sa aiba incredere. Fetita noastra nu are incredere deciit in
de a fi, tendintele ei dominatoare, revendicarile fata de piirinti sa se panntii ei. La ~coala joaca un rol nefast. La drept vorbind, atentia ei este
atenueze atat timp cat nu are 0 cale libera pe care sa inainteze in mod dirijata exelusiv spre parinti. Daca cineva dinafara familiei ar izbuti
folositor. Trebuie sa-i deschidem copilei un drum. Cred ca exista pannti sa-i largeasca cercul de interes pentru alte persoane, sentimentul ei de
care, fara sa inteleaga acest punct de vedere, ar putea sa aiM oarecare comuniune sociala ar spori, increderea ei in oameni ar cre~te. Ar
succes in reeducarea aces tor copii. Nu punem deloc la indoiala faptul disparea in acest fel eel mai mare rau, anume acela ca fetita aceasta
ca purtarea fetitei poate fi complet ameliorata. Am spus ca lucrul acesta nutre~te ideea ca nu se gase~te loc pentru dansa decat in familie, liinga
ar putea fi reu~it chiar ~iin cazul in care cineva are 0 conceptie absolut parinti. Acest proces de cii~tigare a increderii trebuie sa preceada toate
falsa despre acest copil ~i se refera, sa zicem, la notiuni ce tin de celelalte masuri. Ne gasim readu~i in felul acesta la sursa originara a
sexualitate. Se poate chiar, daca el i~i dezvolta teoriile, s-o incurajeze educatiei, unde functia mamei a fost tocmai aceea de a ca~tiga
pe fetita, fie ~i spunandu-i: "Problemele tale sunt destul de interesante increderea copilului ~i de a-i trezi interesul fata de ceilalti, interesul
pentru ca cineva sa se ocupe de ele". V a putea spune vrute ~i nevrute, pentru problemele vietii, pentru a-~i crea un camin in interiorul
cu conditia ca din toate acestea sa apara acea raza de speranta care sa societatii. Este calea prin care copilul devine curajos, independent,
lumineze sufletul copilului. Copilul va merge inainte, orbe~te, pe ciind simtindu-se un factor egal cu ceilalti. Daca recapitulam faptele, spre a
medicul care i-a aplicat tratamentul vajura ca metoda sa este cea buna. vedea eroarea de unde s-a dezvoltat la fetita noastra aceasta
Suntem aparatorii punctului de vedere potrivit caruia se impune sa-l inaptitudine, distingem limpede faptul ca surorile ei s-au dovedit foarte
incurajam pe copil. Nu-i lucru u~or. Ce trebuie, Jnsa, sa facem pentru dotate. Constatarea nu este una accidentala pentru fetita noastra, ci una
aceasta? Trebuie sa-l determinam pe copil sa actioneze prin el insu~i, de fiece zi ~i de fiece ceas. Ea are in permanenta impresia ca nu este
a~a incat sa aiba convingerea ca J~i poate rezolva problemele de egala surorilor ei. Aici apare elar eroarea fundamentala a copilei. Nu
aritmetica, dobandind incredere in sine Jnsu~i ~i astupand bre~ele care pot spune in ce masura celelalte doua s-au dovedit dotate, dar pot arata
s-au ivit in aceasta incredere. Nu este suficient sa-l Incurajezi cu yorba, ca cea mare a suportat tragedia de a avea la un moment dat 0 sora, dat
absolut necesar este sa-l aduci pe copilla nivelul celorlalti. Daca fetita fiind faptul ca inainte de na~terea acesteia ea detinea 0 pozitie
noastra incepe sa lucreze ~i daca In opt zile va avea de dat un nezdruncinata. Tot a~a, pot sa arat ca fetita de care ne ocupam nu a
extemporal, fara indoiala ca va e~ua. Bre~ele nu se lasa astupate atat de suportat u~or na~terea unei a treia copile in acea familie. Daca adaugati
rapid. Este necesar sa calculam timpul cerut pentru aceasta. Mai trebuie la aceasta caracterul ambitios al mezinilor, yeti putea intelege ca fetita
sa-i Hisam ~io marja de protectie, sa nu-l obligam pe copil sa treaca un noastra, care se ~i afla in dec1in, a fost lezata de na~terea ~eleia care ii
examen ca ~icum soar afla deja la nivelul celorlalti, pentru ca altminteri lualocul.
influenta educatorului asupra educatului se duce de rapa. Va fi extrem Ne punem intrebarea: mama unde era? Se pare ca toata caldura
de dificil sa-l mai poti dupa aceea incuraja pe cavil. materna s-a distribuit mai ales celorlalte doua fete. Tentativa celei de-a

44 45
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

doua de a Ie eclipsa pe celelalte a fost resimtita in mod dezagreabil de noastra se intare~te. Structura psihologica a hotului este de inteles, dad\.
catre mama. Ea nu a reu~it, a~adar, sa cultive fetitei interesul pentru tinem cont de faptul ca acesta se simte saracit ~i ca incearcli s1i-~i
semenii sai, pentru surori, pentru problemele vietii. Ea a ramas In starea acopere deficitul prin imbogatire. El nu 0 face Intr-un mod care ar
de dependenta in care se gasea ca sugar, manifestand ~i azi trasaturi conveni laturii utile a vietii, ci printr-un artificiu care seamana mult cu
proprii unei fetite staugace ~i neajutorate. minciuna. Furtul este ~i el 0 tentativa de a-i scapa din mana celui
Un al doilea caz: 0 fetita, In varsta tot de noua ani, care este puternic, un mijloe viclean de a ajunge egalullui. Am aratat in alta parte
nevoita sa repete clasa a treia. ca prin furt nu ne putem demonstra niciodata curajul. Vedem eu
Din comunicarea facuta vedem ca, dat fiind faptul ca fetita a ajuns claritate care este latura caracterologica a furtului: copilul i~i manifesta
in mod normal pana in clasa a treia, nici ea nu este debila mintal. in acest fella~itatea. Nu suntem inca in masura sa stabilim daca un copil
Anumite evenimente din viata ei trebuie sa ne poata explica pentru ce aflat in aceea~i situatie nu ar minti. Dar ~tim absolut sigur ca, daca fetita
nu a fost in stare sa absolve clasa a treia. Ea trebuie sa fi ajuns la cu pricina ar avea putere, nu am sesiza daca ea fura sau minte. Daca in
concluzia ca ~coala nu este un loc prea agreabil. acest caz ea ar fura ~i ar minti, am considera ca este debila mintal. Am
"Caracteristici particulare: tendinta de a minti ~i de a fura". intelege ca fetita trebuie sa aiM un puternic sentiment de inferioritate
Cat prive~te obiceiul de a minti, precum ~i structura sa psihica, se ~i ca se straduie~te sa iasa din infernul acestuia prin mijloacele celor
poate spune ca este vactit ca trebuie ca In preajma fetitei sa se fi aflat slabi. Dar copila actioneaza in mod inteligent, iar inteligenta ei este de
cineva de care ea se temea. In mod normal, toti copiii spun adevarul, a~a natura incal am putea, daca imprejurarile ne-ar permite-o, sa-i
daca se simt destul de puternici. Ajungem la concluzia ca fetita nu se iertam 0 minciuna, deoarece 0 gasim conforma cu scopul: pioasa
simte in largul ei. Va rog sa notati ca atunci caud auziti vorbindu-se de minciuna. Nu-i putem nimanui ierta furtul decat daca este aproape mort
tendinta de a minti a unui copil avem de-a face cu forma de expresie a de foame; In astfel de conditii, 11 gasim chiar justificat. Totul trebuie
unui sentiment de slabiciune. Este yorba de 0 compensatie, spre a nu se inteles In raport de imprejurari. La aceasta fetita, minciuna ~i furtul ne
da ocazia sentimentului de inferioritate sa se manifeste; copilul se vor retine atentia de la bun Inceput ~i yom constata ca ea nu se simte in
manifestaca fiind partea cea mai slaba, acela care trebuie sa se teama apele ei.
decei pe care ii socoate mai puternici. "Parintii traiesc despaqiti de la sfar~itul razboiului".
Exista doua forme principale de minciuna: mai intai minciuna Situatia aceasta 0 gasim adesea in cazul copiilor-problema. 0
provocata de teama. Teama este 0 latura a sentimentului de inferioritate. casatorie nefericita este, desigur, foarte daunatoare pentru copil. Atat
Cand cineva se simte destul de puternic, nu are nici un fel de teama. experienta personala acumulata, ca ~i statisticile, confirma faptul ca in
Exista, in al doilea rand, minciuna prin care mincinosul Incearca sa para familiile dezorganizate copiii se dezvolta dificil. Printre ace~ti copii
mai mare decat este In realitate. Avem de-a face ~i In acest caz cu gasim un mare numar de e~ecuri grave din punct de vedere pedagogic.
compensarea unui sentiment de slabiciune ~iinferioritate. Tendinta spre "I s-a acordat dreptul de a alege sa ramana cu mama, dar ea a
fantazare se dezvolta dintr-o stare de slabiciune ie~ita din comun. Daca, refuzat".
Intamplator, cineva ar vrea sa faca distinctie Intre minciunile cu un scop Sa ne reamintim ce am spus adineauri, ca mama nu a reu~it sa
precis ~i celelalte minciuni, el ar bate apa in piua, pentru di nu exista ca~tige increderea copilei, e~uand In prima sa functie ca mama. Sa
minciuni fara scop. In cazul care ne intereseaza, trebuie sa-l gasim pe vedem acum daca fetita nu s-a Indreptat spre tatal ei. Relatia afectuoasa
acela de care se teme fetita. a copilului cu tatal constituie, in toate imprejurarile, 0 faza secunda. Mai
Spunandu-se ca aceasta copila, careia ii atribuim un foarte inainte are loc ruptura cu mama. Aceasta nu se poate intfimpla decat In
puternic sentiment de inferioritate, nu numai ea minte, ci ~i fura ~i ea cazul In care copilul are impresia ca mama nu a fost realmente 0
are Inclinatia de a brava prin tertipuri in fata superioritatii altora,opinia colaboratoare. Adesea copilul are aceasta impresie In mod neIndrepHitit.

46 47
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA $COLARULUI GREU EDUCABIL

Multi copii se indepiirteaza de mama atunci cand ea aduce pe lume un Sa admitem ca fetita, dupa corectie, nu promite sa se indrepte SlIU
al doilea copil, deoarece considera lucrul acesta ca pe 0 tradare ~i ca ar pretinde ca nu vrea sa se indrepte: care ar fi urmarea? Ar fi ClI
manifesta un spirit critic la adresa ei. Este adesea punctul de plecare al neputinta ca ea sa joace pe aceasta carte, pentru ca tatal ~i-ar pierdc
dezvoltarii defectuoase in elaborarea stilului de viata. atunci orice speranta. Toti copiii, toti adultii simt in chip automat di nu
Sa vedem acum daca tatal a inlocuit-o pe mama in indeplinirea se mai poate face nimic cu 0 fiinta disperata, ca aceasta reprezinta atat
celor doua functii. Intr-un menaj marcat de divort lucrul acesta nu e pentru dansa, cat ~i pentru ceilalti eel mai mare pericol, deoarece se
u~or, mai ales cand aflam ca tatal nu prea dispune de timp liber. Atunci leapada de orice sentiment de comuniune sociala. In practica acesta
ce posibilitati exista pentru largirea sentimentului de comuniune sociala inseamna: daca 11aduc pe tata la disperare, el ma va arunca pe drumuri.
pentru copil? Am fost informati ca fetita fura ~i minte, semn ca Totu~i ea recidiveaza. Suntem mai putin surprin~i decat tatal, intrucat
respectivul sentiment este departe de a fi ajuns la un grad inalt de ~tim: fetita este saracut Imbracata, scopul ei este sa termine cu saracia.
dezvoltare; semn ca a crescut ca intr -0 tara inamica. Afland ca fetita are Se simte inferioara, nu indrazne~te sa spuna adevarul. Am dori sa 0
rezultate proaste la invatatura ~i ca a ramas repetenta in clasa a treia, facem sa-~i imagineze efectul pe care il poate avea acasa 0 nota proasta.
intelegem ca nu I-a gasit prea placut pe dasca!. Se intelege ca daca fetita Cand punem 0 nota proasta, efectele acesteia se fac simtite pana acasa,
ii socoate pe ceilalti oameni drept du~mani ai sai, atunci se gase~te unde copilul va fi poate pedepsit, unde va fi consolat, facandu-i-se un
prinsa intr-o capcana din care nu va putea scapa doar prin propriile-i cadou, unde este injurat profesorul, consecinte pe care, din punctul de
forte. Neincrederea, animozitatea contra celorlalti 0 fac sa nu aiM vedere aI psihologiei individuaIe, nu Ie putem aproba, De aceea suntem
prieteni, sa nu considere ca 0 situatie noua ar fi de sperat, iar la ~coala partizanii abolirii notelor, dat fiind faptul ca nu se poate prevedea
nu se simte la locul ei. Toate aceste consecinte suparatoare 11conduc pe rezultatullor. Daca profesorul tine seama de situatia familiala a elevilor
copilla e~ecuri. Ea crede a gasi in toate acestea ca viata este in mod in notarile pe care Ie face, atunci lucrurile se simplifica, dar in cazul
efectiv plina de ostilitate. Dupa cum ne putem imagina, va fi extrem de acesta sistemul notarii nu mai are nici 0 ratiune de a exista. In cazul in
greu sa gasim 0 punte care sa ne duca la sufletul ei. Cate din aceste punti care-l impovaram pe copil cu note proaste, acasa el nu va avea pace.
nu se vor fi rupt? Deocamdata am delimitat terenul pe care suntem "Din motive profesionale, tata! nu a mai tinut-o pe fetita la el, ci
indreptatiti sa speram a gasi aIte contributii, confmnari, ori contradictii. a incredintat-o bunicilor. Ace~tia nu au putut s-o tina multa vreme".
"Dintotdeauna mama 0 trata cu prea putina afectiune". ~tim prea bine ca bunicii sunt ingaduitori ~iblanzi cu copiii. Fetita
Am aflat ceea ce ne puteam a~tepta sa aflam. aceasta s-a nascut intr-o zodie nefasta, caci pana ~i bunicii e~ueaza in
'"Ea se poarta cu copila aproape cu aversiune, Fetita este foarte stradaniile lor pedagogice. In afara de aceasta, reaua reputatie care il
ata~ata de tata! ei, cu toate ca, date fiind delictele ei, el 0 pedepse~te urmlire~te pe acest copil ajunge flira Intarziere sa fie cunoscuta in
adesea ~i 0 pune la punct" , anturajul sau. Aceasta duce la noi dificultati. Fetita, pe care toti 0
Se pare ca, intr-un anumit sens, avem aici de-a face cu 0 privesc cu ochi rai, Ie raspunde acestora cu aceea~i moneda. Vedeti
contradictie. Sa nu uitam, daca ne aflam pe calea cea buna, ca fetita capcana in care a cazut. ~i intelegeti cat de greu ii este sa iasa din
aceasta nu are pe lume decat 0 singura fiinta in care are, eel putin In aceasta. ~titi prea bine cat de greu Ie este adultilor sa faca lucrul acesta,
parte, incredere. De aceea pedepsele corporale nu produc asupra-i 0 darmite copiilor!
impresie atat de inspaimantatoare. Daca tata! ar parasi-o, nu ar mai avea "Ea s-a dus atunci la ni~te plirinti adoptivi in T " unde traiesc ~i
pe nimeni. In afara de corectiile pe care i Ie aplica, se pare ca taHHare parintii ei buni"
~i laturile lui bune, a~a incat ii apare fetitei mai atragator decat mama. Nu putem considera ca in felul acesta situatia s-ar fi imbunatatit.
"Atunci fagaduie~te sa nu mai gre~easca, dar totdeauna La mama nu vrea sa se duca, tatal ei bun nu are timp sa se ocupe de
recidiveaza" . dansa, sta la ni~te plirinti adoptivi ~i se socoate deposedata de singura

48 49
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

fiinta in care are incredere. Este un copil frustrat. La aceasta se adauga lucrurile, a ~tiut sa aduca un serviciu. Cu siguranta ca nu ar fi CUI10SCU(
~i un al doilea factor: i se interzice sa-~i vada mama. Este una din cele dorinta profesoarei, daca aceasta nu ~i-ar fi exprimat-o.
mai mari gre~e1i sa faci anevoioase sau imposibile relatiile copilului cu "Delictele au ajuns la cuno~tinta tuturor celor din ~coala ~i de
unul dintre parinti. Desigur, pot sa existe motive care sa justifice 0 atunci fetita este ostracizata. Nici parintii adoptivi nu mai vor sa ~tie de
asemenea interdictie - lipsa de onorabilitate, conduita imorala - , dar dansa, deoarece in repetate randuri au constatat furti~aguri, in special
de alimente" .
parte a influenta ar trebui sa faca in a~a felindit cea de-a doua persoana
sa ramana neatacata, sa nu fie depreciata in ochii copilului. A proceda Nu cunoa~tem ce a facut ea cu aceste produse. Probabil ca,
altfel inseamna a aduce prejudicii copilului pentru ca acesta este impins simtindu-se frustrata, are une1e pusee de foame, asociate cu sentimentul
de a fi abandonata. Cand stai in fata unei farfurii pline simti mult mai
sa creada ca are 0 descendenta mizerabila; cu alte cuvinte, crede ca are
acelea~i defecte ca acelea imputate persoanei in cauza. putin foamea decat in fata unei farfurii goale.
"Situatia a devenit insuportabila, tatal dorind sa scape intr-un fel
"in pofida acestei interdictii, ea ~i-a vizitat parintii legitimi ~i a
de fetita" .
profitat de vizita spre a ~terpeli ni~te bani. I-a folosit cumparand
Sa se observe, in acest caz, efectul de capcana asupra fetitei.
dulciuri, pe care le-a dat colegelor ei".
"Tatill este lipsit de posibilitati materiale".
Aceste dilruiri de bani furati sau de dulciuri cumpilrate cu astfe1
V om trage de aici ~i concluzia cil fetita nu se afla intr-o situatie
de bani constituie 0 manifestare frapanta in cazul furturilor comise de
stralucita in ceea ce prive~te alimentatia.
copii sau de puberi. Demonstreaza trebuinta de a se lauda, de a 0 face lata inca 0 observatie, deosebit de semnificativa:
pe grandomanii. Ne apare cu c1aritate ~i celalalt aspect al acestei
"Ca urmare a lipsei de afectiune din partea mamei ~i a felului in
atitudini, care ne arata eli subiectul cauta sa se fadi iubit. Ciind aceasta
care este judecata de anturaj, copilul se afla in conflict cu toata lumea.
fetita, care se simte ea insa~i frustrata, face altora cadouri, ni se prezinta Delictele sale pot fi, in parte, expresia unei revolte interioare. In orice
o trasiltura pe care trebuie sa 0 interpretam: ea cautii afectiunea care i-a caz, data fiind situatia in care se gase~te, adaptarea la societate a fetitei
fost refuzata de mama ~i pe care tatal i-a acordat-o doar din c1ind in a devenit mai dificila" .
cand, dar este 0 afectiune extrem de amenintata. Este 0 eleva sub orice Ayeti aici un foarte bun exemplu al celui de al treilea tip de copii
critica. Ce ar putea sa fadi spre a fi stimata? Nu-i ramane altceva de care prezinta un sentiment de inferioritate accentuat: cei inconjurati de
facut dec1it sa-i c1i~tige pe ceilalti copii prin coruptie. Este ceea ce ura, nelegitimi, nedoriti, orfani, infirmi. Toti ace~ti copii, pe drept sau
incearca sa faca acum: este in cautarea afectiunii, a dragostei, iar in pe nedrept, se simt adesea tratati cu ura. Avem datoria sa corectam
aceasta cautare rezida eel mai puternic impuls al acestei fetite: sa fure eroarea ~i sa-l facem pe copil sa inteleaga ca, fie ~i in cazul cil are
~i sa Ie faca daruri celorlalti, spre a se face iubitil. In acest fel ea se simte dreptate, nu are nici un motiv sa creada ca nu exista oameni capabili de
mai bogata. Este ~i aceasta 0 maniera de a actiona a celui slab. Este un compasiune. La fetita de care ne ocupam acest sentiment al inferioritatii
copil care nu are destula incredere in el insu~i ca sa spere ca va fi iubit este partial atenuat de faptul ca tatal ei are grija de dansa. Cu toate
de cineva. Este 0 tdisatura de caracter pe care 0 intiilnim ~i la adulti. acestea, mare lucru nu poate face. Ultima conc1uzie la care a ajuns
"La fel a procedat cu banii luati pe viinzarea unor oua. Oua pe care inte1epciunea sa este aceea de a se descotorosi de copila, ceea ce aceasta
le-a subtilizat de la parintii adoptivi, pentru a Ie duce profesoarei, trebuie sa fi presimtit. Ea a fost mereu chinuita de senzatia ca tatal sau
dispusa sa Ie cumpere" . nu avea suficiente resurse financiare spre a-i asigura existenta. Tocmai
Joaca rolul celei care 0 aprovizioneaza pe profesoara cu articole de aceea se gase~te ea intr-o capcana, de unde prive~te cu du~manie la
alimentare. Nu ~tim daca nu cumva voia ca in felul acesta sa-i faca un oricine. Sentimentul ei de comuniune sociala este atrofiat. In conse-
cadou. Poate ca a primit bani pentru acele oua. Oricum vor fi stat cinta, vedem aparand pe primul plan anumite manifestari: minciuni,

50 51
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUl GREU EDUCABIL

furturi, care nu sunt de bun augur pentru evolutia ulterioara. Dar tocmai cazul in care va fi prinsa. Dar con~tiinta ii este obnubilata de ideea en
am descoperit un factor care face ca acest caz sa aiM un pronostic mai nu va fi prinsa. Daca este, in pu~carie va veni in contact cu a1ti
putin sumbru. Fetita este in cautarea afectiunii, teren pe care trebuie sa raufacatori, de la care va invata noi moduri de a proceda. 0 datil
fie u~or sa-i ca~tigi increderea. Problema care se pune este exercitarea eliberata din detentie, situatia i se poate inrautati. Cum sa speram atunci
primei functii a mamei ~i de a-i trezi apoi un larg interes pentru intr-o ameliorare acazului ei? 0 poate incuraja in acest sens pedeapsa?
semeni.Trebuie sa 0 eliberam de idee a gre~ita care 0 determina sa Imposibil. Ajutorul nu i-ar putea veni decat din partea unui serviciu in
creada ca omul este funciarmente rau. Lacunele existente trebuie stare sa-i ofere ceea ce noi credem ca Ii este absolut necesar: explicarea
acoperite. Trasand astfelliniile directoare ale tratamentului, trebuie sa erorilor a caror victima este ~i 0 incurajare reala. Numai a~a se po ate
adaugam ca fetita trebuie eliberata din situatia ei prea apasatoare2. veni in ajutorul unei asemenea copile. S-ar putea intampla ca un
"Fetita lasa impresia ca are 0 mare nevoie de afectiune ~i de educator, careia i-ar fi incredintata fetita, sa indeplineasca, in mod
ajutor". accesoriu ~ilara a 0 intelege, actiunea educationala cea mai importanta:
Aceasta confirma ipoteza pe care am crezut de cuviinta sa 0 sa-i dea acestei fetite curaj.
formulam pe baza primelor informatii; copilul cauta, fma a fi gasit inca
ceea ce cauta: nu ~i-a pierdut curajul. NOTE
A~ incheia supunandu-va atentiei 0 idee care mi-a venit citind
1 Copii eu 0 infati!jare mongoliea, hipotonici in eeea ee prive!jte
randurile de mai sus: fetita, a carei situatie este mizerabila, cre~te
museulatura!ji eu mari deficiente pe plan psihie. (Nota trad.)
suferind de frig, de foame, ca ~i lipsita de speranta ~i securitate ill ceea
2 Situave de stres, am spune azi, in aeeeptiunea data de Paul Fraisse, care
ce prive~te viitorul ei pe plan profesional, insa este in cautarea are in vedere ansamblul eonflietelor interpersonale sau sociale ale individului,
dragostei, a afectiunii; care va fi, in aceste conditii, deznodamantul? Nu
pe fondul sentimentului de indoiala ea respeetivele eonflicte ~i-ar mai putea afla
exista nimeni sa 0 protejeze, nicaieri nu afla un cuib sigur pentru dansa: o rezolvare ferieita. (Nota trad.)
va e~ua in prostitutie.
Sa admitem ca fetita W pierde increderea ~i nu mai spera sa
gaseasca pe cineva care sa se intereseze de ea. Cand va cre~te, va da
peste un Mrbat care se va apropia de dansa, ducand-o cu zaharelul,
facand parada de afectiunea lui; cazurile aces tea nu sunt rare ~i adesea
conduc la prostitutie.
Sa admitem ca fetita pierde ~iultimul rest de speranta de a gasi pe
cineva cu care sa se insoteasca. Ea nu mai crede ca va gasi afectiune, cu
~coala merge prost, nu are un camin, e silita sa vagabondeze ~ipoate sa
dea u~or, din intamplare, peste 0 banda care sa 0 duca la ~coalacrimei.
Sau poate sa intreprinda ceva din proprie initiativa, cautfmd un ca~tig
care pare lesne de obtinut. Se lasa antrenata intr-o forma de delict ~i
poate continua. Lipsita de orice alta posibilitate, po ate deveni in cele
din urma 0 hoata calificata. Caz in care judecatorii ~ipsihiatrii judiciari
vor ajunge la concluzia ca pentru delincventi indreptarea este un lucru
greu ~i ca sunt necesare pedepse nemiloase. In disperarea de a gasi 0
posibilitate onorabila, ea fura, perfect con~tienta ca risca inchisoarea in

52
PSIHOLOGlA $COLARULUI GREU EDUCABIL

'-' " '-'


Aceasta vrea probabil sa spuna ca a fost crescut intr-o crc~l1sau
III. UN TATA CARE IMPIEDICA intr-un orfelinat. Ne ~i vin in minte imagini privind situatii analoagc,
favorabile sau defavorabile.
DEZVOLTAREA SENTIMENTULUI "Era intemat intr-un spital, iar dupa aceea a fost plasat la 0 doica".
DE COMUNIUNE SOCIALA S-ar intelege ca avem de-a face cu un copil nelegitim. Fraza care
urmeaza ne-o confirma:
"S-a nascut inainte de casatorie" .
In pofida progreselor Iacute de legislatia noastra, nu avem aici de-a
face cu 0 situatie cu totul indiferenta, deoarece, chiar daca legislatia
merge pana acolo incat ii pune pe picior de egalitate pe copiii nelegitimi
cu cei legitimi, ramane fapt ca asemenea copii incep prin a fi crescuti
de parinti adoptivi. Fie ~i numai acest lucru marcheaza profund viata
unui copil; nu pentru ca el ar gasi acolo un anturaj mai rau decat la
parintii sai legitimi - adesea este mai bun -, ci pentru ca aceasta
Referatul pe care il am in mana se distinge prin caracterul sau situatie sociala este extrem de semnificativa. Nu credem ca atitudinea
absolut laconic. Dad! purced la interpretarea lui este pentru ea, in sociala generala fata de eopiii ilegitimi ar putea sa tina pasul cu
general, nu dispun de referate mai detaliate. Obligatia no astra este sa progresele inregistrate de legislatie. Nici acum nu este tarziu spre a va
invatam sa facem observatii avand drept punct de plecare referate pune in garda, dandu-va urmatoarea povata: nu veniti pe lume in
condensate. situatia de copii nelegitimi.
Ar trebui perfectionata arta de a redacta 0 dare de seama, un "Conditiile de viata: parintii sunt foarte saraci".
referat. Am de facut 0 propunere in aceasta privinta, in cazul ca se va Aceasta ne face sa intelegem ca baiatul se afla la propriii sai
manifesta intr-o zi interes fata de perfection area redactarii referatelor: parinti, doar ca este nascut inainte de casatorie.
istoria detaliata a unui copil-problema, a unui criminal, a unui nevrotic, "Ei 0 scot la capat vanzand ziare. Atat parintii cat ~i cei patru
a unui alcoolic etc. sa fie supusa atentiei unor eminenti reprezentanti a copii, in varsta de la un an ~i pana la ~ase ani, locuiesc intr-o singura
diverse ~coli de psihologie, cerandu-Ie sa interpreteze cazul ~i sa ne incapere, cu doua paturi. Bmatul doarme impreuna cu tatal sau. Se pare
indice mijloacele in vederea rezolvarii acestuia. Confuzia care ca acesta e tuberculos, are crize de astm ~i insomnie; ii sare tandara din
obscurizeaza psihologia din zilele noastre ar lua astfel sfar~it extrem de te miri ce ~i se descarca pe pu~ti, batandu-l" ..
rapid. Numero~i autori care, de obicei, nu exceleaza prin modestie, ar Prin urmare, copilul imparte acela~i pat cu tataI lui ~i,pe deasupra,
fi numaidecat ec1ipsati. Dar probabil ca va mai trece muIta vreme pana mai ~iincaseaza lovituri din partea acestuia. E prea de tot.
dnd 0 asemenea propunere sa fie pusa in practica. Acest interval de "Tatal are 0 aversiune vadita fata de baiat, simpatia sa indrep-
timp vrem sa-l folosim spre a ne exersa in interpretarea cazurilor ~i in tandu-se spre sora in varsta de patru ani a acestuia, a doua nascuta".
arta de a citi 0 asemenea descriere earacterologidi. Suntem deci~i sa Ne confruntam aici din nou cu problema bine cunoseuta a
gasim mijloacele cu ajutorul carora sa indepartam sau sa modificam baiatului mai mare ~i a surorii mai mici. ~tim ca, privita in sine, situatia
erorile inerente stilului de viata al indivizilor. baiatului nu este placuta, chiar ~i in cazul in care el nu ar avea de
Referatul de fata prive~te un baiat in varsta de ~ase ani, care infruntat ~i aIte dificuItati. Este cunoscut ca al doilea nascut se afla ca
frecventeaza c1asa intai a ~colii primare. Incepe dupa cum urmeaza: .intr-o competitie ~i ca se straduie~te intr-una s-o ia inaintea primului-
"Mai inainte ca baiatul sa traiasca in mijlocul familiei..." nascut. Daca secundul este fata, iar primul-naseut este baiat, starea de

54 55
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

eompetitie este ~imai neta. Fata resimte dureros privilegiul baiatului ~i "A cer~it prin preajma eofetariilor ~i cinematografelor".
vrea sa demonstreze ea mai degraba ea merita aeest privilegiu ~i ea Acest mod de a proceda decurge din sentimentul de umilinta pc
valoreaza eel putin cat valoreaza baiatul, dad! nu eumva mai mult. Ii care il traie~te. Cand baiatul, lihnit de foame, fuge de aeasa, ce ar putea
vine in a:jutor natura, fetele dezvoltilndu-se mai repede pana la 17 ani; el sa faea daca nu sa eer~easea ~i poate ehiar sa fure? Nu ne-ar mira sa
baiatul nu eunoa~te fenomenul, ramilne in urma ~i suporta faptul ea pe se apuce de furat. Ayeti in fata dumneavoastra, sub 0 forma pregnanta,
un destin al sau. De aeeea eonstatam eel mai adesea ea asemenea baieti cazul dezvoltarii unui copil dintre cei despre care am discutat anterior,
- analogia eazurilor este izbitoare - sunt mai putin aetivi, i~i pierd caz determinat de raportul existent intre un baiat prim-nascut ~i 0 fata
u~or speranta ~i de obieei se silese sa-~i implineasea dorintele pe eai in situatia de a doua nascuta.
oeolite. Aeeasta stare de lueruri poate fi de altfel modifieata de situatii "Comportamentulla ~eoaIa".
intereurente. Cu totul altfel stau luerurile eu sora. Aceasta este Ni-l putem imagina eu u~urinta. Daea aeest baiat ar fi eapabil,
nemaipomenit de energiea, pusa pe fapte mari. Daea i se opune intr-un fel oarecare, de un bun randament ~colar, ar putea seapa cumva
rezistenta, se ineapataneaza sa 0 spulbere, fara a se lasa supusa. De destinului sau caracterologie2. Cum nu a seapat, putem trage eu
regula se dezvolta bine, este 0 ~colarita excelenta, care denota certitudine eonc1uzia ell este un elev eu 0 situatie din eele mai proaste
profunzime ~i initiativa. De eele mai multe ori lucrurile merg atilt de la invatatura, situat in eoada c1asei. Sa vedem ee spune referatul:
departe, ineatparintii i~i spun: ce pacat ea baiatul nostru nu este fata, "Copilul vine la ~coala murdar, nespalat, cu ehica vanvoi, in
iar fata baiat. Data fiind freeventa aeestei situatii, astfel de baieti 0 zdrente".
sfar~ese rau, prezentand accentuate tulburari nevrotice, devenind In ceea ee prive~te hainele flendurite, poate ell nu el poarta
adesea eriminali, betivi; suntem obligati sa ne intrebam: ee sens are, in raspunderea, dar in celelalte privinte sunt inclinat sa ered eli sora sa se
eonseeinta, paIavrageala pe tema instinctelor? Ce sens are sa vorbim de va prezenta altfel cand va implini ~ase ani. La ~ase ani s-ar euveni sa te
faeultati mintale innascute, din moment ce primul-nascut are aeeasta speli ~i sa te piepteni singur.
inIati~are caracteorologiea specifica, iar fata 0 are pe a ei. Situatia poate "Nu sta 0 c1ipa locului".
fi schimbata, ea poate fi prevenW'i eu ajutorul unei metode de edueatie Sa nu ai astampilr la ~coala este 0 crima. La ~coala trebuie sa stai
eorecta, cu conditia de a fi identificate din timp asemenea situatii ~i de in banca ta. Aeela care nu 0 face dovede~te prin eonduita sa ca nu
a nu se interveni brutal, prin procedee lip site de judiciozitate. dore~te sa freeventeze ~eoala. Faptul de a sta in banca, la ~eoala, are 0
"Copilul relateaza ca in anul din urma i s-a intil.mplat de mai multe alta semnificatie decat aiurea, in viata: la ~eoala este yorba de 0 functie
ori sa nu se intoareli aeasa mai devreme de miezul noptii" . soeiala. Este atitudinea prin care se exprima legatura soeiaIa a unui
Daea examinam faptele din punetul nostru de vedere, putem trage copil eu ~coala. A~adar, afland ea nu poate sta lini~tit in banea lui,
lesne eonc1uzia ea baiatului nu-i prea arde sa stea acasa; altfel ar veni putem deduce ea este lipsit de sentimentul de eomuniune sociala, ca
mai devreme. Avem impresia ea el incearea sa puna 0 distantil intre nu-l intereseaza institutorul, elevii ~i, in general, ~coala ~i problemele
dansul ~i casa parinteasea. V -am mai expus astfel de cazuri. Daca ei. Ce face el in cazul acesta? Cu oareeare perspicacitate, ered eli putem
eineva pleaea de aeasa, este semn di nu se simte acolo in apele lui. ghici.
"Mai relateaza ca politia a pus mana pe el nu mai putin de einei "Se plimba prin c1asa, in timpul leetiei il apuea cantatul ~i
ori". maimutare~te raspunsurile date de eamarazii sai".
A~adar, va dati acum seama ea baiatul nostru nu a fost crutat de Nu echivaleaza acest eomportament cu 0 fuga de la ~coala? Dar
soarta comuna rezervata primului-nascut, in eomparatie cu sora sa sa 0 ~tergi de la ~eoala nu-i ehiar u~or, existand unele riscuri. Se va
nascuta imediat dupa dansull .Se adauga la aeeasta faptul ca situatia de trimite 0 in~tiintare pm;intilor ~itoate forte1e politiei ~ijandarmeriei vor
acasa este, filra discutie, cat se poate de rea. interveni ca sa-l readuea la~coala. Nu poti seapa de asta. Dar poti

56 57
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

impinge lucrurile pana intr-acolo incat sa fii exmatriculat. Din acel "Copilul este de alta nationalitate, ceea ce ii interzice intrarea
moment nu mai ri~ti nimic. intr-o ~coala de stat".
"Cauta galceava colegului de banca, celorlalti colegi". El este aproape de atingerea scopului sau: acela de a se vedca
In felul acesta manifesta 0 lipsa de interes pentru semenii sai. De exmatriculat. lnstitutorul se lasa prins injocul copilului, indeplinindu-i
altfel, iata ce putem citi in referat: dorinta. Fiind din nefericire de nationalitate ceha, nu avem idee in ce
"Ii imbrance~te pe toti cei care ii stau in cale ~i se bucura nespus institutie I-am putea pIasa. Ar fi bine daca ar fi crescut intr-o institutie
cand vreunul dintre camarazii sai cade". de stat, dar nu este chiar atat de sigur ca s-ar gasi acolo cineva capabil
~i in acest caz lipsa de interes pentru semeni este manifesta. sa inteleaga cazul. De~i de 25 de ani noi ne straduim sa explicitam
Avem dreptul sa ne putem intrebarea: ce se va intampla atunci cand raporturile din prima copiIarie ~i importanta lor pentru dezvoltarea in
baiatul acesta va depa~i varsta de zece sau douazeci de ani? La ~coaIa viitor a fiintei umane, nici 0 institutie nu a luat in consideratie aceste
a trait experiente din cele mai amare; la cer~it, de asemenea; acasa nu date. Daca acest baiat traie~te cu sentimentul care a fost generat in el de
are nici 0 multumire. Unde vor duce toate acestea, mai tarziu? Cred ca experientele sale existentiale: totdeauna voi avea de-a face cu vreunul
nu e greu de ghicit. Sentimentul de comuniune sociaIa ii lipse~te in a~a care sa ma depa~easca, niciodata nu voi fi bun de ceva, trebuie sa ma
masura, incat nu-i ramane sa urmeze deeM 0 singura cale, dat fiind ca strecor cum voi putea, nu se poate sa nu incerc sa ma sustrag cerintelor
dispune de 0 anumita energie - se bucura de raul altora, ba chiar vietii prin vicle~uguri nemiloase, - atunci el va intra in respectiva
incearca sa-i puna in incurcatura pe ceilalti: este calea crimei, a institutie cu aceea~i atitudine automatizata ~iin scurt timp va reincepe
faradelegilor. acolo acela~i joc ca mai inainte. Va fi la fel de descurajat, nea~teptandu -se
"Nu de mult, era cat pe ce sa striveasca degetele unui coleg. sa gaseasca 0 situatie placuta, ca de exemplu aceea de a fi premiat. Ar
Folose~te in mod obi~nuit expresii vulgare. De altfel e un baiat istet, vrea totu~i sa fie cel dintai, ar vrea ca toti sa-l admire, dore~te cu ardoare
poate raspunde cum se cuvine la intrebari ~i este foarte bun la sa se afle in centrol atentiei. Intr-un fel a ~i ajuns la aceasta: intreaga
aritmetica" . clasa se ocupa de dansul; a devenit, efectiv, cel mai important personaj.
Acest din urma aspect nu trebuie sa ne mire. Este de inteles ca Ceea ce nu a putut realiza acasa - unde sora este personajul cel mai
baiatul acesta a fost mereu nevoit sa calculeze, fie banii ce-i ie~eau de important - ,a obtinut la ~coaIa. A obtinut lucrul acesta cu ajutorul unui
pe urma cer~itului, fie pretul alimentelor, allucrurilor de care avea in subterfugiu, prin aceea ca activitatea lui s-a canalizat intr-un sens inutil,
general nevoie. Este greu sa vorbe~ti aici de un talent innascut pentru prin faptul ca ~i-a fixat un scop fictiv al superioritatii personale ~i ca
ca1cul; el pur ~i simplu a beneficiat de un bun antrenament in aceasta urmare~te acest scop. In prezent, statui in intregullui are a se preocupa
privinta. ce este de facut cu dansul. Reu~ita nu este mica. Daca baiatul ar
"Dar exercitiile lui de scris lasa in mod special de dorit, cand catadicsi sa mediteze asupra a ceea ce se intampIa, el ~i-ar putea spune:
catadicse~te sa scrie". daca a~ fi stat lini~tit in banca mea ~i dacanoaptea a~ fi primit, fara a
In legatura cu aceasta, a~ incerca sa cercetez bine cum stau cricni, pumnii tatalui meu, cine s-ar fi ocupat de mine? Pana la un
lucrurile: daca nu cumva avem de-a face cu un copil stangaci. Atat de anumit punct baiatul are dreptate. Nu putem tagadui faptul acesta ~i nu
ager la minte ~i de dibaci, sa nu fie el, intr -adevar, capabil sa reu~easca trebuie sa-l uitam in momentulin care ne pregatim sa facem ceva pentru
in toate? Fie-ne permis sa presupunem ca, pe langa celelalte necazuri, dausul. Educatorul nu va izbuti nici el sa faca sa dispara de la acest baiat
el are de suferit povara unei maini drepte functional insuficienta. tendinta de a se pune in valoare, cum nici 0 alta ~coala de psihologie nu
In materie de desen, nu a depa~it stadiul mazgalelilor". izbute~te. Copilul vrea sa fie apreciat, iar tendinta aceasta nu se lasa
Aceasta pledeaza in favoarea ipotezei unui copil stangaci. Inca 0 inabu~ita. Trebuie sa-i oferim un drum spre latura utiIa a vietii. Trebuie
remarca, semnificativa, pe cat se poate: sa-i fortificam curaju~, In a~a felincat el sa se creada capabil de a reu~i

58 59
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

ceva folositor in viap'i. Nefericirea lui consta in aceea cii. se crede "sentiment de comuniune sociala" ~i"supracompensare", ori "unitatea
absolut incapabil. Un adept al ~colii freudiene ar putea spune: avem de- personalitatii", au prezis ceva in sensul dat de noi acestei notiuni. Nu a
a face cu instincte atavice ale colectivitatii primordiale, baiatul dorind vazut decat clavirul, fara a cunoa~te ceva din arta de a canta la el.
sa-~i ucida tatal. Cum nu se crede in stare sa 0 faca, 11infrunta pe Toate marile progrese ale ~tiintei s-au realizat datorita prezicerii.
institutor. Acesta i~i va face atata sange rau incat va contracta 0 boala Daca cineva asociaza cu mare greutate un semn cu un altul ~i se abtine
grava ~ipoate va da ortul popii, caz in care baiatul i~i va fi atins scopul. de la orice act creator, aceasta nu este nimic altceva deeM 0 experienta
Dar lucrurile nu stau a~a. Avem aici de-a face cu consecintele, nu cu sterila. Ceea ce unii numesc "intuitie" poate cii.nu este nimic altceva
inceputul. Este in afara de orice indoiala cii.baiatul s-ar fi bucurat sa decat prezicere. Oricine a facut studii medicale nu ar trebui sa se
joace un rol identic cu acelajucat de sora sa, dar calea i-a fost barata. indoiascii. de faptul ca arta diagnosticului este in realitate divinatie -
Nu este un Miat diu, ci unul bun, ca toti copiii la venirea lor pe lume. A exact ca in psihologia individuala -, evident bazata pe 0 bogata
fost impiedicat sa-~i dezvolte sentimentul de comuniune sociala, pentm experienta, legata de 0 intelegere a regulilor vietii omene~ti.
cii.nu s-a gasit nimeni care sa-l trezeasca in el. Care este persoana cea Pe temeiul experientei noastre, avem posibilitatea sa sustinem ca
mai nimerita in acest scop? Mama. Am aflat: Miatul a statmai intai la suntem capabili sa tragem concluzii cu privire la structura ansamblului;
spital, apoi la 0 pensiune, inainte de a fi ajuns in mijlocul alor sai; copil ca putem deduce stilul de viata pornind de la amprentele lasate de pa~i.
ilegitim. Doi ani mai tarziu a venit pe lume 0 sora, preferata tatalui. Cine Nu suntem infatuati in a~a masura indit sa tragem concluzii ferme
ar fi trebuit sa-l invete pe copil ca pe lume exista ~i alte fiinte care sunt pornind de la cateva cuvinte izolate, dar ulterior yom putea gasi
semenii no~tri? Noi nu avem nici 0 indoiala asupra faptului cii.el era confirmarea tezei noastre sau, dimpotriva, ne yom vedea obligati sa
capabil sa indeplineascii. rolul unei fiinte socialmente utile. Ar fi trebuit procedam la corectari. Primul mod de a proceda este propriu expertului
sa intalneasca pe cineva care sa-i fi deschis ochii asupra acestei realitati. in materie de psihologie individuala, pe cand al doilea mod este propriu
Nu este 0 sarcina u~oara, dar realizabila. Este yorba de exercitarea debutantului.
functiei primordiale care ii revine ill mod normal mamei, functie pe care Servindu-ne de referate, cercetam pana unde poate merge
pana in prezent nimeni nu a indeplinit-o fata de el. Trebuie ca cineva intelegerea de catre noi a acestor copii. Istorisirile sunt lacunare, pentru
s-o inlocuiascii. pe mama in aceasta privinta, ca 0 persoana sa-i dea ca cei care Ie redacteaza nu ~tiu cu exactitate ceea ce ne intereseaza. In
impresia ca este aproapele sau, in care poate sa aiM incredere. Lucrul asemenea cazuri dificultatea este mai mare decat atunci cand avem
acesta 0 data admis, va trebui asumata cea de-a doua functie a mamei, copilul in fata ochilor, adus de parintii care ne pot da informatii in
care consta in largirea sentimentului de comuniune sociaUi trezit ~i in legatura ~i cu alte particularitati. tn aceste cazuri avem posibilitatea de
dirijarea interesului copilului fata de alte persoane. tn primul rand spre a ne concentra intrebarile asupra aspectelor care ne intereseaza; anume:
tata, despre care am aflat cii.s-a dovedit inapt sa dezvolte sentimentul in ce imprejurare dificila ~i-au facut aparitia defectele de caracter ale
de comuniune sociala, apoi cii.tresurori, care nici ele nu au fost in stare baiatului ~i, in al doilea rand, ce particularitati prezenta copilul mai
sa-l ajute. Arta noastra consta in a inlocui mama in realizarea celei de-a inainte? Putem ajunge, cuo certitudine suficient de mare, la concluzia
doua functii pe care 0 are. ca avem de-a face cu un copil care nu a fost indestul pregatit sa faca fata
Nu cred ca un ganditor ne-ar putea repro~a ca incercam sa problemelor vietii. Bagajul ereditar al copilului nu prezinta importanta
"ghicim" ~i cii. in arta ghicitului am atins 0 anumita dexteritate. In pentm noi. Factorul ereditar nu se exteriorizeaza dad nu gase~te la
realitate consider ca pe 0 datorie de prim ordin a elevilor mei exersarea copil pregatit terenul social. Atunci cand solutionarea uneia din
in arta prezicerii. Evident, nu este de comparat divinatia noastra cu problemele copilului rec1ama sentimentul de comuniune sociala, con-
aceea pe care 0 practica ocazional unii, prea putin versati in arta statam 0 ezitare caracteristicii.. lata-ne pe un teren solid; nu ne ramane
psihologiei individuale, care i~i imagineaza ca pronuntand termeni ca altceva de facut decat sa vedem cauza pentm care sentimentul de

60 61
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

comuniune sociaUi nu s-a dezvoltat in mod normal. Nu yom intalni acela care, pe parcursul primilor patru sau cinci ani de viata, va fi trait
extravaganti, copii-problema, nevrotici, alcoolici, perveqi sexual, intr-un echilibru mai stabil, nerecunoscandu-~i intr-o masura atat de
criminali sau candidati la sinucidere la care sa nu fie cu putinta sa izbitoare slabiciunea ~i micimea.
demonstram cu deplina certitudine ca ei nu dau indarat din fata "Ea i~i suge degetul mare".
solutioniirii problemelor vietii decat pentru ca nu au fost corect educati Cand ai patru ani, obi~nuinta aceastaar fi trebuit sa fie abandonata
in sensul sentimentului de comuniune sociala. Este un punct de vedere de mult. Toti copiii pot sa-~i suga, de altfel, intamplator, policele.
ce trebuie retinut. Aici sta deosebirea fundamentala dintre noi ~i alte Constatarile pe care Ie avem de inregistrat sunt, fara indoiala,
~coli psihologice. urmatoarele: anturajul familial nu a reu~it s-o dezobi~nuiasca pe copila
de neajunsul acesta pe 0 cale pe care ea sa 0 fi acceptat. Daca se incepe
o lupta in acest scop, se va vedea ca fetita se angajeaza sa 0 poarte: cu
cat mai mari eforturi vor face piirintii sa 0 dezbare de prostul obicei, cu
Mezinul angajat in lupta atat vor reu~i mai putin. Ba chiar ea va incerca intr-una sa se faca
remarcata prin gestul ei. Poate ca 0 anumita senzatie de gadilare, care
se raspande~te pe intreaga suprafata cutanata a copilului,joaca aici un
,,0 fetita in varsta de patru ani. Nu este copil unic, ci 0 mezina". oarecare rol, altfel nefiind de inteles de ce duce ~i alte obiecte la gura.
Cunoa~tem indeajuns caracteristicile mezinului. Voi repeta, Copiii care i~i sug degetul mare de la mana exprima prin acest
totu~i, ca, data fiind pozitia sa in familie, mezinul are tendinta perma- gest tendinta lor belicoasa. Cu atat mai sigur putem face afirmatia ca
nentade a-~i urmiiri inainta~ul ~i, daca poate, sa-l depa~easca. Inca de gestul respectiv nu reprezinta singurul mijloc de care se servesc copiii
la inceput are un sentiment de inferioritate foarte pronuntat ~i, fie ~i din pentru a-~i exprima atitudinea belicoasa. Daca piirintii ii cer copilului
aceasta cauza, va avea dificultati in reglarea cursei sale in societate. sa-~i formeze deprinderi de igiena, yeti constata ca, in cazul In care nu
Inc1inatia sa cea mai puternica va fi aceea de a neglija societatea, in s-a putut realiza un c1imat armonios intre piirinti ~i copil, acesta se va
beneficiul unei superioritati personale. Aceasta nu reprezinta inca un apuca sa-~i suga policele. Orice copil poate fi determinat sa-~i manifeste
e~ec. Daca speranta nu-i este in~elata, copilul i~i poate pastra echilibrul. in felul acesta opozitia. Daca parintii se intereseaza in mod deosebit de
Pierzandu-~i speranta, devine adversarul celorlalti. Va cauta calea cea faptul ca micutul sa manance tot ce i se da, acesta va ~igasi un motiv de
mai lesnicioasa, folosind subterfugiile; va avea in viata infati~area celui lupta. Daca panntii tin ca el sa stea cu regularitate pe olita, yeti constata
torturat de acea pizma proprie c1asei nevoia~e. In cazul in care simtul ca se vor ivi cu aceea~i regularitate dificultati legate de acest fapt. Este
autocritic este insuficient, iar subiectul nu a sesizat in intregime una din cauzele pentru care anumite purtiiri rele ale copiilor persista. La
importanta societatii, yom identifica la dansul toate particularitatile care fel stau lucrurile In ceea ce prive~te masturbarea. Cazurile in care
se manifesta in astfel de cazuri. Sa ne gandim la Iosif cel din Biblie, la masturbarea persista la copii semnifica Intotdeauna Inc1inatia lor pentru
basmele in care este yorba de Praslea ~i yom intelege acea experienta lupta. ° alta cauza, poate chiar mai puternica, se afla In mod sigur in
seculara potrivit careia stilul de viata, structura psihica a unui individ raport cu circumstantele invocate mai sus. Daca un copil a fost lipsit de
sunt influentate de faptul ca este mezin. Toti ceilalti factori, luati la un o situatie avantajoasa, el va incerca prin to ate mijloacele sa redoban-
loc, nu au aceea~i importanta. El trebuie sa-~i supuna eventua..lele sale deasca acea situatie, care ii ingaduise sa se afle in centrul atentiei.
facultati ereditare rolului de mezin, supunandu-se acelei legi care 11 Experienta Ie arata ca anumite deprinderi rele atrag in mod deosebit
guverneaza de la inceputul existentei sale. Acest dinamism Se poate atentia piirintilor. Cand un copil a observat lucrul acesta, va fi foarte
manifesta pe latura utila a vietii, in cadrul societatii, dar ~i pe latura greu sa-l dezobi~nuie~ti de un defect care, potrivit experientei sale
inutila, daunatoare. Pentru mezin ispita va fi mai puternica decat pentru personale, s-a dovedit avantajos pentru dansul. In tendinta sa de a atrage

62 63
PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL
ALFRED ADLER

ne arata ca avem de-a face cu un copil angajat intr-o lupta, a carui


atenlia alor sai, copilul merge pana la a accepta pedepsele, numai sa
atitudine ostila este exprimata in fiecare din gesturile sale.
aiM in continuare sentimentuI ca el este buricul pamantului. Indd1znim
"In majoritatea cazurilor, indeosebi cand este contrazisa, i~i vara
sa presupunem ca sugerea policelui este consecinla unei lupte
declan~ate de copil impotriva parinlilor. Lupta determinata probabil de degetul in gura".
Dupa cate intelegem, fetita este in stare sa faca ~i opozilie, dar
faptul ca a fost lipsit de 0 situalie agreabila ~i ca el vrea sa reca~tige cu
care, dupa cum se vede, nu consta in mare lucru.Este de remarcat cu
orice prel acea situatie. Evident ca trebuie sa a~teptam ca aceasta
deosebire faptul ca atunci cand se afla in opozitie i~i vara ea degetul in
ipoteza sa fie confirmata. Deocamdata, insa, 0 yom admite cu titlul de
gura. Pentru observatorul impartial aceasta inseamna 0 confirmare a
ipoteza de lueru. Nu uit faptul ca exista ~i alte conceplii referitoare la
ideilor noastre ~i dezminlirea altor conceptii.
aceasta meteahna. Freudismul, bunaoara, 0 considera ca pe un demers
"La 0 dit de midi enervare, vomita".
sexual. Faptul de a-~i suge policele ~ide a se masturba constituie pentru Am facut cuno~tinla cu aceste vomismente in cazul copiilor care
copil un mijloc adecvat, care lui i se pare mai indicat decat alte
au capatat 0 mare dexteritate in refuzarea hranei care Ii se of era. Am
mijloace. Doctorul Levy, medic din New York, a adunat unele date in
putea admite ca fetila in chestiune prezinta vreo tulburare3 a aparatului
legatura cu aceasta, dar nu a putut descoperi nici cea mai mica urma de
digestiv, ceea ce explica u~urinta cu care ea vomita. Aceasta ne arata in
excitatie sexuala. EI sustine ca avem de-a face cu copii care au obtinut ce masudi intregul dinamism psihic a fost antrenat in aceastl:i atitudine
laptele matern fara efort, ca ace~ti copii nu au supt, deoarece laptele pur belicoasa. Fetita noastra dispune de mijloace ofensive. V oma este unul
~i simplu Ii se scurgea in gura; drept urmare, aparatullor de supt nu a dintre acestea. Dad fetita ar trai insingurata, nebizuindu-se decat pe ea
funclionat, iar acum ei incearca sa-l puna in functiune ~ide aceea i~i sug insa~i, dIauzita de foame ~i nevoia de iubire, nu am putea intelege de
policele. Este greu de inteles de ce ace~ti copii nu-~i pun altfel in ce vomita atunci cand eeva nu-i convine. Relatia cu societatea transpare
funqiune aparatul de supt, sugandu-~i bunaoara buzele ~i nu degetul aici cu claritate: cand fetila nu joaca rolul principal, ea se enerveaza,
mare. Va trebui sa a~teptam rezultate mai exacte ale observatiei, incepand sa vomite, ca ~i cum ar vrea sa-i acuze pe ceilaIli ~i sa se
intrarea in joc a multor altor elemente. In urma unor cercetari mai razbune pe dan~ii. a astfel de atitudine reprezinta un raport social ~inu
ample, experienla ne-a dovedit ca sunt posibile ~i alte explicalii. In ce inseamna altceva dedit lupta copilului pentru recunoa~terea valorii lui.
ne prive~te, ramanem la conceptia psihologiei individuale, anume ca "Adesea refuza sa manance".
respectivul copil este in toiulluptei ~i ca vrea sa se situeze in centrul Fetila vomitand cu u~urinta, faptul nu-i poate Iasa indiferenli pe
atenliei celor dinjuru-i. Daca reu~im sa confirmam aceasta asertiune, parinti.
yom demonstra ca, dintr-o singura lovitura, psihologia individuala a " ... cand este sa faca baie, orice interventie a parinlilor care nu-i
patruns 0 mare parte din structura psihica a individului. In caz de convine 0 pune pe fetita intr-o stare de enervare ~cesiva: urIa, se zbate,
neconfirmare, va trebui sa ne corectam conceptia. ii respinge pe cei care incearca sa 0 calmeze" .
"Ea i~i suge policele in pofida tuturor masurilor luate". Este un luptator de prima mana. Daca ne-am fi indoit ca a~a stau
Daca intr-adevar a~a stau lucrurile, specialistul va putea sa emita lucrurile ~i am fi crezut ca este manata in actele ei de foame sau de
ipoteza ca este yorba de un copil angajat in lupta. Ar mai putea sa existe trebuinla de afecliune, de "instinctele" ei, atunci cfmd urIa ~i se zbate,
totu~i 0 indoiala. Probabil ca 0 face din alte motive, pur ~i simplu ne-am fi multumit cu explicalii superficiale.
luptfind pentru acea placere de a-~i suge degetul; in afara de orice "In ce ma prive~te, am incercat sa 0 calmez pe copiIa povestindu-i
indoiaIa este insa faptul ca avem de-a face cu un copil angajat in luptii. un basm".
Jar adevi:irul conceptiei noastre nu este de confirmat pe terenul acestei
a incercare de a capta interesul copilei. ~tim in ce categorie este
de clasat aceasta incercare. Ea este generata de cea de-a doua functie a
metehne. Adevarul trebuie sa reiasa din ansamblul vielii copilului, care
65
64
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

mamei, aceea de a-I determina pe copil sa colaboreze, sa se joace cu problema alimentatiei. Ii sfatuiesc pe parinti sa nu-i faca pe copii s1\
ceilalti. Daca subliniez cuvantul "cu" , pana ~ieel mai putin c1arvazator vada ce importanta acorda ei acestei prob1eme. Ori de cate od copi i sc i
dintre cititori ar trebui sa inteleaga ca aceasta reprezinta 0 incercare de angajeaza in lupta, atacurile lor vor avea astfel tinte descoperite.
a-I orienta pe copil spre societate, functie care a fost deteriorata. Un al doilea eaz: "Copil unie la parinti, blazat. Baietel de trei
"Nu m-am adresat direct fetitei". ani~ori. In primii ani dupa na~terea aeestui copil parintii s-au aflat intr-o
Este 0 stratagema la care recurgem adesea. 0 facem cu luare stare peeuniara deosebit de grea. Ei nu-i puteau oferi copilului niei
aminte, deoarece copilul, data fiind atitudinea sa belicoasa, nu mai macar strictul necesar" .
reactioneaza in mod obiectiv, ci subiectiv. Daca ar fi sa i ne adresam Conditiile sociale intervin aici intr-un mod suparator. Copilul
direct, ar trece in defensiva. poate ca nu sufera prea mult din cauza aceasta, dat fiind di niciodata nu
"Basmul i-I povesteam surorii ei, 0 fetita in varsta de ~ase ani ~i s-a aflat in alta situatie. Dar viata grea trebuie sa-i fi pus probleme. Se
jumatate". adauga la aceasta faptul ca piirintii poate s-au plans, in prezenta
Este yorba de 0 fetita cu 0 purtare irepro~abila. Putem presupune copilului, de situatia lor mizerabila, trezind astfel in el 0 perspectiva
ca ea a reu~it sa se adapteze ~i ca, datorita acestui fapt, este mai sumbra cu pri vire la viitor.
apreciaHi; ar putea sa 0 eclipseze pe sora sa mai mica, atunci cand "In timpul ultimelor luni, conditiile de viata ale parintilor s-au
aceasta din urma incearca sa 0 descumpaneasca. Vicle~ugul de a se ameliorat considerabil..."
adresa surorii mai mari este bine ales, deoarece sora cea mica incearca o situatie noua pentru dansul!
sa 0 egaleze in toate privintele pe inainta~a ei. " ... ~i, in consecinta, ei voiau sa-~i scoata dintr-o data parleala".
"Fetita, enervata, asculta totu~i cu atentie". Aceasta ar putea sa spuna ca i~i cople~esc copilul cu tot soiul de
Avem impresia ca sesiza cu inteligenta continutul basmului. cadouri , de jucarii, de zaharicale etc. Respingem ca nerecomandabila 0
Suntem indreptatiti sa presupunem ca fetita nu voia sa scape nimic din astfel de metoda de educatie.
ceea ce poseda sora ei. ~i ea avea nevoie de basme, de pove~ti. Situatia "Piirintii ii aduc copilului jucarii peste jucarii; el nu manifesta
aceasta nu este deloc rara la copiii angajati in lupta. interes pentru ele ~i, in general, toate aeeste lucruri illasa rece" .
"Ea s-a potolit incetul cu incetul ~i in cele din urma s-a aratat Se poate presupune ca, prin exces de jucarii ~i de acadele,
profund interesata de poveste". interesul copilului a scazut ~i ca el a ajuns la blazare, crezand ca totul i
Cura nu este terminata. Fetita trebuie adaptata la societatea ale se cuvine. Se poate intampla ca asemenea copii sa prefere sa-~i fabrice
carei legi clare, traditionale, ea Ie lezeaza. Este necesar sa-i intarim ei in~i~i judiriile, sa-~i confectioneze papu~ile, chiar daca sunt foarte
sentimentul de comuniune sociala, ceea ce putem realiza pe mai muIte simple. Aceste jucarii ii intereseaza adesea mai mult deeM eele mai
cai. Dar nu trebuie sa pierdem din vedere scopul: sa-l facem pe copil sa frumoase jucarii din comert. Este 0 educatie care ii indeparteaza pe
priceapa ca i-am patruns mobilurile ~ica-l eliberam de sentimentul sau copii de societate, ciireia nu-i consacra nici un efort, traind intr-o lume
de inferioritate. Ace~ti copii i~i manifesta adesea sentimentele intr-un aflata in contradictie cu a noastra. Din aceasta lipsa de interes, pe care
mod ridicol: "Daca sunt mahnita, este pentru ca nu voi avea niciodata ei 0 manifesta, rezulta in chip automat faptul ca un asemenea copil nici
aceea~i varsta ca sora mea mai mare" .Ei piirasesc terenul colaboriirii ~i nu vrea sa auda a i se vorbi de ceva ~i di probabil va evolua intr-un
al jocului colectiv ~i tind, pe cai personale, sa devina punctul de anturaj mai restrans, favorizat in acest sens de atitudinea parintilor sai.
polarizare a atentiei anturajului. Ceea ce are aici importanta este relatia Nu va desfa~ura nici 0 activitate, dat fiind faptul ca nu s-a exersat in
individ-societate. In cazul discutat s-a pac1ituit prin lipsa de acuratete aceasta directie.
pedagogica, prin deficitele educationale. Cred ca problema hranirii "Mama socoate ca baiatul este sensibil, pe cand eu sustin ca este
copilului se situeaza aici pe primul plan: s-a pus un prea mare accent pe apatic".

67
66
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

Acceptam aceasta a doua caracterizare. totdeauna. In consecintfi, putem presupune di bliietelul nostru are, intr-o
"Prefera sa se joace singur, iar daca este dus in mijlocul altor buna masura, simtul puterii ~i eli, macinat de 0 anumita ingrijorare, de
copii, se arata fie iritat, fie servil". teama de a nu se vedea deellzut din drepturi, va incerca sa ramanll
Pur ~i simplu nu este obi~nuit cu aceasta noua situatie, care i se sHipan pe putere sau sa 0 recucereasca. Din momentul in care ~i-a
pare greu de acceptat, - de unde iritarea sa. Servilitatea W gase~te pierdut orice speranta de a 0 recuceri, chiar dad in aparenta atitudinile
poate explicatia in faptul ca nu se crede capabil de initiativa. lui se modifica, structura ramane aceea~i. Acela care W exprima
"Invins in joe, el se refugiaza imediat in poala mamei sale". regretul ~i deznadejdea de a nu mai obtine vreodata puterea este acela~i
Nu rezista cand este pus la incercare, ca urmare a unei gre~eli de tip de om, dar care are mai putin curaj. Sa vedem care din cele doua
educatie. Printr-o suita de e~ecuri, copilul acesta este smuls din aspecte 11caracterizeaza pe bliiatul despre care discuHim. Ambele
angrenajul societatii. Toate situatiile elle resimte ca fiind dificile; aspecte, de altfel, au in comun faptul eli traduc dorinta puternica de a se
copilul a fost crescut in spiritullipsei de initiativa, a fost modelat pentru regasi la inaltimea situatiei de prim-nascut.
situatii in care totul se obtine flira efort, ca intr-o tara unde curge lapte Vom afla despre acest baiat ell el vrea intotdeauna sa 0 faca pe
~imiere. Eroarea acestei educatii este ca Ie bareaza copiilor drumul spre adultul, ell il preocupa in permanenta sa apara in fata surorii sale, a doua
societate. Tratamentul ar consta in trezirea, la copil, a interesului pentru nascuta, drept un model. Atitudine care concorda cu conceptia noastra.
semenii sai, pentru ceri~tele vietH; cu alte cuvinte, copilul trebuie "Din toate punctele de vedere, copilul se incadreaza in categoria
eliberat de sentimentul sau de inferioritate ~i saturat de un optimism de copii normali pe plan intelectual, manifestand 0 larga sfera de
activ, care sa-l faca sa inteleaga .ell este capabil sa rezolve toate interese ~i dispunand de 0 extraordinara energie".
problemele cu care se confrunta. Sa nu pierdem din vedere faptul ell acest copil se afla intr-o stare
de permanenta tensiune spre a-~i pastra pozitia de comanda, spre a
ramane la carma, ceea ce poate sa para semnul unei vointe extrem de
puternice. Nu suntem siguri, insa, ca un baietel in varsta de cinci ani
meriHi acest atribut de vointa puternica.
Lupta prim ului-nascu tpentru drepturile sale "EI ar fi capabil sa-l doboare pe copil ~i sa sfarame piese de
ereditare mobilier, fie ~ilucruri de pret, pe scurt, tot ce ar putea sa-i bareze calea".
Aceasta atitudine trebuie raportata la evenimente in legatura cu
care copilul voia sa demonstreze ell el tinea sa se mentina la carma,
"Baiat in varsta de cinci ani, primul-nascut intr-o familie cu mai dovedindu-ne ea sentimentul sau de comuniune sociala a avut de
multi copii" . suferit. Avem aici mai putin de-a face cu acea "foame" ~icu acea "sete
Suntem obi~nuiti ca la primii-nascuti sa intiilnim 0 atitudine care de iubire" ,cat cu eautarea puterii. Nu sufera de pe urma excitatiilor sau
traduce teama lor de a nu fi privati de situatia pe care 0 detin. Primul- impresiilor refulate, ci pur ~i simplu dezvoltarea sentimentului sau de
nascut are 0 comprehensiune deosebita in ceea ce prive~te conditiile comuniune sociala a fost obstacolata. Aceasta exagerata eautare a
puterii, ceea ce 11determina sa 0 considere ca fiind lucrul eel mai de pret puterii este eu atat mai de inteles cu cat nu crede deloe in elinsu~i, iar,
al vietii ~i sa incerce mereu sa puna mana pe ea. Rar yeti intalni un om pe de alta parte, are 0 sora care ii calca pe urme. Dupa cum ~tim, in
atat de preocupat de reglementarea existentei, cum este primul-nascut. rivalitatea dintre frate ~i sora, aceasta din urma este favorizata, penttu
Secundul4 este inamicul jurat al regulilor ~iprincipiilor, un adversar al ca se dezvolta mai rapid decat baiatul, a~a incat acesta va avea de furea
puterii instalate, pe care are tendinta sa 0 atace. Nu va erede prea mult daca vrea sa-~i mentina pozitia in fata surorii, cea de-a doua nascuta.
ill puterea magiell a regulilor ~i legilor naturii. In toate circumstantele Au intrat in joc ~i alte circumstante, deoarece singur acest fapt nu ar fi
va avea tendinta de a demonstra ell nu exista reguli fixate 0 data pentru fost determinant, atata vreme cat bliiatul nu ~i-a pierdut speranta de a

68 69
ALFRED ADLER
PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

triumfa asupra surorii. Daca e disperat, va Incerca calea vic1e~ugului. de a se pune In valoare ~itocmai acesta determina gradul sentimcntului
Primul-nascut a fost la un moment dat copil unic. Mai tiiriiu a pierdut de comuniune sociala.
aceasta pozitie, fara ca schimbarea de situatie sa fi fost pregatita dintr-o A~ dori sa adaug aici diteva observatii In legatura cu 0 obiectic a
perspectiva sociala.
educatorului:
"Tatal sau mi-a relatat ca copilul a fost tratat cu severitate la un
moment dat". "A~adar, cine este raspunzator de faptul ca un pu~tiulica In varsta
de cinci ani se enerveaza din te miri ce? Cui sa-i atribuim respon-
Nu ~tim de catre cine a fost tratat cu severitate; probabil de c~tre
sabilitatea acelor crize gastrice nervoase de care sufera 0 feti¢ In viirsta
tata. Aceasta ar arata ca el este pomit Impotrivatatalui ~i ca I~i va dirija de cinci ani? Am observat ca In majoritatea cazurilor parintii In~i~i I~i
atacurile Impotriva-i.
maltrateaza copiii, nu chiar prin acte de brutalitate, ci, neexc1uzand 0
"Tatal sustine ca, drept urmare a unei dezvoItari intelectuale ~i
fizice sanatoase, Miatul are un surplus de energie". tandrete foarte vie, prin atitudinea lor dezlanata ~i inconsecventa. Pe
Este yorba de dorinta stimulatoare a puterii, de care tatal nu are copii nu au dreptul sa-i educe dedit cei care, In afara cuno~tintelor
cuno~tinta. necesare, au 0 inima calda ~i 0 profunda comprehensiune sociala".
Ma simt obligat sa reduc responsabilitatea parintilor. Pentru ca
,,~i ca de aceea el are excese de exuberanta. Pana In prezent
copilul nu a avut nici una dintre bolile pe care Ie fac copiii". dadi, bunaoara, reu~im sa-i facem pe ace~ti copii sa progreseze,
S-ar spune ca tatal crede In influenta deosebita a acestor boli cultivandu-Ie Intr-o mai mare masura sentimentul de comuniune
asupra dezvoltarii caracterului. sociaIa, atunci parintii nu mai au nici 0 responsabilitate, iar sentimentul
"Dupa parerea mea, spre deosebire de copiii «inferiori», acesta nostru de comuniune sociala trebuie sa se preocupe de descarcarea
trebuie considerat ambitios". parintilor de aceste dificultati. In aceasta consta Inceputul practicii
Dadi, dimpotriva, copilul s-ar simti sigur pe dansul, el nu ar face psihologiei individuale, in pofida tuturor rezistentelor. Ne-am spus: nu
asemenea eforturi. Nu este "inferior", ci victima unui "sentiment de exista instanta capabila sa-i scuteasca pe parinti de aceste dificultati.
inferioritate" .
Noi suntem con~tienti de faptul ca nu putem Indeplini singuri sarcina
"I se prezinta Intotdeauna tatal drept model, acesta fiind un barbat aceasta, ci pur ~i simplu dorim sa facem un Inceput ~i sa dam 0 pildiL
dotat ~i atragator".
Multi ne-au incurajat sa mergem in continuare pe drumul pe care am
Tatal pare sa fie acela care da tonul, ceea ce 11crispeaza ~i mai pomit.
mult pe Mietel.
"I se insufla copilului ideea ca va ajunge sa egaleze personalitatea
tatalui". NOTE
Nu ni se pare un lucru greu de facut, dar asta pare sa-l Inspaimante 1 Nu este yorba aici de 0 soarta implacabila', cum s-ar putea crede luand
pe copil.
in considerare acceptiunea comuna a termenului, ci de "soarta" celor care nu
"Tatar este inginer ~i se distinge prin talent la desen ~i pictura". au avut nomcul sa beneficieze de 0 educatie corespunzatoare, optimismul
Oferindu-se ca modele copiilor lor, multi parinti cred ca In felul pedagogic allui Adler fiind neindoielnic. (Nota trad.)
acesta favorizeaza dezvoltarea judecatii ~i aqiunii independente a 2 Este cunoscut faptul ca una din cartile lui Adler poarta drept moto
acestora.
adagiullui Herodot: "Caracterul omului este destinul siiu" .(Nota trad.)
Se pune aici ~i problema de a stabili In ce grad s-a dezvoltat 3 "Minderwertigkeit", in textul original. (Nota trad.)
sentimentul de comuniune social a al copilului. Toate celelalte cauze 4 Al doilea nascut. (Nota trad.)
dispar, ca fiind secundare. Acest sentiment nu are nimic de-a face cu
~tiintele naturale, cu "foamea" ~i "iubirea". Important este aici scopul

70 71
PSIHOLOGIA $COLARULUI GREU EDUCABIL

N.O MEZINA RASFATATA


, Extragem din chestionar urmatoarele date:
"Ea are periodic chef de lucru, dupa care zelul ei scade".
Ori de cate ori vedeti 0 astfel de instabilitate in activitatea unui
~colar, puteti fi siguri di aveti de-a face cu un copil rasfatat. Un
asemenea copil nu face progrese decat in mod conditionat: atunci cand
nu trebuie sa desfa~oare eforturi spre a Ie obtine. Daca atmosfera
calduta ~i agreabila dispare, randamentul sau scade. Daca un ~colar este
sau nu un rasfatat, diagnosticul 11putem pune dupa cametul sau de elev.
Ca orice bun medic practician, ne sm in putinta sa diagnosticam acest
tip de copil.
"Copilul prefera sa scrie, sa deseneze, precum ~ilucrul de mana".
Este un copil al dexteritatilor manuale. Faptul i~i poate trage
originea dintr-un antrenament manual indelungat. Dat fiind faptul ca
din prima copilarie prezinta 0 tendinta de a se ocupa de lucrul manual
"Fetita este in varsta de 11 ani; tatal a ie~it la pensie de la caile putem de asemenea conchide ca este probabil stangaci, ca ~i-a com-
ferate, iar mama este casnica. Femeia aceasta a avut 14 copii, din care pensat dificuItatile ~ica ~i-a antrenat in mod deosebit mana dreapta. Dar
~apte sunt in viata. Petronella este mezina".
aceasta a doua ipoteza este de luat in seama cu circumspectie, fiind
In ceea ce ne prive~te, avem 0 conceptie bine definita referitoare lesne de confirmat sau de infirmat.
la structura caracterologicii a mezinului. Cunoa~teti cu totii, desigur, "Mama ia apararea conduitei rele a copilei".
din Biblie, istoria lui Iosif, care ar fi dorit ca soarele, luna ~i stelele sa lata 0 mama care ia apararea copilului, chiar daca critica are
se incline in fata lui ~i care poveste~te acel vis al dirui sens este foarte
justificare. Intram astfel in posesia confirmarii ca fetita e rasfatata.
bine inteles de catre fratii sai. Ei i~i leaga fratele intr-un sac ~i 11vand. "I~i distribuie u~or atentia".
Legenda aceasta este extrem de instructiva. Mai tarziu Iosif devine
Aceasta ne arata ca fetita are 0 sfera larga de interes, ca vede ~i
stalpul intregii familii ~i chiar al intregii tari, salvand un intreg popor. intelege totul ~i ca viata 0 intereseaza indeaproape. Este yorba de un
Praslea!l Veti constata adesea ca, intr-un fel sau altul, mezinul devine
copil care nu ~i-a pierdut curajul, care nu da inapoi, care nu este inchis
o personalitate marcanta, fie in sensul bun, fie in cel rau la cuvantului, in sine, ci cauta contactul cu lumea exterioara. Identificam aici 0
cumuland bogatie ~i putere.
activitate sociala care are loc po ate pe un teren special, in legatura cu
Nu cunoa~tem nimic precis cu privire la sexul ~irelatiile celor 14 lucruri neimportante, dar baza este data.
copii. Putem insa spune ca mezinul este adesea deosebit de rasfatat, "Ea incearca sa deturneze atentia celorlalti, deranjandu-i".
datorita faptului ca parintii se bucura mult de a fi putut procrea, la varsta Se impune sa intelegem ca acest copil este mereu preocupat sa
lor, acel copil (in afara de cazul ca acesta ii contrariaza). stinghereasca procesul de invatamant. Faptul nu ne surprinde, deoarece
Mezinul cre~te intr-o ambianta cu totul deosebita de a celorlalti ~tim ca asemenea copii rasfatati, dispunand de un anumit dinamism,
copii, pentru ca el este singurul care nu are succesor. De unde situatia dau curs liber tendintei lor dominante: sa procedeze in a~a fel incat sa
sa relativ privilegiata. Cat despre ceilalti, ei traiesc acea tragedie de a-~i ajunga in centrul interesului anturajului; din nefericire, insa, pe latura
vedea loculluat de un alt copil. De 0 astfel de tragedie mezinul este inutila a vietii. Fetita noastra, de altfel, va merge destul de departe in
scutit ~i faptul se manifesta in atitudinea sa. Mezinul nu simte pe nimeni acest sens, dat fiind faptul di gase~te la mama ei sprijinul de care are
in spatele sau, este in felul acesta asigurat dinspre partea aceasta. nevoie.

72 73
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

"Remarcabilli capacitate de intelegere". Se poate presupune ca are de atins un scop, ~ acela de a se situa
Dispare ~icea mai mica indoiaUi in ceea ce prive~te interesul treaz in centrul atentiei. Aceasta nu-i reu~e~te decat tulburand procesul de
al fetitei. Nu m-ar mira ca, la 0 examinare a inteligentei, sa se constate invatlimant.
ca nivelul ei intelectual se situeaza deasupra mediei. "Manifesta tendinta de a conduce" .
Mezina - micullosif.
"Observa in mod il).dependent ~ijudicios evenimentele vietii de
zi cu zi". "Dar nu prea dispune de calitatile cerute pentru aceasta" .
Se confirma faptul ca fetita dispune de un potential de activitate De ce ii lipse~te darul de a conduce? CeilaJti copii i se opun, nu
vor sa fie in permanenta condu~i de acest bot de fata. Ea inca nu a ajuns
care 0 impinge sa se ocupe de toate cele ~i sa ia atitudine rezonabila in
la intelegerea modului cum pot fi condu~i ceilalti. Cu siguranta ca intr-o
fata anumitor situatii.
zi va izbuti sa-~i insu~easca daml de a fi conducator.
"Capacitate de reprezentare clara a lucrurilor, copil inzestrat, cu
"Seexprima bine ~i vorbe~te cu u~urinta".
simt critic".
Cuvantul este ~iel un mijloc prin care poti atrage atentia celorlalti
Nu vrem sa spunem ea simtul ei critic 0 ia totdeauna pe cai gre~ite.
asupra-ti. Adesea yeti remarca la copiii-problema, la nevrotici sau la
Daca, intampllitor, are dreptate, admitem, cu toate acestea, ea fetita are alienati aceasta iubire pentru cuvant; asemenea oameni vorbesc fara
o anumita tendinta de a-i depa~i pe ceilalti. incetare.
"Se apuea cu curaj de orice lucru nou". Observatiile de mai sus provin din perioada vietii de ~collirita in
Putem trage concluzia ca de indata ce se apuca de ceva nou cursul primar, pe cand cele ce urmeaza dateaza din perioada ei ca eleva
inainteaza cu hotarare. ° data in plus, activismul ei iese in evidenta. la ~coala secundara.
Stilul de viata al acestei copile incepe a se contura: avem in fata ochilor "La inceput nu s-a facut remarcata in mod deosebit, dar cu pri1ejul
imaginea unei fetite intreprinzatoare, interesata de lumea din afara ei ~i primei plimbliri (0 excursie) colegii s-au plans de bufonerii ~ide purtari
care, cum este cert, are tendinta de a se ridica deasupra celorlalti. stanjenitoare din partea ei".
Care 0 fi atitudinea ei in mediul social al ~colii, in fata Cu acel prilej ea deja ~tia ce voia: sa-~i fixeze un loc al ei. De ce
invatatorului? nu s-a flieut remarcata imediat? Faptul acesta pledeaza in favoarea
"Uneori, in activitatea ei, este capricioasa". iscusintei copilului: mai intai trebuie sa vada cum are de procedat.
Avem aici confirmarea celor spuse anterior. "De vreo doua-trei saptamani da dovada de un comportament de
neingactuit. Striga in timpul orelor de clasa, i~i parase~te mereu locul
"Cand se recunoa~te ea treaba pe care a dus-o la indeplinire e
din banca, ii inghionte~te pe ceilalti ~i incearea sa-i deranjeze in fel ~i
reu~ita, se simte extrem de incurajata".
chip".
"Manifesta dorinta arzlitoare de a fi aprobata, voind sa joace un
Probabil ea aceasta conduita insearnna ca ea avanseaza in tendinta
rol important" .
de a-i depa~i pe ceilalti. Intelegem prea bine ce vrea ea sa obtina prin
Este din nou un aspect care ne demonstreaza curajul ei, spiritul de
aceasta: sa-~i arate puterea, sa ajunga sa-i domine pe ceilalti copii.
decizie. Pesernne ca la ea acasa nu petrece zile mohorate, deoarece ~tim "Cu ocazia unei compuneri, nici yorba sa se apuce de lucru, iar
ca mama sa ii ia aplirarea. dnd i se face observatie, ia manioasa calimara ~ii~i toama cerneala pe
Ji place sa se tina de hotlirarea luata". maini, pur ~i simplu. i~i spala mainile cu cernealli ~i murdare~te
Ca toti cei care se simt puternici. pupitrul".
"Ea deturneaza asupra-i atentia celorlaJti copii, tulburand Depa~e~te masura, comportandu-se ca un invingator turbat care
atmosfera de lucru a clasei". vrea sa demonstreze cu orice pret ca el este cel mai tare. Dat fiind faptul

74 75
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

ca avem de-a face cu un copil inteligent, putem trage conc1uzia ca nu ambivalent~i2, pe de 0 parte copilul aratandu-se serviabil, iar pe de alt~
se simte In largul sau la ~coala ~i ca va trebui sa facem ceva mai mult parte nesupus. Nu trebuie sa ne reprezentam psihicul omenesc intr-o
pentru aceasta fetita. Atitudinea adoptata ne arata ca ea ~i-a pierdut maniera atat de automatica. Evident, acest stil de viata mecanizat
speranta de a puteajuca un rol important in ~coala. functioneaza potrivit unei scheme, dar intr-un mod care variaza in
"Este chemata mama, care, furioasa, i~i pierde orice control, 0 concordanta cu situatia. Cand se afla in fata directoarei, ea are impresia
trage pe fata de par, 0 palmuie~te proste~te ~iIi rasuce~te bratele". ca este yorba de 0 persoana pe care a cucerit-o, pe cand in c1asa nu mai
Pana ~i mama ~i-a pierdut cumpatul. Trebuie sa spunem ca nu este are aceea~i impresie.
cea mai nimerita metoda de a pedepsi ultima isprava a fetei, "Oirectoarea ii da 0 sarcina de incredere, aceea de a pune la zi
calendarul cu file volante".
exteriorizarea dinamismului copilului. Oe-acum incolo ea se va bucura
numai daca va reu~i sa-i scoata din sarite pe mama ~i pe profesor. Am Este unul din mijloacele prin care poti sa calmezi un astfel de
citit nu demult un pasaj, intr-o biografie a lui Rosegger, unde autorul copil, mijloc care are 0 semnificatie mai profunda: acela de a actiona
poveste~te ca traia 0 bucurie imensa cand, copil fiind, i~i putea aduce asupra copiilor aflati In cautarea superioritatii. Incredintarea unei functii
tatalin a~a hal de manie incat acesta 11batea. Mai tarziu, intelegand ca de incredere ii poate lini~ti. Oar eleva noastra voia mai mult, voia sa
tatal sau 11iube~te, ~i-a schimbat atitudinea. Copilul voia sa se asigure fie mai presus decat ceilalti copii ~i nu este de crezut ca se va potoli
cu totul.
di este iubit ~i ca se poate avea Incredere intr-insul. Cand aceasta
certitudine ii lipse~te face ~i pe dracu-n patru sa irite pe cineva, sa-l "Profesoara intra in c1asa. Fata face observatia ca are ni~te
scoata din rilbdari, pana ajunge la rezultatul urmarit. Aceasta ii bigudiuri nemaipomenite. Unde s-ar putea cumpara asemenea
stimuleaza forta proprie. bigudiuri?"
"Oirectoarea ~i-a dat toata osteneala sa 0 calmeze pe mama ~i a Aceasta inseamna exprimarea unei ostilitati fati~e. E vadit faptul
dus imediat copilulin c1asa. Fata nu a plans, nu a tipat, avea 0 atitudine ca eleva se afla Intr-o stare de lupta deschisa cu acea profesoara. Numai
darza". o inamica dec1arata po ate vorbi in felul acesta.
Vedeti, prin urmare, ce demonstratie ii face ea mamei: "Tu e~ti "Copiii din aceasta c1asa, evident, sunt prea fragezi ca sa nu se
prea slaba; sunt mai tare deeM tine!" amuze la asemenea remarci. Oezordinea continua. La inceput se putea
"Abia a plecat mama ~i eleva este trimisa la directoare, deoarece crede ca fata pur ~i simplu voia s-o sacaie pe acea profesoara, dar mai
face cu neputinta desfa~urarea lectiei". tarziu le-a venit randul ~i celorlalte".
Prin aceasta, fata arata di nimic nu 0 impresioneaza, ca "nimeni Ca ~i primei profesoare, poate di ~i celorlalte Ie era imposibil sa
~inimic nu 0 poate influenta". Intr-un anumit sens, fetita aceasta merita faca pe placul elevei ~i s-o puna din capullocului in fruntea c1asei. Pe
admiratia noastra - ea are un temperament deosebit de puternic. Daca de alta parte, vedem ca nu yom reu~i sa-l Indreptam pe acest copil daca
am putea canaliza aceasta putere extraordinara intr-un sens folositor, nu ghicim numaidecat ce dore~te. Ne va antrena ill aceea~i lupta in care
am face ceva bun. i-a antrenat pe ceilalti. Ar fi 0 gre~eala sa ne apudim sa-i repro~am
"Directoarea Ii vorbe~te cu bunavointa ~i copilul promite sa defectele. Trebuie sa initiem 0 conversatie cu dfmsa, vorbindu-i de
asculte, dar in acela~i timp nu are deloc intentia de a-~i tine calitatile pe care Ie are. Felul de a 0 face depinde de individualitatea
promisiunea" . pedagogului.
Fata i~i da seama ca directoarea se intereseaza de dansa cu "Pe parcursul a doua leetii de ~tiinte naturale, directoarea a trebuit
simpatie. Ea ar vrea sa-i faca neaparat pe plac directoarei ~i sa fie sa stea in c1asa, pentru a se putea desfa~ura procesul de Invatamiint".
Puterea fetei noastre nu este suficient de mare ca sa se masoare in
ascultatoare, dar de indata ce se gase~te in c1asa intra In joc mecanismul
stilului ei de viata. Unii autori Inc1ina sa creada ca aici este yorba de lupta cu directoarea; de altfel cu aceasta din urma pare sa se afle In cele

76 77

II
/ ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

mai bune raporturi. Poate din respect, dar ~idin recuno~tinta ca i-a luat directoarea, mama elevei H. ~imama fetei pagubite insista ca presupllsa
apiirarea. vinovata sa marturiseasca unde a ascuns ciorapii".
"Profesoara i-a trasat elevei cateva sarcini: sa ~tearga de praf Trebuie sa spun ca fata nu prezinta tendinta de a minti. Minciuna
materialul didactic, sa aduca apa etc., dar ~i in aceasta situatie foarte este incompatibila cu modul ei de a fi, fiind un sernn de la~itate. In astfel
repede ea a inceput sa faca nerozii, boacane". de imprejurari se impune sa fii prudent, deoarece este posibil ca un alt
Cazul ne incita la meditatie. Dupa cum am vazut, ea executa copil sa fi ascuns ciorapii. Ne putem imagina in ce masura aceasta
intr-un mod satisfacator cerintele directoarei. Daca 0 alta profesoara ii copiHi trebuie sa se fi simtit superioara daca, fie ~i 0 singudi data, a fost
da 0 sarcina, nu se alege nimic. ~i din acest fapt putem trage invatatura: suspectata pe nedrept. Am cunoscut cazuri in care unele persoane au
felul in care trebuie sa te apropii de acest copil. Cum constat, educatia savar~it numeroase furturi; 0 data, insa, acuzatia de furt nu a fost
moderna are tendinta sa-l puna pe copil intr-o situatie placuta, indrepHitita ~iera nostim de observat atitudinea celor care erau acuzate
putandu-se observa ca intr-o astfel de situatie un copil se comporta mai fara a fi vinovate: asistau la desfa~urarea anchetei, bucurandu-se de
satisfacator. Psihologia individuala, dimpotriva, incearca sa-l nedreptatea care Ii se facea.
obi~nuiasca pe copil sa nu-~i piarda echilibrul, chiar daca se gase~te "Dat fiind ca instructoarea de gimnastica i~i declina orice
intr-o situatie defavorabila. Daca rememoram conditiile in care se responsabilitate in ceea ce prive~te securitatea elevei cu pricina, cat ~i
formeaza stilul de viata mecanizat, vedem ca acesta s-a structurat de a~a a altor eleve, directoarea asista la lectie. Ea dec1ara ca fata se comporta
natura incat mama fetei trebuie sa-i creeze acesteia 0 situatie placuta,
impecabil atat in ceea ce prive~te purtarea, cat ~i corectitudinea
ca sa poata sa-i ca~tige increderea. Trebuie, apoi, sa faca din copil un exercitiilor facute. La lectia urmatoare fata este Hiudata, dar ea imediat
partener social pentru viata in colectivitate. Nu ne putem sustrage de la incepe sa se faca remarcata prin strambaturi, plangandu-se ca 0 doare
indeplinirea acestei functii, care de fapt revine mamei: trebuie sa
unpicior".
incepem cu aceasta ~i sa ne asiguram simpatia copilului, pentru ca apoi
Modul acesta de lupta este mai putin brutal decat acela des pre
sa-l integram in societate. Altfel nu yom reu~i. care am vorbit anterior.
"La exercitiile fizice eleva se arata turbulenta ~ipiirase~te randul.
Instructoarea este de parere ca daca eleva nu-~i face cum se
Este inchisa in vestiar; aici impra~tie bucatele de bartie pe jos, apoi
cuvine exercitiile trebuie sa capete cea mai proasta nota. Potrivit
rochiile colegelor. Este cu neputinta sa 0 determini sa restabileasca
ordinea". informatiilor furnizate de mama, acasa fata ar fi izbucnit in plans.
Mama a consolat-o: "Lasa, nu face nimic!".
Mereu in lupta.
In situatia aceasta aproape ca putem vorbi de 0 ocazie ratata. Este
"Insa~i directoarea este obligata sa parlamenteze cu ea indelung
foarte greu sa gase~ti in cazul unui copil acea ocazie potrivita care sa
pana cand fata sa se hotarasca sa stranga hartiile de pe jos ~i ca puna
hainele in ordine". duca la 0 ameliorare a comportamentului. Nu este exc1us ca fata sa fi
Directoarea reu~e~te chiar sa 0 faca sa-~i recunoasca gre~eala ~i suferit intr-adevar din cauza piciorului ~i ca ea sa se fi gas it deja pe
sa se umileasca. drumul cel bun. Tocmai in aceasta situatie, ea a fost amenintata cu cea
"Alta data reu~e~te sa schimbe la vestiar incaltiirile ~i ciorapii mai proasta nota.
.colegelor ei de c1asa. 0 fata nu-~i gase~te ciorapii ~i, evident, este "La lectia de stiIistiell manifesta interes, spirit de colaborare, cu
suspectata micuta H. Nici directoarea, nici profesoara nu 0 banuiesc ca to ate ell a fost trimisa la directiune din cauza ca a deranjat prea mult
~i-ar fi putut insu~i ciorapii, dat fiind ca fata cu pricina este curata ~i desfa~urarea unei lectii".
foarte corect imbracata. Nu-i lipse~te absolut nimic, nici in ceea ce Pare interesata de scriere ~i este cooperanta, poate pentru ca ~tie
prive~te hrana, nici in ceea ce prive~te vestimentatia. A doua zi, ca in acest domeniu ii poate depa~i pe ceilalti. Se vede cat de colo ca in

78 79
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

cazul in care nu-~i poate atinge scopul reincepe sa stanjeneasca procesul Fire~te, este aici un semnal de alarma pentru noi: trebuie flkut
de invatamant. ceva!
"Profesorii de geografie, de istorie, de limbi straine ~i de muzica, "Din rautate, i~i manje~te intregul desen cu pasta de colorat, en
tinand seama de modul de exprimare al fetei, ii fac in primele saptamani apoi sa-l faell mici flirame. Profesorul incearca s-o puna la punct".
recomandarea sa urmeze cursurile A (mai dificile)". Rezultatul: "Va veni el tatala ~coala ~in-o sa-ti fie bine, nu vei mai avea
Allam, a~adar, ca acest copil nu urmeaza cursurile A (normale). chef sa ma plictise~ti!".
Este, in lumea intreaga, una din chestiunile cele mai arzatoare ale "La catehism3: copila este catolica, insa nu urmeaza invatamantul
reformei ~colare. Majoritatea tlirilor au decis sa organizeze cursuri A ~i religios. Totu~i ea asista la curs ~i preotul i-a adresat intrebliri in mai
cursuri B. La cursurile A sunt inscri~i copiii considerati cu 0 dezvoltare multe randuri. 0 data a fost singura eleva capabila sa raspunda in mod
normala, iar la cursurile B cei care lasa impresia unei dezvoltari mai corect la 0 intrebare. Ea i-a povestit aceasta mamei, intr-o stare de buna
lente, cursuri la care se tine seama de aceasta particularitate a copiilor.
dispozitie. La urmatoarea ora de curs, preotul a trimis-o la directiune
Unele inlesniri ale programelor ~colare fac ca aceste cursuri sa fie mai
pentru ell s-a dovedit ingrozitor de rau crescuta".
u~oare, pe potriva copiilor insuficient pregatiti. Dar nu trebuie sa
Nu ~tim ce se va fi petrecut in intervalul dintre cele doua ore de
pierdem din vedere defectele acestei reforme. In ceea ce ma prive~te,
curs religios, dar ~i in acest caz fata a vrut sa se situeze in centrul
am impresia ca acei copii de la cursurile B au sentimentul ca se situeaza
atentiei.
sub media dezvoltarii. Nu rareori ei aud injurii de felul acelora care
"Constatlirile directoarei: venind la directiune, ea s-a comportat
spun ca ei ar urma ni~te "cursuri de imbecili" etc. Desigur, unii copii
deosebit de indatoritor".
profita de avantajele cursurilor B, dar pentru altii dezavantajele
Eleva trebuia sa rezolve ni~te exercitii la aritmetica sau sa scrie,
cantliresc greu. Cercetlirile pe care Ie-am intreprins in acest domeniu
de exemplu; la inceput totul mergea foarte bine, dar spre sfar~it se apuca
mi-au dovedit ell la cursurile B sunt inscri~i in majoritatea lor copii-
sa deseneze tot felul de figuri caraghioase. La intrebarea de ce nu-~i
problema, copii sliraci; ceea ce releva un aspect deosebit de important.
rezolva exercitiile, raspundea: "Nu pot!".
Este yorba, de fapt, de copii mai putin pregatiti pentru ~coala decat aWi.
Evident, avem de-a face cu un procedeu necinstit. Ori de cate ori
Problema nu ~i-a gasit inca solutia. Lipsurile acestei institutii sunt inca
departe de a fi eliminate. Este deosebit de importanta opinia pe care ~i- nu ~tie ceva resimte un atat de putemic sentiment de inferioritate incat
o fac copiii cu privire la aceste cursuri. se vede obligata sa-l compenseze intr-un fel oarecare.
Institutoarea ii spune fetei ca ea ar fi putut urma cursurile A. Daca "La sarcina de onoare despre care am pomenit (punerea la zi a
sesizam cum se cuvine stilul de viata al acestui copil, yom putea emite .calendarului cu file volante) s-au adaugat altele: sigilarea de imprimate,
ipoteza ca se simte desconsiderata prin faptul ca urmeaza cursurile B. serviciul de legatura intre clasele vecine. Cu acele prilejuri parea cel
Dezavantajele aces tor cursuri trebuie sa ne dea de gandit in ceea ce mai dulce copil din lume, dar cateva minute mai tarziu, in pofida
prive~te cazul concretal fetei de care ne ocupam. ragliduielii ca va sta cuminte, profesorii se vedeau siliti s-o dea afara
"Lucrul manual". din c1asa".
Este lucrul pe care ea trebuie sa poata sa-l execute corect. Biroul directoarei devenise pentru dansa un punct de atractie.
"Profesorul de lucru manual relateaza ca la 0 ora de lucru manual Daca i se ia posibilitatea de a merge acolo ~i este trimisa in altli parte,
ea a oclirat cum i-a venit la gura pe una dintre eleve, care era cat pe ce tendinta ei este de a ajunge din nou la directoare, pentru ell acolo se
sa-i substituie lucrarea: «Mar~avo, animal imputit, vitico», precum ~i gase~te intr-o situatie agreabila. Este cu putinta ea diriginta sa-i vrea
aIte expresii imposibil de reprodus aici. Profesorul de desen: olucrare binele mai mult decat direetoarea, dar totul depinde de felul in care
pe care i-am criticat-o ..." intelege copilul aceasta.

80 81
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA $COLARULUI GREU EDUCABIL

"Fata spune: «Mama nu-i iube~te pe granguri, ea nu ma iube~te intamplator acolo, a examinat-o; la curent cu cazul, el a lini~tit-o pe rata,
decat pe mine»" . spunandu-i ca nu-i decat 0 problema de nervi ~i ca ar putea sa lucrezc
Este rezultatul faptului ca mama 0 rasfata peste masura. in lini~te in ultima banca. Dupa 0 examinare mai atenta ~i nu rara a
"Adesea ea imi da nu zaharicale, ori camaciori, ci jambon ~i alte merge catv a timp pe cai ocolite, directoarea a izbutit s-o determine pe
d-alde astea". eleva sa marturiseasca faptul ca acei ochelari erau ai mamei sale.
"A~ dori sa devin educatoare". Parerea mamei, in chestiunea cu ochelarii, era cu totul alta" .
Dorinta aceasta nu ne surprinde, dat fiind faptul ca in persoana "Parintii lasa impresia ca s-au convins ca au un copil de nesuferit
unei educatoare ea pare sa identifice imaginea unui stapan. ~i recunosc a nu ~ti cum sa procedeze. Tatal spune ca mama tine partea
"Daca a~ avea de-a face cu un copil rau, nu l-a~ mai scoate din fiicei; mama spune ca ceilalti copii, mai in varsta decat dansa, i~i
batai". bruftuluiesc adesea sora, a~a incat ea, mama, este singurul suflet pe care
"Trebuie sa ma inscriu la un curs de dans; sora mea mi-a spus ca fata poate conta".
acolo a~ putea sa ma bucur dupa pofta inimii. Dar mama nu ma lasa, lata-ne din nou in fata problemei biblicului losif. Cazul nostru
spunand ca ea e in stare sa-~i educe singura copilul, neavand nevoie de trimite la aceea~i explicatie.
ajutorul altora. Locul meu nu este in strada X; pe lista eu sunt trecuta Dintr-un referat al monitoarei: "La unele lectii eleva se comporta
pentru ~coala din strada Y". impecabil, ca apoi sa reinceapa sa tulbure procesul de invatamant; de
Terenul ~colii din strada X este sufident de explorat de dansa. A cele mai multe ori caietele ei sunt in dezordine, dar temele ~iexercitiile
aratat aid tot ce este ea capabila sa faca. Are impresia ca ar putea ~i Ie face in mod satisfacator; ii place sa fie chestionata".
straluci mult mai mult la ~coala din strada Y. Sunt minciuni pe care Ie "La lectiile de muzica este incapabila sa tina acela~i ritm cu c1asa,
indruga pentru a se grozavi, a-i intimida ~i impresiona pe ceilalti. cantand ori prea repede, ori prea lent~i se bucura in mod vadit ca ne
"Fata este trimisa la biroul directoarei ~i aceasta 0 intreaba ce poate stanjeni".
pozna a mai facut. Ea inmrzie cu raspunsul. Dupa intrebari ~iincurajari "Deosebit de flagrante sunt lipsa ei de afectiune, ba chiar bucuria
repetate, se hotara~te sa vorbeasca ~i spune adevawl. a data a mintit-o rautacioasa cu care i~i tortureaza colegele de c1asa, ca ~i tendinta de a
pe directoare. Instructoarea de gimnastica raporteaza ca fata sustine ca voi sa joace intotdeauna eel mai important rol".
ea ar fi tras-o de urechi, obligand-o sa poarte un pansament. Directoarea Ceea ce este suficient de semnificativ.
o interogheaza pe eleva, care i~i mentine acuzatia. Ea spune di 0 va "Pretentii, aroganta, ingamfare, malitiozitate ~i minciuna. In
rec1ama pe instructoare parintilor, care vor cere explicatii dirigintei general, in momentul de fata pare mai calma, rautatea ei parand
(fata ameninta cu venirea la ~coala a tatalui ei); diriginta se va plange intrucatva in regres" .
~iparintii vor avea de furca cu ea pentru ca au ofensat-o. La un moment Prin urmare, de putin timp pare sa fi intervenit 0 ameliorare in
dat fata marturise~te ca s-a certat cu sora ei, care a lovit-o la ureche ~i comportamentul elevei.
ca de aceea poarta pansament" . "Monitoarea de la lucrul manual relateaza: se suie calare pe un
Este yorba de minciuna unei belicoase. Ar vrea sa 0 "lnfunde" pe scaun ~i cutreiera cu el c1asa; daca este amenintata ca vor fi informati
diriginta. Nu am putea invoca aid 0 minciuna din la~itate. De fapt nu panntii, raspunde: nu Ie pasa, nu mi-e frica de ei, ba chiar nici de primar
este yorba de 0 minciuna, ci de 0 defaimare. nu mi-e frica!".
"Fata a mai mintit 0 data: mama ceruse ca fiica sa sa stea in fundul "La lectia urmatoare imita cantecul pasarilor, atragand instruc-
c1asei, pentru a nu Ie deranja pe celelalte eleve. Ceea ce s-a ~i facut. A toarei atentia asupra talentului ei".
doua zi fata a venit cu 0 pereche de ochelari, vociferand ca din ultima "La temele de aritmetica lucreaza fara sa renunte, fapt demn de
banca nu vede ~i ca trebuie pusa in prima billlca. Medicul fiind remarcat, la ajutorul permanent al dirigintei".

82 83
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

Vrea sa aiM mereu pe cineva la dispozitie, pentru ca aceasta este Mama: Crede di la acea ~coaUinu ar avea de suferit din cauzl1 cll
o trasatura caracteristidi pentru copilul rasfatat. este 0 eleva foarte rautacioasa.
,,0 data a facut atata glilagie la inceputul orei, incat a fost Dr. A: Cum se comporta acasa?
imposibil sa se tina lectia; alerga prin sala de clasa, i~i lovea colegele, Mama: Este cea mai mica, iar cei mai in vilrsta 0 necajesc. Am
Ie insulta. La un moment dat a strigat: «Iti infig un cutit in pantece!» avut 14 copii...
Nici ulterior nu s-a aratat mai binevoitoare; spunea: «Nu pot sa fac Dr. A: Va felicit!
altfel»" .
Aceea~i semnificatie: trebuie sa-i stingheresc pe ceilalti; daca nu
Mama: ° gura in plus de hranit, nu conteaza. Cei mai mari 0
invidiaza, nu 0 iubesc.
joc primul rol, de alte roluri nu am nevoie.
Dr. A: Are prietene?
Mama: Sigur ca da!
Dr. A: In ceea ce ne prive~te, avem incredere in acest copil;
credem ca este 0 fetita capabila. Vrea sa ocupe intotdeauna primulloc.
Examenul in teligentei Mama: Mi s-a pUlns adesea ca diriginta nu sta de yorba cu dansa.
Acasa e draguta ~i adesea ma ajuta la treburi.
Dr. A: Cum a fost educata? Cu severitate?
In general, din acest punct de vedere, se situeaza deasupra mediei, Mama:Cu copiii nu se poate sa nu fi sever.
in avans fata de vilrsta ei. Capacitate de reprezentare foarte buna. Dr. A: Cred ca daca acestui copil i s-ar explica lucrurile, nu ar fi
Logica u~or defectuoasa in ceea ce prive~te definirea notiunilor. In ceea rau.
ce prive~te cunoa~terea lucrurilor, u~oara ramanerein urma; buna la
Mama: Nu merge flira pedepse.
lucrlirile practice; pare preocupata de problemele de menaj. Memorie
Dr. A: Personal gandesc ca dad s-ar gasi aici cineva care sa-l
u~or sub medie.
inteleaga pe copil, care sa se ocupe de el, care sa-i dea idei mai bune,
Dr. A: Pentru un asemenea copil de cea mai mare importanta ar fi
intr-un cuvant, dad copilul ar avea cat de cat societate, i-ar fi de folos.
intern area intr-o casa care s-ar putea numi casa de convalescenta.
Consider 0 astfel de institutie ca pe un complement indispensabil Daca sunteti de acord, i-a~ prezenta pe una dintre elevele mele.
institutiilor noastre de consultare ~i 0 cer de multa vreme. Este yorba de Mama: Ea a ~i frecventat osocietate "amicalli pentru copii" .
o casa condusa de pedagogi ~i psihologi calificati. Strliduinta noastra Dr. A: A~ prefera ca ea sa se afle sub influenta acelei tinere despre
este de a modifica stilul de viata eronat al copilului, cu ajutorul care am vorbit, in afara ~colii. Ar putea afla cate ceva folositor de la
plirintilor ~i al dirigintilor. Nu este cu putinta ca asemenea copii sa fie dansa.
schimbati in zece minute. Ar fi cat se poate de nimerit ca eleva pe care Mama: Cred ca mi~am crescut bine copiii ceilalti ~i cred ca voi
o avem acum in vedere sa nu fie in intregime lasata pe mana mamei sale reu~i s-o cresc ~i pe fata aceasta.
~i ca cineva sa se ocupe in mod special de dansa, dezvmuindu-i D. A: Cea mica ar dori sa joace rolul cel mai important. Va mai
posibilitatile de a se face remarcata intr-un mod folositor. amintiti povestea lui Iosif? Daca in prezent fata are dificultati atat de
(Adresandu-se mamei): Vrem cu tot dinadinsul sa va venim in mari la ~coala, nu se va putea obtine nimic de la dansa cu batul. Fiti
ajutor, dumneavoastra ~i dirigintei. Dad vreti sa ~titi, in fond acest mereu amabila. Daca acceptati, spuneti-ne-o ~i va vom trimite-o pe
copil ne place. Este 0 fata cu personalitate, darii place ei la ~coala? tanlira aceea.
Mama: Ea ar dori sa frecventeze ~coala din strada Y. Mama: Ceea ce face ea la ~coala, nu face dedlt in gluma. Exista
Dr. A: De ce prefera ea acea ~coalli? acolo copii de oameni mai distin~i, care sunt supliracio~i.

84 85
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

Dr. A (dupa plecarea mamei): A yeti aici un exemplu de aversiune sesizaHi in mod ~tiintific. Dadipun degetul pe rana, e sigur ca copilul
fata de sfaturile noastre. Pentru moment trebuie sa ne situam pe 0 ma va intelege, iar faptul de a-I integra in societate este un element
pozitie de a~teptare. esential. ~i in aceasta privinta, desigur, pot fi formulate obiectii, cum
(Adresandu-se admirativ fetei): Ce domni~oara! Credeam ca e~ti ar fl, de pilda, di, observand di ne ocupam de el, copilul ar putea deveni
mult mai midi. Tu ai dori sa pari mereu mai mare, ti-ar placea sa stai in vanitos. Remediul consta in modul de a-I vorbi copilului. A formula
varfurile picioarelor, ca oricine sa te poata baga in seama. Asta este doar obiectii ~i a nu intreprinde nimic util, este a face concesii spiritului
caracteristic pentru mezini: ei vor mereu sa se fadi remarcati. Tu e~ti 0 steril al timpului nostru.
eleva buna, capabila, am auzit spunandu-se despre tine ca e~ti
inteligenta. Nu crezi di ai putea mai degraba sa straluce~ti prin NOTE
cuno~tintele tale la lectii? Dadi reu~e~ti, inseamna ca vei reu~i ~i in
viata. Atunci toata lumea te va stima ~i te va iubi. Nu cumva ar trebui
sa incerci imediat, ca sa-i faci placere dirigintei tale? Toata lumea te va 1 Erou care ~iin basmele noastre i~i pune in inferioritate neta fratii. (Nota
respecta atunci. Ce crezi, ai sa poti reu~i? trad.)
Copilul (tace tot timpul). 2 Referire indirecta la conceptia freudiana. (Nota trad.)
Dr. A: Ai putea deveni una din cele mai bune eleve. Ce zici? Nu 3 Forma de invatamant religios. (Nota trad.)
ar fi bine? Ar fi dragut din partea ta sa incetezi 1upta aceasta sadlitoare.
Ar trebui sa ai totdeauna in minte urmatoarele: nimeni nu ma obliga sa
fiu mereu in primul plan ~i sa ma fac remarcata; este mult mai placut sa
lucrez, pentru ca in cele din urma sa fiu iubita, dar asta nu trebuie sa se
intftmple neaparat de la bun inceput. Cati sunteti in clasa?
Copilul: 32.
Dr. A: Diriginta nu poate face pentru toate elevele ceea ce face
pentru tine. Vrei sa 0 ajuti un pic? Te previn di nu e u~or, dar cred di
vei reu~i. V oi reveni peste 0 luna ca sa vad dadi intre timp ai reu~it sau
daca continui sa ramili mascariciul clasei.
Copilul (nici un raspuns) .
Dr. A (dupa plecarea fetei): In fond, este un suflet tandru; a~ fi
putut-o face sa planga. Evident, trebuie sa a~teptam, spre a vedea cum
vor evolua lucrurile. Trebuie sa va atrag atentia asupra unui detaliu de
tehnica. Am dobandit convingerea di a aduce pe un copil in fata unei
reuniuni de oameni poate avea 0 influenta benefica. Pentru copil aceasta
inseamna di dificultatile lui nu sunt afacerea lui privata, deoarece de ele
se intereseaza ~i strainii. Probabil ca in felul acesta este mai bine trezit
sentimentul de comuniune sociala. Repet ~i iar repet: Ma voi informa
ca sa viid cum va comportati. Nu este 0 amenintare, ci certitudinea ca
a~teptam 0 schimbare pe care dorim ca acela care este in cauza, copilul,
sa 0 inteleaga. Exista in metoda noastra 0 laturii artistica, care nu se lasa

86
PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

v. ASA-NUMITELE
, CRIZE una din cele mai bune eleve ~i i se prezice ca va ajunge departe. La
varsta de 14 ani este nevoita sa treacii 1aaItii ~coaIii.Incepe nenorocirea:
ALE PUBERTATII
, noul diriginte nu intelege nimic din sufletul copiilor ~i 0 abordeaza cu
asprime. Aceasta in timp ce singurul ei suport moral era stima de care
se bucura la ~coala.
Datorita singurului fapt ca dirigintele 0 trata fara afectiune, ea a
inceput sa se indoiasca de ea insa~i, nu raspundea la intrebari ~iprimea
note proaste. A cazut in capcana care ii fusese pregatita. Putem sa
prezicem ca intr-o zi acest start nefericitva fi resimtit. Ea nu va progresa
dedit daca va avea parte de afectiune ~i va fi elogiata. Absenteaza de la
~coala. Dirigintele face 0 ancheta ~i afla ca frecventeaza barbati tineri;
se decide exmatricularea ei din ~coala. Adica lucrul cel mai rau din cate
se puteau face. Reu~ita la ~coala este ratata, acasa se simte frustrata, -
ce ii ramane de facut? Arta psihologului consta in a se identifica cu
Au fost formulate plangeri in legatura cu 0 fetita de 14 ani, care situatia in care se afla aceasta fata. Ne putem pune problema in felul
ar fi i'nceput 0 serie de experiente sexuale, ar fi disparut de acasa timp urmator: ce am face noi daca, fiind 0 fata in varsta de 14 ani, care se
de zece zile, ca apoi sa fie regasita nu departe de casa parinteasca. dore~te apreciata, am trai intr-o familie care ne refuza acea apreciere?
Antecedente: familie saraca, cu trei copii. Baiatul cel mare, multi Nu exista decat 0 cale: sa cauti aprecierea la cei de sex opus. Ea a
ani bolnav, i~i ca~tiga acum existenta ~ibanii ii da mamei sale, care are facut-o intr-un mod inteligent, de~i in contradictie cu simtul comun.
pentru dansul toata consideratia. Tatal ~i fiul cel mare, mereu bolnavi, ~tiind ca fata este inteligenta, putem da un pronostic in legatura
au avut adesea nevoie de ingrijirile mamei. Tatal nu poate lucra decat cu ce se va petrece mai departe, anume d nu va gasi, pe calea pe care a
din cand in cando Ne putem imagina ca, mtr-o situatie atat de apasatoare, apucat-o, aprecierea la care jinduie~te. Amorezari de felul acesta nu
fetita nu se putea bucura de nici 0 atentie deosebita. ~i s-a mai nascut ~i reprezinta ded.t 0 reu~ita aparenta. Acela care are 0 anumita experienta
un al treilea copil, tot fata, in circumstante nefericite: tatal ~i fiul erau in observarea relatiilor amoroase ~tie ca astfel de raporturi, facile, duc
atunci in convalescenta, ceea ce nu i-a permis mamei sa se ocupe mai in mod necesar la e~ec. Ea se prive~te ca pe un obiect, ca pe 0 jucarie a
mult de mezina sa. Ceea ce reprezenta pentru fetita noastra 0 situatie barbatului. Daca continuam sa ne transpunem in situatia fetei, cum ar
nespus de defavorabila. Mama nu se putea ocupa de dansa, a~a incat trebui sa procedam? Nu neramane decat sinuciderea? Recuno~tinta ii
avea impresia ca este lasara in parasire. A crescut ca un copi1 detestat, este refuzata din toate partile. De altfel, in mai multe scrisori ea anunta
lipsit de dldura dragostei materne. De fapt, intr-o anumita masura ca i~i va lua viata, iar faptul s-ar fi produs, daca nu ar fi retinut-o 0
echilibrul s-a restabilit, dar fetita trma cu ideea ca era dezavantajata in imprejurare fericita. Nu avem voie sa consideram ca act de la~itate
comparatie cu fratele ~i sora ei. Tatal reprezenta in casa autoritatea faptul ca nu ~i-a realizat proiectul; mai degraba sinuciderea ar fi fost un
necontestata ~i copiii il ascultau bucuro~i, en toate ca era sever. Putem act de la~itate. Acest act are loc intr-o situatie de criza, de furie, de
prevedea ca fetita aceasta se va dezvolta ca un copil de nesuferit, fara descurajare. Factorul care 0 impiedica sa se sinucida este situatia relativ
speranta. Ea a hagat de seama ca nu era la fel de razgaiata ca ceilalti. Un favorabiHi a familiei. Parintii sunt oameni saraci, ea ~tia asta, dupa cum
astfel de copil simte in orice moment ceea ce descriem noi aici, iar stilul mai ~tia ~i ca, oricum, ei 0 vor ierta. Drumul acasa ii ramanea deschis
sau de viata se impregneaza de aceste trairi. Apare 0 circumstanta ~i in aceasta ea gasea un fel de apreciere pentru propria-i persoana.
fericita: are acum un diriginte pe care 11iube~temult; inflore~te, devine A~adar , i-am fi putut spune mamei: "Plimbati -va putin prin jurul casei

88 89
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

~i va yeti regasi fiica". Pentru ca ea nu avea de urmat alt drum. Mama la rang de cauza, ci ~iprescrie urman pe care ea insa~i Ie provoadl. Nu
ova intiUni, intr-adevar,intr-o zi ~i 0 vareaduce acasa. Earecurse atunci este absolut necesar ca, negasind afectiune la diriginte, sa 0 caule
la 0 consultatie psihopedagogiciL Acestei fete insetata de a se pune in aiurea. Aceasta este 0 gre~eala. Avem dreptate cand refuzam sa credcm
valoare trebuie sa i se dea prilejul de a fi apreciata. Trebuie ~tiut care in efectul unei tendinte native. Noi tinem cont de ratacirile vietii psihice
este cea mai buna aptitudine a ei, in vederea unei orientari spre 0 a omului. Nu faptele intra aici in joc, ci opinia pe care ne-o facem despre
activitate utila; fara indoiala ca, in ce 0 prive~te, este aptitudinea de a ele. Psihologia individuala a fiicut acel pas decisiv care consta in
urma cursurile unei $coli. Psihologia individual a ne invata cii daca un cercetarea posibilitatilor de eroare ~i in reducerea lor la minimum, cu
astfel de copil are impresia unui deficit de afectiune fata de el, atunci ajutorul tratamentului. Conc1uziile trase de doua fiinte diferite pot fi
intr-insul se dezvolta un puternic sentiment de inferioritate, cu toate fundamental diferite. Nu trebuie sa uitam ca aceste realitati psihice sunt
consecintele care decurg de aici in directia insuficientei pregatiri pentru gre~it intelese ~i gre~it interpretate de catre majoritatea oamenilor.
viata sociala. i~i pierde orice interes pentru familia sa ~i se constata Trebuie sa-i dam fetei posibilitatea de a dovedi ca este capabila
lesne lipsa sa de curaj. Daca nu ar triii un impovarator sentiment de sa ajunga ceea ce ei i se pare ca ii este interzis, adica sa devina 0 buna
inferioritate, fata ar gandi: dirigintele nu ma intelege ~ipo ate ca trebuie eleva. Pe acest plan apar, iara~i, alte dificultati: cu astfel de antecedente,
.sa fac eforturi mai mari. Dar ea, dimpotriva, se mentine pe terenul ideii sa se vada exc1usa din ~coalii! Aceasta pare sa insemne ca diriginte1e nu
de a se face apreciata cu orice pret. Aceasta pare sa-i fi reu~it prin este elinsu~i capabil sa rezolve asemenea probleme. Consultatiile
aventurile galante. psihopedagogice ii vin ill ajutor. in ~colile care dispun de un serviciu
A~ vrea sa stiirui aici asupra problemei pubertatii, considerata de de consultatii psihopedagogice elevii nu sunt exmatriculati ~i, mai mult
unii drept 0 psihologie a posedatilor de catre diavol. Toate nenorocirile decat atat, nu exista repetenti. Daca ni se prezinta un caz ca acesta ~inu
sunt atribuite glandelor genitale. Argumentul este ridicol. Aceste suntem capabili sa-l rezolvam in cadrul ~colii, atunci se pune problema
glande functioneaza din ziua na~terii ~ichiar de mai inainte. Pubertatea ce este de facut. Nu viid motivul pentru care copila ar constitui 0
se caracterizeaza prin alti factori: mai multa libertate, mai multe posibi- amenintare pentru 0 alta ~coaIa. Sa nu uitam ce greu stigmat reprezinta
litati ~i mai multa atractie din partea tinerelor fete pentru sexul opus. exmatricularea pentru dansa. Poate ca mai simplu ar fi sa apelam la
Copiii sunt puternic stimulati de vointa de a demonstra ca nu mai sunt experienta cuiva competent in materie. Poate ca am putea-o incredinta
copii. La temperatura acestei stari de fapt ei i~i depa~esc de ceJe mai pe fata unui diriginte care sa ~tie cum se procedeaza in asemenea cazuri.
multe ori scopul. Fata dore~te sa fie apreciata ca atare ~i crede ca nu Trebuie facut totul spre a-i reda reu~ita pe care nu de mult 0 inregistra
poate gasi apreciere decat pe planul acesta. la ~coala: din acel moment "raul pubertatii" va disparea.
Pubertatea nu este 0 stare morbida, ea nefadind decat sa
exteriorizeze continutul stilului de viata. Nimic nu se schimba, fata cu
pricina riimane cum a fost. Nu am putea pronostica nici 0 schimbare. Ea
pur ~i simplu a renuntat la un drum care i s-a parut blocat; atata tot.
Important este sa semnalam ca elementele care Ii induc pe oameni in
eroare nu sunt fapte reale, ci rezulta din felul eronat in care ei inteleg
aceste fapte. Toti cei care cred ca viata psihica a omului este bazata pe
cauzalitate se in~ala. Fata de care ne ocupam da valoare de cauzalitate
unui factor care, in mod obiectiv, este neutru. Afectiunea care i se refuza
devine deodata cauza; dad! fata se vindeca, acel deficit de afectiune nu
mai este cauza. Ea nu se multume~te insa sa ridice afectiunea refuzata

90
PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

convocat-o oficial pe mama la ~coala. Ea a ramas stupefiata, amintin-


VI. COPILUL UNIC du-~i ca in mai multe riinduri ii disparusera de acasa mici sume de bani.
De nenumarate ori am observat ca daca, la ~coaIa, i se dovede~te ca a
mintit, iti arunca 0 privire atat de pustie incat ai impresia ca te afli in
fata unui copil care prezinta 0 deficienta mintala.
Copilul a avut prilejul sa-~i vada mama plangiind la ~coala. A fost
admonestat cu tact, ca dupa aceea sa se intoarca in c1asa ~i sa faca
nazbatii care i-au amuzat pe toti elevii. Mama a fost pur ~i simplu
ingrozita ~i spunea ca sotul ei 11 va omori in Mtai pe cavil. Am
povatuit-o ca deocamdata sa nu-i spuna nimic sotului. A doua zi s-a
prezentat tatal; sotia Ii povestise totul ~i acesta nu-i aplicase nici 0
corectie copilului. Baiatul arunca responsabilitatea celorintamplate pe
unul mai in varsta decat el, care l-ar fi indemnat safure. Era yorba de
un Miat care nu frecventa ~coala publica, ci un curs privat.
lnstitutoarea: Copilul frecventeaza c1asa a patra. Clasa mixta. Este Dr. A: Am mai auzit lucruri de acest gen ~i trebuie sa spun ca
in c1asa mea de doi ani. In primii doi ani a avut un alt institutor. E copil peste tot ~i intotdeauna e unul ~i acela~i cantec. Ca baiatul este
unic la parinti. Taml ~i mama lui lucreaza, iar copilul sta la bunica-sa, dezordonat: asta inseamna, probabil, ca exista 0 persoana care umbla
pe care nu 0 asculta. Face ce-i trece prin cap. Nu prea aude; are 0 buna pe urmele lui ~iface ordine. La ~coa1alucreaza ~inu lucreaza. Este stilul
memorie a cifrelor ~i ceva spirit critic. Scrie ingrozitor. de viata al unui copil rasfatat, cum ni se arata ~i din alte trasaturi de
De vreun an copilul este foarte vorbaret, foarte dezordonat ~i ii caracter. Ar trebui ca cineva sa se ocupe de el in mod specialla ~coaIa.
incomodeaza pe toti ceilalti, baieti ~i fete. Atilt povetele binevoitoare, In ceea ce prive~te faptul ca dore~te sa se faca mereu remarcat, ar fi util
cat ~ipedepsele illasa indiferent; in urma insistentelor plange, promite sa ~tim indeosebi in ce moment ~i-a manifestat el naravul (furt).
sa se indrepte, ca apoi s-o ia de la capat. Aceasta, fara a se recurge la improvizatii.
Anul acesta, aceea~i poveste. I~i folose~te calimara drept De doi ani mama a abandonat casa, iar copilul se gase~te la bunica
scuipatoare, sparge capacele calimarilor. L-am luat ~i cu binele ~i cu ~ipare extrem de nemultumit. Se simte frustrat; ii lipsesc 0 multime din
raul. M -am prefacut ca nu vad ce face ~ica putin imi pasa de tururile 1ui lucrurile pe care i Ie of ere a mama. Identificam la el trasaturile de
de forta. Fara rezultat. Incearca mereu sa se faca remarcat intr-un fel caracter ale cuiva care vrea sa se imbogateasca. Furtul este compensatia
oarecare. Copiii au adunat la ~coala bani pentru 0 mare excursie in pentru ceea ce a pierdut.Trebuie sa tinem seama de faptul - recunoscut
comun. EI a adus doar doua coroane. In timpul recreatiei, copiii mi-au chiar de Miat - ca s-a aflat sub influenta unui Miat mai in varsta. Nu
adus la cuno~tinta ca K. are 16 coroane. Ii cer sa-mi dea banii, fiind exista delincvent sau criminal care sa nu incerce sa se scuze, pentru ca
nelini~tita in ceea ce prive~te provenienta lor. Raspunsullui: "I-am faradelegea sa sa apara intr-o lumina mai buna. Faptul ne demonstreaza
ca~tigat la un joc de carti". I-am spus ca mama sa ar putea lua banii de ca Miatul ~tie prea bine ca s-a indepartat de societate, de sentimentul
la directiunea ~colii, pentru ca, el fiind dezordonat, era mai bine sa nu comuniunii sociale. A furat pentru ca voia sa lase impresia ca este
ri~te sa-i piarda pe drumul spre casa. Mama nu s-a prezentat la ~coaUL matur. Nu a gasit, dupa mintea lui, alta cale. Era obi~nuit cu mama sa ~i
~tiam prea bine ca Miatul nu suflase nici 0 yorba despre aceasta acasa, se afla intr-o situatie grea. Bunica sa nu are fata de dansul aceea~i
caci parintii sai sunt oameni foarte cumsecade ~i adesea vin sa se atitudine ca mama. E mai aspra. EI lupta cu batrana. Intre ei se
informeze la ~coa1i'iin legatura cu situatia fiului 10LIn celedin urma am manifesta 0 tensiune plina de ostilitate. Un astfel de copil, obi~nuit sa

92 93
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

se bizuie pe altii, se simte ca intr-o capcana. Stilul sau de viata este pentru persoane mai in varsta, deoarece ace~ti copii au trait mereu in
de-acum fixat ~i el cauta mereu 0 fiinta care sa-i dea sentimentul ca se mijlocul unar oameni mai in etate.
ocupa de dansul. Este ceea ce ii lipse~te. Tocmai din momentul cand a Trebuie sa ne punem in acord asupra modului de influentare a
simtit aceasta lipsa, cred eu, a inceput sa fure. mamei. De asemenea, trebuie sa-l determinam pe copil sa faca progrese
Ce l-ar fi putut impiedica pe copil sa se apuce de furat? Ocuparea la invatatura ~i sa-i stimulam curajul. Este necesar ca el sa aiba speranta
unui loc onorabilla ~coala. Lucrufoarte greu de realizat in cazul de a putea juca aici un rol ~i de a se face remarcat. V -a~ sfatui sa va
copiilor rasfatati. Daca un astfel de copil i~i propune sa obtina totul, ca exersati in ceea ce eu a~ numi raza de actiunel. La cop iii-problema
la mama acasa, atunci avem de-a face cu un mod inteligent de a aceastaeste intotdeauna redusa. Un astfel de copil nu are 0 larga sfera
proceda; baiatul nu este un prosHinac. de actiune. Trebuie sa incercam sa i-o largim, ceea ce nu este cu putinta
In ochii institutoarei, el este dezonorat. S-a obi~nuit sa creasca decat daca ii dam mai muIt curaj ~i daca el insu~i este incredintat cii se
intr-un climat de calda simpatie. S-a reu~it lini~tirea tatalui ~i baiatul poate face util. Tocmai aceasta ii va da posibilitatea sa-~i modifice in
intregime raza de actiune, sa 0 amplifice. In sfera atat de restransa in
crede ca prin aceasta totul a reintrat in ordine. Fiecarei privatiuni ~i
care se gase~te in prezent nu-i ramane altceva de facut decat sa se
fiecarei frustrari elle va raspunde prin noi tentative de a se imbogati.
imbogateascii in secret~i sa recurga la minciuna ca sa nu scada in
Nu cred ca baiatul a inceput sa fure abia de doi ani, ci mult mai demuIt.
propria sa stima ~i atitudine.
Ce 0 fi facut el cu Mnutii lui tainuiti? Pesemne ca ~i-a cumparat
lnstitutoarea: Nu are note rele decat la scris ~i la ortografie, insa
niscaiva zaharicale. (lnstitutoarea: ~i-a cumparat un camaciar.) Cum de
nu totdeauna. La ~coala e iubit, nu este ostracizat. Cu siguranta ca
i-a venit ideea sa sustinaca un altull-aindemnat la rele? Cum am putea
colegii nu-I detesta. Nu a repetat niciodata clasa. Este un elev lent, dar
~tidaca, intr-adevar, unul mai mare I-a indepartat de calea cea buna? Ar
invata destuI de bine.
trebui sa 0 intreMm pe mama, daca nu cumva ea I-a pus in garda,
Dr. A: Trebuie ~tiut de ce elevul nu este multumit de ~coala. Una
zicandu-i: "Nu te inhaita cu Miatul acela, ca te-ar putea duce pe carari
din principalele cauze trebuie sa fie faptul ca vrea sa constituie mereu
gre~ite" . Sau poate ca exista cu adevarat un Miat mai in varsta, care a
centrul atractiei. Un astfel de copil reu~e~te lucrul acesta fie facand-o
~tiut sa-l atraga de partea sa. Daca de catva timp are bani asupra-i, este
pe clovnul, fie tratandu-i pe ceilalti cu bunavointa. In ambele cazuri in
de crezut ca are un alt scop. Poate ca voia sa-~i creeze un suport
cauza se afla propria-Ie persoana. Baiatul nostru incearca cu ~iretenie
material, un fond. Despre lucrul acesta trebuie stat de yorba cu mama. sa obtina tot ceea ce vrea. Cauta ca prin farmecul sau sa obtina tot ceea
Se impune sa cunoa~tem ~i alte manifestari ale Miatului, din acelea pe ce i se pare dezirabil ~i s-a antrenat in acest sens din prima copilarie,
care Ie observam indeosebi la copiii rasfatati. Poate ca este fricos ~i nu favorizat de atitudinea mamei sale, care I-a rasfatat intotdeauna.
poate sta singur , a~aincat este de inteles sa se insoteasca cu un Miat mai Undiriginte: Am avut un elev care a ajuns sa fure. L-am surprins .
in varsta. Lucrul acesta nu este absolut obligatoriu, dar putem trage pe cand era pe cale sa-i fure altuia 50 de creitari. Mi-a declarat ca ceilalti
concluziile noastre. Poate ca noaptea tipa in somn. Ceea ce mama ne-ar copii aveau totul ~i di el nu avea nimie. Tatal sau, sarac, nu-i dactea nici
putea confirma sau infirma, dupa cum ne-ar putea spune daca ~i mai o letcaie. EI ar fi vrut sa aiM de toate, ca ~i ceilalti copii. I-am daruit
inainte copilul nu-~i manifestase tendinta de a-~i insu~i ceea ce nu-i vreo cateva zeci de creitari, ca sa-~i poata cumpara ~i el ceva. Am
apartine. Am avea nevoie, de asemenea, sa ne spuna ca nu prea il repetat de mai muIte ori acest gest ~i, de atunci, nieiodata nu am mai
intereseaza ceilalti ~i ca felul de a avea legaturi cu ei nu este laudabil. auzit ca acest copil sa fi furat ceva.
Nu este in stare sa-~i faca prieteni; daca se joaca cu ceilalti, vrea sa aiM Dr. A: Nu dispunem de reguli spre a optirniza un copil. Masurile
intotdeauna primul rol; are tendinta de a frecventa fie copii mai mici, pe care Ie luam actioneaza diferit asupra fieciirui copil. Nu se poate sa
fie mai mari decat dansul. La copiii unici se intalne~te adesea predilectia apliciim una ~iaceea~i masura la cazuri diferite. In afara de posesia celor

94 95

j
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUl GREU EDUCABIL

20-30 de creitari, copilul respectiv simte renascand in el un sentiment Dr. A: ~tie sa inoate? Are vise anxioase? Nu este superstitios? ti
de solidaritate, care 11fortifica moral. Nu m-a~ mira ca cineva sa-mi place gimnastica?
spuna: I-am blitut ~i din acel moment nu a mai furat. Lucrurile acestea Tatal: Are 0 enorma admiratie pentru natatie; 0 data insa s-a
sunt prea complexe ca sa Ie putem judeca in mod simplist. Ceea ce speriat ~i de atunci nu mai vrea sa inoate. ti place mult gimnastica ~iin
incercam sa facem inainte de toate este sa intelegem copilul. anul din urma a facut in mod regulat gimnastica. Nu are co~maruri ~inu
Respectivul copil traie~te cu ideea ca el are un drept asupra a tot ceea este anxios. Are intrucatva frica de mine, pentru ca sunt foarte nervos.
ce exista, iar asta i se cuvine imediat ~i rara efort. Este 0 eroare pe care Dr. A: Fiti amabil eu dansul, plimbati-va cu el, fara sotia
noi incercam sa 0 facem inteleasa, iar prin aceasta intelegere 0 facem dumneavoastra, pentru a putea lega prietenie ~i a face cu ajutorul
sa dispara. dragostei ~i al prieteniei ceea ce vreti sa faceti, nu cu ajutorul fricii... In
lnstitutoarea: Situatia familiala a copilului este buna. ceea ce prive~te dificultatile intampinate la scris ~i ortografie, ati
cercetat daca nu cumva este stangaci? S-a nascut, poate, stangaci?
Dr. A: Gasiti, in general, la dumneavoastra in ~coala, copii sliraci
(Parintii nu ~tiu sa fie stangaci. Se constata ca mama este
in clasele cu un ritm mai lent de invatare, ~icopii cu 0 situatie materiala
stangace.)
mai buna in c1asele unde procesul de invatamant este mai rapid?
Mama: Se mai plange de faptul ca fiul ei a refuzat sa-l tradeze pe
lnstitutoarea da un raspuns afirmativ.
acela care I-a indemnat sa fure ~i ca i-a dat un nume fictiv.
Dr. A: Daca priviti lucrurile mai indeaproape, nu yeti gasi nici un
Dr. A: Nu se aduna ~icu aW copii? Cum se imbraca? Cum W face
singur om care sa nu fi furat ceva in viata lui: fructe, dulciuri, ni~te
toaleta? Cum se piaptana?
bagatele etc. In cercetlirile mele am intalnit faptul aproape intotdeauna.
Tata1: A avut un prieten mai inainte, cu care se intalnea, dar a
(Catre parinti): A~ dori sa stau de yorba cu acest bliiat. Este cu murit.
putinta sa-l dezbliram de apucaturile lui. Dintr-un anumit punct de Mama: Cand se imbraca, trebuie sa-i tot dau ghes, pana sa fie
vedere, el mi se pare un copil deosebit. Nu v-a trecut prin minte ca are
gata.
nevoie de tandrete? Va da mereu de furca cu elite ceva, spre a putea fi Dr. A: Nu e nevoie sa i se dea mereu ghes; problema este mai ales
impreuna cu voi. El aude mereu ca nu ~tiu cine face nu ~tiu ce pentru aceea de a-I face independent, treptat ~i cu blandete. Daca doriti, a~fi
dansul. A yeti greutati cu elin ceea ce prive~te alimentatia? bucuros sa incerc sa-l influentez. Merge cu drag la ~coaHi? Spune el ce
(Mama spune ca mai de mult facea nazuri, dar ca acum mananca vrea sa fie mai tarziu? Este vanitos? In ce pozitie doarme? t~i roade
cum trebuie.) unghiile? Se scobe~te in nas?
Dr. A: A fost bolnav? A urinat noaptea in pat? (Parintii relateaza ca e peste masudi de vanitos, ca ar vrea sa se
Mama: Are mereu 0 mina de om acrit, pentru ca mereu sufera de faca tamplar, ca uneori i~i roade unghiile ~i ca, incolo, nu au mai
stomac. remarcat nimic deosebit la el. La ~coala merge cu drag.J
Dr. A: Este fricos? ti este teama sa ramana singur? A frecventat Dr. A: Faceti-l mai independent, ca sa dovedeasca un mai mare
grlidinita de copii? Ce rolii place sajoace? Are prieteni? interes pentru ~coala ~i sa-~i d~tige acolo 0 anumita pozitie. Asta 11va
TaW: Habar n-avem. Nu-i fricos. Pone, insa, intrebliri proste~ti. feri de pa~i gre~iti. Nu-l amenintati ~i nu-i mai vorbiti de abaterea lui.
tntreabli: "Mama, asta ce este? Dar aia ce este?" ~tie prea bine despre Este curios sa vedem ca acest baiat, care sufera de stomac, ~i-a
ce este yorba, dar pur ~i simplu vrea s-o sadie pe maica-sa. cumparat salam. Nu-i mai faceti repro~uri ~i incercati sa 11faceti
Dr. A: Cum i~i face temele? Le face singur, ori are nevoie de independent. Avem aici imaginea pura a unui copil rasflitat, puritatea
ajutor? imaginii acesteia fiind voalata de faptul ca baiatul a fost instruit in
TaW: Daca cineva ii sta in spate, totul merge de minune. Prefera vederea libertatii. Exista 0 mare deosebire intre un copilin permanenta
societatea oamenilor care se poarta binevoitor cu dansul. supravegheat ~i acela obi~nuit sa traiasca singur.
<,

96 97
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

(Intre timp a intrat copilul ~i doctorul i se adreseaza acestuia): - de aproximativ 35-50 la suta stangaci. Poate ca ei nu 0 ~tiu, dar
Ce vrei tu sa faci cand vei fi mare? consecintele Ie sufera. Veti gasi un foarte mare numar de copii stangaci
Copilul: Vreau sa ma fac tamplar. atat printre cei mai buni, cat ~i printre cei mai rai oameni, la naturile
Dr. A: ~i ce vrei sa faci cand vei fi tamplar? problematice, I'ncepand cu arti~tii ~i terminand cu copiii-problema.
Copilul: Sa trag la rindea. In cazul nostru, copilul este bolnavicios, rasfatat de mama sa,
Dr. A: Cati prieteni ai? bruscat de tata, ceea ce 11face sa se refugieze ~i mai mult langa mama.
Copilul: Trei. Tatal ar trebui sa se puna de acord cu ea I'n ceea ce prive~te educatia
Dr. A: ~i cu ce se ocupa ei? copilului. Recent a aparut 0 situatie pentru care el nu era pregatit. E dus
Copilul: Fura. la bunica sa, cu care nu se poate I'ntelege. Ea este domica de lini~te. La
Dr. A: Eu le-a~ spune: "Ce se va alege din voi, daca va tineti de ~coala baiatul merge bine, dar, cu toate acestea, evadeaza. Progreseaza
rele?". Iti place sa-i urmezi I'n ceea ce fac? la invatatura, pentru ca poate s-o faca. Cauta 0 compensatie:
Copilul: Nu. stinghere~te procesul de invatamant ~iI'i amuza pe copii. Aceasta nu-i
Dr. A: De ce te la~i tarat de ace~ti baieti? Mi se pare ca tu credeai este de ajuns ~i are chef sa fure. Sa admitem ca s-a Iasat antrenat; dar de
ca nimeni nu va observa ca ai furat ~i ca I'n felul acesta puteai sa-ti ce nu s-a Iasat antrenat sa-~i I'mbunatateasca de pilda caligrafia? Are
cumperi ceva. Ti-e frica? E~ti curajos, a~a ca trebuie sa ai curaj ~i la impresia ca nu este tratat cu aceea~i caldura sufleteasca cu care fusese
~coala. E~ti de-acum baiat mare, trebuie sa faci tu in~uti totul; ~tii sa te obi~nuit odinioara. Poate ca I'n prezent se gase~te I'ntr-o situatie mai
I'mbraci singur, sau sa te speli, ori trebuie sa te ajute mama? Vrei sa-i buna, dar ~i-a pierdut curajul. Poate ca anterior nu a fost primit la ~coala
atat de amabil ca astazi. Trebuie sa ne intrebam daca nu are nevoie de
dai de lucru I'n plus. Intrucat ~tii de-acum sa faci tu I'nsuti totul, nu mai
a~tepta sa te ajute mama. Cum merge la scris? Fa un efort I'nplus ~i 0 sa I'ncurajare. Nu trebuie sa il zorim, ci sa a~teptam:sa-i dam rag azul
necesar. Poate ca ar trebui sa-i spunem: "Vad ca totul va merge bine!
mearga mai bine. (Copilul este ~i el stangaci, ca ~i mama.) Sa nu crezi
Constat ca tu vei fi din nou printre cei mai buni elevi". El a dorit
ca au putut altii sa te faca sa furi; asta-i 0 prostie. Nu trebuie sa te iei
dintotdeauna ca institutoarea sa se ocupe de dansul. Daca s-ar mai purta
dupa altii. Dupa 0 luna te rog sa-mi spui dadi faci totul singur, daca ai
inca 0 data a~a cum nu se cuvine, i-a~ spune: "Nu merita sa te ostenqti,
progresat la scris ~idaca te mai la~i tarat de altii. (Copilul iese.) Copiii
noi toti ne yom ocupa de tine". Asemenea afirmatie ar putea sa-l
stangaci au impresia ca nu sunt capabili sa rezolve problemele a~a cum
impresioneze. Modull'n care urmeaza sa fie pronuntatii, depinde de
Ie rezolva ceilalti. Ei se straduiesc sa lucreze cu mana dreapta ~i cand
individualitatea fiecaruia. In ceea ce ma prive~te, poate ca a~ face-o cu
vad ca nu prea merge I'~iI'nchipuie ca la ei lucrurile vor ie~i totdeauna
o nuanta de umor.
pe de-a-ndoaselea. Copilul stangaci poate fi identificat dupa 0 multime
de semne. Cand un copil are dificuItati la citit, scris etc., trebuie sa ne NOTE
gandim ca avem probabil de-a face cu un stangaci. In majoritatea
cazurilor jumatatea stanga a fetei este mai bine dezvoltata decat dreapta. 1 Sublinierea traducatorului.
Numero~i stangaci prezinta dificultati la scris ~i multi dintre dan~ii 2 Referire la Viena. (Nota trad.)
renunta sa mai progreseze, scriind toata viata ilizibil. Altii, dimpotriva,
I'~idau toata silinta ~i reu~esc sa aiM 0 caligrafie ca de dreptaci. Sunt
cei care ~i-au biruit inferioritatea ~i care, I'ngenere, au dobaudit marea
aptitudine de a triumfa asupra greutatilor; ace~tia devin arti~ti etc. Daca
vedeti 0 scriere foarte frumoasa la unul care scrie cu mana dreapta,
trebuie sa va ganditi ca poate el a fost stangaci. Avem in ora~2un numar

98 99
PSIHOLOGIA ~COLARULUl GREU EDUCABIL

VII. CAND PRA.SLEA Fara indoialii cii tulburarile au inceput mai devreme, anume la
inceputul intrarii in liceu. Nu suporta noua situatie. Liceul are
E DESClJRAJAT propriile-i exigente. Alti profesori, care inca nu-l cunosc pe acest vechi
faraon, nu-l trateaza cu indestula afectiune; el este of ens at ~i surghiunit
pe ultimul plan. La ~coala primara situatia sa era u~oara, era bine vazut,
iar acum se love~te de dificultati ~i nu mai progreseaza.
"Spune cii ~coala nu-i mai place, intrudit ii aduce mai multe
necazuri decat bucurii".
Cu toate ca exprimate altfel, acestea inseamna pentru noi acela~i
lucru: el nu se simte in apele lui decat dacii traie~te 0 anumita satisfactie
~i daca poate fi primul.
"Liceul i se pare cu totul detestabil de cand unul dintre vechii
colegi de la ~coala primara, care nu inregistrase succese deosebite,
"Emil are 14 ani". reu~ise sa nu repete c1asa, devansandu-l astfel cu un an".
Mezinul nu suporta ca un altul sa i-o ia inainte. El a parcurs un
Este varsta pubertatii. Cunoa~tem cii aceasta problema a fost drum lung pana cand i-a depa~it pe ceilalti ~i a luptat cu multe
tratata in diferite moduri, de la autor la autor. Unii au fost in stare sa dificultati.
presupuna ca la aceasta varsta copilul este posedat de diavol sau "Se plange de tratamentul diu pe care 11 suporta la ~coala,
intoxicat de vreo otrava endocrina. Astazi, insa, ~tim ca nimic nu s-ar aruncand cea mai mare parte a acestei gre~eli pe dirigintele sau care, pe
putea manifesta fara ca in prealabil sa fi preexistat sub forma latenta. cat s-ar parea, ii face, prin rautatea sa, viata grea".
Capital este faptul ca in momentul pubertatii copilul are tendinta de a Deci este de ajuns sa nu-l rasfeti, pentru ca el sa-~i manifeste
demonstra ca este un adult, ca nu mai este copil. Daca ma straduiesc sa deodata indispozitia.
dovedesc cii nu mai sunt un copil, voi depa~i totdeauna masura, voi face "Mama ne spune cii, incepand de la intrarea la liceu, s-a schimbat
gesturi exagerate ~ivoi incerca, prin toate mijloacele, sa-i imit pe adulti in toate privintele, in dezavantajul sau".
in toate manifestarile lor. Supozitia psihologilor (care nu sunt medici), Prima intrebare pe care ne-o punem intotdeauna este urmatoarea:
potrivit ciireia glandele genitale nu se dezvolta decat concomitent cu in ce situatii a dat el expresie plangerilor ~i in ce imprejurari s-au
pubertatea, nu poate fi admisa. manifestat neajunsurile sale?
Liceul poate fi considerat drept un test. Faptul ca din momentul
"Este mezinul dintre alJi cinci copii, in varsta de la 26 piina la 17
intrarii la liceu el s-a transformat, este un indiciu cii nu a fost bine
ani. tn ~coala primara a fost totdeauna printre primii, insa, de la intrarea
pregatit pentru aceasta situatie.
sa in liceu, prezinta 0 relaxare ~i riscii sa fie exmatriculat din ~coala".
A doua intrebare este: cum se explica faptul cii biiiatul prezinta 0
Eforturile mezinului, atilt timp cat se afla intr-o situatie agreabila,
pregatire insuficienta? ~tim cii este yorba de un mezin ~i ca, in general,
sunt incununate de succes, dar daca situatia se schimbii, bagam de
acesta este rasfiitat. Trebuie, deci, in examenul pe care 11intreprindem,
seama ca el nu a fost suficient de pregatit pentru aceasta. El nu se poate sa cautam sa confirmam di avem de-a face in chip efectiv cu un copil
adapta decat cu conditia de a fi primul dintre cei din frunte.
rasfatat.
"A trebuit sa repete c1asa ~i de atunci nu progreseaza decat cu "EI este nervos, iritabil..."
multa greutate" .
Ca oricine, se simte jenat ~i intr-o situatie care 11cople~e~te.

100 101
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

" ... foarte neastamparat ~i, in general, neascultator" . lata 0 informatie pretioasa referitoare la stilul de viata al mamei:
Acum intelegem de ce conduita sa acasa este atilt de rea. Atata ea traie~te cu convingerea ca, in situatia sa, 0 femeie este mult mai slaM
vreme cat un individ va cunoa~te intrucatva succesul ~i va inregistra ~i ca doar un barbat ar putea ajunge la 0 solutie. Daca mi-a~ permite sa
reu~ite, lucrul acesta se va repercuta ~iin alte domenii. Daca baiatul ar sustin aici ca mama exprima sentimentul ei de inferioritate nu numai
avea reu~ite la ~coala, ele s-ar face remarcate ~i acasa. Putem compara prin aceasta, ci ~i faptul ca subantelege: "sunt prea slaM, nu a~ izbuti" ,
comportamentul sau cu acela al unui slujba~ subaltern care este multi nu ar 'intelege-o pornind de la simpla refleqie: "lipse~te 0 mana
confruntat cu nemultumiri la serviciu, unde se afla expus criticilor ~i forte pentru Miat". Mama nu poate sa faca altceva decat sa-~i arate
injuriilor ~i care, 'intors dupa aceea acasa, se cearta cu nevasta ~i copiii. suferinta.
"Ea sustine ca nu 0 poate scoate la capat cu acest baiat".
Copilul ar vrea sa ocupe, cel putin acasa la el, po ziti a cea mai inalta.
"De zece luni el doarme in camera mamei".
Faptul acesta se exprima 'in neascultarea sa.
Po ate ca este un rezultat dobandit de el sau poate, dimpotriva,
"Potrivit informatiilor furnizate de mama, el este bun, ~tie sa i~i
mama are nevoie de prezenta lui. Oricum, faptul demonstreaza un
cucereasca anturajul prin amabilitatea ~i tandretea lui".
ata~ament puternic, insa excesiv, daca luam in considerare ca baiatul
Veti intalni adesea copn rasfatati foarte priceputi sa-i ca~tige pe
are deja 14 ani.
altii ~i sa-~i atraga afectiunea din parte a lor.
"Trebuie totdeauna sa insi~ti pentru ca el sa se a~eze la mas a" .
"EI face totul pentru mama sa, dnd 0 vede ca plange sau ca
U nul din semnele obi~nuite la copiii rasfatati este ca ei fac mofturi
sufera".
in ceea ce prive~te mancarea.
Fiind distribuitor de tandrete, ~i-a ~i atins scopul, anume "EI nu urmeaza, in general, sfaturile care i se dau. Intarzie in pat
tiranizarea ~i dominarea mamei sale. De acum incolo el 'i~i po ate
pana la ora noua ~i ajunge cu 'intarziere la ~coala".
demonstra tandretea. ~i aici avem de-a face cu un mod inteligent de a Motivul este acela ca se gase~te la 0 mare "distanta" de ~coala.
actiona. Daca s-ar comporta cu duritate, poate ca ar fi pus in pensiune, Daca un copil intarzie la ~coara, avem in aceasta indiciul ca raporturile
pentru ca familia sa nu mai aiba de suferit din aceasta cauza; duritatea sale cu ~coala sunt departe de a fi bune.
adaugandu-se slabului sau randament ~colar, el ar pierde partida. "In asemenea caz el nu se atinge de micul dejun ~i readuce acasa
Constatam ca baiatul acesta mai nutre~te 0 anumita speranta, pentm ca adesea gust area pusa in ghiozdan".
altfel nu ~i-ar manifesta bunatatea, tandretea. Pentru dansul se impune Acesta este punctul sensibil al mamei, iar copilul, care I-a
sa pastreze favoarea mamei ~i sa gaseasca un ajutor in ea. Bunatatea sa descoperit cu foarte mare exactitate, 0 tortureaza prin atitudinea lui.
nu 0 socotim 0 virtute, ci un subterfugiu reu~it, ca sa nu intinda coarda Mama a insistat prea mult asupra importantei hranei, a supraevaluat-o,
peste masura. dezvaIuindu-~i ea insa~i punctul sensibil, pe care copilul il "exploa-
"Tatal a parasit domiciliul conjugal de trei ani". teaza".
Probabil ca aceasta imprejurare a determinat schimbarea in "Daca ar fi s-o credem pe mama, copilul nu prea minte, mai ales
atitudinea sa la ~coala. Plecarea tatiHui a putut sa coincida cu perioada in chestiuni de bani".
pregatitoare pentru intrarea la liceu, plecare care trebuie sa-l fi Mama nu exprima 0 opinie foarte clara, dat fiind faptul ca, totu~i,
impresionat adanc. Poate ca a vrut sa pIece 'impreuna cu tataI, poate ca este yorba de minciuni ..
acesta este momentul 'in care a inceput noua situatie, tatal pe care il ,,Ambitia lui pare sa vizeze alte domenii".
iubea (de~i reprezenta atunci ~i el 0 bariera pentru copil) era de-acum Se confirma aici ceea ce cred ca am descoperit intr-un pasaj
absent; ar voi, a~adar, sa joace rolul "marelui Domn" . anterior. Copilul ar vrea, cu orice chip, sa fie primul; el nu-~i pierde
"Dupa opinia mamei, lipse~te din casa 0 mana forte". speranta in aceasta privinta ~i cauta mijlocul de a-~i atinge scopu!.

102 103
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

"El este prim-solist in corul unui mare templu" . Acolo, desigur, conduita lui a fost din cele mai amabile ~i
Constatam, prin urmare, ca a reu~it sa fie primul. Se pune acum politicoase, deoarece se afla intr-o situatie care ii era pe plac ~i povara
intrebarea: de ce nu este multumit? (Sa notam ca are un frate care este ~colii nu-l mai apasa.
excelent cantaret ~i care da concerte.) Probabil ca faptul di a izbutit sa "Pesemne pentru ca nu mai trebuia sa frecventeze ~coala".
fie prim-solist in corul unui templu nu il satisface. Ambitia sa este mai "De un anumit timp ar fi mai putin dezordonat".
mare. Poate ca vrea sa ajunga ~i mai sus. Ar trebui sa i se dea 0 ~ansa ~i (Ca urmare a unui tratament aplicat de dr. V.)
in alte domenii. In aceste conditii s-ar putea sa se comporte corect ~i la Dezordinea este semnul copilului rasfatat.
~coala. Important este ca nu ~i-a pierdut speranta ~ica el continua cursa. ,,0 ancheta la ~coala ne arata ca intreaga familie este probabil
Daca ~i-ar pierde complet curajul, ne-am putea a~tepta din parte-i la cele responsabila de neglijenta acestui copil. Cu totii zabovesc in pat pana
mai rele lucruri. Ar putea deveni criminal sau sa se cufunde in nevroza. laamiaza".
Daca consimtim sa aprofundam problema, servindu-ne de informatiile A~ dori sa va imparta~esc 0 observatie care mi se pare foarte
de care dispunem pana in prezent, ne yom gasi intr-o situatie relativ importanta. In epoca noastra, marcata de necesitatea tatalui de a munci
dificila. Nu vedem nici un semn care sa ne permita sa presupunem ca intens, ceea ce in cele mai multe cazuri face ~imama, sunt rare ocaziile
acest copil ezita in vreun fel. Nu-l gasim agresiv, deci mai probabil este de a strange randurile familiei; de aceea mi se pare deosebit de
ca nu va deveni un nevrotic. Daca ar fi fost mai activ, daca, pe deasupra, important, pentru viata ulterioara a copilului, ca intreaga familie sa se
ar prezenta tendinta de a-i vatama pe ceilalti, de a da din coate mai gaseasca reunita dimineata, la ora 7, pentru micul dejun (tinand seama
agresiv, am putea presupune ca ar putea sa "lmbrati~eze" 0 cariera de de orarul ~colilor noastre). Veti constata ca acolo unde lucrul acesta nu
se face, apar in familie numeroase necazuri. Copiilor care, de la cea mai
criminal. Faptul ca minte in chestiuni de bani nu este pentru noi 0
frageda varsta, nu au fost obi~nuiti sa se reuneasca in jurul mesei
informatie sufieienta in acest sens. Mai degraba am putea presupune ca,
pierzandu-~i speranta, va.deveni un nevrotic. familiale, Ie va lipsi baza unei veritabile educatii sociale. Este locul
unde toata lumea ar trebui sa converseze Intr-o atmosfera de buna
"De catva timp se intereseaza mai ales de bicic1eta" .
dispozitie, de veselie, sa discute deschis, dar nu pe teme criticabile sau
Praslea! Faptul ca ~tie sa ruleze bine pe bicic1eta s-ar putea sa-l
pe tema slabelor randamente ~colare etc. Acestea trebuie abordate in
faca sa creada ca mai tarziu va participa la curse cic1iste.
alte momente. Yeti ~ti vreodata sa apreciati indeajuns avantajul de a
"Dorinta lui cea mai mare este acum sa aiba 0 bieic1eta. Potrivit
avea reunita familia, la ora 7 dimineata, pentm mieul dejun? De
informatiilor furnizate de mama, el este cheltuitor".
douazeci de ani insist asupra acestui lucru. Raspunsul este adesea un
Daca aceasta caracterizare se confirma, am putea gasi aici 0
suras neincrezator, multi reufuzand sa creada in acest sfat. Am avut
posibilitate de interpretare ~i sa tragem conc1uzia ca acest baiat ar fi
totu~i posibilitatea sa constat ca anumite dificulti:iti nu au fost de gas it
capabil sa comita furturi, in cazul in care ~i-ar pierde orice speranta. decat acolo unde nu exista aceasta obi~nuinta.
"El dispune de 0 suma de bani destul de importanta" . Fire~te ca acela care zace toata dimineata in pat, seara nu va putea
Probabil ca afirmatia este exagerata.
adormi, lipsindu -i oboseala naturala de rigoare. Ciind auzim pe cate unii
"Are cativa prieteni care invata 1a 0 alti'i ~coa1i'i, dar pe care mama plangandu-se de faptul ca seara copiii lor fug de acasa spre a-~i petrece
nu-i agreeaza".
timpulla carciuma sau la cinematograf, Ie putem imputa circumstanta
Este interesant de observat ca i~i cauta prieteni nu acolo unde a aratata mai sus. Cu ajutorul acestui obieei, pe cat de simplu, pe atat de
suferit e~ecuri, ci mai degraba acolo unde mai era inca in plina u~or de realizat, s-ar putea preveni 0 multime de rele.
stralucire.
"Potrivit informatiilor furnizate de diriginte, intreaga familie
"A fost fericit in timpul unei ~ederi la tatal sau, in Anglia". minte ~i mi se pare indicat sa receptam informatiile care provin de la

104 105
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

aceasta cu 0 anumita neincredere, deoarece mama mi se pare ca, din "Examinarea inteligentei arata un coeficient in jurul a 100".
fanfaronada, nu spune adevarul..." In ceea ce ne prive~te, suntem convin~i ca baiatul este inteligent.
Daca tinem seama de cele spuse mai sus, nu gasim ca fanfaronada Se pune, in acest caz, intrebarea ce este de facut. Terapeutica decurge
mamei este mare lucru. Este incontestabil faptul ca baiatul este in mod automat din cele spuse mai sus. Trebuie apelat la cine va care
inteligent ~i ca are 0 voce frumoasa; probabil ca acestea reprezinta mult sa-i ca~tige increderea. La cineva care, de asemenea, sa-l incurajeze ~i
in ochii mamei, dar eu nu a~ vedea aici nici 0 fanfaronada. sa-i amplifice interesul fata de colegii sai ~i fata de toate materiile de
"Deoarece toti profesorii sunt de acord ca baiatul este mincinos, invatamant. S-ar putea discuta deschis cu dansul, con~tientizand la el
neatent, puturos ~i prefacut" . ceea ce baiatul simte in mod obscur ca nu merge in comportamentul
Caracterizarea este dura. Daca este sa admitem ca este exacta, ea sau. Dupa un astfel de tratament baiatul i~i va reduce neindoielnic la
nu este mai putin 0 critica severa. Baiatul pare sa vada in toti profesorii minimum atitudinea sa eronata. S-ar putea, de asemenea, sa i se atraga
sai ni~te du~mani. Particularitatile acestea reprezinta manifestari ostile atentia asupra faptului ca exista dificultati ~i ca trebuie sa te dovede~ti
corespunzatoare unei lupte permanente. puternic in fata greutatilor pe care Ie intalne~ti. Nu va reu~i insa decat
"Dar ei toti au convingerea ca baiatul nu este prost ~i ca ar putea acel educator in care copilul are incredere. Probabil ca un prieten va
raspunde exigentelor ~colii in cazul in care ar avea conditii mai bune; reu~i mai bine in acest caz, deoarece bliiatulle va stima pe femei tot atat
in prezent nu raspunde acestor exigente". de putin ca pe propria-i mama; iar, pe de alta parte, ~tim ca el se
Atunci ciind baiatul acesta, care vrea sa se afle mereu in frunte, se comporta fata de tatal sau intr-un mod cu totul diferit, atitudinea sa fiind
confrunta cu 0 situatie grea, nu poate face fata exigentelor ~colii. Gasim agravata din momentul in care acesta din urma nu s-a mai putut ocupa
aici trasaturile de caracter ale luptatorului care se opune unei puteri de copil. Fratele sau mai mare ar trebui sa-i ca~tige increderea, ar trebui
superioare. sa-i inteleaga situatia in ansamblul ei, cu toate corelatiile. Ar trebui, fara
"Numai la patru materii de studiu se arata insuficient pregatit: a-I critica, sa-i propuna 0 noua viata, ~tergerea cu buretele a intregului
matematica, istorie, geografie, religie". trecut. Ar trebui sa-i faca explicita dorinta lui secreta de a deveni
Este surprinzator ca el sa nu reu~easca in ceea ce prive~te religia, cantaret. Ar trebui sa-l convinga ca ~i-a pierdut interesul pentru ~coala
dar poate di nu se inte1ege cu profesorul care 0 preda. Prezinta interes pentru ca a crezut ca nu va putea juca un rol in domeniul muzicii. Acest
gradul in care a ramas in urma la invatatura. Cat prive~te matematica, frate mai mare ar trebui, de asemenea, sa Ie ceara profesorilor sa-i
veti constata, in genere, ca la aceasta materie au dificultati copiii acorde baiatului un anumit ragaz; pentru ca, fie ~i daca el reu~e~te sa-l
rasfatati. E posibil, pe de alta parte, ca el sa fie pe picior de lupta cu redreseze, rezultarul ar fi negativ in cazul in care baiatul ar primi 0 nota
profesorul respectiv. Nu-mi pot explica dificultatile intampinate de proasta. Slabul sau randament ~colar actual poate fi pus pe seama
sentimentului de oprimare pe care 11traiqte in ~coala.
acest copilla matematidi decat prin faptul ca, spre deosebire de alte
materii, matematica face abstraqie de orice regula. Aceasta materie
NOTE
lipsita de orice regula planeaza in spatiulliberl; trebuie sa ajungi la 0
conc1uzie prin propria ta putere ~i prin combinatii. Adica un lucru de
1 Asertiune surprinzatoare, daca ne gandim ca Incepand cu cele patm
care sunt incapabili copiii rasfatati, pentru ca ei ar dori sa se sprijine pe
operatii fundamentale ale aritmeticii, cu "regula de trei compusa" ~i cu "regula
ceva, sa aiM un suport. Acest suport l-ar putea eventual gasi in regulile de trei simplli", matematica este guvemata de tot felul de reguli. Ce-i drept, insa,
unei limbi straine, dar nu in matematica, de unde ~i frecventele e~ecuri toate aceste reguli nu se sprijina pe procese vizibile In natura, nu au
ale acestor copii la materia respectiva. "materialitatea" acestora, llisand impresia planarii in vid, in conventional. (Nota
Este probabil ca examinarea inteligentei, efectuata recent, sa trad.)
confirme faptul.

106 107
PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

VIII. DEBIL MINTAL SAD diagnostic, s-a terminat cu copilul. Este de neiertat sa nume~ti prostanac
un copil care nu este a~a ceva.
COPIL- PROBLEMA? "Cand s-a incercat sa se stea de yorba cu dansul, s-a ascuns ~i a
inceput sa ude ~i sa se zvarcoleasca".
Daca cineva incearca sa se apropie de dansul, ia pozitie de
aparare. Lasa impresia ca apartine celui de-al treilea tip de copii: cei
nedoriti, nelegitimi sau infirmi. Se vede cat de colo ca W prive~te
semenii cu ostilitate.
"Este foarte la~..."
o fiinta nu are curaj decat acolo unde se simte acasa.
"I-a atacat pe copii, luand seama ca sa nu fie ~i el atacat de catre
ace~tia ... La masa avea nevoie sa fie ajutat, a~teptand sa fie hranit" ...
Trebuie sa receptam cu rezerva aceste informatii. A~a sunt, in
general, copiii rasfatati, care prezinta dificultati in ceea ce prive~te
Este extrem de important sa ne facem 0 idee prin noi in~ine asupra hranirea. Dar este posibil ca ~i aici sa avem de-a face cu 0 atitudine de
unui caz de copil greu educabil, mai inainte de a-I fi vazut pe copil sau ostilitate. Intr-adevar, este cu putinta ca cineva sa-~i dea osteneala sa-l
pe mama. Va voi expune istoricul unui caz ~iyeti vedea cum fac eforturi indoape pe un copil pe care nu-l iube~te, ca astfel sa termine mai repede
sa trag conc1uzii pana ~i din cea mai insignifianta informatie: cu el. A~a se face ca acesta nu invata sa manance.
"In toamna anului 1915, cand B. a venit la gradinita de cop ii, era "El insa adesea refuza hrana, cu toate ca era flamand" .
copilul cel mai neglijat ~i mai arierat ce s-ar putea imagina, atat din (:opilul acesta se poarta ca intr-o tara du~mana. Trebuie, Insa, sa
punct de vedere fizic, cat ~i intelectual". cercetam atent daca nu prezinta semne de deficienta mintala.
Putem deduce de aici ca nimeni nu s-a ocupat de dansul. 0 "De altfel, dupa 0 scena, de care cei dinjurul copilului nu au tinut
particularitate a dezvoltarii intelectuale este aceea ca trebuie ca un copil nicicum seama, el s-a calmat ~i a infulecat cu lacomie mancarea" .
sa se gaseasca in chip necesar in relatie cu cineva care sa-i permita A~adar, nu statea chiar atat de rau cu mancatul.
exersarea spiritului. "Este un copillegitim. A invatat foarte tarziu sa mearga ~i sa
"Este subalimentat, rau ingrijit, insuficient Imbracat, descult, cu vorbeasca, dar pana acum nu a reu~it sa se exprime corect".
toate ca suntem in toiul iernii".
Ne explicam dificultatile in ceea ce prive~te limbajul. Cat despre
Este yorba, pe cat se vede, de un copil provenit dintr-o familie mers, este necesar sa ne gandim la dificultati organice. Poate ca ~i
foarte saraca. aparitia dintilor este In intarziere, ceea ce face parte din dispersarea
"A yea ~i 0 intarziere intelectuala foarte accentuata ~i abia daca parintilor, ~i fara indoiala ca exista in familie 0 persoana care se ocupa
putea sa vorbeasca". de el. Poate 0 bunica, 0 matu~a, 0 sora mai mare, de care copilul putea
Dezvoltarea limbajului copilului nu poate avea loc decat in dispune Intr-o anumita masura. In aceste conditii, am putea trage
conditiile unui raport social. Daca Ii lipse~te acest raport, copilul nu-~i conc1uzia noastra, intelegand atitudinea sa la gradinita de copii. Daca
poate dezvolta limbajul. conceptia nu ni se confirma, 0 yom modifica cu draga inima.
Se impune, de asemenea, sa ne punem intrebarea daca nu cumva " ... ~i se revolta impotriva lor la cea mai mica ocazie".
copilul este un deficient mintal. Nu este decat 0 ipoteza ~itrebuie sa ne Se pare ca membrii familiei nu I-au tratat cu prea mare duritate.
continuam cercetarile cu prudenta, deoarece, emitand un astfel de A se opune este un mijloc de lupta, iar in fata unui anturaj deosebit de

108 109

J
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

puternic un copil nu se revolta. Poate ca mai inainte se aflase intr-un Opinia pe care am exprimat-o la inceput se adevere~te. Poate ca
mediu in care era inconjurat de 0 anumita afeqiune, cum nu a fost cazul anterior parintii sai s-au aflat intr-o situatie mai buna, ca apoi sa decada;
ulterior. Trebuie sa avem unele puncte de plecare pentru a ne putea din acel moment el a fost lipsit de dldura familiei, de afectiune.
continua cercetarile. "Preocuparea lui permanenta este sa comande, iar dad nu
"Lovea cu picioarele, se rostogolea pe jos, urla, apuca ~i trantea reu~e~te, i~i pocne~te camarazii, rastoarna mesele ~i scaunele, se
tot ce ii ie~ea in cale". trante~te pe jos ~i nu mai vrea sa ~tie de nimeni ~i de nimic" .
Constatarea aceasta vine sa intareasca ipoteza unui anturaj Trasaturi de caracter ale unui copil razgaiat, Care nu concepe sa
nu se afle mereu in centrul atentiei.
schimbat in defavoarea copilului. Probabil ca a avut loc 0 schimbare de
"In prezent frecventeaza cu placere griidinita de copii ~i i~i da
situatie. Cele presupuse de noi se confirma: mai intai razgaiat, dupa
silinta sa aiba intotdeauna asupra sa batista pe cil[e i-am facut-o cadou".
aceea a fost neglijat, iar faptul acesta I-a adus in stare de salbaticie ~i
Da semne de adaptare, cum ne-o ~i arata relatia amiabila stabilita
ostilitate.
cu educatoarea de la griidinita. Constatam ca aceasta a ~tiut sa-i cii~tige
J~i uda in mod constant a~ternutul".
increderea ~i sa reconstituie situatia agreabila in care copilul a fost
Probabil ca vrea ca cineva sa se ocupe de persoana lui ~i ca are rasfa!at. In mintea lui aceasta se traduce earn in felul urmator: "Iata-te
tendinta sa se faca remarcat intr-un mod dezagreabil. in pliicuta situatie catre care tu tinzi dintotdeauna" . De acum incolo
" ... ~i i~i roade unghiile"l. trebuie sa-i fie trezit interesul pentru alte lucruri, care I-au lasat rece
Veti regasi acest obicei la copiii incapatiinati. Li se cere mereu sa pana in prezent.
nu-~i roada unghiile, iar ei, continuand s-o faca, i~i arata prin aceasta ,,11 intereseaza tot ceea ce vede aieL Este fericit daca i se dau

opozitia. ocupatii cat de multe; de pilda sa hraneasca 0 pasare, sa ude florile, sa


"Lacomia lui era atat de mare incat la gustarea de dupa-amiaza mature, sa-i ajute pe cei mai mici deciit el sa se incalte ~i a~a mai
uneori se repezea ~i Ie lua copiilor ciite ceva din mana". departe".
Nu are un sentiment de comuniune social a prea dezvoltat ~i acest Supozitia noastra, potrivit careia ne-am fi putut afla in fata unui
fapt se manifesta ~i prin gesturile lui. caz de deficienta mentalii incepe sa se c1atine. Copilul este adaptabil,
"A yea un rahitism foarte accentuat ~i 0 mare ramanere in urma in s-a imprietenit cu educatoarea ~i se comporta cu bun-simt. Diagnosticul
ceea ce prive~te dezvoltarea intelectuala". de deficienta mentala mi se pare insuficient motivat ~i nu merita sa fie
retinut.
Confirmare, deci, a presupunerilor noastre.
"Situatia lui familiala este cat se poate de trista. Tatal sau a murit
"Nici 0 urma de sociabilitate, a~a incat nu se intelegea cu nimeni".
de tuberculoza; mama, muncitoare, nu se preocupa de educa!ia lui".
Acest comportament corespunde atat tipului de copil rasfatat, cat
Cine 1-0 fi rasfatat? Poate tatal sau, inainte de a muri?
~i tipului de copil detestat.
"Mama baiatului a vandut lucrurile pe care i Ie diidusem -
"Chinuia animalele" .
paltona~ul de iarna, incal!arile etc. - ~ini I-a trimis din nou in zdrente".
o astfel de manifestare este de asemenea comuna celor doua
Imaginati-va situatia acestui copil detestat, crescut intr-o
tipuri de copii mentionate. Astfel de copii vor sa-~i demonstreze atmosfera lipsita de dragoste ~i de caldura (in intelesul aproape propriu
puterea. al cuvantului, dat fiind faptul ca i-a vandut paltona~ul de iarna).
"Prindea mu~te ~i Ie strivea cu 0 bucurie aparte" . "Este mezinul; ceilalti copii sunt in viirsta de 10, 15 ~i 19 ani".
II vedeti aici pe cel puternic in fa!a celui slab. lata ceea ce ne permite sa presupunem ca poate unul dintre ace~ti
"V oia sa fie intotdeauna eel dintai" . copii s-a ocupat in mod special de mezin. Pentru ca, in ceea ce prive~te

110 111

j
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUl GREU EDUCABIL

dezvoltarea copilului, suntem obligati sa tinem seama de faptul ca el Poate ca acea slabiciune era in legatura cu ideea din "Frumoasa
este cel mai mic. Daca avem in vedere faptul ca a fost rasfatat, este cert din padurea adormita". Am motive sa cred ca un astfel de copil este Tllai
ca, in calitatea lui de mezin, dispunea de 0 anumita putere. Are trei interesat decat altii de somn, dat fiind ca 11 pasioneaza basmulla care
inainta~i ~i vrea sa-i imite. Dar nu vrea ca ei sa dispuna de mai multa ne-am referit.
putere decat dansul, ci el sa fie acela care se afla in frunte, mai ceva "Pe cat se pare, copilul acesta a fost martirizat".
decat oricare din fratii sai. Pesemne ca mama copilului nu fusese zgarcita cu bataile.
"Adesea plange, dar numai cand i~i manifesta opozitia sau cand "Peste tot se simte respins ~i cauta sa atraga atentia celorlalti" .
11 apuca furia". Aceasta trasatura nu este proprie copilului martirizat care fuge de
Plansul este 0 arma deosebit de eficace. Atunci cand copiii ceilalti ~i cauta totdeauna sa se eschiveze. In cazul de fata avem de-a
observa di prin plans nu ne impresioneaza, se opresc. Baiatul nostru se face cu un copil rasfatat, care vrea sa capteze mereu atentia anturajului.
sluje~te de plans pentru a se pune In valoare. Un cuplu de surdomuti "Laudele sunt pentru el totul. Cand i se spune: «Ei bine, B., tu e~ti
avea un baiat care auzea ~i vorbea bine. Cand se lovea, plangea fara a un baiat comsecade!», ochii Ii stralucesc ~i, pentru moment, totul merge
scoate nici cel mai mic zgomot. Lacrimile ii curgeau pe obraji, darintr-o bine".
mutenie totala. Intelegem foarte bine lucrul acesta, intrudit copilul ~tia Caracter de copil rasfatat. Intr-o asemenea situatie, el este in
ca zgomotul nu avea nici un efort asupra parintilor sai. Identificam ~i elementullui: este scopul vietii sale, al stradaniilor lui.
aici amprenta lasata de anturajul in care se dezvolta copilul. "Daca incepe un lucru, 11 duce pana la capllt, iar daca e laudat, e
"Jocurile lui preferate sunt gimnastica ~i constructiile". fericit sa faca inca pe atat".
Este probabil ca acest copil sa nu fie nici atat de neindemanatic ~i lata calea pe care 11 puteti mobiliza pe baiatul acesta. Daca
nici inapoiat mintal. lucreaza, este in primul rand pentru ca in felul acesta este pus in situatia
"Basmele lui preferate sunt «Spiridu~u1» ~i «Frumoasa din de a fi laudat ~i iubit. Trebuie de folosit aceasta situatie ~i sa continuam
padurea adormita». sa-l facem sa inteleaga ca este bine sa se faca util, dar abtinandu-ne de
A incerca sa tragi invataminte din basmele de acest fel este a-ti a-i adresa imediat laude. Este suficient sa-i spunem: daca procedezi a~a,
pune serios mintea la contributie. In cel dintai este vorba de un vicle~ug ~i nu altfel, va fi cat se poate de bine.
dejucat printr-un alt vicle~ug. Cat despre preferinta fata de "Frumoasa "Se comporta ca un pu~tiulica de doi ani, ba chiar 0 face pe
din padurea adormita", ea ni se pare semnificativa. Fara indoiala ca bebelu~ul ~i pe prostul, numai ca sa fie mangaiat ~i rasfatat".
baiatului ii place basmul acesta intrucat exprima intrucatva speranta de Veti vedea nu rareori copii razgaiati ~i chiar ~i adulti care se
a-~i asigura succesul printr-un act de exp-aordinar curaj. Cred ca materia comporta ca ni~te copila~i, mimand pelticia copiilor mici. Ei regreta
acestor basme trebuie profund explorata, spre a se stabili ce elemente ii acea stare din trecut ~i ar dori sa revina la ea, simtindu-se atunci la fel
impresioneaza in mod deosebit pe copii. Cunoscandu-l mai bine pe de bine ca in paradis. Probabil ca rasfatul baiatului dateaza din perioada
baiatul nostru, am putea intelege mai exact de ce ii plac lui indeosebi in care el a fost bolnav. In cursul unei boli survin stari grave cand nu se
aceste doua basme. poate sa nu-l dezmierzi pe copil. De aici se trage nevoia lui de a fi
"Ziua in amiaza mare el viseaza". mangaiat, de a se face laudat ~i iubit. Se comporta in consecinta, dar
Daca prin aceasta trebuie sa inteleg ca el se lasa prada reveriilor, fara a fi con~tient de aceasta. A~adar, explicandu-i cum stau lucrurile,
faptul ne aminte~te de "Frumoasa din padurea adormita" care, ~i ea, am putea obtine totul de la dansul.
doarme. Cum sa gasim noi un fir conducator, care sa ne ajute sa-l "V orbe~te foarte prost. Este bine conformat, dar din cand in cand
intelegem mai In profunzime pe acest copil? sufera de urechi".
"Cu catva timp in urma el adormea din cauza sUibiciunii fizice, Probabil ca este yorba de 0 otita a urechii medii, nevindecata
ceea ce ne facea sa ne temem ca intr -0 zi nu se va mai trezi" . complet. Dadi nu a fost atins in profunzime de aceasta boala, s-ar putea

112 113

j
ALFRED ADLER

ca el sa prezinte 0 mare sensibilitate in ceea ce prive~te auditia ~i


muzica, dat fiind faptul ca auzul sau este probabil mai fin dedit la IX. 0 AMBITIE CARE DUCE LA
majoritatea oamenilor. Avem 0 confirmare in legatura cu aceasta RATAcIREA DRUMULUI IN VIATA
,
maladie serioasa din prima sa copilarie. Nu toti copiii fac otita la
urechea mijlocie. In acest caz am putea sa-i revelam un nou domeniu
de formare. L-am putea integra in societate prin intermediul unui cor,
in general prin intermediul muzicii.
"Este intarziat din punct de vedere intelectual, prezentandu-se ca
un copilin varsta de trei ani".
Baiatul, care 0 face mereu pe copila~ul in varsta de trei ani ~i lasa
impresia ca-i lipse~te inteligenta, pe cand, in realitate, are cinci ani,
ne-ar putea lasa impresia ca este un deficient mental; trebuie, insa,
inainte a trage 0 concluzie, sa-l supunem unar testari temeinice.
In general, nu reactioneaza decat fata de persoanele cu care este
obi~nuit". Institutoarea ne expune urmatorul caz:
Trasatura de caracter proprie copilului rasfatat. "M. este in varsta de noua ani ~ieste in clasa a patra. Este cea mai
"Randamentele sale ~colare pozitive nu sunt notabile decat in mica dintre cinci copii, ciiti sunt in familie. Fratii ~i surorile ei au 25,
domeniul exercitiilor fizice, gimnastica obi~nuita sau ritmica fiind 23, 15 ~i 14 ani. Fata cea mare, maritatade-acum, are un copil in varsta
ocupatia sa favorita, in care ajunge la rezultatele stralucite". de ciiteva saptamani. In situatia ei de mezina, frumu~ica ~i placuta, M.
Inca nu-mi permit sa conchid. Rareori auzim vorbindu-se de copii a fost deosebit de rasfatata de catre parinti, frati ~i surori. Educatia ~i
deficienti mental care sa obtina rezultate remarcabile la gimnastica
supravegherea ei au cazut indeosebi in sarcina fratilor ~i surorilor,
normala sau ritmica. A izbuti insa 0 mi~care sistematica in gimnastica,
deoarece parintii lucrau toata ziua. Tatal este slujba~ la 0 casa de comert
a ajunge la reu~ite stralucite ne arata un dar al combinatiei de care nu
~i lipse~te de acasa intre ora 7 dimineata ~i ora 6 seara. Mama e
dispune un deficient mental.
corsetiera ~i este de asemenea ocupata toata ziua. La intrarea in ~coala
NOTE fetita s-a facut remarcata in clasa intr-un mod dit se poate de neplacut,
prin flecareli, prin neastampar, printr-o atitudine exagerat de aroganta,
prin lipsa sensibilitatii, prin tendinta la ga1ceava ~i salbaticia cu care i~i
1 Manifestare impuisiva descrisa in psihopatologie ~i psihiatrie sub
denumirea de onicofagie. Are Ioc Ia copiii cu tulbudri de afectivitate (emotivi, trata colegele. Institutoarea de la clasa intai 0 mentioneaza adesea ca pe
timizi etc.), care traiesc intr-un mediu ostil, amenintator.Unii psihanali~tisocot ,,0 copila teribila", insa foarte inteligenta ~i, dupa chef, caud extrem de
onicofagia un act care se inscrie in manifestarile sadicorale ale anumitor copii muncitoare, ciind de 0 lene exasperanta. Dat fiind ca 0 cunosc din elasa
(autosadism). Daca nu se intervine Ia timp cu remedii psihopedagogice a doua, nu 0 pot acuza de trandavie. Dimpotriva, este foarte harnica,
potrivite, obiceiul poate persista toata viata. (Nota trad.) este foarte buna la compunere, imaginatia ii este vie, se exprima bine,
recita la fel de bine, scrie caligrafic ~i insista asupra curateniei, ca
rezultat al cochetariei, trebuie sa 0 recunoa~tem. Ii place mult sa se faca
admirata. Cand 0 temaii reu~ea in mod deosebit, venea in fata elasei cu
caietul, ca sa mi-l arate: "Eu am facut asta!". Se bucura ciind 0 lauzi.
Abordeaza temele intr-un mod plin de dexteritate ~i indrazneala. La

114 115
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

gimnastica este foarte buna ~i curajoasa. A invatat singura sa mearga al unei maceliirii de vizavi de casa in care locuia. Cand maceHlreasa a
pe bicicleta ~i sa inoate; acum dore~te sa aiM 0 pereche de patine, spre ie~it ~i i-a aplicat 0 coreqie fetei, mama acesteia a ie~it la randu-i din
a invata anul acesta sa patineze. Tendinta ei de a se pune in valoare este, magazinul ei ~i a palmuit-o pe macelareasa, ceea ce i-a adus un proccs
insa, foarte puternica, impingand-o fara incetare la a se face remarcata, ~i 0 amenda de 10 coroane. Mama m-a rugat sa fiu cat se poate de severa
lucru imposibil intr-o colectivitate de treizeci de copii. Atunci ea cu fata, care, acasa, 0 exaspereaza. Este incapatanata ~i ori de cate ori
tulbura procesul de invatamant, luandu-Ie yorba din gura celorlalti, fara mama ii spune sa faca ceva ii raspunde cu "nu vreau, ~i gatal", fara a
a se putea stapani, de~i in mai multe randuri a fost dojenita pentru ceda, in general, decat cu forta. Daca femeia aceasta ar dispune de
purtarea ei. Inca ~i mai putin i~i poate stapani curiozitatea. Cand ii mijloacele necesare, ar incredinta unor copilul striiini, ca sa-i dea 0
semnalez unei eleve vreo gre~ealii in caiet, ea i~i parase~te locul din educatie corespunzatoare ,deoarece parintii, cu comertullor, nu se pot
0
banca, spre a lua ~iea cuno~tinta de gre~eala colegei. atrage indeosebi ocupa suficient de copila. Cat despre frati ~i surori, ei 0 resping, cu toate
ceea ce este interzis. Anul trecut directoarea s-a opus oricarei deghizari ca 0 iubesc mult ~i sunt blanzi cu dansa. La ~coala ea se comporta la fel.
inainte de lasata secului, ca sa nu se sperie copiii din clasa intai, care era Nu trece zi in care sa n-o vezi batand 0 colega sau trantind-o la pamant
vecina. A doua zi,in recreatie,M. s-a dus la W.C. ~idupacatevaminute fara nid un motiv. Doua fetite au ~i fost serios ranite, din cauza ca ea
s-a napustit in clasa, deghizata in diavol, fluturand in aer 0 nuia, le-a izbit de perete sau de colturile bancilor. Pe drumulla ~coala Ie trage
bruscandu-i pe copii ~iurland. Am certat-o ~iam intrebat-o daca nu era de par pe colege sau Ie ameninta cu "sapuneala" la ie~irea de la ~coala.
la curent cu interdiqia de a se deghiza; n-am obtinut de la dansa'nici Din toate aceste pricini colegele nu 0 viid cu ochi buni ~i se tern de ea.
un raspuns. Ori de cate ori 0 iei la intreMri, se comporta la fel. De notat Daca, in timpul orei, vreo vecina ii cere sa stea lini~tita, ea ii da ghionti,
este ca niciodata nu te poate privi drept in ochi. Manifesta semne de o pi~ca sau 0 love~te cu picioarele, pe sub banca. Convocarea la ~coalii
mare nelini~te daca, in timpul orei, 0 privesc catava vreme. In cazul a parintilor nu a dat rezultate pana in prezent. S-a prezentat intotdeauna
acesta intoarce ochii cu jena, aruncandu-mi din cand in cand cate 0 mama, iar aceasta arunca vina pe tatal fetei, care 0 rasfata din cale-afara
privire timida, ca sa vada daca 0 mai privesc sau nu. Sa spunem, in
pe copila. Nu am avut niciodata prilejul sa discut cu tatal, insa mama
treacat, di nu este necinstiHL Mama fetei sustine ca fata nu minte
fetei a promis sa-l aduca azi la ~coala".
niciodatii.
Dr. A: In expunerea detaliata cu privire la aceasta fetita a fost
Nevoia ei de a se pune in valoare s-a manifestat in mod izbitor in
subliniat cu multa precizie punctul central al dezvoltarii ei. Fetita
urmatoarele imprejurari: Anul trecut am avut 0 inspeqie la ora de
manifesta 0 tendinta deosebit de marcata catre 0 punere in valoare rau
muzica. De mai multe ori pana atunci, ca masura disciplinara, M. fusese
orientata. Ni s-a facut cunoscut ca avem de-a face cu 0 mezina ~i ca
data afara de la acest curs, pentru palavrageala ~i alte feluri de a
aceasta a fost riisfiitata; rasfatul pare a ne explica de ce este atat de mare
intrerupe mereu activitatea didactica. Cu prilejul inspectiei a fost ~i ea
tendinta ei de a se pune in valoare. Ca mezina, ar dori sa-i depa~easca
prezenta. Neavand, din cauza absentelor, acela~i antrenament ca restul
pe toti. Dar in afara de randamentul ei ~colar bun, se constata un atat
clasei, evident ca nu s-a putut distinge. Dar sa stea pur ~i simplu in rand
cu ceilaIti ~i sa fadi ce faceau ei, fiira a se face remarcata, nu era lucru de mare numar de lipsuri, incat e~ti uluit. Intelegem prea bine de ce
suportabil pentru dansa. In timpul recreatiei ea s-a apropiat de comportamentul fetitei merge din rau in mai rau. Fetita se comporta ca
inspectoarea care conversa cu cineva ~i a fiicut 0 pirueta, gimnastica intr-o cursa de prins ~oareci, neputand scapa de propria-i soarta; ea ar
fiind domeniul in care exceleazii. Ii place sa faca farse. Mi-a povestit, vrea sa fie punctul de atractie, dar, dat fiind faptul ca a actionat atat de
bunaoara, ca intr-o zi a lasat sa scape pasarea dintr-o coli vie pe care gre~it, pretutindeni se love~te de rezistenta ~i este incitata sa continue.
proprietarul 0 pusese in curte, bucurandu-se ca acesta nu-l gase~te pe A~ dori ca, in cateva cuvinte, sa arat ceea ce m-a frapat in aceasta
autorul farsei. Pretinde ca i se facuse mila de acea pasare care piuia. Pe excelenta expunere, referitor la linia dinamica a copilului. Este foarte
timpul vacan!ei, ca sa se amuze, a lasat sa cada cu totul oblonul din fier vadita la ea tendinta de a vrea sa Ie depa~easca pe colegele ei de ~coala.

116 117

j
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

Nu a obtinut decat un succes partial ~iinceardi sa recupereze ceea ce a nevoia de a-i ataca. Mereu ~i pretutindeni gasim acela~i ritm ~iaccea~i
pierdut datorita absentelor de la ~coala, in urma exmatricularilor, structura. Amenintarile mamei sunt complet inutile ~ibmtaIizand l'etila
precum ~i a dificultatilor pe care Ie are in raporturiIe cu mama sa. Putem nu se va ajunge la nici un rezultat. Ea ~tie ca tatal sau, oricarc ar fi
emite ideea ca, daca ar fi prima din clasa, comportamentul ei s-ar situatia, va fi de partea sa. De altfel, probabil ca el nu poarta intreaga
schimba radical. Nu ea insa~i s-ar schimba, dit situatia ei ar fi mai buna; responsabilitate pentm educarea eronata a copilului, ~i se ~tie ca mem-
tendinta ei de a se pune in valoare nu suporta viata de acasa, pe dind la brii familiei arunca unul asupra altuia aceasta responsabilitate. Este
~coala, cu colegele ei, se afla pe picior de lupta. Aici ar vrea ea sa iasa necesar ca pmntii sa fie consiliati, sa fie facuti sa inteleaga ca, in fond,
biruitoare. Este cu neputinta sa-I detumezi pe acest copil din drumul sau fetita nu este raspunzatoare, intrucat, pana atunci, nu tacuse decat sa se
prin bataie sau alte pedepse. Pentru ca in acest caz, neindraznind sa conformeze unui stil de viata stabilit in prima sa copilarie. Nu ne-am
actioneze deschis in dauna colegelor sale, 0 face pe ascuns. Ar fi, de putea a~tepta la 0 schimbare atat timp cat ea i~i va mentine scopul
asemenea, sa-i determinam pe copil sa minta. Cred ca adevaratul motiv eronat, adica acela de a fi mereu cea dintai ~i de a se situa totdeauna in
pentru care a dat drumul pasarii din coli vie nu a fost, cum a declarat ea, centrul atentiei.
mila, ci mai degraba 0 anumita bucurie de a ataca bunul altuia. Impinsa Cel mai bun mijloc de a lilmuri copilul, precum ~i pe mama, ar fi
de acela~i motiv prive~te in caietele colegelor ei. In aceasta bucurie sa 0 facem pe aceasta din urma sa inteleaga ca foarte adesea se constata
maligna pe care i-o provoaca gre~elile altora, ea i~i afla superioritatea, la mezini tendinta de a voi sa se situeze pe primul plan.
crezand ca se situeaza deasupra lor. Daca ar reu~i sa triumfe mereu, Dr. A (adresiindu-se pmntilor): Cu copilul nu trebuie sa luptam,
aceasta nu ar prejudicia cu nimic viata sa viitoare. Cu siguranta ca nu pentru ca adesea putem sa pierdem; totdeauna cei mai puternici sunt
va gasi pe nimeni care sa-i of ere mereu aceasta posibilitate. Trebuie copiii. Fetitei trebuie sa i se vorbeasca cu bunavointa ~i sa-i spunem ca
intervenit spre a smulge raul din radacina. Este necesar ca fetita aceasta daca reincepe sa vrea sa-i domine pe ceilalti, ceea ce se intampla adesea
sa inteleaga eroarea in care traie~te. Trebuie sa i se arate ca are tendinta la mezini, nu este mare scofala. Ar trebui sa 0 facem pe fetWi sa
de a se situa mereu in frunte ~i ca, nereu~ind sa 0 faca pe planul inteleaga de unde provine la dansa aceasta trebuinta, pe care ea insa~i
actiunilor utile, incearca atunci sa se puna in valoare pe planul actiunilor n-o intelege, de a se gasi mereu in centrul atentiei.
vatamatoare (molestandu-i sau tiranizandu-i pe ceilalti). Aceasta Stat pentru institutoare: Sa priveasca eventualele recidive ale
expIicatie, insa, nu trebuie sa ia forma unui repro~, pentru ca atunci ea copiIului cu un suras comprehensiv ~i sa-i atraga copilului atentia,
va reincepe lupta. Un copil de felul acestuia prezinta, in caz de repro~, spunandu-i: "Cred ca iara~i ai vrea sa te afli in centrul atentiei" .
o stare de spirit care l-ar determina sa gandeasca: "De acum incolo 0 Dr. A (adresandu-se fetitei, care plange intr-una):Ai vrea tu sa fii
voi face ~i mai ~i!" Copiii vor, totu~i, sa demonstreze di ei sunt cei mai cea mai bun a eleva ~i sa reu~e~ti 'multe alte lucruri? E~ti 0 fetita
puternici. Nu cred ca am putea elimina metehnele lor printr-o inteligenta. Trebuie numai sa te debarasezi de obi~nuinta de a-i sili pe
conversatie. a persoana pe care nu 0 cunoa~te ~i care nu tine deloc de ceilal!i sa se ocupe mereu de tine. Tu e~ti cea mai mica ~i vrei sa
cercui relatiilor fetitei va trebui sa-i dea intr-o zi, prietene~te, unele demonstrezi totdeauna ca tu e~ti stapana. Nu-i vina'ta, 0 recunoa~tem,
povete, aratandu-i ce se petrece in psihicul ei. Fetita ~tie ca mama ii ia fiindca asta li se intampla des mezinilor. Dite, tu scrii bine, e~ti buna la
apararea ~i nu ia in serios amenintarile ei. Fiind inteligenta, cunoa~te gimnastica; oare trebuie sa Ie sacai ve~nic pe celelalte fetite? Ai un tata
limitele pe care un institutor nu Ie poate depa~i ~i ~tie ca lucrurile nu vor bun, 0 mama buna; ai putea fi multumita; ai tu intr-adevar nevoie sa fii
fi duse pana la capat. Am auzit afirmandu-se ca parintii, ca ~i fratii ~i mereu in fata? Te asigur ca lacrimile tale sunt cu totul de prisos, pentm
surorile, 0 iubesc, dar, cu toate acestea, ea ii tortureaza, fiind prea putin ca nu te afli aici ca sa fii pedepsita, ci pentru a ti se explica unde ai
amabila cu dan~ii. Fetita incearca sa-i subjuge pe ceilalti, dar nu grqit. Vrei sa demonstrezi di. acasa tu e~ti stapiina; ce nevoie ai de asta?
izbute~te sa faca in intregime acest lucm cu fratii ~i surorile; de unde Tu ~tii tot atatea cate ~tiu altii. Ar trebui, de asemenea, sa-i prive~ti pe

118 119

j
ALFRED ADLER

oameni in ochi ~i sa Ie demonstrezi ca nu ai nimic rau pe con~tiinta. X.COPILUL DETESTAT


Sa-ti spui: "Nu vreau sa domin, nu vreau sa ma fac dezagreabila, nu
vreau sa-i dau de furca mamei, ca ea sa fie obligata sa se ocupe de
mine". Incearca sa-i faci placere; vei reu~i, iar atunci iti vei spune: "Sunt
poate 0 mezina, insa toata lumea ma iube~te". Ce crezi, vei reu~i, ori
vrei sa te comporti ca unul care spune dit traie~te: "Ia uite cine sunt
eu!"?
Dupa 0 luna voi reveni.

"H. este un copil nascut inainte de termen (la opt luni)".


Trebuie sa fim precauti in ceea ce prive~te ace~sta pnma
informatie. Un copil nascut prematur, ~i inca la opt luni, nu este lesne
de deosebit de un copilnascut la termen ~i nici macar nu este sigur ca
a~a stau lucrurile. A~ evita sa-l informez pe copil referitor la faptul ca
s-a nascut ori nu la termen. De fapt, lucrul acesta nu are nici 0
importanta.
"La varsta de noua luni el a ~i inceput sa mearga, iar la un an a
inceput sa vorbeasca. Primul dinte i-a aparut tot la un an".
Acest prim dinte ar fi trebuit sa apara la varsta de ~ase luni.
"Dintii ceilalti au venit unul dupa altul, cu regularitate. Intre timp
a avut rujeola. Mama nu poate da alte informatii asupra altor eventuale
boli, deoarece copilul a fost incredintat unei doici. Pe atunci tatal
copilului era baiat de pravalie la 0 cafenea, pentru ca in prezent sa
traiasca departe de casa ~i sa plateasca 0 pensie alimentara. Mama nu
cunoa~te exact situatia lui materiala. Era bactaran, brutal ~i a1coolic.
Mama nu a suferit dedit de 0 singura boala: 0 pneumonie. Din cele
aflate de la doidi, in familie nu exista nici 0 boaHi ereditara".
In ceea ce ne prive~te, nu luam in serios conditiile ereditare cand
este yorba de calitatile intelectuale.
"Mama copilului este maritata cu un muncitor. Viata lor de
familie ar fi satisfacatoare. Din aceasta casatorie s-au nascut doi copii,

121
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

din care unul a murit la vacsta de un an; ceHHalt, care traie~te, are trei acoperit de eruptii, capul naplidit de paraziti. Grlidinita de copii I-al' l'i
ani". trimis pe baiat la spital, in scopul de a-i indica mamei un tratament dc
H. a fost plasat la doidi in localitatea K. Sotul doicii este montator administrat copilului, dar ea nu a urmat indicatiile medicilor ~i baiatul
intr-o uzina de gaz; alcoolic, el este de 0 brutalitate excesiva. Doica ~i nu s-a insanato~it. Mama nu face 0 taina din faptul ca nu-~i iube~te
barbatul ei au un fiu in vacsta de 17 ani ~i 0 fetita in varsta de doi ani. copilul".
Baiatul eel mare nu-l prea inghite pe H., ii cauta nod in papura, il Un copil detestat; poate unul nelegitim?
provoaca, i~i riide de diinsul, il imbriince~te ~iil bate din te miri ceoCel "La cea dintai intrevedere pe care am avut-o cu mama, aceasta
mic are un foarte rau exemplu in blirbatii din casa, indeosebi cand sotul mi-a spus sa fiu severa cu copilul, pentru ca ~iea il pedepse~te ~iii trage
doicii se imbata; se petree atunci scene ingrozitoare. Betivul i~i bate cate 0 bataie. Zicea ca trebuie sa-i vorbe~ti cu asprime, pentru ca de
femeia, ii bate pe copii ~i, pe cat se spune, l-ar fi aruncat intr-o zi pe eel yorba bun a nu intelege; aplicandu-i-se pana in prezent asemenea
mic cum arunci 0 minge".
tratament, copilului i-a intrat in obi~nuinta; este, de altfel, un copil
Vedeti, a~adar, ce inseamna sa fii un "copil detestat" .
nelegitim, crescut de 0 doica".
"M-am putut convinge personal de urmele adanci pe care Ie-au
Avem impresia ca mama i~i face raspunzator copilul de faptul ca
lasat asupra copilului aceste impresii. Unui bliietel, care se juca in nisip,
este nelegitim.
i-am facut intr-o zi observatia sa fie atent sa nu-~i murdareasca
"Pe mine ma respecta, dar pesotul meu il iube~te mai mult decat
pantalonii, pentru ca altfel mama sa 0 sa-l certe. H. al nostru a adaugat:
pe mine. Indata ce ma apropii de dansul, izbucne~te in plans. Imi da
«Tatal meu adoptiv totdeauna ne-a certat, pe mama ~i pe mine, ~ichiar
mereu de lucru. Este nestatornic ~ineastamplirat ~i nici cand ai de lucru
ne-a batut cateodata cu 0 curea; atunci mama plangea». Cand tatal era
nu te lasa in pace. Mai presus de orice il enerveaza tacerea atunci cand
in stare de ebrietate, toate intimitatile vietii familiale se desfa~urau sub
ai de lucru sau in timpul meselor. Scoate mici strigate, tropaie,
ochii lui H. Putem asocia aceasta cu faptul, decIarat de mama, ca baiatul
avea obiceiul sa se joace cu sexul sau". deplaseaza scaunele cu mare taraboi sau da cu pumnii in masa ca sa
Sunt manifestari foarte des intalnite la copii. atraga atentia asupra-i" .
"Mama relateaza 0 seen a in care ea I-a gasit in pat, impreuna cu E aproape neverosimil. Nu ne putem imagina aces tea decat in
fratele lui, in vacsta de trei ani, H. jucandu-se cu sexul sau ~i cu acela al cazul in care pedepsele corporale sau anxietatea i-ar provoca 0 excitatie
fratelui ~i gafaind din pricina excitatiei. Expresiile copilului in legatura sexuala. Astfel de copii procedeaza in mod voluntar la provocari, pentru
cu aceasta sunt inspaimantatoare. Am remarcat ca H. avea 0 oarecare a fi batuti. ~tim ell.baiatul este sexualice~te excitabil ~i s-ar putea sa
tendinta sa chinuiasca animalele: cauta pe la ferestre mu~te ~i libarci, apartina acestui tip.
ca sa Ie striveasca. 0 data I-am gasit infa~urandu-~i ceva pe un deget. "Cand ii cer sa stea cuminte, rade de mine ~i ii da mai departe cu
Apropiindu-ma, am vazut ca era yorba de 0 rama, pe care aproape ca 0 dezordinea. Daca nu-i dau atentie, se enerveaza ~i 0 face ~i mai ~i.
omorise ~i de care nu voia sa se desparta". Uneori flira motiv, se trante~te pe jos ~iplange".
Torturarea animalelor semnifica la dansul 0 atitudine ostila fata Se vede cat de colo ca vrea sa-i provoace pe cei din jur. ~tie el
de fiintele slabe. Socoate ca lumea ~i este du~manoasa. bine ce va pati apoi.
"Din luna aprilie el se afla la propria-i mama, intr-un alt anturaj. "Atitudinea lui de opozant of era intregii grupe de copii un
Mama gasindu-se internata in spital pentru patru saptamani, H. a fost exemplu rau. Intr-adevar, daca Ie ordon tuturor copiilor sa faca ceva
dat la 0 casa de copii in localitatea G., iar timp de doua zile intr-o precis, H. striga: «Nu, eu nu vreau»".
familie. La 25 septembrie a intrat la grlidinita de copii. Din punct de Este un comportament care talmace~te atitudinea lui de ostilitate,
i
vedere fizic este firav, dar nu prezinta anomalii organice; corpul ii este de copil care nu ~tie ca exista pe lume ~i fiinte care ii vor binele. i
I
122 123

j
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

"Tratez revolta lui altfel decat pe a altora, dar am in grupa copii "Orele de odihna au fost tulburate de H. in a~a fel incat uvt:uu cc
care 11imita, crezand ca pot ajunge la acela~i rezultat". patimi micii sai colegi. EI scotea in calmul ambiant strigate fara noi 11111 ,
° astfel de conduita este adesea contagioasain cazul copiilor care sarea din pat ~i facea zgomot, vorbind de unul singur. Nimeni nu putea
au un puternic sentiment de inferioritate ~i care cauta sa se puna in adormi sau dormi".
valoare. Copiilor Ie este draga egalitatea. Poate ca observat ca la ~coala, Se compocta ca un du~man plin de rautate.
atunci cand un copille~ina, alti doi sau trei le~ina la randu-le. "Mama ne da urmatoarea informatie: H. nu ~i-a udat niciodata
"Nu are sentimentul comuniunii sociale. Ii atata pe ceilalti copii, a~ternutul ~i mai ca nu sforaie. Doarme in acela~i pat cu tatal sau ~i ii
Ie ia jucariile sau materialul de constructie, cu toate ca ~i el dispune de place sa doarma cu dansul" .
tot ce au ~i ceilalti. Ii imbrance~te, ii zgfuie ~i ii love~te fara motiv pe Faptul acesta pare sa confirme supozitia ca este excitabil pe plan
ceilalti" . sexual.
Se comporta du~mane~te. "Familia merge la cu1care la ora 8. Copilul are un somn agitat,
"Notiunea de al meu ~i al tau nu ii este prea clara". gafaie, iar uneori pare ca se inabu~a. Se treze~te cu regularitate la 0
Notiunile acestea nu pot fi clare dnd e~ti lipsit de interes fata de anumita ora dimineata ~inu mai vrea sa doarma. Parintii folosesc toate
semeni. mijloacele, pana ~ibataia, ca el sa-~i continue somnul. Daca e acasa la
"Un exemplu:H. ii ia lui R. fluierul; R. vine la mine sa se planga. amiaza, este pus sa doarma cu fratele sau, fiecare intr-un alt colt al
Incerc sa aplanez lucrurile ~i 11povatuiesc pe R. sa- i imprumute lui H. patului ~i, dupa ce eel mai adesea prime~te ditiva dupaci, adoarme.
fluierul sau pentru catva timp. R. insista, insa, ~i-~irevendica drepturile. Aceasta arata 0 data mai mult cat de inaccesibil este acest copil
Ii fac un semn lui H., dar acesta se refugiaza cu fluierul in eel mai martirizat. Incerc sa-l influentez laudandu-i pana ~i cele mai mici
indepartat cotlon al gradinitei. Iar cand, in cele din urma, se apropie de reu~ite. Pe moment reactioneaza pozitiv, dar nu se simte indemnat sa-~i
mine, se trante~te pe jos. Ii spun cu calm: «Ridica-te ~i da-i acum imbunatateasca randamentul. In primele zile de la venirea lui la
fluierullui R., pentru ca ~i el vrea sa fluiere putin ~i dupa aceea ti-l gractinita am constatat ca, de~i se afla la 0 oarecare distanta, i~i
imprumuta din nou». Singurul rezultat al vorbelor mele este ca el incepe intrerupea jocul daca 11dezmierdam pe vreun alt copil".
sa tipe, sa bata din picioare ~i sa incerce sa ma loveasca. Vazand ce se Trebuie sa ne amintim ca in acest caz se gase~te intr-o situatie in
petrece, injurul nostru se aduna 0 multime de copii, unii din ei dintr-o care el s-a impus de mai multe ori ~i care ii aminte~te situatia fratelui
alta grupa. Deoarece insistentele mele au dat gre~, I-am luat intr-un loc sau, care este mai bine tratat decat dansul.
retras din clactire. Cand s-a potolit, am incercat sa-l fac sa inteleaga ca "Sta ca impietrit, fixandu-ma cu privirea. A doua zi am reluat in
nici lui nu i-ar placea ca un altul sa-i ia un lucru. A avut 0 reactie mod intentionat manevra, in imediata lui apropiere; din nou H. a ramas
imprevizibila. Dintii au inceput sa-i clantane de parca ar fi fost scuturat ca paralizat, fixandu-ne cu ochii; constat cat de mult 11impresioneaza
de friguri ~i tot restul zilei a ramas ll1ngamine, de mai multe ori luandu- scena. Poate ca are legatura cu lipsa lui de antrenament in ceea ce
mi mana ~i sarutand-o cu dragala~enie. Mai tarziu, discutand cu mama prive~te concentrarea atentiei. Aceasta Jipsa se manifesta in tot ce face".
copilului, am aflat ca familia care 11crescuse ii luase toate cadourile, Puteti din nou sa constatati ca functiile lui sunt insuficient de
fara sa-i mai dea nimic inapoi". dezvoltate, din cauza ca nu cauta sa comunice cu ceilalti.
Scena aceasta, in cursul careia el se compocta cu atata supunere "Vorbe~te dezlanat, fara a-~i orandui ideile. Daca se apuca de
~i recuno~tinta, este foarte dubioasa. I s-a luat, totu~i, fluierul ~i este maturat, dupa cateva secunde abandoneaza ~i incepe sa arunce afara
greu sa intelegi de ce este recunoscator. Poate ca ~i in acel caz era papu~ile de la teatrul de marionete. Chiar ~iin timpul pranzului, la masa,
excitat din punct de vedere sexual, sau poate era recunoscator ca nu a se face remarcat intr-un mod care ~ocheaza; nu exista pentru dansul sa
fostbatut? stea lini~tit la masa. La imbracat, ca ~ila dezbracat, are nevoie de ajutor.

124 125

J
ALFRED ADLER

In ultimele zile am putut observa la el ca invata sa faca deosebire intre XI. COPILUL UNIC CARE VREA
ceea ce este drept ~i nedrept, inver~unandu-se intr-un fel sau altul
impotriva copiilor care comit gre~eli. sA COMANDE
Cauta sa-i intre in voie educatoarei, sa fie aproape de dansa.
"Nu sunt sigura ca, prin denunturile pe care Ie face, nu cauta sa
obtina pedepsirea celui care a gre~it... Lui H. ii place sa frecventeze
gradinita de copii. Mama spune ca ar vrea samearga la gradinita pana
~i duminica. In primele zile a refuzat chiar sa se mai intoarca acasa
seara" .
Se vede limpede ca are 0 preferinta aparte pentru gradinita de
copii ~i nu ma indoiesc de faptul ca va face aici progrese in directia
structurarii sentimentului de comuniune sociala.
"Plangea mereu ~i se arunca pe jos la vestiar. Numai asigurarea
noastra ca maine va putea sa vina I-a determinat sa se ridice ~i sa mearga
Institutorul S. relateaza cazul unui baiat in varsta de 11 ani, care
acasa, in compania unei fetite din vecinatatea sa, al carui frate
frecventeaza ~i el gradinita. Frica lui de "acasa" nu se mai manifesta nu se intelege cu nimeni ~i care deranjeaza sistematic procesul de
atat de izbitor, dar cand vine momentul plecarii de la gractinita, se invatamaut. A furat de la mama sa 50 de creitari. Principala plangere se
nelini~te~te, pare tulburat". refera la faptul ca nu poate fi in compania altor copii fara a se certa cu
"H. face impresia unui copil de~tept. Are 0 buna perceptie a ei, dorind ca el sa-i comande. Este copil unic la parinti.
lucrurilor, in felul sau, animandu-l 0 mare dorinta de a fi activo Este Randamentul sau ~colar este mediocru, cu toate ca pare inteligent.
generos ~i ii place sa faca daruri; mi-a dat, de exemplu, 0 pruna din Nici 0 informatie asupra situatiei familiei copilului.
gustarea sa; la putin timp a venit sa-mi mai dea una, spunandu-mi: «Uite Copil unic ~i rasfatat din cauza ca toti din familie se ocupa de
inca una, ca sa ai doua». In genere, nu este zgarcit". dansul, nu poate avea contacte cu ceilalti copii, fapt care a impiedicat
Sunt fapte care dovedesc ca el incepe sa dobiindeasca un anumit dezvoltarea sentimentului sau de comuniune sociala. Imi exprim
sentiment de comuniune sociala. Trece catva timp pana cand un copil dorinta de a sta de yorba cu mama copilului.
de felul acesta sa inceapa sa simta ce inseamna caldura omeneasca. A~a Mama sustine ca baiatul are parti bune, dar ca se lasa prea mult
ceva nu se poate realiza cat ai bate din palme; trebuie rabdare ~i numai influentat de catre ceilalti. Sunt zile cand nu vrea sa ~tie de nimeni ~i de
cu rabdarea poti depa~i ~i alte dificultati pedagogice. Tare a~ vrea sa 0 nimic. Ni~te baieti i-au raportat mamei ca elle-ar fi spus ca "n-are chef
intreb pe mama daca nu cumva el este eel care provoaca loviturile pe sa faca ceea ce ii comanda mama lui". Adesea il prinde cu minciuna ~i
care Ie prime~te. A~ incerca, prietene~te, sa 0 fac sa inteleaga ca trebuie 11pedepse~te. Uneori il "plesne~te", alteori 11priveaza de lucrurile care
sa genereze in sufletul copilului sentimentul ca el are tot atata valoare fac bucuria lui. 0 anumita perioada s-a aflat sub ingrijirea unei doici,
ca toti ceilalti. unde a fost bine tratat. Acasa este inca ~i mai bine tratat,.nelipsindu-i
nimic. Mai inainte, cand era pedepsit, i~i cerea iertare; acum face mutre
~i raspunde rautacios. Ii place sa 0 faca pe stapanul casei ~i are 0
tendinta spre fanfaronada. Actualul sot al mamei nu este tatal copilului,
dar se poarta foarte binevoitor cu dansul; de altfel baiatul nu ~tie ca nu
este tatal sau adevarat. Ciind acesta e acasa, baiatul chiar ca i~i face de

126 127

J
-,
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

in roate; de aici se trage ultimul incident. Copilul ar dori sa aibii


cap, profitand de bunatatea ie~ita din comun a barbatului. Institutorii
sentimentul ca este cineva, sa se convinga ca are rostullui in viata.
I-au consiliat sa fie sever. Copilul, pe de alta parte, nu are prieteni,
pentru ca nu s-ar putea intelege cu diin~ii. Este autoritar ~i ceilalti nu-l Dr. A (adresandu-se auditoriului,dupa ce mama a plecat): Avem
de-a face cu un baiat care vrea sa se afirme, dar care este stanjenit de
iubesc. I~i face lectiile singur.
In saptamana din urma a constatat ca ii lipseau 50 de creitari din comportamentul mamai sale.
portmoneu. L-a facut pe copil raspunzator de furt. Acesta a negat ca ar Dr.A (adresandu-se copilului, care tocmai a intrat): E~ti un bun
fi luat banii, dar mama i-a gasit la dansul. NU-~i da seama de ce i-a furat matematician! Ce ai dori sa te faci mai tarziu?
el acei bani. Copilul: Capitan de transatlantic. A~ vrea sa calatoresc la
Copilului ii place sa schimbe ~i sa colectioneze diferite obiecte, Hamburg.
cum ar fi chitante, poze, creioane etc. Mama i-a cerut sa inceteze cu Dr. A: Ai putea-o face la varsta de 15 sau 16 ani. Aceasta inainte
aceste schimburi, promitandu-i, drept compensatie, ceva bani de de a deveni capitan. Piina atunci trebuie sa inveti 0 multime de lucruri.
buzunar saptamanal. Asta i-a facut mare placere. Incolo el este dri'igut, De ce iti place profesiunea de capitan de vapor? Ai fost pe vreun vapor?
o ajuta cu placere, fara a-i pretinde ca ~i ea sa-l ajute. Ce iti place acolo atat de mult?
Cat prive~te visele, mama spune ca intr-o zi, pe cand faceau 0 Copilul: Ca acolo poti sa comanzi.
calatorie cu vaporul, pe Dunare, baiatul a avut un co~mar. Visul avea in Dr. A: Dar in momentul de fata ce faci? De ce nu faci ceva care
capullui 0 atat de puternica impresie de realitate, incat I-au gasit pe sa-i pladi mamei tale ~i care ~i la ~coala sa te fadi pretuit?
puntea navei, catarat pe co~ ~i mort de frica sa nu cada de acolo, exact Copilul: Ii comand pe ceilalti.
ca in visul de groaza pe care 11avusese. Cu acel prilej ~i-a exprimat Dr. A: Daca vrei sa fii capitan, trebuie sa comanzi cu intelepciune,
dorinta de a se face capitan sau pilot de nava, iar altadata a spus ca i-ar pentru ca fiecare sa spuna ca este bine ce faci. Dar intre copii, la ~coala,
face placere sa comande pe tot vaporul. nu e~ti capitan ~i nu-i bine sa-i comanzi. Nu inteleg de ce vrei tu sa
Este econom. Mama baiatului se plange de obiceiul copilului de comanzi la ~coala. E sigur ca din cauza aceasta nu vei avea prieteni.
a minti ~i de nesociabilitatea sa. Drept pedeapsa, adesea 11bate. Copiii au dreptate, ei nu se afla acolo ca sa Ie dai tu ordine. Asta 0 vei
Discutie cu mama: Ca a furat cei 50 de creitari, nu-i un capat de face mai tarziu; acum trebuie sa fii amabil, sa incerci sa-ti faci prieteni.
tara; nu ar trebui sa-i mai pomeniti de aceasta. Ati procedat foarte bine
Capitanul este amabil cu pasagerii ~i, de asemenea, trebuie sa ~tie sa
dandu-i bani de buzunar. ~tiind ca poate conta pe ace~ti bani, se va
faca ~ialte lucruri, in afara de a comanda. Trebuie ca el sa aiM prieteni.
lini~ti. In locul dumneavoastra, nu i-a~ mai aplica nici 0 pedeapsa
Daca ceilalti nu-l au la inima, daca 11 detesta, nu-i vor asculta
corporala. Baiatul crede ca prin minciunile ~ifanfaronadele lui va izbuti
comenzile. Trebuie sa inveti sa te comporti cat mai amabil cu ceilalti
sa atraga atentia celorlalti ~i ca va deveni astfel punctullor de atractie.
copii. A comanda este a 0 face pe Hiudarosul. Iti place sa faci schimburi
Indicat ar fi sa atenuati ~i chiar sa desfiintati orice pedeapsa,
de obiecte ~i sa cumperi. Iti place sa fii cineva, ai vrea ca toata lumea sa
reducandu-le treptat. Ar trebui, de asemenea, sa-l faceti sa se giindeasca
se uite la tine ca la un capitan. Ce-ti aminte~ti tu, grozav, de pe vremea
la viitorullui, explicandu-i ca profesiunea de capitan de vapor, pe care
ciind erai mic de tot?
el ~i-a ales-o din vanitate, nu este 0 ocupatie potrivita pentru dansul.
Copilul: Amvazut 0 data cum ni~te oameni ridicau un clopot sus
Daca m-a~ gasi in locul dumneavoastri'i, nu l-a~ mai cople~i atat cu grija
in clopotnita. Aveam trei, ori patru ani.
materna. S-a obi~nuit sa va aiba mereu in spatele lui. Daca ii place
Dr. A: Te-a interesat?
gimnastica, lasati-l sa 0 practice, ca sa se poata intalni in felul acesta cu
alti copii. Eu l-a~ face sa simta di nu mai e copil, ceea ce i-ar da mai Copilul: Mi-a placut sa vad cum Iaceau oamenii aceia ca clopotul
muM incredere in sine. Are impresia ca este stingherit, ca i se pun bete sa ajunga in varful turnului.

129
128

j
ALFRED ADLER

Dr. A: Ti-a pHicut sa prive~te cum se ridica ceva? Eu a~ dori ca tu


sa ai prieteni. Nu ai vrea sa frecventezi 0 asociatie de asistenta? Mama
XII. PRIMUL-NA.SCUT DETRONAT
ta te va lasa, poate, sa inveti sa faci gimnastica. Totul poate fi invatat.
La asociatia de asistenta iti vei putea face temele; ar fi cat se po ate de
amuzant. Ce vrei sa faci cu banii pe care ii economise~ti?
Copilul: Sa-i am acolo, in caz de nevoie.
Dr. A: Iti este teama ca ai sa te gase~ti la ananghie? Ca ai sa pierzi
totul ~i ai sa decazi? Daca e~ti muncitor, este mijlocul eel mai bun ca sa
nu cazi in mizerie. Sa ~tii ca a avea bani nu inseamna cea mai mare
~iguranta. Iti place sa 0 faci pe grozavul.
topilul: Da.
Dr. A: Ar trebui sa te la~i de acest obicei. Daca vrei sa ajungi
capitan, nu ai voie sa minti. Mama ta ~iinstitutorul te iubesc mult; daca
te pui pe treaba cum trebuie ~idevii un om cinstit, poti sa speri totul. 1ar
ca sa devii capitan, iti trebuie 0 buna baza de plecare. Voi reveni dupa "Am doi copii, in varsta de ~apte ~i, respectiv, nona ani. Inca nu
o luna de zile ~i sa-mi poveste~ti atunci daca ti-ai ~i facut prieteni, daca pot sa emit 0 judecata asnpra felului in care invata eel de-al doilea copil,
mai tulburi orele de lectii ~i daca inca mai comanzi. dat fiind faptul ca el abia frecventeaza c1asa intai" .
A~adar, avem aici doi baieti, primul-nascut ~i secundul. Dupa
constatarile noastre, intr-o familie data, fiecare copil cre~te in conditii
diferite. Este imposibil sa presupunem ca toti copiii din una ~i aceea~i
familie se dezvolta intr-o situatie identica. Primul-nascut ramane singur
timp de doi ani; fiind in aceasta perioada copil unic la parinti, probabil
ca sta in centrul atentiei ~i este foarte rasfatat. Intreaga casa se afla la
dispozitia lui. Apoi, deodata, apare un al doilea copil ~i situatia se
schimba total. Primul-nascut era obi~nuit sa poata dispune de totul, ca
un monarh. Bruse, atentia mamei se concentreaza asupra celui de al
doilea copil, ea neputand sa-i mai cons acre primului-nascut tot atilt timp
cat ii consacra in trecut. Cum nu este prea u~or sa-l pregate~ti pe acesta
de venirea pe lume a unui al doilea copil, constatam di, in mod efectiv,
aceasta pregi'itire i-a lipsit. Primul-nascut se afla in fata unui examen
dificil. Multi copii aflati in aceasta situatie se macina de gelozie, incep
o lupta salbatica pentru a-~i asigura atentia parintilor ~i a restabili
situatia favorabila pe care 0 ocupau anterior.
Secundul cunoa~te 0 cu totul alta situatie; niciodata nn a fost
singurul copil. Are in fata lui unul pe care il poate urma, pe care vrea
sa-l urmeze, ba chiar pe care vrea sa-l ajunga din urma. Un copil imi
marturisea: "Daca sunt atat de millmit, este pentru ca niciodata nu voi

131

j
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

avea aceea~i varsHi ca fratele meu" (a se vedea povestea lui Essau ~i a interesului celor care ii inconjoara. Ei ~i-au propus 0 mundi supli-
lui Iacob) 1. mentara: sa determine anturajul sa se ocupe mai mult de persoana lor.
Primul-nascut traie~te 0 adevarata tragedie din momentul na~terii Nu ne-ar mira ca, dialogand cu un astfel de copil despre lenea lui, el sa
secundului. Daca auzim spunandu-se ca primrtl-nascut traie~te sub ne raspunda: "Vedeti dumneavoastra, eu sunt eel mai trandav Miat din
teroarea urmaririi de catre secund, ba chiar sub teroarea ideii de a se
c1asa, insa toata lumea se ocupa de mine ~i este mereu draguta ~i
vedea depa~it de catre acesta ~i di, in aceste conditii, i~i pierde tot amabila cu mine. Vecinul meu este foarte harnic ~i nimeni nu se ocupa
curajul, intelegem ca aceasta atitudine este consecinta unui automatism.
de dansul". Trage profit de pe urma puturo~eniei lui.
Un semn avertizator apare in psihismul sau, spunandu-i: "Acest nou Cea mai mica izbanda este imediat laudata; daca nu reu~e~te, el
venit va acapara totul".
spune in sinea sa: "Ehei, daca nu ai fi lene~, ai putea fi eel mai bun".
Atitudinea va varia de la copilla copil. Aceasta depinde, in primul
Este uimitor de vazut in ce masura un copil trandav se poate multumi
rand, de gradul de dezvoltare pe care I-a atins, pana in momentul
, cu sentimentul ca ar putea fi mai bun. Dar nici prin cap nu-i trece sa
schimbarii de situatie, stilul de viata al copilului, de u~urinta mai mare
incerce. Intalnim aici, 0 data in plus, tendinta de a se pune in valoare pe
sau mai mica de a-I modifica; in al doilea rand, depinde de
latura sterila a vietii.
comportamentul secundului; in al treilea rand, de comportamentul
"Nici un fel de predica, fie binevoitoare, fie aspra, nu a dat, pana
parintilor ~i, in sfar~it, de felulin care a fost pregatit primul-nascut ~ide
nivelul sentimentului sau de comuniune sociala,de interesul manifestat in prezent, rezultatul scontat".
de el fata de semeni. Toate acestea sunt fapte semnificative, de care Baiatul ignora ceea ce se petrece in el ~i actioneaza potrivit
trebuie tinut seama. propriului stil de viata. Este ca ~i cum s-ar gasi intr-o capcana. Faptul
Sa vedem acum cum se dezvolta primul-nascut de care ne ocupam ca se lasa atatat arata ca intr-adevar vrea sa se gaseasca in centrul
aici: "Dimpotriva, primul-nascut este, dupa parerea mea, un trfindav". atentiei. Unor copii Ie place cu tot dinadinsul sa primeasca lovituri,
Trandavia denunta 0 atitudine ezitanta; putem deduce ca el crede traind triumful de a-~i fi enervat tatal. Unii gasesc chiarin aceste lovituri
ca nu mai poate progresa, pierzandu-~i curajul. I~i inchipuie ca pe latura placere, 0 bucurie care uneori poate implica ~i un continut sexual.
folositoare a vietii nu va mai obtine nimic. Astfel, tendinta sa de a se "El ragaduie~te sa-~i dea silinta sa lucreze mai mult" ."
pune in valoare se va manifesta pe latura stearpa. Trandavia lui Dupa cum vedeti, el ~tie sa spuna ca vrea!
semnifica: "Materia asta ma enerveaza pentru ca trebuie sa muncesc ~i ..."dar nu intreprinde nimic spre a-~i tine promisiunea. In timpul
sa ma ocup de ea" .Lucrul poate sa para curios, dar poate ca el a pus aici redactarii unei compuneri ~colare se lasa deturnat de la lucrul sau de
degetul pe rana, aratand care-i este aspiratia: sa atraga cat mai mult cine ~tie ce fleac" .
atentia asupra persoanei sale, sa-i ocupe cat mai mult pe ceilalti cu Socoate ca nu se poate face apreciat prin munca sa ~i atunci
propria-i persoana. Trandavia reprezinta repulsia pe care 0 simte fata urmeaza 0 alta cale.
de rezolvarea problemelor sale, fiind 0 atitudine ~ovaielnica. Daca ,,11 intereseaza toate cele, in afara de temele lui ~colare. Spre a-I
priviti mai indeaproape stilul de viata automatic al copiilor lene~i, yeti mobiliza la munca, i-am cerut sa-mi raporteze ce a invatat ella ~coala
constata ca comportamentullor difera de acela al unui copil care are in timpul zilei" .
incredere in elinsu~i. Adesea astfel de copii va vor dec1ara: "Nu ma II vedem, prin urmare, din nou in primul plan. In fiecare seara sta
socot mai dobitoc decat ceilalti, ci aceasta nu ma intereseaza". Daca el de yorba cu tatal sau, cu bunul Dumnezeu!
s-ar a~tepta la 0 reu~ita, baiatul nu ar fi un trandav. Lenea este semnul "Cand ma intorc seara acasa, nu-l vad venind spre a-~i tine
unei scazute pretuiri de sine. Prin lene se manifesta tendinta lui de a se ragaduinta" .
pune in valoare. In general, copiii trandavi se afla in centrul atentiei ~i Trebuie ca tatalinsu~i sa-~i aminteasca de datoria baiatului.

132 133

J
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

"Numai cand I-am intrebat de-a dreptul, mi-a dispuns: «Habar "Directoarea aeestei case are 0 animozitate marcata fata de primul
n-am!»". meu nascut, deoarece ea este eatolica infocata, pe caud noi suntem fara
Am vazut mai sus ca el este incredintat ca-i va fi peste putinta sa eonfesiune.Imi spunea ca baiatul minte, ea este perfid ~i la~, iar toate
se faca apreciat pe calea cea buna. Trebuie incurajat ~i sa i se acestea s-ar datora faptului ca n-a primit 0 edueatie religioasa".
demonstreze ca poate, chiar ~i in ceea ce prive~te temele ~colare, sa se Nu ne indoim ea toate aceste partieularitati provin din lipsa sa de
situeze pe primulloc; numai sa-~i dea osteneala. curaj. Trebuie sa mmurisese ca acest baiat fara confesiune nu se va
"Materiile cele mai grele pentru dansul sunt gramatica, aritmetica putea indrepta intr-o casa de copii c1ericala decat daca acolo i se va
~i compunerea, pe care nu Ie poate suferi. Un element suplimentar care cultiva eurajul. Daca directoarea sustine ea prezinta acele defeete pentru
ii agraveaza sentimentul de inferioritate este poate faptul ca este ca a fost creseut in afara spiritului religios, probabil ea ea nu are
stangaci. Ar fi important sa se verifice daea a~a stau lucrurile. A~ dori neeesara competenta de a identifiea punctul slab al aeestui copil.
sa-i atrag atentia asupra faptului ea printre eopiii care prezinta dificultati Tatal adauga:
la matematica se gasesc copii rasfatati, in cautarea unui sprijin. Nu "La drept vorbind, eu insumi am eonstatat toate aceste trasaturi
exista materie de studiu care sa nu aiba 0 eheie care sa-i faeiliteze de earaeter injositoare. Pe cfmd eel mie nu are defeete ~i nu se vorbe~te
asimilarea. In ceea ce privqte aritmetica, insa, nu exista eheie. La de dansul decat in termeni pozitivi, la adresa primului meu nascut nu se
aeeasta materie trebuie lucrat in mod independent ~i con~tient. Copiii formuleaza deeat eritici".
rasfatati se dovedese foarte prost pregl:ititi in materie de aritmetica" . Toate aeestea demonstreaza ca primul-nascut a fost impins pe al
"Dezgustul eu care se apuca el de lucru dovede~te aversiunea fata doilea plan, de catre secund.
de. aceste materii. Pare sa arate mai mult elan pentru ~tiintele naturale. Oare in mod intamplator baiatul cel mare s-a dezvoltat intr-un
I-ar plaeea ~i desenul, dar nu produce decat caricaturi oribile, lipsindu-i, sens negativ, iar seeundul intr-un sens pozitiv? Cu siguranta ca nu.
fara indoiala, talentul". Primul-naseut erede ca a fost izgonit de catre secund din situatia sa de
Este yorba, probabil, de un copil stangaei! mai inainte, care era placuta, ~i eu cat pierde din prietenie ~i dragoste,
"Poate sta ore intregi a~ezat sau cu1cat, cu privirile atintite in vid". cu atat este mai descurajat. Secundul, care aeum este invingatorul, se
Cel mai mare du~man al acestor copii, care au 0 atat de slaba simte intr-o situatie exeelenta ~i nu are nevoie sa se faca remareat
intr-un mod penibil.
pretuire de sine, este timpul. Baiatul a gasit un mijloe de a face sa treaca
timpul: el prive~te in gal.
NOTE
"Cu toate ca are la dispozitie carti ~i pe unele a inceput sa Ie
eiteasea, nu a terminat de citit nici una".
1 Esau, fiullui Isaac ~i al Rebecai, a vandut pe un blid de linte - dupa
Nici rabdare, nici perseverenta! Nimeni nu se ocupa de dansul; nu cum citim in Biblie - dreptul sau de prim-nascut fratelui sau Iacob, un aprig
a~teapta nimic de la semenii sai.
competitor. (Nota trad.)
"Cautajucarii, pe care in scurt timp Ie parase~te,fara sa-i fi facut
placere".
Situatia sociala a acestui copil, sau mai degraba a acestor copii,
nu este stralueita, cu toate ca ei nu sufera de foame.
"Ceea ce este mai trist in viata lor este, probabil, faptul ca in
timpul zilei se afla la 0 casa de copii".
A vem aici 0 supozitie riscata, caci noi speram di tocmai in
asemenea a~ezaminte baiatul va fi mai bine inteles ~i incurajat.

134 135

J
PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

XIII. MINCIUNA CA MIJLOC "inferiority complex"2, adica al unui sentiment de inferioritate. Estc de
la sine inteles diintre aceste doua complexe intra injoc 0 hipersensibilitatc
DE A-TI
, DA IMPORTANTA
, a copilului, datorita careia el i~i traie~te situatia ca pe un e~ec. Drept
urmare, va cauta 0 ie~ire din respectiva situatie, va diuta 0 compensatie,
al clirei rezultat va fi sentimentul de grandoare.
"Este ingrozitor de nestatornic".
lata confirmat faptul ca, in situatia in care se gase~te, copilul nu
mai reu~e~te sa-~i afle lini~tea.
"Nu mai invata deloc".
Informatiile despre copii sunt haotice; remarca de mai sus este
interpretativa intr-un alt sens: nesimtindu-se la inaltimea exigentelor
~colii, el nu mai face nici un efort la invatatura.
"Cu toate acestea nu este prost ~iuneori te surprinde prin judecata
lui".
Am prilejul de a va prezenta povestea unui copil-problema a carui Putem intelege foarte bine lucrul acesta. Am ~i presupus ca acest
mama este de mai mult timp la curent cu concePtia noastra. Veti vedea copil pur ~i simplu se crede slab fata de exigentele ~colii. Poate ca se
care este pozitia ei in fata acestei probleme, dupa cum yeti vedea in ce intereseaza de alte probleme. Dupa dite cunoa~tem despre dansul, nu-l
masura intelegerea ei ne ajuta, cum colaboreaza ea cu noi, cu toate ca putem numara printre copiii curajo~i. Asemenea copii manifesta prea
modul nostru de a proceda nu i se pare prea lesnicios. putin interes pentru semenii lor, concentrandu-~i interesul asupra
"Fiul meu, Filip, in varstade noua ani,este ceeace se nume~te un propriei persoane.
copil-problema" .
"Nimic nu-i scapa din cele ce se intampla pe strada".
Aceasta inseamna ca el ii face griji, ca ii da multa bataie de cap, Cred ca multi psihologi moderni ar trece lini~titi pe langa acest
ca are un comportament in dezacord cu sentimentul de comuniune
fapt, flira a-llua in seama. Suntem indreptatiti sa presupunem ca avem
sociala. Nu ar avea nici 0 ratiune sa ne mai chinuim mintea ~i sa cautam de-a face cu un baiat interesat de tot ceea ce e vizibil. Se explica in felul
sa-i educam pe copii daca sentimentul de comuniune sociala existent acesta 0 multime de lucruri. Daca e interesat de ceea ce tine de sfera
nu s-ar revolta impotriva metehnelor unor astfel de copii. vizualului, faptul este in avantajul invatamantului practic, copilul avand
Ciind mama copilului ne spune ca acesta "este nervos" , informatia mai putin tendinta de a asculta explicatiile teoretice. Lucrul acesta are
aceasta nu este suficienta. In general, atunci cand oamenii folosesc acest importanta lui pentru ~coala, multe e~ecuri la invatatura avandu-~i
termen ei vor sa spuna ca este yorba de un copil instabil, pe care nu ~tii temeiul in acest mecanism. Din acest fapt este de retinut di exista copii
cum sa-l iei.
care tind sa-~i satisfaca in primul rand interesele lorin sfera vizualului.
A~ dori sa subliniez faptul ca in nevroza factorul cel mai Daca reflectati asupra intrebarii ce putem face daca ne multumim sa
important este sensibilitatea. Aceasta nu se manifesta intotdeauna ca privim lucrurile, yeti ajunge la conc1uzia ca nu putem face mare lucru
atare, ci se poate manifesta prin consecintele ei. Vom vedea, in cazul in planul utilului ~ica, in orice caz, nu putem face mare lucru acolo unde
copilului despre care discutam, ca efectul sensibilitatii se traduce la el s-ar putea manifesta sentimentul de comuniune sociala. Va yeti giindi la
prin tentativa de a-~i scoate in relief propria-i persoana. Este ceea ce in desen, la pictura, poate la 0 mai buna intelegere a spectacolului lumii.
America, sub influenta psihologiei individuale, se nume~te "superiority Problema nu este deloc simpla, indeosebi daca se accentueaza sub acest
complex"!. Avem insa aici de-a face cu 0 a doua faza, cu rezultatul unui aspect 0 latura a vietii. In aceste conditii, de fapt, nu mai ramane

136 137
I
I

Ililll J
.. -------- ~

ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

suficient interes pentm celelalte necesitati ale existentei ~i individul nu dansul,Intr-un cuvant, copilul se lasa remorcat de acela. EI dispune de
se mai poate dezvolta In acest sens. Baiatul nostm nu este pregatit cum o a doua persoana ~i I~i constmie~te viata In simbioza cu aceasta. Un
se cuvine pentm ~coala, iar gre~eala nu este a sa; dar el arata un mare astfel de copil pune In evidenta un caracter parazitar, Incercand sa
interes pentm latura vizuala a lumii, pentm ceea ce este aparenta obtina totul prin intermediul mamei sale.
exterioara. Daca ne gasim pe calea cea buna, chiar ~i Intr-o schita "EI ~tie prea bine ca la~itatea este ceva urat ~i acum vine cu
imperfecta a vietii lui putem spera sa gasim confirmariale supozitiilor minciuni din eele mai gogonate".
noastre. Ghicim ce fel de minciuni Indruga el, dat fiind faptul ca este tentat
"EI tine minte tot.ce spun adultii". sa se scoata In relief, sa se faca remareat. Cum ~tim ca trage cu urechea
Sa retinem aceasta circumstanta, care ne arata interesul sau pentru la cei mari, fara Indoiala ca In minciunile lui va aparea comportandu-se
marile dimensiuni. Deslu~im aici cu claritate tendinta sa de a-~i da ca unerou.
importanta, dorinta lui de a fi mare. "Spre exemplu, poveste~te: «Gasindu-ma In Anglia ~iprivind de
"lar cele auzite ~tie sa Ie repete In mod corect, la momentul unde stateam, de dincolo de coltul unui zid, am vazut un tigru»".
potrivit" . Daca 0 privim In sine, este 0 minciuna cat toate zilele. Dar ceea
Incepem sa ne lamurim, Intr-o oarecare masura, asupra stilului de ce ma intereseaza In mod deosebit aici este faptul ca el nu numai ca
viata al acestui biiiat In varsta de noua ani. Ne mai lipsesc confirmarile prive~te, ci vede "de dincolo de coltul unui zid". Aceasta da
~i indiciile privitoare la varianta specifica acestui tip. performanta! Nu toata lumea poate face a~a ceva. Analizand mai
"Dar este la~". Indeaproape afirmatia copilului, Intelegem ca pe elll intereseaza In mod
Acest defect nu ne surprinde. deosebit sa ne apara drept unul care Invinge dificultati, dificultati pe
,Ji este frica pana ~i de umbra lui ~i se fere~te de orice situatie care ni Ie prezinta ca insurmontabile. Sa mentioniim cu aeeasta ocazie
periculoasa" . ca In asemenea eazuri avem de-a face, In general, cu copii care prezinta
Nu are nici 0 Incredere In eIInsu~i. Este de presupus ca mama sa o inferioritate (Minderwertigkeit) a aparatului vizual. Daca acum fac
are un rolinsemnat In dezvoltarea copilului. Nu este independent, nu preeizarea ca biiiatul este la~, yeti Intelege de unde se trage interesul sau
se striiduie~te sa-~i rezolve singur problemele. De altfel nu are pentru tot ceea ce tine de vaz, de ce a devenit el ceea ce, eu un termen
nicidecum intentia de a se confmnta cu ele, dat fiind faptul ca, pana In nou, numim eidetic3. In expresia sa, prin care ne spune ca a privit "de
prezent, a fost obi~nuit sa 0 vada pe mama sa rezolvandu-i-Ie. Mai bine dincolo de coltul unui zid", vedem tendinta acestui biiiat de a savar~i
deeM orice alta ~coala psihologica, noi yom putea constata ca avem de- tururi de forta In domeniul vazului.
a face cu un copil rasfatat. Asemenea copii ne fac mari necazuri ~i ei ,,0 data m-am Intors acasa, u~a era deschisa, nimeni nu Indraznea
Ingroa~a numaml copiilor-problema, al nevroticilor, al candidatilor la sa intre, langa sipet vfid un hot, - iau toporul ~i-l omor".
sinucidere, al betivilor, criminalilor, perver~ilor din punct de vedere ~i In aeest caz el "vede" ceva ~i savar~e~te un act de eroism. Pe
sexual. Este un fapt atat de important Incat vreau sa adaug, totu~i, cateva drept cuvant, mama conchide:
elemente ~i sa definim notiunea de copil rasfatat, a~a cum 0 Intelegem "Mereu vrea sa 0 faca pe eroul, sa fie totdeauna cel admirat, cel
noi. (Mamele spun adesea ca Ii se "Intampla chiar sa-i ~ibata" pe copiii care poate totul. Cand Imi poveste~te ca «azi la ~coala nimeni n-a ~tiut
lor, imaginandu-~i astfel ca nu pot fi suspectate de a-i fi rasfiitat.) Este nimic, In afara de mine», sunt sigura ca nu a fiicut acolo mare branza ~i,
de precizat imediat ca noi nu Intelegem prin aeest termen un "raport de regula, faptul se confirma".
sexual" In sensul freudian. In realitate avem de-a face cu un copil care Avem prilejul de a examina modul sau de compensare, cu to ate
s-a debarasat de existenta independenta ~i autonoma. Un altul vorbe~te ca el este destul de straveziu. Dupa cum vedem, compensatii1e sale au
In locul lui, sesizeaza situatiile primejdioase ~i Ie Indeparteaza de loc pe planul imaginatiei, iar aici totul se pierde In neant. De regula el
,
138 139

j
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

nu este activ in compensatiile sale, pentm dl, a~a cum am ~inotat, e la~, obiceiul de a minti, caci ar risca sa ni se prezinte ca un "zero", ca ()
avand obi~nuinta ca mama sa sa faca totul in locullui. cantitate neglijabila. Intr-adevar, el va fi recurs ~i la minciuni mai
subtile.
11inteleg, ~tiu ca el ar vrea din tot sufletul sa fie un elev bun ~i un
baiat curajos; din minciunile lui am inteles ca acestea ii servesc spre a-~i "Sotul meu spune ca 11rasfat".
exalta sentimentul personalitatii". Este 0 particularitate de care va yeti izbi intotdeauna. Daca yeti fi
Fara indoiala ca recunoa~teti aici felul de a vedea lucrurile propriu descoperit, in urma unui efort propriu, stilul de viata al individului pe
psihologiei individuale. Este vocea bunului-simt. care 11studiati, yeti gasi mereu in anturajul acestuia pe cineva care sa fi
"Nu-l pedepsesc". sustinut aceasta. Va amintiti de felul de a reactiona al adversarilor no~tri
Suntem intru totul de acord cu mama copilului. Oricum, baiatul in materie de psihologie, care insisili asupra faptului ca ~iei spun acela~i
acesta, dezamagit de cuno~tintele ~i de posibilitatile lui, baiat care, ori lucm ~icare i~i imagineaza ca pentru ca I-au spus au ~i obtinut rezultatul
de cate ori are ceva de facut, se gase~te c.ape marginea unei prapastii ~i scontat? A~a este, copilul e rasfatat. Dar inteleg ei raporturile de
se retrage, pe buna dreptate, nu merita sa fie pedepsit. Ar fi 0 flagranta ansamblu? Chiar daca ar ~ti ca fiecare copil manifesta 0 tendinta de a-~i
injustitie. da importanta, ar trebui sa fie capabili sa analizeze procesul de aparitie
Ce este de facut? Ar trebui sa-l determinam sa progreseze a acestei tendinte. Nu s-a facut inca nimic prin afirmatia ca este yorba
indestul, incat sa-~i recapete curajul ~i sa invete ca problemele pot fi de un copil rasfatat. Ce sa faci cu un cuvaut? Mamele au dreptate cand
rezolvate. Daca ar progresa, s-ar putea dezvolta frumos. Lucrul acesta pun intrebarea: "Cum sa procedez eu ca sa nu-l rasfap" Aceasta
nu se va realiza atat timp cat scopul sau va fi acela de a capata un intrebare prezinta interes atat timp cat mama nu a sesizat inca
sentiment de punere in valoare pe latura sterila a vietH, in alti termeni raporturile la care facea referire mai sus, cum constatam ~iin cazul de
atat timp cat el va evita solutionarea problemei pe latura utila a vietii. fata.
Este de inteles de ce nu trebuie sa-l pedepsim pe un astfel de copil; in " ... El pretinde ca de aceea este copilul atat de nestatornic ~i de
pedeapsa el nu ar gasi decat confirmarea incapacitatii sale ~i ar cauta mincinos ~ica are «gargauni» la cap, din cauza ca tatal meu s-a casatorit
alte cai laturalnice ca sa poata scapa de pedeapsa ~i sa se dea indarat din cu 0 veri~oara" .
fata prapastiei. La bunici s-a descoperit 0 consangvinitate. Oare nu am avut
,,11iubesc pe baietel".
dreptate sustinand ca nu s-a fkut mare lucru daca, cum spunea tatal
lata 0 confirmare care ne lip sea ~i care ne dovede~te ca mama 11
copilului, baiatul a fost calificat ca rasfatat? Nici el nu crede ca este
rasfata pe copil.
suficient ~i cauta un al doilea factor, care pare mai convingator. El pune
Jl iubesc din adancul inimii mele. Dar el minte, minte din ce in
instabilitatea copilului pe seama unor antecedente de consangvinitate.
ce mai mult ~i se teme sa nu se descopere ca minte" .
lata cat de mult a inlesnit ~tiinta modul de a proceda al tatalui, care
Apare aici 0 zare de speranta, posibilitatea de a vedea ca intr-o zi
arunca in carca mamei copilului responsabilitatea e~ecurilor acestuia,
elo va termina cu minciuna din teama de a nu fi demascat ca mincinos,
de care el se scutura in mod stralucit.
posibilitatea de a inddlgi adevlirul. Unde ramane atunci scopul sau de
"Acest mariaj intre rubedenii este 0 calami tate , - el mi-a fkut
a-~i dovedi superioritatea? Este singura concluzie pe care 0 poate trage
capul calendar pe aceasta tema. De altfel, se intampla ca un copil sa fie
un copil ca dansul? Este cu putinta ~i 0 a doua: sa ticluiasca atat de abil
mai bucluca~ decat un altul, dar sotul meu nu ostene~te sa dea vina pe
~ide rafinat minciunile, incat sa poata spera ca niciodata nu va fi dat de
aceasta casatorie intre consangvini. Trebuie sa-i dovedesc contrariul,
gal. Acesta este drumul care i se deschide in fata, nu altul, pentm ca el
nu-~i poate pierde cu totul simtul personalitatii. El a devenit mincinos trebuie safac ceva pentru baiatul meu. Nu este rautacios, ci, dimpotriva,
bun la inima" .
ca sa reprezinte ceva ~i de aceea intelegem ca nu ~i-ar putea abandona
,

140 141

J
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

Este cu putinta ca bunatatea sa nu fie decat un aspect alla~itatii "Astfel, el este obligat sa minta, pentru ca se infunda tot mai mult
lui. Dupa cum vedeti, avem intru totul dreptate cand sustinem ell.nu se in propriile-i minciuni".
poate sa izolam un element oarecare al stilului de viata ~i ca fiecare Fara a se exprima prea limpede, mama vrea sa spuna ca baiatul nu
element poate fi interpretat in mod diferit. Bunatatea, de pilda, poate fi gase~te alta cale pentru a se face apreciat. Ea a cerut un sfat ~i iI-am dat,
~i negativa, "frumusetea devine uratenie, uratenia frumusete". Tocmai in sensul celor ce v-am expus aid pe scurt .. In continuarea referatului
aceasta diversitate face ca nimeni sa nu izbuteasca sa inteleaga psihicul ei yom gasi, poate, ~ialte pasaje importante.
unui om daca nu a sesizat in prealabil stilul sau de viata. "Cand, nu de mult, a reinceput sa-mi toame gogo~i, am reactionat
"El face cadou altor copii din lucrurile pe care Ie are el, numai ca ca ~i cum ar fi fost yorba de 0 gluma ~i, razand, i-am explicat de ce
sa Ie ca~tige bunavointa". mintea".
Deci aceasta bunatate prezinta 0 latura de egoism; el incearca sa-i In acest "de ce" recunoa~teti, desigur, indicatiile pe care i Ie-am
datmamei.
corupa pe copii, ca sa se faca rasfatat de dan~ii.
"Filip, recunoscand minciuna, a incercat un sentiment de jena ~i
"Daruie~te copiilor lucruri la care tine ~i-~i iube~te tatal, chiar
daca acesta nud rasfata". a inceput ~i el sa rada".
Baiatul este profund con~tient de minciuna sa, care, prin urmare,
A~ dori sa subliniez aid ell.,intr-o anumita masura, baiatul acesta
se afla in sfera con~tiintei sale. Trebuie sa revizuim conceptiile acelor
s-a ~i angajat pe calea pe care'ar voi s-o ca~tige nu numai pe mama sa,
autori care pretind ca pot stabili 0 deosebire intre con~tient ~i
d ~ipe altii. A~a cum am constatat -0 anterior, el cauta sa se faca protejat
incon~tient ~icred ell.instinctele rele i~i au sediul in incon~tient ~i ca nu
~i ar dori sa fie admirat ~i remarcat, acest din urma scop vizandu-l
minciunile sale. patrund in con~tiinta decat pacalind cenzura, dupa ce s-au deghizat.
Ce este minciuna? Daca scrutam con~tiinta ~inu ne multumim pur
"A~a, de exemplu, este pentru dansul 0 mare sarbatoare sa mearga
~i simplu sa admitem minciuna in ceea ce are ea aparent, atunci aflam
la plimbare cu tatal sau. V-a~ cere sfatul: trebuie sa procedez cu
ca este un mijloc de a te face remarcat, de a-ti da importanta. Daca 11
severitate? Nu cred ca aceasta ar fi eficient! Plange, promite marea cu examinam pe bliiat din unghiul incon~tientului sau, yom vedea ell.aid
sarea, iar dupa zece minute 0 ia de la inceput" . se ascunde un impovarator sentiment de inferioritate care cauta sa se
Mama sa a incercat 0 educatie severa, dar, evident, fara rezultat, elibereze. Tocmai acest sentiment de inferioritate genereaza tendinta
singura metoda benefica fiind trezirea intelegerii copilului pentru de a-ti da importanta. Lucrul acesta 11constatam, de altfel, ~i in sfera
defectele structurii stilului sau de viata. Ce inseamna aceasta in planul con~tiintei.
practicii? Sa fie facut independent ~i autonom, sa i se trezeasca ~i sa i "Bineinteles, comite gre~eli. Recent, Filip I-a rugat pe tatal sau
se cultive increderea in el insu~i. Atata vreme cat nu se realizeaza sa-l insoteasca la cimitir, pentru ca avea de facut 0 compunere ceruta la
aceasta, atat severitatea, cat ~i bunatatea par inoportune, de~i noi ~coala. Sotul meu a refuzat ~i el a mers acolo cu bona. Compunerea a
preferam bunatatea. Baiatul nu are pregatirea necesara ~i este inuman fost foarte reu~ita, dar nici un cuvant nu era adevlirat4".
sa-i ceri ceva pentru care nu a fost pregatit. Suntem totdeauna dispu~i A~ dori sa remarc, in treacat, ca nu este necesar ca 0 compunere
sa masuram cu exactitate ceea ce ne pot da animalele ~i sa nu Ie cerem sa fie neaparat adevarata; dar mama copilului are dreptate cand
nimic mai multo Cat despre fiintele umane, nici yorba de 0 astfel de regase~te in compunere aceea~i linie de conduita ca in cazul minciunilor
preocupare. Reflectati la importanta pentru ~coala a acestei observatii, lui.
pentru ca la ~coala copiii intra avand 0 pregatire diferita. A folosi un "El povestea in amanunt cum s-a dus la cimitir cu tatal sau ~icum
sistem de notare care, in fond, judeca pregatirea copiilor ~i nu acesta ar fi plans. In final scria: cat despre mine, nu am plans; un blirbat
aptitudinile lor, este "a-i pune pe toti intr-o singura oala". niciodata nu plange".

142 143
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUl GREU EDUCABIL

El ~i-a depa~it tatal, dar numai in imaginatie. Mama copilului aceasta incercare, care este rezultatul unei veritabile trebuinte. Nurnui
intelege foarte bine lucrul acesta. explicatia fenomenului poate duce la rezultatul unei veritabile trebuinte.
"Oeci ~i-a injosit tatal ~i, mintind, ~i-a dat lui insu~i importanta". Numai explicatia fenomenului poate duce la rezultatul scontat.
Care dintre contemporanii no~tri nu-~i aminte~te de a~a-numitul Dr. A (adresandu-se copilului): "E nefolositor sa te eschivezi, sa
complex allui Oedip? Oare din cauza aceasta i~i injose~te el tatalla tragi 0 minciuna, sa 0 faci pe grozavul. Oaca ai privi lucrurile cu mai
cimitir, ori mai de graM aspiratiile proprii il indeamna 'sa 0 faca pe multa seriozitate, daca ai face un efort, ti-ai putea satisface tendintele
importantul ~i sa-~i depa~easca tatal, cu care se afla in lupta? Nu s-ar de ate pune in valoare prin ocupatii utile ~inu ar fi obligat sa recurgi la
putea ca aici sa se dezvolte nu idei sexuale premature privitoare la nerozii" .
complexullui Oedip, ci idei ale unui complex situat in con~tient? Se
impune sa reflectam asupra acestei probleme. In ceea ce ne prive~te, NOTE
adepti ai psihologiei individuale, nu avem nici 0 ezitare: noi constatam
ca linia dinamica a psihicului tinde pe parcursul intregii vieti de la un 1 In limba engIeza, in original = "complexul de superioritate" (Nota trad.)
2 In limba engIeza, in textul original = "complexul de inferioritate" (Nota
"jos" la un "sus" , iar aceasta linie include ~i dezvoltarea sexualiHitii.
trad.)
"Oar compunerea este buna, institutorull-a felicitat pe Miat ~i,in
3 Introdus de E. Jaensch, termenul semnifica imagini cu caracter de
finalul orei, I-a pus sa 0 citeasca. Nu am avut curajul sa pomenesc de
halucinatie, deosebit de vii. Mintea omului primitiv ~i mintea copilului sunt,
minciuna. Am tacut, cu aerul di nu am dat nici 0 atentie faptului".
potrivit conceptiei lui Jaensch, "minti eidetice", care confunda imaginile din
Aici se termina expunerea cu privire la Miat. Putem afirma, pe con~tiinta cu cele din realitate. Copilului ii este frica de intuneric pentru ca il
buna dreptate, ca el face parte din categoria aHit de raspandita a popuIeaza cu tot felul de fiinte fantasmagorice. A se vedea, Erick R. Jaensch,
mincino~ilor care vor sa-~i dea importanta. Este tendinta de care se lasa Uber den Aufbau der Wahrnehmungswelt und ihre Struktur im Jugendalter
antrenati atat de adesea copiii, din cauza lipsei lor de insemnatate. (1920) ~i Die Eidetik und die typologische Forschungsmethode (1925). (Nota
Meditati la punctul de plecare al acestui Miat, rasfatat de mama, trad.)
4 Din plicate asemenea indivizi ajung deseori ziari~ti ~i, in acest caz,
reprimat de tata. Ceea ce a dobandit el Hinga mama sa nu are valoare in
afara cercului familial. Putem admite ca acei copii care sufera de intelegem u~or cat adevar cuprind reportajele sau ~tirile pe care Ie redacteaza.
(Nota trad.)
strabism5 nu sunt prea iubiti; ei prind de veste repede ca nu sunt agreati
5 Infirmitate oculara, care consta in dereglarea paralelismului axelor
~i, drept consecinta, nu vorintelege lumea a~a cum este ea in realitate. vizuaIe, astfel incat subiectul nu poate privi unul ~i acela~i obiect cu ambii ochi.
Nu este de mirare ca acest Miat, de la primii sai pa~i in viata, a perceput (Nota trad.)
o rezistenta ~iun aspect particular al existentei. Raspunsul sau este fuga.
Oat fiind faptul ca nimeni nu poate scapa propriei sale tendinte
ascendente, el trebuie sa gaseasca linia pe care va opera: aeeasta va fi
fanfaronada, minciuna. Exista ~i alte forme, dar in toate yeti gasi
tendinta de a ie~i dintr-o pozitie inferioara (falsificand, de exemplu,
faptele, atunci cand e~ti amenintat eu pedeapsa), de a capata importanta
cu ajutorul subterfugiilor ~i de a se lasa inaltat. In cazul altor minciuni
sau fanfaronade putem eonstata ca este yorba de lucruri in fata carora
copilul apare prea slab ~i de care el incearca sa scape eu ajutorul
imaginatiei. Este ca ~icum ar vrea sa se ridice in varrul picioarelor. Veti
intelege, fara indoiala, cat de gre~it este sa pedepse~ti cu stra~nicie

144 145
PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

XIV. EROISMUL PE PLAN "La aceasta materie de studiu el prime~te ore de meditatie" .
Astfel, copilul reu~e~te sa obtina ceea ce a vrut: persoana lui sa fie
IMAGINAR INLOCUIESTE
, o preocupare pentru ceilalti, ceea ce, intr-un fel, se reduce la a fi rasfiitat.
"Frecventeaza cu placere aceste ore suplimentare".
REALIZARILE UTILE IN Nu ~tim de ceoPoate ca institutorul este amabil, ori poate di elevul
gase~te aici realizate conditiile pe care elle cere invatamantului, adica
REALITATE prilej de a fi rasfatat.
Ji place sa te ocupi in mod special de dansul".
Avem aici cea dintai confirmare: este yorba, intr-aclevar, de un
copil care dore~te sa fie rasfatat. Urmeaza alte confirmari:
"Cere ajutor la imbracat; este dus ~i adus de la ~coala, indlt nu
face niciodata drumul singur. Cu to ate aces tea, este inalt ~i bine
dezvoltat pentru vMsta sa. Are parul ro~cat."
Institutorul ne relateaza ca I-a urmarit pe copilul de care ne yom Cat prive~te parul ro~cat, se ~tie ca aceasta particularitate ii
ocupa aici incepand cu c1asa a doua. Baiatul, in vMsta de noua ani, da expune pe copii la zeflemele care ii fac sa sufere. Baietii, mai mult decat
dovada de brutalitate in comportamentul sau. fetele; la acestea parul ro~cat adesea este gasit frumos. Dimpotriva,
Din informatiile de care dispunem nu reiese daca avea varsta de biiietii cu par ro~cat nu prea sunt iubiti. Avem de-a face cu superstitii
noua ani cand era in c1asa a doua; speram ca in prezent urmeaza arhaice, cu ni~te grosolane gre~eli; de fapt printre copiii-problema
cursurile c1asei a treia. gasim adesea ro~covani. Este 0 constatare care mi s-a confirmat in
"La venirea sa in ~coa1ael inca mazgalea; numai incetul cu incetul multe privinte, dar nu este yorba de defecte care prezinta un caracter
a invatat sa scrie". definitiv. Avem impresia ca, in cele din urma, oricum, izbutesc sa-~i
Ne amintim ca comportamentul lui este grosolan; are, fiira depa~easca dificultatile. Chiar daca nu este prea pliicut sa fii in afara
indoiala, un temperament de luptator. Apartine probabil acelei categorii familiei obiect de luare in ras, in sanul familiei lucrurile stau altfel, iar
de oameni care jura pe un ideal de erou, pe "codul onoarei". sentimentul de inferioritate cantare~te aici destul de putin.
De ce a invatat atat de tarziu sa scrie? Credem ca este stangaci, "Daca face rau 0 lucrare ~i mama lui 11critica, se infurie".
insa faptul nu este verificat. Ceea ce inseamna ca a putut stabili intre dansul ~i mama sa un
"Punctullui slab este indeosebi aritmetica". raport de dependenta care este in favoarea lui. A reu~it aceasta cu
Nici aici nu ne gasim pe un teren ferm. Poate ca avem de-a face ajutorul furiei, uneori poate prin loviturile pe care Ie prime~te de la
cu unul dintre acei copii rasfiitati care numai cu mare greutate invata dansa. Intalnim adesea astfel de situatii, pentru ca in cazul copiilor
aritmetica, materia aceasta neoferind nici un punct de sprijin concreto rasfiitati se ajunge la un punct in care nu-i mai putem rasfata in acela~i
In alte materii de studiu exista reguli1, se poate invata cate ceva pe fel. De exemplu, ei sunt amenintati sa-~i agraveze situatia prin simplul
derost; in ceea ce prive~te aritmetica, e inutil sa te apuci sa inveti ceva fapt ca cresco
pe derost, in afara de tabla inmultirii. Dat fiind faptul ca copiii rasfatati "Daca illauzi, el se incurajeaza pe sine, spunandu-~i ca lucrurile
nu vor niciodata sa faca ceva din proprie initiativa, nu ne mira faptul ca se vor rezolva".
in randurile lor se gasesc elevi slabi la aritmetica. Daca am putea sa 0 Avem aici dovada ca baiatul nu este cu totul descurajat.
dovedim statistic, superstitia "dotarii" ar fi zdruncinata. "A invatat in mod normal sa vorbeasca, sa citeasca ~i sa scrie".

146 147
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

Putem deduce de aici ca nu a intampinat dificultati in dezvoltarea "Are mereu tendinta de a se lupta cu un inamic imaginar" .
sa organicii. Imaginatia lui am putea-o utiliza, iar baiatul ~i-ar putea educa
jncepand cu viirsta de un an ~ijumatate la el se manifesta semne psihicul in a~a felincat sa termine cu la~itatea. Oricum ar fi, prin acest
de furie". mijloc copiii ace~tia izbutesc in mod cert sa se elibereze, eel putin in
Daca aceasta observatie este judicioasa, ar trebui sa 0 retinem. parte, de defectullor.
Personal am putut constata asemenea semne chiar ~ila un copilin viirsta "Imaginatia lui 0 ia uneori razna ~i el ii poveste~te mamei sale
de ~ase luni: era yorba de un copil alimentat cu biberonul, in mod evenimente inchipuite petrecute la ~coala, terminand cu cuvintele:
regulat, copil care se dezvolta foarte bine ~i nu punea nici 0 problema. «~tii, mama, din toate cele spuse nimic nu e adevarat, sunt inchipuiri
La viirsta de.~ase luni s-a constatat urmatoarea particularitate: de indata de-ale mele»".
ce se trezea, incepea sa geama incet; daca te apropiai de el cu biberonul Identificam aici "un ciipetel" de sentiment de comuniune sociala.
~i i-I puneai in gura, se comporta intr-un mod irepro~abil; dar dacii te El nu ar vrea sa treacii drept mincinos, rezerviindu-~i controlul asupra
prezentai Hira biberon, incepea sa ude, manifestand in mod vizibil realitatii. Daca nu l-ar avea, ar fi yorba de 0 minciuna nevrotica. Chiar
semne de furie. Devenise obicei in familie sa te apropii de copil daca copiii se incalzesc injoaca lor, ei ~tiu ceea ce datoreaza realitatii.
aducandu-i totdeauna biberonul. Istorisirile imaginare ale acestui copil ne arata ca el vrea sa se inalte pe
"La ~coala, la inceput avea 0 conduita ~tearsa". varful picioarelor, spre a piirea mai mare decat este. Putem trage
Nu ne este greu sa-lintelegem: este in cautarea situatiei in care ar conc1uzia ca este macinat de un putemic sentiment al inferioritatii, ceea
putea fi rasfatat. Vrea sa se situeze in centrul atentiei, sa conducii. ce se coreleaza cu calificativul de copil rasfatat, pe care iI-am dat.
Negasind la ~coala 0 situatie potrivita din acest punct de vedere, copiii "Mama sa relateaza ca a fost foarte bolnav in prima copilarie:
de felul acesta au 0 atitudine ~tearsa; este semnul dupa care putem colici intestinali la varsta de patru luni, iar mai tarziu scrofuloza ~i
recunoa~te copilul rasfatat. Apeland la ajutorul psihologiei individuale, pneumopatie" .
institutorii pot obtine foarte u~or portretul moral al copilului. Ei pot apoi Nu ne putem permite sa judecam cele afirmate mai sus ~i sa
sa opereze pe aceasta baza, evident ca nu fiira sa caute confirmari ~inu spunem in ce masura are dreptate mama copilului cand il considera
fara a proceda la eventuale corectiiri. "foarte bolnav". Ceea ce ne intereseaza mai mult este faptul cii,
"Are 0 imaginatie bogata". socotindu-l bolnavicios, ea trebuie sa-l fi crescut cu 0 grija ~i0 dragoste
Putem deduce de aici ca nu este in termeni prea buni cu realitatea, deosebite. II va fi facut pe copil exagerat de dependent de dansa.
realitate care 11 jeneaza. I~i construie~te 0 lume imaginara, in care "Daca un copil e bolnav, trebuie sa-l menajezi", spune ea, ca apoi
traie~te dupa placul inimii. Acolo el gase~te lini~te, este putemic, poate sa exprime prin alte cuvinte ceea ce noi am aratat ceva mai sus: ji este
comanda cum dore~te. Sunt imaginate cuceriri, lupte victorioase, frica de intuneric" .
dobiindirea unei averi imense cu ajutorul careia ii recompenseaza ~i ii Sunt semne ale copilului rasfatat. Frica de intuneric inseamna:
salveaza pe ceilalti. Uneori astfel de copii se socot ~i salvatori ai unor "Trebuie ca cineva sa ramana langa mine".
inalte personalitati. In imaginatia lor ei calaresc cai foco~i, 11 scot din "Este extrem de neindemanatic" .
situatii grele pe rege sau pe fiica acestuia, se arunca in valuri spre a salva Ipoteza noastra, potrivit ciireia ne-am putea afla in fata unui copil
printese, care, se intelege, se arata foarte recunosciitoare. Cand revin pe riisfatat, este astfel intiirita.
terenul realitatii, ei se arata foarte ~teqi. In ceea ce prive~te neindemanarea, el este influentat de sora sa,
"Gandurile lui sunt pline de istorii cu pieile ro~ii ~i cu tiilhari". mai in varsta deeM dansul cu opt ani".
Este un erou pe planul imaginatiei. Puteti fi sigur ca baiatul este Auzind vorbindu-se despre 0 sora cu opt ani mai in viirsta, putem
la~; avem in acest caz 0 incercare de compensatie din parte-i. presupune ca ea nu se comporta fata de el ca 0 sora, ci ca 0 mama sau

148 149

j
ALFRED· ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

ca 0 matu~a. Fiindu-i aproape imposibil sa 0 considere ca pe 0 rivala, ne prive~te, sustinem ca unul ~i acela~i stil de viata se exteriorizeaza
biiiatul cre~te ca ~i cum ar fi copil unic. diferit in situatii diferite.
"Ea intervine in striidaniile lui, criticandu-l ~i certandu-l". ,,~i-a manifestat mila intr-o zi cand sora sa s-a ranit la cap".
Este ca 0 mama pisaloaga, ba chiar ca 0 soacra, am putea spune. Ea se gasea atunci in situatia de du~man invins. Am spune ca el
"Baiatul este foarte agresiv ..." a pastrat 0 doza de sentiment de comuniune sociala ~i ca este capabil sa
EI ~tie ca in spatele lui se afla mama, ca sa-l apere. Mai ~tie ca sora se arate uman intr-o situatie care ii este favorabila.
sa nu va putea depa~i 0 anumita masura, dacii ar fi ca el sa 0 provoace "EI respecta cu scrupulozitate ora ciind trebuie sa fie la ~coala" .
lalupta. Nu ma incumet sa interpretez acest fapt cu toata rigurozitatea.
" ... mai ales fata de cei mai putemici decat el". Dacii il raportez la cele pe care Ie-am ~i spus, a~ adauga ca el tinde sa
Aceasta informatie pare indoielnicii. Nu sunt dispus sa cred ca ar progreseze, cii vrea sa demonstreze importanta ~colii, ceea ce
fi in intregime exacta. Dar daca macar in parte este a~a, inseamna cii corespunde ~i zelului cu care frecventeaza orele de meditatie. Nu este
baiatul nu este cu totul descurajat, ca se mai crede capabil de ceva. Dar prea descurajat ~i ar vrea ca intr-o zi sa iasa biruitor.
nu este inca eroism aici, pentru ca mai putemici decat sora sa sunt "Chiar ~i mama copilului este foarte nervoasa ~i i~i pierde u~or
ceilalti membri ai familiei. Poate ca ~ipe institutor il ataca, dat fiind cii cumpatul".
este unul dintre cei puternici; s-ar putea, insa, ca baiatul sa nu-l lata 0 alta dificultate pentru un baiat care se afla intr-o stare de
nervozitate cronica; acum intelegem mai bine de ce adesea devine
priveascii din acela~i unghi de vedere. Este cu putinta ca el sa aibii
furios.
sentimentul ca institutorul nu exista decat pentru diinsul.
"In timpul zilei tatal se afla la teatrul unde este electrician. Familia
"E luat adesea in batjocura din cauza culorii parului sau, ceea ce
il infurie". este sub diriguirea mamei" .
$i in acest caz el se inver~uneaza impotriva celui mai puternic.
Este, cum am spus-o, un copil rasfatat care, atat din pricina surorii
"Mama este 0 femeie zdravana, scandalagioaica, dandu-~i mare
lui, cat ~idin pricina culorii parului sau, se gase~te sistematic intr-o stare
. importanta, ca ~i sora mai mare a baiatului. Copilul este crescut intr-o
de iritare. Putem infuria un animal daca il ziidiirim; la acela~i rezultat atmosfera de criticii continua" .
ajungem in cazul acestui baiat, dacii procedam la fel.
Mama, cu felul ei de a fi, accentueaza ~i mai mult nervozitatea
"Are un somn agitat, rostind cu voce tare replici din visele lui" . baiatului.
Am remarcat mereu aceste semne la copiii rasfatati.
"Bun, pentru copil, este tatal".
"Cand i~i face temele este intr-o stare de extrema agitatie".
Ni s-ar parea firesc ca baiatul sa se ata~eze mai mult de tatal sau;
Dacii este sa interpretam aceasta nervozitate, yom spune cii aceasta ar fi 0 a doua faza. In prima parte a vietii el a fost cu siguranta
temele ii provoaca 0 stare de tensiune ~i cii aceasta tensiune se traduce
mai apropiat de mama sa, data fiind starea sanatatii lui. Ea trebuie sa se
prin agitatie.
fi ocupat mult de dansul, rasfatandu-l. Probabil ca mai tarziu nu a mai
"E salbatic ~i cu greu ajunge sa se inteleaga cu ceilalti". putut mentine acest raport intre ea ~i el.
Este un fapt u~or de inteles, deoarece se afla intr-o stare de "Dacii baiatul dore~te ceva ~inu obtine, plange pana cand dorinta
nervozitate cronica.
ii este indeplinita".
"Este, insa, milos". Este incapatanat ~i ~tie cii lacrimile pe care Ie varsa fac impresie.
Nu este aici 0 contradictie. Nu vad de ce, intransigent in fata Regasim aceasta trasatura nu numai la multi copii, ci ~ila destui adulti.
inamicului, nu ar da dovada de caritate in fata unui suferind. Vede aici Ei cred di lacrimile lor constituie 0 arma de nebiruit. Adaugati la
o contradictie doar acela care crede in teoria ambivalentei. In ceea ce aceasta faptul cii exista oameni care nu suporta sa vada pe cineva

150 151
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

pHingand. Ei sunt atunci obligati sa-i implineasdi dorinta sau risca sa Informatie obscura, pentm ca 0 atare afirmatie poate fi facuta cn
manifeste semnele unei agitatii extreme. Si una ~i alta il satisfac pe eel privire la imaginatia oricui. Este cu neputinta sa admitem ca ne-am
care plange. putea imagina ceva fara nici 0 tangenta cu realitatea.
Mama: "Eu sunt severa cu dansul, dar sotul meu ii cedeaza in In ultimul timp dorinta lui de fiecare zi era sa poata piitmnde in
toate privintele". jungla".
Stim di acest mod de a proceda nu este bun, dat fiind faptul ca In inchipuirea lui, este, probabil, stapanul junglei, inarmat pana
Miatul, ata~at de tatal sau, va avea ~i mai mult tendinta de a 0 exclude in dinti (fiarele nu au arme).
pe mama. Ar fi mai bine cil parintii sa se inteleaga spre a gasi 0 cale de "El i~i joaca rolul de erou in fata oglinzii" .
mijloc, care sa-i satisfaca pe amandoi. Este necesar ca ei sa se ajute Aceasta ne sugereaza ideea ca ar putea, eventual, sa imbrati~eze
reciproc in educarea copilului. o cariera de actor. Poate ca tocmai aceasta este calea obi~nuita; probabil
"Eu nu cedez totdeauna". ca orice actor, la inceputul carierei sale, a jucat la teatm un rol de erou.
Este confirmarea a ceea ce deja cunoa~tem. Niciodata nu ne-am vazut, in imaginatia noastra, judind rolul vreunei
"Frate ~i sora se cearta adesea. Sora are ~i ea defectele ei: ea este batranici, ci mai degraba pe al Fecioarei de la Orleans.
mereu aceea care il atata. Dar el vrea sa aiM totdeauna dreptate ~i tine Jnvarte~te sabia de lemn in fata oglinzii ~i, in cele din urma,
foarte mult la autoritatea lui". striga triumfiitor: «Te-am doborat!»".
In plus, el este mezinul ~i, ca atare, cheltuie~te mult efort ~i Regasim aici trasatura pe care am putut-o observa la multi copii:
perseverenta ca sa-i depa~easca pe ceilalti. Daca apar obstacole, cauta i~i antreneaza 0 aptitudine aparte ~i se identifica cu 0 situatie. Se
sa Ie ocoleasca pe 0 cale mai lesnicioasa. Mezinii sfiir~esc totdeauna comporta ca ~i cum intr-adevilr ar juca un rol de erou. In interiomllor
prin a gasi calea care Ie asigura dominatia asupra altora, fie in bine, fie sunt cople~iti de ceea ce ar vrea sa fie. Orice om are 0 astfel de
in rau. posibilitate. Ea se manifesta ori de cate ori realitatea este prea
"Baiatul ar vrea sa fie electrician, ca tatal sau". stanjenitoare sau cand ne izbim de dificultati in tendinta noastra de
ascensiune. Rezistenta intampinata de Miat este clara: el este molestat
Tatal reprezinta 0 etapa in tendinta sa de a obtine superioritatea .
de catre sora sa, critic at de catre mama, in afara familiei este luat in riis
ideala. Faptul ca vrea sa devina ce este tatal sau arata admiratia Miatului
din cauza pamlui ro~cat, iar la ~coala nu straluce~te. Daca cineva ne-ar
pentm dansul. El crede ca profesiunea tatalui reprezinta pur ~i simplu
intreba: admiteti ca aveti noua ani, ca nimeni nu va pretuie~te, nici acasa
o putere divina.
~inici in afara ei ~ica, pe deasupra, sunteti mezin, - ei bine, ce ati face?
"Ar dori, insa, sa se faca ~i vanator".
Nu ne-ar ramane decat 0 posibilitate: sa ne refugiem in imaginatie, sa
Dorinta aceasta este de inteles daca nu uitam tendinta sa de a 0
extragem de acolo ceea ce realitatea ne refuza.
face pe eroul; dar acest rol el nu-l joaca pana la capat: ar vrea sa vaneze
Va rog sa retineti: a actiona in acest fel nu este, desigur, logic. Un
animale lipsite de aparare, ceea ce nu i se prea potrive~te unui erou. adult inteligent ~i mai cu seama un educator inteligent ne-ar putea
"Jucariile lui preferate sunt armele. Nu are nici un prieten". obiecta: ar fi necesar ca baiatul sa-~i dea mai multa silinta la ~coala. Nu
Reiese de aici trasatura de caracter a copilului rasfatat, care nu ~tim daca nu cumva va fi facut eforturi in acest sens. Poate ca a facut,
reu~e~te sa se apropie de ceilalti copii. Prin tendinta sa de a domina el dar filra rezultat. Noi intelegem prea bine ca situatia nu este deloc u~oara
strica totul.
pentru baiat. Poate ca el este stangaci filra sa 0 ~tie, ceea ce inseamna ca
"Nu se intelege cu nimeni. Strica buna-dispozitie a oricui". a avut de luptat cu dificultati reale. Stiind ca a abordat existenta prin
Nu are incredere in el insu~i nici macar cand are ocazia sa aiM prisma stilului de viata al unui copil rasfatat ~i ca asimileaza totul
rolul principal in jocuri; prefera sa Ie strice tuturor cheful. potrivit cu schema acestui stil, trebuie sa recunoa~tem ca baiatul
"Puseurile imaginatiei lui i~i au punctul de pomire in realitate". actioneaza intr-un mod absolut inteligent; ceea ce face este fara cusur

152 153
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

in ceea ce prive~te inteligenta. 0 spunem, pentru di ne putem identifica se poate nega ea francezul 11 socoate pe german inferior, pe dind acesta
cu el. Oadi m-a~ gasi in locul acestui baiat ~idaca a~intfunpina acelea~i din urma se socoate pe sine ca apaqiniind unei natiuni alese. Chinezul
dificultati, probabil ca a~ proceda la fel. E 0 dovada ca baiatul nu este il dispretuie~te pe japonez. Cei care obi~nuiesc sa voiajeze au constatat,
nici prost ~inici vinovat. El se ana intr-o situatie dificila, fara ie~ire. In desigur, ca oamenii sunt peste tot aproape la fel ~i mereu inclinati sa
cazul acesta tratamentul poate reu~i, in anumite conditii, de pilda, dadi gaseasea dite ceva prin care sa-i injoseasea pe altii. Acela~i lucru 11
baiatul ar progresa la invatatura, rezultat posibil cu ajutorul unor cursuri vedem intre burghez ~i proletar. Exista oare vreo fiinta umana care sa
suplimentare. Fara indoiala ca ar fi 0 ameliorare a situatiei lui daca, cel nu fi simtit jindul ~i invidia altora fata de diinsa? De ce sa fim obligati
putin pentru ditva timp, mama ~i sora ar inceta sa-l mai dasealeasea ~i sa luam in serios criticile ~ijignirile care ni s-ar putea aduce pe tema de
mai ales daea am putea sa Ie facem sa inteleaga dit de mult i-au daunat apartenenta nationala, confesiune sau chiar culoarea parului? Nu avem
copilului. Este necesar sa inceream sa-l ajutam. Va trebui sa-i explicam aici de-a face dedit cu cristalizarea unei tendinte comune, cu 0 nevroza
totul cu bunavointa, altfel riseam sa vedem ea ambele caractere obsesionala generalizata.
agresive, mama ~i sora, se intorc impotriva consilierului. Faptul eel mai Pana in momentul in care umanitatea va consimti sa faea un pas
important este sa-l facem pe baiat independent ~i sa-i dam curaj. Ca sa-l inainte, spre 0 noua treapta de civilizatie, nu avem incotro ~i trebuie sa
incurajezi pe cineva, nu este necesar sa fii expert in materie de educatie consideram asemenea tendinte ostile ca fiind manifestari specifice, dar
sau de psihologie. Oar nu este 0 sarcina u~oara. Baiatul s-a inpotmolit ~i ca 0 expresie a unei atitudini umane generale eronate.
in convingerea ea nu va putea juca un rol eroic dedit in imaginatia sa. Ar trebui sa-l determinam pe acest baiat sa inteleaga ea oamenii
Ar fi foarte nimerit sa i se gaseasdi un camarad capabil sa- i pretuiasca te ataea chiar ~i din cauza culorii parului! Oaca el ar reu~i sa sesizeze
laturile bune. Singura cale sigura este tratamentul prin prisma ceea ce poate sa constituie un punct de atac permanent, ~icare, de altfel,
psihologiei individuale. Trebuie sa i se atraga baiatului atentia asupra se poate raporta la alte caracteristici, el ar rade, ceea ce ar avea drept
celor petrecute. Ar trebui sa i se demonstreze ca acela care cauta fara efect ca i-ar taia oricui pofta de a-I mai ataca. Vom izbuti sa-i dam
incetare sa se afle in centrul atentiei celorlalti va fi totdeauna expus baiatului curaj, apropiindu-ne de dansul cu mijloacele fumizate de
ofenselor. Satisfactia trebuie cautata pe latura utila a vietii. Ar trebui, psihologia individuala. Vom putea sa-i demonstram pana ~i ca este
de pilda, ca el sa ia parte la jocurile copiilor, in loc sa fie unul care Ie capabil sa devina un elev bun la matematica. Exemplele nu lipsesc. Eu
striea tuturor buna dispozitie. Ar trebui sa i se dezvaluie ea exista un insumi am trecut prin aceasta suferinta, fiind considerat cu totul inapt
intreg cortegiu de nedreptati pe lume ~i ca adesea oamenii gasesc cu in materie de aritmetica. Oaca tatal meu ar fi urmat sfaturile care i se
cale sa-i oprime pe semenii lor. Lucrul acesta are loc pretutindeni in diideau atunci, el m-ar fi retras de la ~coala ~i m-ar fi facut sa invat 0
ace1a~i fel. Un popor vrea sa-l doboare pe altul, 0 familie se crede mai meserie manuala; poate ca a~ fi devenit un bun liicatu~, dar a~ fi ramas
sus-pusa dedit alta etc., cazuri in care se pune accentul pe anumite cu convingerea ea exista oameni dotati pentru aritmetica ~i altii
laturi, spre a se gasi un punct de atac. Oar atacul nu are loc dedit daca nedotati. Cum eu insumi am avut de-a face cu un necaz similar, pot, prin
~i partenerul se preteaza la aceasta. Baiatul nostru trebuie sa inteleaga urmare, in cuno~tinta de cauza, sa spun ca nu mai cred ea exista
ea el nu a venit pe lume spre a Ie servi altora de tinta, ingaduindu-le sa-l asemenea dotari.
sadiie. Tot astfel, in viata, daca cineva se arata enervat, atacatorul
persista. El ar trebui sa considere atacurile pe tema parului lui ro~cat ca NOTE
pe un semn de neghiobie din partea ce10r care Ie lanseaza.
Am avut ocazia sa discut cu numero~i oameni apartinand unar 1 A se vedea nota noastra de la capitolul VII. Este opinia unui autor care
rase oprimate, - evrei ~i negri; Ie-am atras atentia asupra marii a fost obligat sa repete 0 clasa din cauza aritmeticii, profesorul reeomandandu-i
raspandiri a tendintei de a-ti oprima semenul. Fiecare e in eautarea tataJui lui Adler sl:H;ifaea fiul croitor.(Nota trad.)
mijlocului care sa-i permita sa se ridice cu cat mai putina osteneala. Nu

154 155
PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

xv. STRIC.ATORUL Mama recunoa~te, cel putin in parte, neajunsurile copilului, dar nu
poateface nimie pentru el. Intr-adevar, biiiatul este preferatul tatalui,
DE BUN.A-DISPOZITIE
, iar acesta ii ia apararea impotriva tuturor. Promisiunile ~irecompensele
biine~ti sunt utilizate in casa drept principal mijloc de educatie. In zilele
de sarbiitoare aici se bea nu gluma, iar de la un fonograf pot fi auzite
cuplete din cele mai vulgare pe care, fire~te, biiiatul Ie soarbe cu
maximum de interes, ca pe un bun spiritual. Se pare ca biiiatul ajunge
~i la han, unde i se servesc bauturi a1coolice, dar este greu ca acest lucru
sa fie verificat, din moment ce copilul da dovada, in tot ceea ce
poveste~te, de multa imaginatie, pe cand, pe de altii parte, parintii neaga
asemenea fapte. In timp ce piirintii merg la cinematograf, biiiatului i se
dau bani ca sa-~i cumpere car-nati de la han; cel putin a~a explica el
existenta in buzunarul sau a unei piese de 50 de creitari.
Aptitudinile copilului sunt submediocre, ~inici muncitor nu este.
La consultatie se prezinta elevii G. ~i S. Nu sunt cazuri ie~ite din Rareori i~i face temele, uita caietele acasa ~i nu manifesta nici 0 pHkere
comun, ci tipuri curente de strieiitori de buna-dispozitie a semenilor lor, pentru invatatura. La ~coala nu se intereseaza decat de desen ~i, cand
care vor sa se faca remarcati cu oriee pret, enervandu-l inutil pe nu se poate altfel, de scris. Nu pare sa aibii un real interes dedit pentru
institutor, care duee impotriva lor 0 lupta infructuoasa. cai. Nici in timpul anului ~colar, nici dupa aceea nu a suferit de nici 0
Unul, cel pe care il voi prezenta primul, este in var-sta de opt ani, maladie mai grava. Atentia ii este deturnata pana ~i de cea mai mica
iar celalalt de ~apte ani. Amandoi frecventeaza c1asa a doua, eel mai frivolitate. Nu poti fi sigur ca minte sau nu face decat sa debiteze
mare fiind repetent. Cu un an in urma ei se aflau in aceea~i c1asa, dar au produsele imaginatiei luL Poveste~te, de exemplu, ca a fost cu tatal sau
fost despartiti, pentru ca impreuna faceau cu neputinta desfii~urarea in cutare sau cutare lor, ca I-a insotit la han, ca a petrecut noaptea la
procesului de invatamant. lzolati, ei sunt mai suportabili, pe cand totala miitu~a sa, pe cand, in realitate, dupa cum s-a putut stabili, in acele zile
lor absenta este binefaeatoare atat pentru personalul didactic, cat ~i nu-~i piirasise domiciliul. Sau mai sustine ca a vazut, la tara, cum se scot
pentm c1ase1e de elevi respective. Cauza deficientei de caracter la cei eartofii din pamant cu plugul, pur ~i simplu pentru ca a auzit acestea
doi baieti este diferita. povestite de un alt baiat. Este complet lipsit de spirit critic. Lucriirile lui
G., potrivit informatiilor furnizate de mama, este copil de ~colare sunt totdeauna dezordonate. In ceea ce prive~te vointa, este
a1coolic. Tatal este birjar, cum este ~i un frate, in v3.rsta de 17 ani. Un lesne influentabil ~i ia decizii rapide.
alt frate, care are 16 ani, face cu motocic1eta curse pentru un brutar, iar La ~coala se da ~i peste cap ca sa atraga atentia asupra persoanei
un alt frate, 14 ani, este ucenie la brutiirie. In afara de ace~tia, mai exista sale; scoate strigiite ~i se cearta in timpul recreatiei, ca de altfel ~i in
in familie un mezin in varsta de cinci ani. Baiatul de care ne ocupam timpul orelor de invatamant. I~i bate colegii ~i miirturise~te ca a cautat
frecventeaza dimineata ~coala, iar dupa-amiaza 0 institutiede sa-i faca sa sufere. Nu tine seama de mustrarile ce i se fac. Insiircinarile
binefacere. Timpulliber ~i-l petrece la grajd sau se plimbii cu birjele care i se dau sunt folosite pentm a isca certuri ~i a face nerozii; adesea
celor pe care ii cunoa~te bine. Mama lucreaza ~i ea la brutarul unde pateaza cu buna ~tiinta hainele colegilor saL Cat despre ale lui, chiar
lucreaza ~i fiii ei. Ea nu-l vede pe baiat cat e ziua de mare, nici macar daca sunt noi, nu Ie cruta deloc. Intr-o vreme voia sa Ie spele la ~coala.
pentru un mic schimb de cuvinte, probabil pentru ea patronul are oroare Canta in timpul orelor de c1asa. Tot ce spun ceilalti este pentru el motiv
de farsele lui de prost gust. Casa parinteasca fierbe de dispute ~icerturi. de critica cu voce tare ~i astfel deranjeaza desfii~urarea lectiilor. Vrea

156 157

J
ALFRED ADl;ER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABII,

sa corecteze chiar ~i raspunsurile exacte ale colegilor sai ~i ii bate pe venite din partea ~colii, tatal a "intors foaia", tratandu-r;;i fiul ell ()
elevii care nu recunosc ca dreptatea este de partea lui. I~i bate joc de severitate deosebita, dar filra rezultat. De notat ca tatal baiatului a fosl
institutor, i1 maimutare~te pe strada, se poarta brutal cu oamenii ~i cu agent de politie ~i ca in prezent sta acasa. Cu un an in urma, in familic
animalele. s-a nascut 0 fetita, iar aparitia acesteia a starnit gelozia baiatului. In
Nu fura, insa pastreaza pentru el obiectele gasite. Nu a fost cu acela~i an a suportat 0 indepartare a amigdalelor pe cale chirurgicaH1 r;;i
putinta sa fie lasat in aceea~i c1asa cu prietenul sau S. Daca ii luam cu a fost foarte bolnav. La un moment dat a intrebat: "De ce sunt vaccinat
mine la 0 alta c1asa, unde aveam de suplinit vreun coleg, ei se ~i operat eu, ~inu surioara asta a mea?" Daca mama sa i1 ameninta ca il
comportau frumos, pentru ca Ie era strain climatul de acolo, elementele va da la un pension, el spune ca va fi mai bine pentru dansul decat sa fie
care 0 compuneau. Oricum, izolati, baietii se comportau altfel dedit nevoit s-o vada pe dansa. Raporturile pe care Ie are cu un unchi ~i 0
cfind erau impreuna ~i se stimulau reciproc. Propun, prin urmare, sa-i matu~a, pe care 0 iube~te mai mult decat pe mama lui, nu sunt prea
observam, pe de 0 parte, cand sunt laolalta, iar, pe de alta parte, cand clare. Baiatul nu-~i ascunde preferinta pentru unchiul ~i miitu~a sa. Nu
sunt izolati. este exc1us ca aversiunea fata de mama sa sa-~i aiba radacinile in aceste
De patru saptamani cei doi prieteni au fost despiirtiti, fiecare in raporturi. Pe timpul verii to ate c1asele i~i petreceau recreatiile in
aM c1asa, unde impovareaza pe al!i institutori. In timp ce c1asa de elevi gradina; acolo el s-a apropiat de 0 fetita foarte ingrijita ~i i-a spus ca
dezbate un subiect oarecare, G. deseneaza sau da drumul unor remarci vrea s-o sarute. L-am luat de-o parte ~i I-am intrebat prietene~te de ce
care se potrivesc ca nuca-n perete, facand ca intreaga c1asa sa rada; vrea sa faca lucrul acesta ~i daca, in general, ii place sa-i sarute pe
vocabularul lui este de 0 vulgaritate nemaiintalnita.Deindata ce ceilalti. In final I-am sfatuit sa 0 sarute pe mama sa, ceea ce el a refuzat
institutorul se afla cu spatele la el, G. i~i parase~te locul din banca ~i cu vehementa. Cat prive~te povestea aceasta cu sarutul, banala in ea
incepe sa se agate de colegii sai. In timpul recreatiilor trebuie strunit, insa~i, cred ca m-a facut sa inteleg ca baiatului ii lipse~te acasa
pentru ca altfel sare la bataie ~i ajunge chiar piina la a-~i calca in picioare . afectiunea. Am chemat-o pe mama la ~coala ~i i-am sugerat sa incerce
colegii. In sala de gimnastica se catara ca 0 maimuta pe aparate, scotand sa redreseze situatia, sarutandu-~i pur ~i simplu copilul ~iaratiindu-i mai
urlete. Aseadi, evident, fara ca cineva sa i-o fi cerut, a inceput sa se muM afectiune, in locul batailor pe care i Ie administra. M-am lovit,
grozaveasca, in argou: "Ce, parca nu ~tiu io ca directoarele 0 sa-ntrebe insa, de 0 rezistenta salbatica: "La noi nu exista a~a ceva!"
daca-s baiat de comitet, ori vreo pramatie? 0 sa-i spun ca-s un ingera~. In rest, baiatul este bine ingrijit din punct de veder~ fizic ~i acorda
Ma doare-n cot! 0 sa ma fac nevazut, - ~tiu io unde, a~a ca nimeni n-o tot atata atentie vestimentatiei sale precum rechizitelor ~colare. Parintii
sa ma gaseasca .0 sa trag aghioase, ca maica-mea e la munca pan'pe yegheaza cu stra~nicie ca el sa-~i faca temele. Aptitudinile ii sunt mai
la orele noua seara" . mult decat mediocre, atentia u~or de distras. De altfel este muncitor ~i
Cazul S. are aWi explicatie. Mama sa sufera de 0 nefrita grava ~i, ar dori sa faca totul singur. Vointa, in genere, este lesne de influentat ~i
inainte de na~terea copilului, a facut 0 multime de injectii. La viirsta de ia hotariiri pripite. In timpul orelor de clasa i1intrerupe pe institutor, nu
cinci ani baiatul ~i-a dat drumul ca pe un tobogan pe rampa scarii, de la da nici 0 importanta mustrarilor, ii love~te fara motiv chiar ~i pe elevii
etajul al doilea pana la etajul intai, unde a cazut. A fost dus, filra care nu se gasesc in imediata lui vecinatate, aruncand in ei cu servieta,
cuno~tinta, la spital, unde a stat ciitva timp sub observatie fara a se fi ori ii rane~te la fata cu sandalele de gimnastica. Cand i se nazare, se
putut constata nimic deosebit. Pana cand a intrat la ~coala - ne spune cu1ca in banca, arunca cu castane prin clasa, fluiera ~i fredoneaza,
mama copilului -tatal acestuia era ata~at de el; baiatul era de 0 rautate comenteaza spusele institutorului ~i ale colegilor, substituie creioanele
ie~ita din comun, se intorcea acasa spre miezul noptii, mama fiind cu colorate ~i apoi sustine ca sunt ale lui. Placerea lui este ca darame
totul neputincioasa. Ba inca baiatul 0 intreba adesea, cu un sentiment jocurile de constructii. Arunca pe jos uneltele de lucru manual, iar cand
dracesc: "Inca nu e~ti la spital? Ciind 0 sa crapi?" Dupa primele plangeri Ie aduna, face disparute daltile.
I

158 159

j
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

Functiile onorifice care i se dau, in scopuri educative, nu sunt in ceea ce prive~te aptitudinile ~i de faptul ca se intereseaza mai ales
pentru el dedit prilej de a face nazbatii sau de a isca ga1ceava. Strope~te de cai.
peretii ~i tablourile cu buretele de ~ters tabla. Crede ca se comporta ca Baiatul acesta nu colaboreaza cu ~coala. Daca lasam la 0 parte
un erou. 0 face pe grozavul, povestind cum a scapat el, la spital, de unele fapte ~i examinam modul in care se comporta baiatul, ce linie
injectii. Prietenul sau G. 11asculta cu gura cascata. Daca e acuzat de dinamica are el ~i ce atitudine ia fata de exigentele ~colii, am putea
vreo fapta nelalocul ei, 0 neaga din toate puterile sau da vina pe G. spune ca este pe cale de a exclude ~i de a refuza toate exigentele. Cauza
Disputele ~i denunturile reciproce sunt procedee obi~nuite la cei doi este parerea lui ca nu poate obtine nici 0 reu~ita la ~coaIa. Este 0 cauza
baieti. S. ii acuza pe unii dintre colegii sai de defecte imaginare. care mi se pare suficienta, deoarece, daca ma identific cu acest baiat ~i
Hotararea parintilor sai de a-I aduce azi la consultatie I-au scos la imi inchipui ca nu a~ putea obtine nici 0 reu~ita, in cazul in care a~ fi
inceput din fire, mai cu seama cand ~i-a dat seama ca nu este yorba de fost obligat sa frecventez ~coala, a~ reactiona intocmai ca dansul. Daca,
o formalitate. insa, am putea sa trezim brusc con~tiintal baiatului ~i sa-i explicam ca
La ~coala s-a incercat in fel ~i chip reeducarea acestor doi baieti, ar putea foarte bine sa reu~easca, pentru ca nu are dreptate cand crede
rezultatele fiind inegale. Orice mijloc educativ s-a dovedit infructuos. ca nu este dotat decal pentru grajd ~i nicidecum pentru ~coala, atunci ar
Predici binevoitoare, promisiuni, sarcini onorifice, apelulla sentimentul fi posibil sa-i cultivam interesul pentru invatatura. Evident, se impune
onoarei, invocarea viitorului, incercarea de a Ie trezi comprehensiunea, sa-i acordam un ajutor individual ~i, intr-o perioada de timp data, sa-i
explicatiile menite sa Ie demonstreze dit de neplacut ar fi pentru dan~ii inlesnim reu~ita la una dintre materiile de studiu.
ca altii sa procedeze la fel, excluderea de la orele de curs care ii ~tim ca, in conditiile in care traie~te baiatul, in mediul sau,
intereseaza, munca pedagogic a individuala la directiunea ~colii etc., interesele lui nu se concentreaza decal asupra cailor, hanurilor ~i
nimic nu a ajutat. S. poate fi adus din cand in dindlaratiune, insaG. nu expresiilor picante. Nu trebuie sa contam pe faptul ca un asemenea
are decat un suras sarcastic pentru toate aceste stradanii. Mijlocul cel mediu va trezi interesul baiatului pentru ~coala. Un astfel de rol ~i-ar
mai eficace pana in prezent s-a dovedit "privirea de autentic putea asuma 0 casa ca aceea la care m-am referit anterior. Cum nu
imbHinzitor" ,insa, evident, cu anumite limite. dispunem pentru dansul de 0 astfel de casa, I-am putea ajuta daca cineva
Dr. A: Fara indoiala ca nu este greu sa ajungem la 0 concluzie de s-ar ocupa in mod special de el, in sensul aratat. Ma gandesc la unul
ansamblu in ceea ce prive~te descrierea celor doi baieti, luati impreuna, dintre fratii lui mai mari, care, cu bunavointa, i-ar putea ca~tiga
pe care trebuie sa-i examinam nu doar din punctul de vedere al increderea ~i simpatia, condudindu-l pe calea curajului social. Tot ceea
psihologiei individuale, ci ~i din punctul de vedere al psihologiei ce face el acum la ~coala este expresia la~itatii sale, iar eu mi-a~ da
sociale. Ei par diferiti atunci dind sunt separati, insa sunt mereu la fel. silinta sa-i explic cum stau lucrurile in aceasta privinti:L A~ vrea, de
Amandoi ar trebui sco~i din mediullor familial ~i plasati la pension asemenea, sa-l fac sa inteleaga ca acesta este motivul care 11determina
pentru 0 luna sau doua. Aceasta mi se pare a fi 0 datorie fata de viitorul sa se gaseasca nu pe latura folositoare a vietii, ci pe latura ei
acestor doi copii. Cazurile deosebit de dificile trebuie ~i ele tratate in nefolositoare. A~tept mult de la aceasta explicatie. Dat fiind faptul ca
institutii asemanatoare, pe care Ie-am putea denumi case de baiatul prezinta mari lacune in educatie, nu va fi u~or sa-i fac
convalescenta; aici copiii trebuie bine tratati, studiindu-se, in acela~i demonstratia necesara. Ne lipse~te temelia pe care sa cHidim. Trebuie
timp, in profunzime, cauzele care stau in spatele metehnelor lor. Este tinut seama de faptul d'i este preferatul tatalui. Familia aceasta pare sa
de datoria noastra sa clarificalll fenomenele ~i,in acest scop, voi incerca prezinte, pe de alta parte, unele paTti bune, cum ar fi, de exemplu, faptul
sa va prezint intr-o varianta simplificata tipul caruia ii apartin cei doi ca aici copiii nu sunt maltratati, ceea ce nu s-ar putea spune cu
baieti. certitudine despre familia celui de al doilea Miat. Din medii prea blande I
Primul caz este reprezentat de ace! baiat in varsta de opt ani, provin copii care, atunci cand se izbesc de dificultati, imediat Ie ocolesc. I
caracterizat indeosebi de faptul ca a repetat clasa, ca se afla sub medie

160

161 .
Ei nu suporta sa se gaseascaintr-o situatie dezavantajoasa. Eijoaca, din J'
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

rasputeri, rolul celui care pare mai mult dedit este. Veti constata la acest el in mod special. Ceea ce nu este cu putinta aici, in pofida OI'idln'i
baiat tendinta de a-~i da importanta, trebuinta de a-~i face loc in primul bunavointe.
plan, dar fiind incredintat ca drumul ii este barat in partea utila a vietii. Ace~ti copii, care vor sa atraga in permanenta atentia asupdl-Ic,
Avem datoria sa argumentam cele afirmate mai sus. Mama ne-ar prefera sa se faca remarcati intr-un mod neplacut, pe latura
putea arata daca I-a rasfatat pe copil, precum ~iconditiile in care acesta nefolositoare, deciit pe latura placuta ~ifolositoare a vietii. Rasfatati, In
a crescut. A~ dori sa subliniez ca baiatului ii lipse~te curajul ~i se genere ei sunt lipsiti de curaj, preferand sa iasa in relief in situatii mai
impune sa vedem daca aceasta carenta nu se manifesta ~i in alte facile. Baiatul nostru se simte frustrat in comparatie cu situatia lui
imprejurari. S-ar putea ca noaptea sa ceara ca mama sa stea langa el, anterioara, atat la ~coala, cat ~i acasa. Ce face un copil cand se simte
dupa cum s-ar putea sa scoata tipete in timpul somnului. Daca la ~coala frustrat? Incearca sa se imbogateasca, iar aceasta tendinta ~i-o manifesta
se comporta arogant fata de institutor, asta nu inseamna curaj; el in incercarea de a 0 face pe superiorul, pe eroul. Aceea~i trasatura 0
cunoa~te limitele ce-i sunt impuse institutorului ~i 0 face pe eroul. gasim in imaginatia sa confabulatorie ~i nu ne mira ca asemenea copii
Al doilea cazeste un tip complex, mai disfatat de catre tata decat fura. La copilul de care ne ocupam 0 asemenea atitudine s-a ~i
de catre mama, raporturile lui cu mama fiind tensionate, deoarece nu a manifestat, caci fleacurile pe care Ie subtilizeaza de la colegi reprezinta
~tiut sa-i ca~tige simpatia. Dupa raspunsul in legiltura cu sugestia dorinta lui de a se imbogati cat mai u~or cu putinta. Se comporta ca unul
institutorului, care i-a cerut sa-~i trateze baiatul de preferinta cu care dispune de dinamismul, de nevoia de a poseda ~i de a fi mai mult
dragoste, sarutiindu-l din cand in ciind in loc sa-l bata, putem presupune decat ceilalti.
ca aceasta femeie este dura ~i rece. Ne amintim ce a raspuns ea: "A~a Primul baiat trebuie incurajat sa progreseze la invatatura; pe al
ceva nu se obi~nuie~te la noi". Trebuie sa se fi petrecut lucruri mai grave doilea trebuie sa-l convingem ca nu este totdeauna necesar sa se afle in
pentru ca mama sa se poarte in felul acesta. centrul atentiei ~i ca nu trebuie sa se considere frustrat ori de cate ori
Baiatul are 0 sora mai mica. Daca auziti spunandu-se ca un copil anturajul se ocupa de alt copil. Daca vrea sa ocupe centrul scenei, atunci
este mai ata~at de tatal sau decat de mama, puteti presupune ca el se afla trebuie sa colaboreze in sens pozitiv la aceasta. Daca 0 persoana pe care
in a doua faza de evolutie. Daca mama, intr-un fel sau altul, nu mentine el nu 0 cunoa~te ii va spune aceste lucruri, el va reflecta asupra lor.
kgatura cu copilul, atunci pe primul plan trece tatal. Ar trebui, de Astfel el se va imbogati cu 0 notiune noua, care ar putea fi aprofundata
asemenea, sa incercam sa ~tim daca nu cumva, inaintea acestui baiat, daca institutoarea ii va adresa un suras comprehensiv, ca ~i cum i-ar
mama nu a avut un alt copil care sa-i fi monopolizat tandretea. Poate ca spune: "Nu e~ti inca destul de mare ca sa faci sa traiasca in tine ceea ce
tatal, 0 matu~a, un unchi s-au ocupat mai mult de diinsul, pe cand mama am discutat noi in treacat" ..
era in imposibilitate sa 0 faca, din cauza bolii. Nu cunoa~tem daca boala Confirmarea tezei noastre trebuie sa 0 obtinem in cursul
mamei a reprezentat un motiv suficient ca sa-l detumeze pe copil de la dialogului pe care 11purtam. Cautam sa stabilim daca ne gasim pe
dansa. drumul cel bun sau daca yom fi obligati sa renuntam la eforturile
S-ar putea ca el sa aiba unele deficiente organice. Dotarea sa noastre. Este extrem de important pentru noi sa-i indicam 0 cale de
depa~e~te media. Coeficientul de inteligenta al acestui copil, stabilit urmat acestui baiat, cale care probabil va avea asupra sa 0 influenta mai
prin administrarea unui test, este superior fata de medie, probabil pentru importanta ~i va stabili un raport social mai bun decat am putea noi sa
ca are 0 foarte marcata aptitudine de a stabili raporturi intre fapte. facem. Daca, prin pedepse, ii yom face ~i mai neplacuta ~coala, este
Atitudinea lui fata de ~coala are 0 cu totul alta explicatie deciit in cazul posibil ca el sa refuze definitiv sa mai mearga la ~coala.
prietenului sau. El are nevoie de caldura afectiva, de a fi rasfiitat. Timp Dr. A (adresandu-se mamei lui G.): Chestiunea cea mai impor-
de ~ase ani a fost copil unic ~i a trait in centrul atentiei celorlalti, alintat tanta este sa-l facem pe copil sa progreseze la invatatudi. El ~i-a pierdut
de toti, ca intotdeauna ci'mde~ti copil unic. Matu~a ~iunchiul ~i-au adus cu totul curajul ~i crede cii niciodata nu va putea fi un elev bun. Are
~iei contributia. La ~coala a ~ntrat cu trebuinta ca cineva sa se ocupe de prieteni?

162 163
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA $COLARULUI GREU EDUCABIL

Mama: Nu are. La ~coaHlii place sa scrie frumos, dar nu-i place Baiatul sta cu ochii in pamant ~iuneori i~i furi~eaza privirea intr-o
sa citeasca. Mai degraba frecventeaza asociatia de ocrotire. parte.
Dr. A: Acolo nu se dau nici examene, nu se pun note. Trebuie sa Dr. A: Tare a~ vrea sa ~tiu, cand vei reveni aici, peste 0 luna de
i se permita sa avanseze, sa obtina un succes. Mi-ar place a sa-l ajutati, zile, daca vei avea mai mult curaj, ori daca ai sa ramai acela~i fricos ~i
spre a-lincuraja. Spuneti-i: "Tu e~ti un baiat inteligent, e pacat sa la~.
abandonezi". In rest, este un baiat amabil? (Baiatul, care, in tot acest timp, nu a scos un cuvant, iese.)
Mama: Da, insa e zburdalnic. Dr. A (auditoriului): A~ vrea sa adaug 0 observatie. Trebuie sa ai
Dr. A: Ceilalti copii il iubesc? o anumita experienta ca sa Ie vorbe~ti parintilor ~icopiilor, dar cine altul
Mama: Se cearta cu ei. sa 0 poata avea, daca nu chiar institutorul? Nu este yorba pur ~i simplu
Dr. A: Cum sta cu tataI sau, cu fratii? Este iubit in familie? de 0 explicatie verbala a starilor de lucruri. In fiecare caz de copil-
Mama: Adesea se iau la sfada, ca toti copiii. problema ne confruntam cu 0 situatie dramatica. In calitate de
Dr. A: Tatal manifesta afectiune fata de el? psihopedagog, ne asumam un anumit rol, pe care suntem obligati sa-l
Mama: Sotul meu il iube~te mult ~i copilul se lipe~te de el; pe indeplinim cum se cuvine, in modjudicios, in vederea atingerii unui
mine nu ma asculta decat daca ii vorbesc cu dragala~enie. scop clar definit. Activitatea no astra nu 0 putem compara cu nimic
Dr. A: A fost bolnav cand era mic de tot? altceva. Trebuie sa ne fie limpede ca nu 0 putem asemui decat cu arta.
Mama: A fost bolnav de plamani. o arta de 0 mare eficienta, atat pentru copii, cat ~i pentru adulti
Dr. A: Trebuie examinat de un medic care, desigur, va va da (Mamei lui S.): Sunteti multumita de fiul dumneavoastra?
sfaturile necesare. Doarme bine, ori e agitat? Ii este frica, noaptea, de Mama: E tare rau. Se ia de cei mici.
fantome? Dr. A: Timp de ~ase ani a fost singurul dumneavoastra copil. A
Mama: Nu-i este frica de nimic. trait 0 tragedie in momentulin care s-a nascut surioara lui, pentru ca,
Dr. A: Trimiteti-ni-l ca sa vedem daca este timid sau nu, insa fara dintr-o data, el nu a mai fost unicul copilla parinti. Ce parere aveti? lata
sa-i spuneti despre ce este yorba. (Auditoriului, dupa plecarea mamei): ce trebuie noi sa intelegem. Nu trebuie sa gandim intotdeauna intr-o
Un copili~i poate compensa timiditatea prin aroganta. (Adresandu-se lumina atat de cruda, dar in astfel de situatii totul se petrece ca ~i cum
copilului): Ce vrei sa te faci cand vei fi mare? ar trebui sa parase~ti brutal caldura ~i sa ie~i in ger. Este mai ata~at de
G. (nu raspunde). alte persoane?
Dr. A: Ce ti-ar placea cel mai mult? Ai vrea sa devii un baiat Mama: Nu, dar eu sunt, poate, prea aspra.
inteligent, in stare de ceva, ori crezi ca nu vei reu~i niciodata a~a ceva? Dr. A: Totdeauna este insuportabil pentru un copil sa constate ca
(Se constata ca este un copil stangaci.) parintii fac deosebiri in tratamentul pe care il aplica fratilor ~isurorilor.
Faptul acesta trebuie sa fi impiedicat mult progresele copilului. Ar fi de folos daca ati putea sta de yorba cu sotul, spre a va pune de
Dr. A: Iti lipse~te curajul; crezi ca ceilalti pot totul, iar tu nimic. acord cum sa procedati fata de copii.
Crezi d nimic nu-ti va ie~i cum trebuie ~i de aceea ii stinghere~ti pe Mama: Sunt bolnava. Tocmai am stat patru luni in spital. Sunt
ceilalti. Eu sunt incredintat ca e~ti un baiat curajos. Va fi bine daca te nervoasa. Copilul nu a tinut niciodata la mine; numai pe taid-su il
apuci curajos de treaba, concentrandu-ti atentia in aceasta directie. Mai iube~te.
bine nu va fi nici maine, nici poimaine, dar in vreo doua saptamani vei Dr. A: Copilul unde sta cand sunteti internata in spital?
putea deveni un elev bun. Totul va merge mai bine. Ce crezi? Vrei sa Mama: Anul trecut am stat ~ase luni in spital ~i alte ~ase intr-o
incerci? Chiar daca nu prime~ti nota cea mai buna, nu trebuie sa te dai statiune balneara. In tot acest timp baiatul a stat la bunica lui.
batut. Daca deranjezi lectiile, ia stai putin ~i gande~te-te daca n-o faci Dr. A: Bunicii Ii rasfata intotdeauna pe copii. Acum el simte
pentru ca nu crezi ca poti ~itu sa reu~e~ti sa inveti. deosebirea. Noaptea scoate tipete? Uda a~ternutul?

164 165

j
~ 1
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA $COLARULUI GREU EDUCABIL

Mama: Doar di este putin agitat. De la varsta de doi ani nu-~i mai lata doua materii (scrisul ~i cititul) care prezinta dificultati deoscbite
uda a~ternutul. pentru copilul stangaci. Daca yeti fi cat se poate de atenti la modul in
Dr. A: I~i face u~or prieteni? care citesc ace~ti copii, yeti vedea ca ei silabisesc de la dreapta la stanga.
Mama: Este foarte autoritar. Acestfel de citire suna fals ~i ai impresia di ei nu ~tiu sa citeasca.
Dr. A: Are impresia ca nu mai este primul, ca odinioara, la bunica (Adresandu-se lui S.): E cazul ca institutorul sa se ocupe de tine. Dar
lui, unde a avut aceasta impresie. Ascultarea inseamna pentru diinsul nu este drept sa-l stiinjene~ti ciind i~i tine lectiile. Ce ai tu de cii~tigat din
injosire. Se crede victima unei nedreptati cand cineva nu se ocupa de asta?
diinsul. S. : Nimic.
Mama: Trebuie sa discut mereu cu el, dar nu ma asculta niciodata. Dr. A: Ai putea fi un elev bun, ~i, fire~te, asta nu se poate face de
Este neglijent, darii place sa-~i faca toaleta. Se spala singur. azi pe maine. Dar daca exersezi, vei scrie frumos. Peste 0 luna ai sa-mi
Dr. A: Asta e foarte bine, e dragut din partea lui. Se pare ca nu arati cat de frumos ~tii sa scriL Sa-mi mai spui dadi e~ti destul de
devine rautacios deciit cand nu se ocupa cineva de diinsul. curajos ca sa colaborezi cum se cuvine la lectii. Fii atent fata de surioara
Mama: Ma plictise~te intr-una. Saptamiina trecuta a plecat de ta ~i ai grija ca hainele tale sa fie in ordine. Mama ta e bolnava, dar se
acasa la ora 10, mi-a promis di se intoarce la ora amiezii, insa nu s-a va insanato~i, daca 0 ajuti ~i tu un pic.
intors deciit la ora 6 seara. A~ dori sa mai adaug cateva cuvinte cu privire la frecventa mare
Dr. A: Ii place sa fie cautat ~i sa manifeste cineva grija fata de el. a copiilor stangaci. Nu exista copii dotati ~i nedotati; exista doua tipuri
Ecurajos? de copii: primul tip, total delasator, care nu face nici un efort; iar al
Mama: Nu se teme de nimic. doilea tip, copii care merg orbe~te inainte. Unii se triideazii pe parcursul
Dr. A: A~ dori sa stau de yorba cu el ~i sa-i spun sa n-o mai faca intregii lor vieti printr-o anumitii neindemiinare; ei ignora faptul ca sunt
mereu pe eroul. Pentru ca daca se va purta in acest fella ~coaIa va sfiir~i copii rasfatati, dar sufera consecintele acestei dispozitii. Se intiimpla
prin a 0 apuca pe un drum rau in viata. Incercati sa fiti mai prietenoasa foarte adesea ca ei sa se subestimeze, in timp ce ii spupraestimeaza pe
cu diinsul ~i spuneti-i cu bliindete: "Tu vrei ca mereu sa se ocupe cineva altii. Veti gasi un mare numar de stiingaci printre copiii-problema,
de tine, dar acum e~ti baiat mare!" nevrotici, criminali, candidati la sinucidere, perver~i sexual, dar ~i
(Mama iese.) printre marile personalitati: arti~tii, de exemplu, cuprind un mare
Dr. A (auditoriului): Femeia aceasta nu mi se pare chiar atiit de procent de stiingaci.
bolnava! (Adresiindu-se copilului, care a intrat): Cum 0 duci cu ~coala? Extrem de importantii in educarea unui stangaci se dovede~te
S. : Foarte bine! incurajarea. Chiar daca va limitati doar sa-l incurajati pe un ~colar
Dr. A: Ti-ar placea sa fii primul? Ce frumos ar fi daca ai fi mai stiingaci, ~i tot yeti avea totdeauna succes.
bun la aritmetica, la compunere ~i daca te-ai mentine printre frunta~i!
Dar pentru asta ar trebui sa colaborezi, pe ciind tu, eel mai adesea, faci NOTE
opozitie. Nu vrei sa colaborezi cu c1asa, cu institutorul? Ar fi mult mai
bine! 1 "die Auimerksamkeit", in textul original. (Nota trad.)
(Se constata ca copilul este st&ngaci.)
Nici un copil stiingaci nu ~tie lucrul acesta, dar trage consecintele.
Dr. A: Cum merge cu scrisul?
S. : Nu merge bine.
Dr. A: Daca ai fi mai silitor, in loc sa te tii de nazbiitii, daca ai face
ceva efort, ai putea sa ai un scris frumos. (Adresiindu-se auditoriului):

166 167
PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

XVI. LUPTA PENTRU RECUCERIREA intr-un mod cu totul diferit. Astfel de copii nu dispun de un stH de viap,
pe cand al nostru, dimpotriva, are un scop: sa lupte ~i sa invinga, sa
PARADISULUI PIERDUT traiasca bucuria invingatorului.
"Mama relateaza ca starea de sanatate a copilului este buna, ca el
este plin de viata... ~i ca vrea ca intotdeauna cineva sa se ocupe de
persoana lui".
Este 0 lupta ca aceea care se poate desfa~ura intr-o familie, unde
neaparat trebuie sa faci ceva ca sa-i scoti din sarite pe ceilalti.
"Se catara incaltat cu bocanceii murdari pe masa. Incearca cea
mai mare satisfactie sa se joace cu lampa, in timp ce mama sa este
ocupata ~i are nevoie de lumina".
~tie exact in ce punct sa atace.
"Daca mama lui canta la pian sau cite~te, tocmai aceste momente
Ie alege el ca sa se joace cu lumina. Nu sta 0 clipa locului, nici in timpul
Este yorba de un pre~colar in viirsta de cinci ani, al carui caz ne meselor, ceriind 0 permanenta supraveghere".
va permite ca, analizandu-i viata de pana acum, sa tragem 0 concluzie Vrea sa iasa invinglitor ~i sa se situeze in centrul atentiei. Ajun~i
cu privire la modul in care se va comporta la ~coala. Vreau sa va arlit, aici, ni se impune urmatoarea idee: dad! el are 0 atiit de mare nevoie de
in stil telegrafic, calea pe care putem reu~i sa intelegem structura unui a se afla in centrul atentiei, este de crezut ca s-a ~i aflat in aceasta situatie
caz ~i confirmarea acestei structuri. anterior ~i ca acum dore~te s-o restabileasca. Ce eveniment a putut,
"A vem de-a face cu un copil-problema". a~adar, sa agraveze atat de tare situatia sa? Evenimentul este na~terea
Acest copil se afla in mod cert angajat intr-o lupta ~i traie~te in unui fratior.
aceasta stare, intr-un anturaj bland, care cu siguranta I-a razgaiat. Se "Cauta mereu prilejul sa boxeze cu tatal lui, sa se joace cu
pune, a~adar, intrebarea: in ce scop se afla el in lupta in prezent? De ce diinsul".
are el impresia ca acum nu mai este rlisfatat ca inainte? Actualmente Dupa cum vedem, gase~te ceea ce cauta, ceea ce ii este de
pozitia sa nu mai este atat de favorabila pe cat i-a fost. Toate acestea pot trebuinta ca sa lupte ~i sa tulbure lini~tea.
fi prezise. "Are obiceiul sa-~i infunde mana in prajitura ~i sa-~i umple gura".
"Este hiperactiv". Ar putea lupta ~i prin refuzul hranei.
Este pentru noi 0 noutate? Ne putem, oare, reprezenta un luptator "Daca mama sa are invitati, el ii impinge, ii scoala de pe scaunul
care sa nu fie hiperactiv? Daca nu ar fi ~i activ, I-am socoti deficient lor ~i se a~aza in locullor" .
mintal. Caci este neindoielnic faptul ca "luptator" ~i "activ" sunt Este un act care ne dovede~te ca nu-~i iube~te semenii, constatam
atribute de nedespartit ~i fac parte din stilul de viata al unui copil un deficit de sentiment al comuniunii sociale, ceea ce explica ~i
modern. pornirea lui impotriva fratelui mai mic.
"Ii place sa strice lucruri, sa Ie sparga". "Daca tata ~i mama canta la pian, copilul striga fara incetare,
Este un mod de a lupta. spuniind ca nu-i place cantatulla pian".
"Din cand in cand are crize de furie". Ar vrea ca parintii sa se ocupe exclusiv de persoana lui. Dar orice
Toate acestea sunt de la sine intelese ~itrebuie sa avem de-a face meteahna, orice neajuns am constata la copil, nu trebuie sa-l pedepsim,
cu un copil inteligent. Se pune, insa, problema de a stabili daca face pentru ca pedeapsa nu ajum. ~tim deja cum trebuie sa-l tratam. Bliietelul
parte din categoria copiilor deficienti mintal, care trebuie crescuti acesta se simte ofens at, rlinit, impins pe planul al doilea.

168 169
ALFRED ADLER

"Tata! este cantaret ~i canta la concerte. Mama copilului 11 XVII. PIERDEREA AFECTIUNII
acompaniaza. Baiatul a strigat 0 data: «Tata, vino-ncoace!». ,
Deci toate eforturile lui au drept tel ca parintii sa se ocupe mereu CAuzA A HOTIEI
,
~i numai de dansul.
"Are crize de furie daca dore~te ceva ~i nu obtine imediat" .
Atitudine de luptator.
"Distruge tot ce-i cade in mana, cu 0 ~urubelnita, cu care desface
~i ~uruburile de la patullui".
Aici apare din nou atitudinea lui asociala. Face tot ce poate spre
a Ie aduce prejudicii parintilor ~i pentru a-~i arata proasta dispozitie.
"Uneori face remarci cinice, mai ales cand a facut vreo pozna ~i
~tie ca asemenea remarci il vor ajuta sa iasa din impas. Lumea 11
considera baiat inteligent pentru ca face observatii caustice. Este
instabil, neputandu-se ocupa mult timp de unul ~i acela~i lucru. Mama
face incercari de a-I dezbara de acest prost obicei" (evident, fara sa "Copil nascut intr-un ora~ meridional din Ungaria. Implinea doi
reu~easca). ani ~ijumatate, dnd tatal sau a dat faliment".
"Mama ii da 0 palma; rade, ~i vreo doua minute sta lini~tit. Mama Faptul acesta ne face sa ne gandim ca pana la varsta de trei ani
este de parere ca baiatul a fost in mod excesiv rasfatat de catre tata ~i probabil ca baiatul a crescut intr-o situatie materiala favorabila, situatie
bunica. In prezent, la drept vorbind, nu mai este rasfatat". care apoi trebuie sa se fi schimbat. Ca urmare a falimentului tatalui sau,
Sentimentul de comuniune sociala nu s-a putut dezvolta la copil, baiatul s-a gasit intr-o situatie mizerabila, cople~itoare. Nu este u~or sa
care a ramas legat in exc1usivitate de tatal ~i mama sa; de unde
te adaptezi la 0 astfel de situatie cand ai trait intr-una total diferita.
modelarea eronata a copilului.
Copiii care au cunoscut la inceput 0 buna stare materiala sunt putemic
,,~i tatal, ca ~i mama, este mereu epuizat, pe cand copilul are 0
impresionati de 0 schimbare in rau survenita ulterior.
energie neistovita".
"S-a mutat cu sotia ~i cu unicul sau fiu la Viena, ca sa caute aici
Fire~te ca acest joc, care ii place, nu-l obose~te. Munca de
de lucru".
educatie nu place nici tatalui, nici mamei, extenuandu-i. Constrangerea
nu serve~te la nimic, pentru ca, daca este constrans, baiatul se razbuna. Retinem, deci, ca in acel timp copilul era unic, rasfatat ~i obi~nuit
"Nu are memorie ~i nu se poate concentra". sa se gaseasca in centrul atentiei. Putem prezice ca din acel moment 0
Asta pentru ca nu dispune de cele necesare ~i nu are pregatirea noua situatie defavorabila trebuie sa fi exercitat 0 impresie zguduitoare
ceruta spre a actiona in mod independent. De aici ~i lipsa sa de asupra acestui copil.
memorie, ca ~i imposibilitatea de a se concentra. "In urmatorii ~apte ani tatal ~i-a ca~tigat existenta ca voiajor
"Nu a frecventat niciodata gradinita de copii" . comercial... "
Deci mama pare sa-l fi crescut pur ~i simplu pentru ea insa~i. Aceasta circumstanta este de notat, intrucat noi adesea am
Este extrem de important sa ne dam seama de modul in care constatat ca, atunci cand tatal este voiajor comercial, mama -date fiind
intelegem aceste raporturi. Putem vorbi de comprehensiune atunci dnd frecventele absente ale tatalui - nu-~i po ate indeplini cea de-a doua
~tim ca este yorba aici de un element de ansamblu, nu de un proces functie a sa, anume largirea interesului social al copilului fata de alte
fiziologic. A intelege este a sesiza raportul existent intre lucruri, intre persoane ~i in primul rand fata de tata. Acest element are, in general,
fapte. importanta sa atunci cand tatal este constrans sa absenteze adesea de

170 171
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA $COLARULUI GREU EDUCABIL

acasa. Acela~i factor actioneaza ~i atunci dind intre soti exista grave Probabil ca acest copil are sentimentul de a fi fost deposedat.
neintelegeri. In acest caz este imposibil sa treze~ti interesul copilului Tatal este pe drumuri, mama la magazin, iar el este privat de ingrijirea
pentru semenii sai. Adesea in casniciile nefericite se intaInesc cop ii- ce i se cuvine, situatie care ii da sentimentul frustrarii. Trebuie vazut ce
problema. Crizele de furie ale tatalui sau folosirea de mijloace de a facut el cu cravatele. Poate ca le-a diiruit unor copii, spre a Ie ca~tiga
educatie autoritare sunt obstacole in calea dezvoltarii sentimentului caldura afectiunii, acele sentimente pe care nu Ie mai gasea la propria-i
social. mama.
" ... ~i s-a zb1ltut in procesul care a urmat falimentului sau". " ... Spre a Ie face cadou ucenicilor mindirigii din acea casa de
Daca ne imaginam situatia in care traia acest copil, yom putea cornerf'.
intelege tristetea de moarte cu care acel proces impregnase atmosfera Faptul confirma pe deplin conceptia noastra.
familiaIa. "A furat trandafiri dintr-un pare de prin imprejurimi, fie spre a-i
"Copilul nu-~i aminte~te ca acea atmosfera sa-l fi zdruncinat". oferi unei matu~i foarte frumoase ~i care 11iubea mult, fie spre a-i aduce
Daca acea atmosfera nu a lasat urme in memoria sa, in schimb va acasa".
fi influentat stilul sau de viata. Ca multi copii care se simt deposedati, elincepe sa-i corupa pe
"Oricum, inainte de faliment copilul era ascultator, lini~tit ~i altii, pentru a Ie ca~tiga dragostea, tandretea. Avem aici unul dintre
dragastos ..." motivele cele mai frecvente care ii determina pe copii sa fure. Este un
Aceasta inseamna ca era foarte ata~at de mama sa. motiv complet necunoscut la tribunalele pentru minori, de exemplu,
" ... ~i 0 mare tandrete 11lega de mama sa foarte tanara, dar nu unde nimeni nu-~i bate capul cu acest punct de vedere.
intotdeauna ~i foarte dreapta, ~i inca ~i mai mult de tatal sau, bland ~i Jntr-o zi, baiatul, care in acel timp avea opt ani, ie~ea de la ~coala
bun". impreuna cu colegii lui; pe cand ace~tia I-au salutat politicos pe abatele
Daca aceasta observatie este exacta, trebuie sa subliniem intalnit in drum, el i-a aruncat acestuia 0 necuviinta nemaipomenita".
indeosebi expresia "nu intotdeauna ~i foarte dreapta". Mama nefiind A~adar, iata-l un liber-cugetator! Ba chiar trebuie sa ducem ~imai
poate in stare sa-~i indeplineasca in mod corect prima sa functie, copilul departe deduqiile noastre: baiatul acesta, care dore~te atat de mult sa
s-a indreptat spre 0 alta persoana. In pofida frecventelor sale absente de se afle in centrul atentiei, prezinta probabil 0 neinfranta tendinta de a se
acasa, tataI a putut ca~tiga afectiunea copilului care, intr-o a doua faza face remarcat. Cum pe 0 cale normala nu are nici 0 ~ansa de succes,
a dezvoltarii, s-a ata~at mai mult de dansul. incearca alte cai.
In primavara familia ~i-a schimbat domiciliul ~i tatal a fondat 0 "De ce?" se intreaba acela care a redactat referatul din care
casa de comert pentru sotia sa ~i pentru unul dintre fratii acesteia" . extragem citatele. "EI nu a avut niciodata de-a face cu acel abate". Care
Faptul il interpretam in felul urmator: intrucat mama a fost era deci motivul acelei conduite incalificabile? ... Dupa 0 ora el a fost
implicata intr-o noua ocupatie, situatia s-a agravat pentru copil, pentru adus la ~coala, pentru a saruta mana abatelui ~i a-i cere iertare, dar a
ca ea nu mai dispunea, ca inainte, de timp spre a se ocupa de dansul ~i refuzat".
a-I rasfata. Ayeti aici, iara~i, 0 imagine a intregului sau caracter: el, care
"Probabil ca baiatul a intrat in carda~ie cu indivizi de 0 conditie intotdeauna a vrut sajoace un rol dominant, nu concepe sa se pIece in
dubioasa". fata nimanui, nid prin cap nu-i trece sa recunoasca faptul di nu are
Informatia aceasta confirma ipoteza noastra, potrivit careia mama dreptate. Personal nu indin sa Ie cer copiilor sa-~i ceara iertare ~i sa
nu prea mai avea timp de consacrat copilului, care dorea sa aiba pe recunoasca a nu avea dreptate. A~ prefera sa se procedeze in modulin
cineva langa el. care s-a procedat 0 data cu mine. A veam varsta de ~ase ani cand Ie-am
"EI a furat cravate din magazinul parintilor sai..." jucat un renghi parintilor mei. Mama mea, vanata de manie, mi-a cerut

172 173
ALFRED ADLER

socoteaHi, pe cand eu eram foarte jenat, fiind cat se poate de con~tient


PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

... In primavara anului urmator, tatal a lichidat cas a de comert ~i


l
I
1
i
de vinovatia mea. Tatal meu, care statea langa diinsa, tacut, a sfiir~it prin s-a mutat din nou in arondismentul IX. Ceva mai tarziu tatal a inceput
a ma lua de mana, zicandu-i: "Las a-I" . Scena aceasta m-a impresionat sa-~i ispa~easca pedeapsa cu inchisoarea, la care fusese condamnat ca
profund ~i imi amintesc mereu de ea. Ii sunt recunoscator tatiHui meu urmare a falimentului sau".
pentru atitudinea lui de atunci. M -a influentat mai mult decat daca mi-ar Din nou 0 zdruncinare a sufletului acestui copil insetat de
fi cerut sa-mi pun cenu~a in cap sau daca mama mi-ar fi tras 0 palma. afectiune ~i atat de ata~at de tatal sau. A trebuit, deci, sa-~i vada
Nu vlid de ce ar fi buna metoda care consta in a-I sili pe copil sa-~i ceara sarmanul tata bagat la inchisoare. Nu m-a~ mira ca acest copil sa fi
iertare. Este in afara de orice indoiala faptul ca bliiatul despre care manifestat 0 puternica opozitie fata de legislatia no astra ~i sa fi sfidat
discutam ~tie ca a gre~it. De ce sa-i cerem 0 marturisire publica? Pentru intreaga societate. Se poate ca acea zguduire emotionala sa fi impiedicat
ce sa-l umilim in mod public, demonstriindu-i ca a trebuit sa se supuna? cu totul manifestarea interesului crescand fata de semenii sai ~i sa fi
"A primit 0 nota proasta la purtare ~itot restul anului ~colar a fost ruinat orice rudiment al unui atare interes. Copilul va afi~a tendinta de
obligat sa ocupe banca din fundul c1asei". a se asocia cu indivizi care pun in pericol ordinea sociala;probabil ca 0
Putem face prezicerea ca masma aceasta nu va putea sa exercite va apuca ~i pe calea crimei.
o influenta pozitiva asupra lui, deoarece prin aceasta el va ramane in "Nimeni ~i niciodata nu a putut discuta despre acest fapt cu
centrul atentiei c1asei. Se va face remarcat intr-un mod neplacut ~i 0 va copilul".
face pe eroul ~i pe martirul. Este extrem de greu sa-i ascunzi un fapt ca rec1uziunea tatalui.
"Institutorul nu 11trata cu rautate".
Evident, mai bine ar fi fost ca niciodata sa nu fi ~tiut nimic despre
lata, in mod cert, 0 circumstanta atenuanta, aducatoare de roade
aceasta. Dar ne indoim ca, in cazul dat, ar fi fost posibila 0 tainuire a
bune. Daca institutorul ar fi aratat 0 atitudine du~manoasa, baiatul s-ar ade vlirului.
fi razvratit in continuare, inca ~i mai vartos.
"Mai tarziu, ca adolescent ~i ca adult, a evitat sa abordeze 0
"Un eveniment banal din acea perioada s-a fixat pentru totdeauna
discutie pe aceasta tema. EI a trait faptul ca pe 0 umilire ~i 0 vexatiune
in memoria lui. Copilul, umbland prin curte, i-a dat unui lucrator care
profunda. Se preface a intotdeauna ca ignora acel fapt, des pre care nu
dulgherea acolo 0 bucatica de azima din care ciugulea el. Lucratorul a
le-a vorbit niciodata nici macar prietenilor lui intimi".
pus bucatica aceea pe bancul sau ~i, cu ciocanul, a facut-o mici ffuame,
Ne aflam in fata unui fapt extrem de interesant, pentru ca, daca
spunand: «A~a ar trebui sa-i zdrobim pe toti jidanii!».
baiatul era revoltat, daca ar fi simtit ca pe 0 injustitie ceea ce s-a petrecut
Dupa cum vedem, era yorba de un baiat evreu. Este firesc ca 0
cu tatal sau, pe buna dreptate ar fi trebuit sa insiste asupra ipotezei ca
astfel de replica sa fi zguduit profund pe acest copil avid de blandete,
de afeqiune ~i bunavointa. Nici pe noi acea replica nu ne-ar face sa tatal sau fusese inchis pe nedrept. Dar, pesemne, era puternic influentat
zambim, vazand in ea expresia unei tendinte generale; iar dadi ar fi sa de traditie ~i de conceptiile burgheze ~i nu a putut domina aceste
o examinam mai in profunzime, am cauta in primul rand rlidacinile conceptii, spre a discuta lucrurileintr-un mod deschis ~i liber. Nu se
acestui sentiment. Sa vedem ce alte urmari a avut asupra copilului poate sa vorbe~ti despre to ate cele; exista lucruri despre care ar fi
aceasta intamplare. nesabuit sa vorbe~ti. La baiatul acesta, care incepe sa iasa din cadrul
"Nu ne-a stat in putinta sa stabilim daca aceasta intamplare s-a societatii, inscriindu-se intr-o mi~care de revolta, putem decela limpede
petrecut inainte sau dupa incidentul cu abatele. Nu ar fi fost lipsita de o anumita ezitare in atitudinea sa. Evenimentele exterioare au 0
interes ~i de importanta stabilirea acestui fapt. Se poate ca respectiva importanta capitala in structurarea atitudinilor. Probabil ca el ar fi pa~it
intamplare sa fi dec1an~at la el 0 atitudine de du~manie ~i ca ofens a pe calea cea buna daca tatal sau nu ar fi fost bagat la inchisoare ~i daca
adusa abatelui sa fi fost rezultatul unei astfel de atitudini. nu s-at fi simtit oprimat din cauza religiei sale.

174 175

j
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

"Reca1citranta sa din ultimii doi ani a disparut bruse, copilul cunoa~te situatii in care caldura afectiva sa-i lipseasca. Sunt rezervele
cople~ind-o cu 0 tandrete fara seaman pe mamica lui, atat de tanara ~i noastre cu privire la viitorul evolutiei baiatului.
de frumoasa, fata de care se arata ascuItator ~ipotolit". "In luna noiembrie, tatal sau a cazut gray bolnav".
V edem aici manifestarea trebuintei de a se ata~a de cineva, nu de Experienta pe care am acumulat-o ne vine in ajutor, arataudu-ne
un cere de oameni mai larg, ci de 0 persoana unica. Structura sa este de ca in cazulin care un asemenea copil pierde contactul cu cei care Ii
a~a natura incat nu se poate ata~a decat de 0 singura persoaniL Daca i se asigura caldura afectiva, pierdere cauzata de boala tatalui, ca ~ide faptul
ia pentru un anumit timp tatal, eli~i cauta altul. Daca mama lui era ca mama trebuie sa se ocupe in primul rand de bolnav, nemaiputandu-~i
ocupaHi, incerca sa di~tige simpatia ucenicului; are mereu nevoie de disfata copilul, acesta poate trece printr-o situatie noua, adesea foarte
cineva fata de care sa se ata~eze. grea pentru dansul. Tocmai in astfel de conjuncturi au loc e~ecurile.
Dupa ce tatal a fost eliberat, printr-o munca neincetata a putut Pentru noi faptul este de inteles: tatal e bolnav grav, mama trebuie sa se
ocupe de dansul, iar copilul este din nou izolat. Daca ar avea ~ansa ca
depa~i greutatile materiale generate de absenta sa. Dar acea indelungata
in aceasta perioada sa aiM la ~coala un diriginte care sa se poata ocupa
opresiune care planase asupra familiei disparuse ea, oare?
de dansul, dificultatea ar fi u~or de depa~it; dar, pentru moment, nu
Dificultatile materiale prin care trecuse 11facusera pe Miat sa
cunoa~tem nimic in aceasta privinta.
simta iara~i povara circumstantelor exterioare.
In timpul unei caIatorii, tatal, in varsta acum de 40 de ani, a facut
"Copilul s-a reanimat".
un ictus ~i a ramas hemiplegic".
Inca nu suntem cu totul satisfacuti, deoarece nu ~tim ce semnifica
Intelegem prea bine ce inseamna, intr-un camin, imbolnavirea
aceasta reanimare, nu cunoa~tem de ce ea s-a produs. Copilulinca nu
capului familiei, a sustinatorului acesteia, mai ales cand este yorba de
~tie ce atitudine sa adopte, intrucat in memoria sa tataI sau traie~te ca
o familie unita. Intelegem, de asemenea, consecintele acestui eveni-
acea fiinta care I-a rasfatat. ment.
"In primii ani de ~coala era printre cei mai buni elevi; ulterior, s-a "La faliment I-au dus marile sacrificii materiale pe care a trebuit
situat printre submediocri, pentru ca acum sa-l vedem inviorat ~ivesel". sa Ie faca pentru numero~ii sai frati ~i surori, mai nevarstnici, precum
Aceasta coincide cu perioada intoarcerii acasa a tatalui sau. ~i pentru parintii sai".
"Fiind ascultator ~i sarguincios, curand s-a numarat printre lata explicatia care ar fi trebuit data copilului, ceea ce i-ar fi
frunta~ii c1asei" . infati~at in propriul sau tata un barbat drept ~i cinstit.
Este cu putinta sa fi avut ~i un institutor pe care 11simpatiza. "Nervii incordati din cauza procesului, care a durat mai multi ani,
"A fost laudat in repetate randuri, pentru rezultatele bune, de catre vexatiunile, regretul de a nu-~i mai putea ajuta parintii, fratii ~i surorile,
institutorul pe care elil stima mult, iar aceste laude I-au stimulat". surmenajul ~i acea particularitate nefericita de a nu se fi putut confesa
lara a gasit 0 persoana care sa se ocupe de dausul. Pare sa fi fost altuia, nici chiar sotiei sale, pe care, de altfel, 0 alinta mult, grijile care
salvat de dragostea ~i afeqiunea ce is-au aratat. ilimpovarau, toti ace~ti factori au pricinuit desigur prabu~irea fizica a
In toamna, la liceu, a avut un start bun". acestui barbat, pana atunci perfect sanatos".
Singurele noastre temeri se refera la evolutia lui pe mai departe: Aici se termina referatul din care am extras citatele pe care vi
ce se va intampla daca nu reu~e~te sa ocupe la ~coala 0 pozitie in care Ie-am expus, iar de aici incolo trebuie sa recurgem la supozitii. Daca
sa fie stimat? S-ar putea sa aiM un diriginte care sa nu-i fie pe plac sau baiatul se simte in apele lui la ~coala, el va depa~i situatia dificilii in care
sa aiM greutati legate de religia sa ~i astfel sa se simta dezavantajat. S-ar se gase~te. Daca va abandona ~coala, va fi nevoit sa se supuna destinului
putea sa dea peste uneleobstacole sau sa nu giiseasca metoda potrivitii sau ~i sa se multumeasca cu 0 funqie de subaltern, situatie in care va
pentru munca sa ~colara. Mai tarziu, in viata, de asemenea va putea suferi nespus.

176 177
ALFRED ADLER

~tim di are un stil de viata automatic, care se manifesHi prin


nevoia de a gasi 0 persoana de care sa se ata~eze. Nu yom fi surprin~i XVIII. ENURETICUL (PI~ORCOSUL)
sa constatam di din nou reinvie in el acea revolta pe care am mai
intiilnit-o la dansul, in cazul in care se va simti iara~i dezavantajat sau
daca il incearca un puternic sentiment de inferioritate. Dadi, insa, are
parte de 0 situatie favorabila, cineva ocupandu-se de el, este posibil ca
baiatul sa-~i urmeze drumul in viata in a~a fel incat nimeni sa nu aiba
a-i repro~a nimic.
Mai tarziu poate ca va progresa intr-un mod satisfaditor. Daca se
va gasi intr-o situatie care sa-i convina, nu va intampina dificultati
deosebite in exercitarea profesiunii sale. Mai grea pentru dansul va fi
solutionarea problemei afectiunii, dat fiind faptul ca va cauta mereu sa
se faca rasfatat. Va fi mereu in cautarea unei femei care sa se poarte cu
el intruditva ca mama sa, la care, cum am vazut, gasea implinirea
tuturor dorintelor lui de copil. Dar 0 astfel de situatie nu s-ar putea ivi
"Emil are 12 ani ~i sufera de enurezie"l.
decat printr-o fericita coincidenta.
Cand auzim vorbinduse de enurezie, putem presupune, bazan-
Nu ne supara faptul di a trebuit sa exersam pe marginea unui
du-ne pe propria-ne experienta, di avem de-a face cu 0 dinamica psihica
fragment de referat, etalandu-ne paleta de cuno~tinte in materie de
al direi scop este stabilirea unui contact cu mama, de~i pe 0 cale mai
psihologie individuala. A$ dori sa profit de prilej ca sa subliniez ca este
putin obi~nuita. Baiatul despre care discumm aici ne vorbe~te prin inter-
mai putin important de a ~ti dadi am ghicit tot ceea ce ar putea avea loc
mediul enureziei lui. Este ca ~i cum el ne-ar vorbi in "jargonul vezicii
ulterior. Ne satisface fie ~inumai faptul de a fi putut scoate in evidenta
urinare". Putem considera ca toate formele de exprimare ale unui
detaliile cazului respectiv cu mai multa precizie ca de obicei. La fel
procedam ~i in viata, intiilnind fiinte omene~ti din a caror existenta nu subiect sunt varietati de limbaj. In cazul pe care il avem in vedere,
sesizam decat un fragment ~i in leg1ltura cu care restul suntem nevoiti respectivullimbaj semnifidi: "Nu sunt destul de mare, trebuie inca sa
sa-l ghicim. Niciodata nu ne este dat sa gasim un portret perfect, iar fiu supravegheat!" In general, mama este obligata sa se trezeasca de
concluziile trebuie sa Ie tragem noi in~ine, cu osteneala de rigoare. doua sau trei ori pe noapte, sa supraveghere copilul ~i, la nevoie, sa-l
trezeasca. Copilul i~i incarca mama cu 0 treaba suplimentara.
Enurezia nu este 0 maladie organica ~i ~tim di enureticul i~i poate
foarte bine controla vezica in timpul zilei. Problema care se pune este
de a ~ti de ce nu poate face acela~i lucru in timpul noptii. Motivul consta
in faptul di se afla intr-o tensiune psihica, tensiune care ii face
imposibila retinerea de la actul de a urina.
De unde provine aceasta tensiune? ~tim cu ce constanta persista
copiii in enurezia lor. Prin aceasta ei cauta un contact uman, doresc
ata~area de cineva, doresc sa-l incarce pe acel cineva cu 0 activitate
suplimentara (remarca unui bolnav: "ei vor sa-~i creeze un fel de
sucursala la unul din semenii lor"). Din nou avem de-a face cu tipul
copilului rasfatat. Daca descoperim un asemenea efort spre a se face ~i

179
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

mai rasfatat, ~tim ca este yorba de un copil care intampina oarecare schimblim acest scop, sa-i indicam un alt scop, a~a incat sa se poata face
dificultate in mentinerea ata~amentului in care este interesat. Suntem folositor semenilor.
destul de stapani pe domeniul nostru de investigatie ca sa putem spune "Niciodata noaptea, ci exc1usiv ziua".
ca enurezia reprezinta probabil un atac care rezulta dintr-o atitudine Este 0 informatie care influenteaza puternic maniera noastra de a
adoptata de un copil in scopul monopolizarii cuiva. Aceluia~i tip ii gandi. Ziua copilul traie~te 0 mare tensiune, pe cand noaptea pare
apaqin ~i copiii care nu au astampar noaptea, care scot tipete in timpul multumit. Ne putem face tot felul de idei ~i sa presupunem ca adesea,
somnului (pavor nocturnus) ~i care, prin zgomotul facut, incearca sa noaptea, copilul doarme cu mama sa, pe cand ziua dore~te sa se faca
stabileasca legatura cu ceilalti. Este un limbaj exercitat de un alt organ. remarcat intr-un mod dezagreabil, ca ~i cum ar voi sa spuna: "Ocu-
Semnificativ este modul in care reu~e~te copilul sa faca aceasta. Exista pati-va mai mult de persoana meal" Ziua lupta lui este mai intensiL
aici un raport cu 0 inferioritate a vezicii urinare ~icu centrii nervo~i care "Adesea enurezia se insote~te cu emisia de materii fecale" .
o comanda. Am fost cel dintai care (in 1907) a aratat ca la enuretic Din acelea~i motive el se face, de asemenea, remarcat prin
gasim 0 slabiciune a coloanei lombare. Am subliniat, de asemenea, ca murdarirea cu materii fecale. Lupta 0 duce intr-o stare de completa
enurezia se gase~te in raport cu spina bifida2 sau cu un neg congenital descurajare. Stabilirea, in acest caz, a diagnosticului de imbecilitate
al acestei zone anatomice (profesorul Fuchs imparta~e~te aceasta depinde de ideea pe care ne-o facem despre tulburarile lui. Ne intrebam:
parere). Pe de alta parte, trebuie sa intelegem cum reu~e~te copilul sa de ce n-o face noaptea? Nu de putine ori vedem ca, absorbiti cu totul de
vorbeascii in acest "jargon al vezicii urinare". Constatam acest fapt joe, copiii i~i pierd orice control asupra functiilor fiziologice. Pornind
indeosebi la copiii carora Ii s-a atras atentia asupra importantei functiei, de la aceste detalii, putem constata ca avem aici de-a face cu ofunctie
ca ~i atunci cand mama ~i-a dat osteneala sa-l tina pe copil curat sociala. Or, trebuie sa consideram ca fiind anormaIa 0 functie care i~i
noaptea, ea supraestimand importanta suprimarii enureziei. In felul da curs in afara oricarei conduite legitimate din punct de vedere social.
acesta copilul ajunge in mod automat la ideea: aici e ceva de facut in "Baiatul este ilegitim".
favoarea mea, este un punct in care a~ putea ataca. Se intelege ca la toti S-ar putea ca acest copil sa fi crescut fara dragoste, fara caldura
ace~ti copii sunt totdeauna de descoperit semnele rasfatatului. afectiunii, fara acea atmosfera de tandrete creata in mod normal in jurul
Sa nu ramanem la dogme ~i sa vedem cum stau in continuare copiilor in primii lor ani de existenta. Dar ~iprintre ilegitimi gasim copii
lucrurile, care este realitatea. rasfatati. Va trebui, prin urmare, sa obtinem c1arificari in aceasta
Deci Miatul are 12 ani. Nu trebuie sa pierdem din vedere ca avem privinta.
de-a face cu un copil rasfatat care, de cand este enuretic, are impresia "Tatal sau a cazut pe campul de onoare, in razboi, iar mama sa s-a
ca nu este suficient de iubit. Se pot deduce de aici cateva elemente. recasatorit" .
Baiatul are, probabil, un frate sau 0 sora mai mici de cat dansul. Sunt Ipoteza se confirma: copilul are un tata vitreg.
motive care 11determina pe un copil rasfatat sainceapalupta, ori el i~i "Din aceasta a doua casatorie s-au nascut doi copii: un Miat, care
acuza parintii in mod manifest, prin deficienta sa, ca il rasfata mai are vflrsta de opt ani, ~i 0 fetita, care are ~ase ani".
putin. a acuzatie este identica cu un atac; deosebirea este nula. Copilul Amintindu-va ca am pomenit mai inainte de 0 acuzare, va yeti
se socoate expulzat din pozitia pe care 0 detinea. Poate ca are un tata convinge ~i mai mult ell modul nostru de a interpreta cazul de fata este
vitreg sau 0 mama vitrega. Nu avem 0 regula fixa; important pentru noi judicios. Probabil ca baiatul are motive pentru acuzatia sa, motive pe
este sa ~tim ce se petrece; trebuie sa descoperim de ce copilul este care elle resimte. Imi amintesc de cazul unui biliat care i~i pierduse
actualmente mai putin rasfatat. Baiatul are un scop ideal fictiv (idealul mama pe cand avea numai doua saptamani. Tatal se recasatorise
sau se identifica cu intentionalitatea sa); idealul este acela de a fi imediat ~i nimeni nu ~tia ca baiatul are mama vitrega. Nici lui nu i s-a
rasfatat, de a avea pe cineva care sa-i stea la dispozitie. Se impune sa-i spus, niciodata, cum stau lucrurile. Mai tarziu s-a nascut un al do ilea

180 181
ALFRED ADLER
PSIHOLOGIA $COLARULUI GREU EDUCABIL

copil. Cu prilejul unei consultatii, baiatul mi-a spus ca pana la varsta de dificultati in aceasta privinta. Cei care vor sa fie stapani pe functiile lor
14 ani a trait cu ideea ca acea femeie nu era mama lui buna, ci 0 mama organice sau pe miidularele lor, vor refuza sa primeasca ordine
vitrega ~i ca aceasta impresie se confirmase. Acest fapt va arata j'n ce referitoare la acestea. Vom putea vedea cum, noaptea, se scoala j'ntr-o
masura copiii deslu~esc realitatea, chiar daca sunt bine tratati. Ei percep stare de semisomn, a~ezandu-se pe olita lor, fara a avea nevoie de
distinct nuantele unui comportament; daca au frati vitregi, simt ca asisterita. Dar cand este trezit ~i pus pe olita, intervine refuzul, insotit
ace~tia se bucura de mai multa atentie ~ij'ngrijire din partea mamei care de crize de furie.
pentru ei, cei mai putin cocoliti, este mama vitrega. Nu ne este indeajuns de c1ar unde s-au comis erori in educarea
"Copilul se comporta fata de fratii ~i surorile sale j'ntr-un mod acestui copil. Probabil ca, de la 0 situatie pliicuta, el a trebuit sa treaca
absolut satisfiicator".
la una prea putin agreabila pentru dansul.
Deci nu constatam 0 lupta j'ntre ace~ti copii. Adesea am remarcat "Copilul frecventeaza j'n prezent prima c1asa de liceu".
ca un copil poate fi invidios ~i ca, j'n pofida acestui fapt, j'~iiube~te fratii Cred ca este earn tarziu pentro varsta lui. Clasa aceasta el ar fi
~isurorile. Se poate simti dezavantajat, pentru ca, pe de alta parte, sa se trebuit s-o urmeze la varsta de zece sau unsprezece ani. Putem admite
j'nteleaga cu dan~ii. Un astfel de sentiment poate avea consecinte ca sigur faptul ca, din moment ce a ajuns sa frecventeze liceul, nu este
diferite. 0 fetita j'n varsta de cinci ani, copil unie la j'nceput, avea 0 sora. nici idiot, nici imbecil ~i nici macar debil mintal. Este verosimil faptul
Mai tarziu s-a aflat ca acea fetita a uds trei fetite nou-nascute, ca ~icum ca ar fi fost un elev mai bun in cazul j'n care nu ar fi avut de suferit j'n
ar fi vrut sa spuna: "Toate fetele trebuie sa dispara". Fata de sora ei, permanenta acea tensiune psihiea pe care 0 cunoa~tem.
dimpotriva, s-a comportat impecabil. Omorurile le-a savar~it cu 0 "A trebuit sa repete prima ~i a treia c1asa la ~coala primara".
abilitate deosebita, nefiind descoperita decat j'n timp ce comitea cea de Aceasta se coreleaza cu ipoteza noastra, potrivit ciireia el a suferit
a treia crim~i3.
de pe urma unei anumite tensiuni ~i ca nu s-a putut consacra indeajuns
"Tatal vitreg era, la j'nceput, foarte sever fata· de dansul". activitatii la ~coalii; mai ales daca a avut de-a face ~i cu un institutor
Baiatul a trait 0 perioada trista; situatia lui s-a agravat din· sever. Ceea ce I-a descurajat ~imai mult. Desigur ca aceste circumstante
momentul j'n care a avut un tata vitreg, moment din care a j'nceput ~i nu i-au adus nimic bun nici acasa.
acuzarea sa.
In prezent face progrese multumitoare la invatatura."
"Insa, datorita interventiei mamei, situatia lui s-a imbunatatit". Probabil ca dirigintele este un om cumsecade.
Dupa cum ne putem j'nchipui, aceasta j'mbunatatire nu era de 0 "Are prieteni".
asemenea natura incat biiiatul sa beneficieze de ea j'n mod permanent. Incepe sa-~i recapete speranta ~i sa priveasca viata cu mai mult
In general, copilul a trait departe de casa, fie la 0 matu~a..." curaj.
La inceputul existentei sale el trebuie sa se fi simtit bine. La "Adesea, la ~coala sau pe strada, face grimase".
matu~i sau la bunici copiii sunt, j'n general, bine tratati. ~i grimasele prezinta 0 forma dinamica pe care 0 putem considera
" ... fie la orfelinat" . un limbaj. Ce vor sa spuna strambaturile lui decatdi baiatul cere sa fie
Nu a~ putea afirma ca lucrurile au stat la fel j'n orfelinat. Nu am privit, sa sara j'n ochii celorlalti? Eljoaca un rol, un rol de comedie, spre
cele mai bune piireri despre aceste institutii. Domne~te aici 0 anumita a atrage atentia semenilor. Fenomenul este analog cu acela al enureziei
disciplina, care interzice ca vreun copil sa-~i ude a~ternutul sau sa se ~i cu murdiirirea cu excremente. EI ar dori sa se situeze cat mai j'n prim
murdareasca. Disciplina aceasta era prea severa pentru copilul despre plan. Are impresia ca nu este luat in seama ~i lupta spre a se face
care discutam. Probabil ca ~i matu~a sa a acordat prea mare importanta remarcat.
acestor lucruri. Am putut observaca in cazul j'n care se incearca sa i se "Din informatiile ce ne stau la dispozitie, ar fi j'nceput sa mearga
demonstreze unui copil importanta alimentiirii, copilul va manifesta la varsta de 11luni ~i a j'nceput sa vorbeasca destul de tarziu".

182 183
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

Exista copii a dum dezvoltare a limbajului este reglaHi de examinare rinolaringologica. Un frate al mamei copilului a suferit de
imprejurarile exterioare (mutism). Am fi avut intelegere chiar ~ipentru nefrita".
cel care ar fi sustinut ca acest baiat este imbedl, cu toate eli nu este Este extrem de interesant, din punctul de vedere al psihologiei
cazul. individuale, faptul ca la enuretici gasim 0 inferioritate a intregului
"Are, pe deasupra, un defect de pronuntare a cuvintelor. Cand sistem urogenital (de exemplu, inferioritatea unui rinichi), fapt asupra
vorbe~te, limba i se impiedica de dinti". caruia am ~i insistat in studiul meu asupra "inferioritatii organelor"4.
Este ceea ce numim "a fi peltic". Nu inteleg de ce nu s-a trecut la Aceste inferioritati sunt uneori cauza unor maladii, ceea ce nu inseamna
remedierea unui asemenea defect de vorbire; ar fi trebuit sa i se arate ca enurezia este ea insa~i consecinta unei maladii organice. Exista 0
copilului, cu blandete, cum trebuie sa-~i tina limba cand vorbe~te sau inferioritate embrionara care favorizeaza aparitia enureziei. La enuretici
sa fie pus sa se foloseasca dispozitivele destinate remedierii acestei se mai constata ~i 0 debilitate a tractului digestiv, precum ~i a aparatului
metehne. Este lesne de inlaturat acest defect care, in cazul pe care 11 genital. Slabiciunea aparatului genital este prezenta aproape in
totalitatea cazurilor.
discutam, trebuie sa fi accentuat sentimentul de inferioritate. Fara
Sa vedem acum in ce mod putem discuta cu mama copilului ~i sa
indoiala ca pelticia a fost tinta unor reflemeli ~ica aceste zeflemeli i-au
stabilim daca acest copil este un caz cu adevarat disperat. Vom incerca,
macinat curajul.
pe de alta parte, sa ne dam seama daca situatia baiatului s-a imbunatatit
"Tatal sau ar fi prezentat acela~i defect de pronuntie".
in ultima perioada, dat fiind faptul ca avem semne pozitive in acest
Nu defectul de pronuntie s-a transmis pe cale ereditara, ci forma
sens, cum ar fi acela ca ~i-a facut prieteni ~i ca randamentul sau ~colar
limbii sau conformatia maxilarului. Orice defect de pronuntie este
este mai bun. Se pune ~i problema de a 0 determina pe mama sa-l faca
favorizat de 0 dispozitie organica speciala. La gangavi constatam foarte
pe copil sa inteleaga ca el are valoarea sa ~i sa-i demonstreze ca nu este
adesea fie 0 conformatie anormala a boltii maxilarului sau a laringelui,
neglijat. Ar trebui, de asemenea, sa 0 facem pe mama sa obtina de la
fie anomalii dentare. Toate acestea contribuie la stanjenirea meca-
sotul ei 0 conduita mai benefica fata de copil, sa-i faca acestuia uneori
nismului pronuntiei normale ~i deschid calea unui defect de vorbire.
placerea, de exemplu, de a-llua cu ella plimbare, duminica. In aceste
"Boli ale copilariei: rujeola, varicela, precum ~i pneumonie.
conditii copilul va renunta la atitudinea lui acuzatoare ~inu va mai strica
Ablatia unor vegetatii adenoide ~i amigdalectomie, acum trei ani".
buna dispozitie din familie.
Asemenea informatii nu trebuie trecute cu vederea. Va trebui sa-l incurajam pe baiat sa obtina succese, sa-i propunem
"Copilul este plapand, astenic ~i lasa impresia ca este timid ~i un scop de care sa fim siguri ca poate fi atins. Vom incerca sa-i
anxios".
conturam cu precizie acest scop ~i il yom intreba daca este capabil sa
Nici nu ne a~teptam sa ne dea impresia unui copil curajos. Daca stabileasca raporturi amiabile cu parintii. Daca yom reu~i sa-l facem
in ultimul timp starea lui psihica s-a imbunatatit pe acest plan, este mai prietenos, el insu~i va face eforturi de a evita sa Ie faca altora
probabil pentru ca este in progres la invatatura. necazuri. Putem presupune ca nu-~i va pata cinstea in fata dirigintelui;
"Din cauza ca maxilarullui superior este mai proeminent decat el nu se terfele~te decat in cazurile in care este complet descurajat.
cel inferior ~ica tine gura aproape in permanenta deschisa, lasa impresia Vedeti, prin urmare, care sunt punctele cele mai importante ale
de prostanac". demersului nostru: sa obtinem din partea parintilor 0 atitudine mai
Vedeti, a~adar, ca prezinta anomalii ale osaturii fetei. Aspectul favorabila fata de copil ~i sa-l incurajam pe acesta, facandu-l sa
de nerod trebuie sa fi contribuit la insingurarea copilului. inteleaga importanta pregatirii pentru 0 profesie.
"Examen organic general: nimic de semnalat, reflexe normale; Dr. A. (adresandu-se mamei): Am dori sa discutam referitor la
inca nu s-a efectuat 0 examinare din punct de vedere neurologic; nici 0 baiat. Cum merge el cu ~coala?

184 1SS
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

Mama: In ultimul timp ~i-a dat silinta sa mearga mai bine. Mama: I~i trage ~icuvertura pe cap. Este temator de cand a fost la
Dr. A: ~i-a exprimat pana aeum vreo dorinta cu privire la ceea ee orfelinat.
ar vrea sa faca in viata? Dr. A: Incereati sa nu-i mai faceti morala, sa nu-l mai mustrati
Mama: Ar vrea sa se faca electrician. pentru orice fleae. Cat despre mine, i-a~ spune: "E~ti un baiat capabil!"
Dr. A: Inseamna ca are ambitie. Pricepe cate ceva din meseria L-a~ lauda ~i i-a~ dovedi ca tin la eI. Un astfel de copil are nevoie de 0
aceasta? dovada de afectiune. Daca ar avea-o, totul ar merge mai bine in ceea ce
Mama: Da, dovede~te ceva interes pentru aeeasta meserie. i1 prive~te. Nu are tendinta de a va abandona?
Dr. A: Acasa, pune el mana sa va ajute? Mama: Cand ii spun ca i1 voi duce din nou la orfelinat se
Mama:Da. ingroze~te.
Dr. A: Este bucuros cand i se reeunosc meritele ~i este laudat? Dr. A: Eu nu l-a~ ameninta cu a~a ceva. Are acela~i comportament
la ~coala ca acasa?
Mi-ar placea sa fie laudat mai des copilul acesta. E insetat dupa laude,
Mama: La ~eoaIa ii este fricapentru ca nu poate ie~i din c1asa
ar vrea sa fie tratat cu tandrete ~i sensibilitate. Cum va intelegeti
impreuna? oricand. ~i nu indrazne~te sa ceara voie de la profesor.
Dr. A: Poate ca ar fi bine ca profesorii sa fie avertizati din partea
Mama: E ascultator. Te poti bizui pe dansuI.
spitalului ca este yorba de un enuretic. (Mama pleaca.)
Dr. A: Are grija de ceilalti copii? Se intelege eu ei? Nu este prea
izolat? Dr. A (adresandu-se lui Emil): Buna ziua! E~ti sUitor la
invatatura? Ce-ai vrea sa te faci?
Mama: Cel de al doilea baiat a1nostru nu se uita la ee spune el, il Emil: Mecanic.
lasarece.
Dr. A: Bravo! E~ti in stare? Cum merge cu scrisul?
Dr. A: Secunzii sunt mult mai indrazneti, mai iuti, mai rapizi in
Emil: Nu prea bine!
actiune. Cum doarme? Dr. A: Dar cu desenul?
Mama: Sforme de zangane ferestrele. A avut vegetatii adenoide. Ami1: Destul de bine.
Dr. A: Unde doarme?
Dr. A: Poti sa te faci mecanic, dar pentru asta trebuie curaj, cu
Mama: In aeeea~i incapere cu mine. Cred ca Ii este teama de tatal frica nu faci nimic. Nimeni nu-ti vrea rauI. Ai putea sa inveti sa nu-ti
sau vitreg; de altfel e foarte fricos. Inainte a stat la rude ~i matu~a lui a mai fie frica? Nu trebuie s-o faci pe pu~tiul in fata profesorilor! E~ti
fost foarte buna cu diinsuI. Pe urma a intrat la orfelinat.
de-acum baiat mare, nu mm e~ti un sugaci. Chiar daca mai iei ~i note
Dr. A (punctul de cotitura al situatiei copilului a fost orfelinatu1): rele, gata cu frica! ~i eu luam uneori note rele, dar majnver~unam sa
Nu I-am putea face pe sotul dumneavoastra sa priceapa ea trebuie sa se invat mai bine ~idupa aceea luam note bune. Niciodata nu trebuie sa-ti
comporte in a~a fel ineat eopilului sa nu-i mai fie teama de el? E un fie frica! Cand te apuca frica, te commporti ea un pu~tiulica. Cat timp
baiat de treaba, care are nevoie de un tratament tandru, de amabilitate. mai ai de freeventat ~eoala?
In aeest sens se poate face cate ceva. Daca sotu1 dumneavoastra ar Emil: Inda doi ani, apoi intru ucenic.
consimti sa-l ia intr-o duminica la plimbare, facandu-i 0 pIaeere, ar fi Dr. A: La gimnastica cum merge?
cat se poate de bine. Baiatul nu trebuie batut, ~inici sa se strige la eI. A Emil: Am luat nota 2!
pomit-o pe calea cea buna ~i se va dezvolta bine. Ce pozitie ia cand Dr. A: Ai multi prieteni?
doarme? Emil: Am ~iprieteni rautaeio~i, care ma bat.
Mama: Doarme culcat pe burta. Dr. A.: Te certi eu dan~ii?
Dr. A: lntoarce vietH dosul; se ascunde. Emil: Cateodata.

186 187
ALFRED ADLER

Dr. A: Nu trebuie sa Ie faci altora rau. Poti sa te certi flira sa riine~ti XIX. ENUREZIA - MIJLOC
pe cinevaDisputele sunt, Intr-un fel, exercitii de gimnastica. Te certi ~i
cu fratele tau? DE COMUNICARE
Emil: Are opt ani.
Dr. A.: Atunci Inseamna ca tu e~ti eel mare. E frumos sa te certi
cu dansul?
Emil: ~i el e rautacios. El se cearta cu mine!
Dr.A: Se pare ca nu e atat de fricos ca tine. Trebuie sa Incerci sa
faci progrese la Invatatura. Daca el, la cei opt ani ai lui, se po ate purta
ca un om mare, cu atat mai mult ai putea sa 0 faci tu. Sa revii aici peste
o luna ~i sa-mi spui cum merg lucrurile, daca ai prins curaj ~i daca te
porti ea un blirbat In toata firea ~i nu ca un mucos. Incearca, apoi Imi vei
povesti cum ai reu~it. (Baiatul iese.)
Deocamdata ne aflam In faza Ineurajlirii. Daca i-am vorbi de
defectele lui, am fi departe de a-I Ineuraja. Daca revine dupa 0 luna ~i "F., In varsta de 12 ani, s-a prezentat la eonsultatie pe motiv de
constatam ca a facut progrese, atunci yom putea sa abordam ~i enurezie".
problema defeetelor lui. Este, pesemne, un eopil bataios, desigur rasfatat mai Inainte ~i pe
care anumite evenimente I-au faeut sa piarda privilegiul aeestui
NOTE tratament. De atunei nu se mai simte In apele lui ~i Incepe sa-~i ataee
mama In a~a felincat sa 0 oblige sa se oeupe de dansul chiar ~iIn timpul
1 Urinare involuntara, in timpul somnului, care in cazul unor copii poate noptii. Este neeesar sa identificam semnele care sa ne permita sa
capata caracter sistematicoUnii autori utilizeazatermenul enurezis. Se int1ilnesc sustinem ea avem de-a face cu un copil rasfatat, anume: deseurajarea,
~icazuri de enurezie diuma. (Nota trad.) invidia din partea unui eopil mai mic, mofturile In eeea ee prive~te
2 Malformatie congenitala a canalului spinal, constand in absenta sudarii
alimentatia, Ineercarea de a se situa In eentrul atentiei, cautarea
arcurilor vertebrale la una sau mai muIte vertebre; malformatia se intalne~tein
simpatiei altora.
special in zona lombosacrala. (Nota trad.)
" ... enurezie pe care adesea 0 manifesta ~iIn timpul zilei ..."
3 Cazul respectiv este pe larg infati~at in Alfred Adler, Cunoa$terea
omului, capitolul "Trasaturi de caracter de natura agresiva", paragraful Cand descoperiti di un copil manifesta enurezie diuma, este semn
consacrat geloziei. (Nota trad.) al unei lupte de 0 extrema violenta. Nu se multume~te sa-i deranjeze pe
4 Studiu dat publicitatii in 1907. (Nota tTad.) cei din juru-i noaptea, ci 0 face ~i In timpul zilei.Trebuie neaplirat sa
stabilim daca nu cumva prezinta deficiente psihice. Bolile organice care
provoaca asemenea enurezii sunt foarte rare.
" ... din cand In dnd ~i noaptea".
Lupta violenta 0 duce ziua, probabil pentru ca In timpul noptii se
gase~te Intr-o situatie mai favorabilii, calmandu-se. Nu ne-ar mira sa
auzim ea lupta aceasta 0 duce Intr-un mod con~tient ~i ca trasatura
dominanta a caracterului sau este arogall!a. Pentru ca aroganta este 0
forma de lupta evasicon~tienta.

188 189
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

"Daca la'lga dansul se gase~te mama, ori cand baiatul este la acestor copii, 0 teribila senzatie de carenta afectiva in comparatie cu
~coala, niciodata nu urineaza pe el". modul in care erau tratati pe parcursul bolii. Niciodata un copil nu va fi
Este semnul ca enurezia lui este motivata de elemente psihice. atat de rasfatat ca in cazul spitalizarii pentru 0 maladie de felul
osteomielitei.
Daca mama copilului se afla in preajma-i, nu are nevoie sa caute sa ~i-o
apropie. Jar la ~coala probabil ca se simte bine. Poate ca e un elev bun "Intr-un timp se propusese 0 amputare, dar copilul s-a vindecat,
sau poate ca vrea sa evite 0 exmatriculare. ramanand totu~i cu 0 anchiloza importanta" .
"Mama este divoqata". Are, prin urmare, ~i 0 deficienta organica. Aceasta contribuie la
Neintelegerile din farnilie au 0 influenta cat se poate de rea asupra trezirea ~i la mentinerea la ace~ti copii a unui putemic sentiment de
copiilor. Sotii care se eearta se ocupa, in general, putin de copiii lor ~i inferioritate. Copiii rasfatati au din start un asemenea sentiment,
i~i manifesta indispozitia fata de ei. Este de subliniat faptul ca printre indoindu-se de propriile lor aptitudini. Cum baiatul prezinta 0
copiii-problema, delineventi, nevrotici, perver~i sexual, betivi se gasese anchiloza, sentimentul sau de inferioritate se amplifica, el incercand sa
adesea copii din casniciile nefericite, dezorganizate. Vom cauta sa se sprijine ~i mai mult pe altii. Din cauza bolii, a intrerupt ~colarizarea
vedem daca nu cumva baiatul de care ne ocupam a fost supraincarcat, timp de trei ani, intre varsta de 7 ~i 10 ani. Evident, anii ace~tia i-a
supraincarcarea fiind totdeauna motiv de agravare a starii copiilor. petrecut langa mama sa.
"Ellocuie~te la bunici" . Clasele auxiliare au accentuat ~i mai mult sentimentul de
Se cuvine sa ne amintim ca bunicii se poarta adesea foarte inferioritate, ceea ce se intampla de regula, eu excePtia cazurilor de
afectuos eu nepotii. Nu intotdeauna, pentru ca in cazul in care mama imbecilitate sau de debilitate mintala. In asemenea cazuri copilul nu-~i
rasfata copilul, bunica ii face fiicei sale repro~uri pe aceasta tema, iar da seama ca se afla printre copiii arierati. La Viena, de exemplu, se
daca mama nu rasfata pe copil, atunci bunica este aceea care face lucrul vorbe~te in mod curent de "clase de imbecili" in aceste cazuri. Un copil
acesta. normal are impresia unei degradari daca, din nefericire, nimere~te intr-o
"Mai inainte copilul dormea in aceea~i incapere cu parintii". clasa auxiliara. Copilul nostru are, deci, destule motive sa se simta
Aceasta dovede~te ca baiatul este rasfatat, fie pentru ca, datorita inferior ~i dezavantajat.
propriilor eforturi, s-a putut ata~a de mama, fie pentru ca parintii tineau "Activitatea lui la ~coala este buna".
ca baiatul sa Ie stea aproape. Nu ne mira sa aflam ca face progrese la invatatura, din moment
"Acum copilul doarme singur". ce este normal din punct de vedere psihic. Nu-i mare lucru sa fii chior
Circumstanta aceasta nu ne este indiferenta ~ijoaca un anumit rol printre orbi 1•
in etiologia enureziei. Daca copilul ar dormi in patul mamei sale, el nu "Intiimpina greutati la aritmetica" .
ar uda a~temutul. Daca intr-o buna zi va descoperi metoda potrivita lucrului cu
"Copilul este puternic ata~at de mama sa". numerele, va face progrese ~i la aritmetica, situandu-se la inaltimea
Se confirma ideea ca baiatul este puternic legat de mama sa. El celorlalti.
incearca sa-~i reca~tige mama ~i s-o foloseasca spre binele sau. "Cand Ii se pun intrebari altor elevi, tocmai el se gase~te sa
"Este foarte rasfatat de catre bunici". intervina cu voce tare, anticipand raspunsurile".
Supozitiile noastre ~i-au gasit, deci, confirmarea. De aici putem deduce ca avem de-a face cu un copil inteligent.
"In urma cu patru ani, a zacut pe un pat de spital timp de ~apte Acest copil rasfatat ar voi sa le-o ia inainte celorlalti. Enurezia lui este
luni, din cauza unei osteomielite la ~old ~i femur". un mijloc de atingere a acestui scop. La ~coala ocupa 0 pozitie
Este yorba de 0 maladie cronica, caz in care eopiii sunt nespus de satisfacatoare; poate fi multumit de el insu~i; dar ~i aici ar vrea sa-i
rasfatati. Astfel de imprejurari provoaca, de obieei, dupa insanato~irea intreaea pe altii ~i tocmai de aceea raspunde mereu neintrebat.

190 191
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

"Chiar dind este yorba de amuzamente, i~i impune sa joace Semn ca in aceasta familie nu s-au facut erori de educatie pe acest
primul rol". plan, nepunandu-se un prea mare accent pe importanta hranei. Dar
Are propriu-i stil, ceea ce nu yeti gasi la prostanaci ~i putem face copilul a facut in aceasta privinta 0 eroare: trebuia ~i aici sa creeze
afirmatia ca locul sau nu este la ~coala ajutatoare. ~tim ca, din cauza dificultati. Nu trebuie sa ne mire daca, in structura unui stil de viata,
bolii sale, nu a putut fi suficient de pregatit pentru 0 c1asa normala ~ica constatam absenta anumitor simptome care, data fiind experienta
i-ar fi greu sa urmeze 0 astfel de c1asa. Ar fi necesar sa se deschida 0 noastra, ar fi trebuit sa se manifeste.
~coala pregatitoare speciala pentru astfel de elevi. "I~i face toaleta ~i se imbraca singur" .
"Are un frate, cu patru ani ~i jumatate mai mare dedit el, care In aceasta privinta s-a procedat, probabil, in mod satisfacator.
altadata fusese foarte rasfatat de catre tatal sau". "Parintii ~i bunicii dinspre tata sunt consangvini" .
Tragem conc1uzia ca nu are nici un frate sau 0 sora care sa-i Nu are, in fond, importanta, deoarece acela~i fapt se semnaleaza
urmeze. Probabil ca el traie~te cu ideea ca fratele mai mare 11intrece. la multi copii. Meteahna copilului nu poate fi imputata factorilor
Cel mare este rasfatat de ditre tatal sau ~i nu frecventeaza 0 ~coala ereditari. A~ dori, insa, sa subliniez ca descopar intotdeauna casatorii
ajutatoare. intre consangvini incazul unor oameni lipsiti de curaj. Ei cauta un fel
"Fratele mai mare este tare chipe~. A fost nevoit sa repete c1asa de securitate in alegerea partenerului de viata. ~i 0 gasesc mai curand
intai primara, dar acum e frunta~ la invatatura, fiind foarte serios ~i la persoanele pe care Ie cunosc din copilarie. Este indiciul unui slab
cumpatat in ce face". sentiment de comuniune sociala, familia lor reprezentand pentru dan~ii
Ori de cate ori auzim vorbindu-se de doi frati, din care eel mare intreaga societate. Nu vreau sa neg ca aceste casatorii intre consangvini
se dezvolta bine ~i este imbatabil, secundul, in general, este un copil- dau copii care prezinta inferioritati organice (inferioritatea vazului sau
problema. Daca secundul este acela care progreseaza, ca1ca pe urmele auzului). Dar, dupa cum am putut constata pana in prezent, aceasta se
celui mare ~i chiar il intrece, atunci primul-nascut va deveni un copil- intampla numai in cazul in care la ambii parteneri se gasesc inferioritati
problema. Aceasta conceptie se confirma, 0 data in plus, in cazul de identice. lar, pe de aHa parte, gasim copii perfect sanato~i acolo unde
fata. Probabil ca primul-nascut nu se jeneaza sa sublinieze faptul ca nu exista astfel de inferioritati paralele. Ne opunem mariajului intre
fratele sau urmeaza ~coala ajutatoare. consangvini pur ~i simplu pentru ca sentimentul de comuniune sociala
"Copilului nostru ii place mult sa 0 faca pe mascariciul". cere un vast amestec de sange. Indivizii care fac 0 deosebire atat de
Manifestare frecventa la copiii care au un putemic sentiment de mare intre persoanele din propria lor familie ~i alte familii nu au un
inferioritate, care nu se prea ostenesc, dar vor sa se situeze in centrul sentiment de comuniune sociala prea dezvoltat.
atentiei. Adesea la ace~ti copii gasim trei manifestan paralele: enurezie, "Copilul a suferit de varicela ~i de tuse convulsiva".
nevoia de a-i intrerupe pe altii ~ibufonerie. Toate acestea sunt forme de Parintii ii rasfata mult pe copii atunci dind ace~tia sunt bolnavi.
exteriorizare a unei fiinte slabe ~i ambitioase. Acela care are incredere Veti observa ca exista 0 serie de boli ale copilariei care ii fac in mod
in sine nu se va manifesta in acest fel. automat pe parinti sa-~i rasfete copiii. Astfel sunt, de exemplu,
"Noaptea, adesea, scoate tipete". scarlatina, tusea magareasca, urmate adesea de unele dificultati
Cauta ~i in cazul acesta un contact. Sa strigi, sa 0 faci pe caracteriale, pe care tindem sa Ie imputam bolii. Invers, veti putea
mascariciul sunt dovezi ale inteligentei lui; el procedeazajudicios, face constata uneori ca un copil-problema i~i imbunatate~te comportamentul
ceea ce, fara indoiala, ~i noi am fi facut daca -fie-mi permis sa ma dupa ce a trecut printr-o boala grava. Nu yom merge totu~i pana la a
exprim a~a - ne-am fi gasit in aceea~i situatie ~i daca am fi inteles sustine ca scarlatina ar putea sa exercite 0 influenta favorabila asupra
gre~it aceasta situatie, care cere curaj. caracterului copilului.
"La mas a nu face greutati, nu este mofturos la mancare". "A invatat sa mearga la varsta de 16 luni".

192 193
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

Dadi mama nu se in~aHi, atunci poate ca baiatul a fost rahitic. insa, ca unii copii seamana cu mongoloizii, fara ca din cauza aceasta sa
Evident ca, in asemenea imprejurari, copilul a beneficiat de 0 fie debili mintal.
supraveghere speciala din partea mamei, supraveghere de care acesta "Are 0 riidacina a nasului lata, urechi c1apauge, buza inferioara
nu ar fi avut parte in imprejurari normale. proeminenta. Examenul sistemului nervos nu prezinta nimic aparte, iar
"Abia la varsta de trei ani a invatat sa pronunte corect unele inteligenta este normala. Piciorul drept este rigid. Baiatului ii place sa
cuvinte". faca gimnastica ~i a putut obtine autorizatia de a lua parte la exercitii in
Aceasta dovede~te ca nu a avut in mod deosebit nevoie de limbaj, masura in care piciorul i-a permite, pe dnd la inceput orice gimnastica
deoarece daca limbajul i s-ar fi parut necesar, ar fi invatat sa vorbeasca ii era interzisa".
mai repede. Trebuie sa i se fi satisfiicut toate dorintele fara ca el sa fi Am constatat deseori ca acei copii care prezinta deficiente ale
avut nevoie sa vorbeasca. La fel se intampla cu mutii care au auzul membrelor superioare sau inferioare se consacra cu mult zel gimnas-
intact. Astfel de copii sunt, in general, foarte rasfatati ~inu au nevoie sa ticii. Astfel se confirma, 0 data mai mult, una din tezele fundamentale
vorbeasca. Adesea vedem marne care se mandresc cu faptul ca ele ale psihologiei individuale, potrivit careia cele mai bune randamente se
previid intotdeauna dorintele copiilor lor; ace~tia vor sa fie intele~i fara obtin atunci cand se manifesta un interes special, provocat de existenta
a se obosi sa scoata vreo yorba, dupa cum vor ca cineva sa Ie stea mereu la individ a unui organ care prezinta 0 anumita inferioritate anatomo-
la dispozitie. Dat fiind insa faptul ca ace~ti copii nu vorbesc ~ica, pe de functionala2. Acum cativa ani, in ora~ul nostru3, dansa in fata publicului
alta parte, persoana aleasa executa totdeauna munca sup limen tara cu un individ care nu avea decat un singur picior.
care ei 0 insarcineaza, devine inteligibil modul in care se constituie Dupa cum va puteti inchipui, in putinul timp care ne sta la
structura psihica a acestor muti care aud ~i inteleg. Mai ~tim ca ei pot dispozitie, nu putem pune in valoare toate potentele copilului despre
sa-~i structureze ~i sa-~i regleze funqiile potrivit cu anturajul. care discutam. Daca cineva s-ar oferi sa-i ajute pe mama ~i pe copil,
Cunosc cazul unui copil nascut intr-un menaj de surdomuti, el atunci munca noastra psihopedagogica ar fi mult inlesnita. Trebuie sa
fiind insa perfect normal; el auzea ~i vorbea ca toti copiii. Dar daca se incercam sa facem copilul mai independent ~imai curajos ~i, prin lectii
lovea, pHingea fara sa scoata nici un sunet; lacrimile ii curgeau pe suplimentare, sa-l facem in stare sa frecventeze ~coala destinata celor
obraji, fata ii era trista, dar de auzit nu se auzea nimic, el ~tiind ca normali. S-ar impune sa-i propunem un scop, spre a-i deschide ochii
zgomotul era inutil. A~adar, functiile se dezvolta intr-un mod diferit. asupra modalitatilor de a ajunge la realizan mai stdilucite pe latura utila
Puteti apela in cazul acestor consideratii la psihologia instinctelor, a vietii. In masura in care el va inregistra succese, obi~nuintele sale
deoarece instinctele se dezvolta exc1usiv in conformitate cu anturajul. negative nu vor mai avea ratiunea de a exista; ultimul sau refugiu este
Acest copil a fost scutit de necesitatea de a vorbi ~i astfellimbajul sau enurezia. Daca, insa, ii propunem un scop util, fara a 0 avea de partea
nu s-a putut dezvolta la timpul potrivit. noastra pe mama, copilul nu va ie~i din impasul dificultatilor sale.
"In prezent el vorbe~te earn pe nas. S-a procedat la ablatia Vreau sa-i demonstrez mamei care este adevarata structura a
amigdalelor ~i a vegetatiilor adenoide, cu patm ani in urma, dar poate personalitatii copilului ~i sa incerc sa 0 influentez.
ca in scurt timp interventia la cavitatea nazala va trebui repetata. Tip Dr. A (adresandu-se mamei): Spuneti-mi, copilul dumneavoastra
u~or mongoloid" . este unul dintre cei mai buni elevi ai c1asei?
Suntem intrucatva surprin~i sa aflam ca este yorba de un tip Mama: Nu a~ putea-o spune.
mongoloid. Este cazul sa ne temem ca nu cumva, in cele din urma, Dr. A: Este el unul dintre cei mai buni elevi din c1asa ajutiitoare?
copilul sa nu apartina grupului debililor mintal. Eu nu l-a~ c1asa cu atata Mama: Aici merge destul de bine, in afara de aritmetica. Sunt in
certitudine in categoria copiilor de tip mongoloid. Pana acum nu s-a clasa copii mai buni decat el. Institutoarea spune ca daca nu s-ar grabi
gasit nici un copil de acest tip care sa nu fi fost debil mintal; sa nu uitam, la citit ar fi bine ...

194 195
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

Dr. A: Ce meserie ar vrea sa imbrati~eze? obicei. ~i la ~coala urineaza pe el. Institutoarea spune ca ar fi yorba de
Mama: Tamplar. o slabiciune (organic a) .In ultima vreme acest defect s-a agravat.
Dr. A: Tatal sau ce este? Dr. A: Situatia ~colara i s-a inrautatit?
Mama (cu mandrie): Tehnician dentar. Bunicul sau tine un Mama: Face progrese. Mai inainte nu-~i facea singur temele, pe
magazin de mobila. Tatal meu spunea ca ar dori ca baiatul sa se faca cand acum ~i Ie face.
tamplar, ca sa poata confeqiona mobile. Dr. A: Nu a fost depreciat pe nedrept in ceea ce prive~te
Dr. A: Deci vrea sa se faca tamplar. Are prieteni? aritmetica?
Mama: Desigur, dar mereu copii mai mici decat dansul. Mama: La aritmetica sunt altii mai buni ca dausul.
Dr. A: Are tendinta de a se afla impreuna cu alti copii? Dr. A: Ar fi bine daca ar putea sa progreseze la aceasta materie.
Mama: Nu vrea sa se joace deciit cu copii mai mici ca el. Nu ati vrea sa va trimiteti copilulla un camin de zi? (dr. Ada adresa).
Dr. A: Frecventeaza vreo institutie de binefacere? Poate ajunge acolo singur?
Mama: A frecventat "Amicii copiilor". Acolo, intr-o zi, copiii Mama: Da, ~tie sa ia tramvaiul. La ~coala merge singur, nu-l
s-au luat la cearta, iar institutoarea i-a tras de urechi ~i i-a pus la colt. conduce nimeni.
Dr. A: Spune el totdeauna adevarul?
Dr. A: In acel camin de zi vor reu~i sa-l convinga ca poate face
Mama: Uneori mai in~ira verzi ~i uscate, dar de mintit nu minte.
mult mai mult ~i ca are putinta sa freeventeze ~coala pentru copiii
Dr. A: ~tie sa-~i chibzuiasca banii? normali.
Mama: Da, e foarte serios. Poate sa lucreze in comer! - are capul
Mama: ~i la "Amicii copiilor" a obtinut rezultate frumoase. A
pe umeri. Raspunde la telefon ~ii se pot incredinta mici sarcini. Dar este
foarte naiv. eonfectionat seena unui frumos teatru. Are ceva ce lipse~te multor
copii, cum spune institutoarea: con~tiinciozitatea.
Dr. A: Cum se simte la ~coala?
Dr. A: Ar fi mult mai profitabil pentru copil sa frecventeze ~eoala
Mama: Se simte foarte bine la ~coala. Mai inainte a frecventat un
pentru copii normali. Celalalt baiat cum este?
curs privat. Credeam ca acolo va progresa cu adevarat, dar nu s-a ocupat
Mama: E nemaipomenit.
nimeni serios de dansul. Un neurolog a stabilit ca Miatul e normal ~i
ne-a sfatuit sa-l dam la ~coala ajutatoare. Dr. A: Cum se poarta cu fratele mai mie?
Dr. A: Cum ii gasiti pe copiii de la ~coala ajutatoare? Mama: In prezent tin unulla altul. Nu se vad deciit rareori. Eu
Mama: Sunt inspaimantatori, dar nu preocupa pe nimeni. Am locuiesc la parintii mei. Baiatul eel mare sta la bunica-sa. Fratii nu se
vazut acolo copii foarte intiirziati la invatatura. Daca a~ fi fost sigura ca vad prea des.
baiatul este capabil sa se descurce singur ... Dr. A: Fratele mai mare il taehineaza pe eel mie?
Dr. A: V-ati indoit uneori? Mama: Se arata interesat de el, chiar tremura pentru el, sa nu i
Mama: Institutorii m-au asigurat intotdeauna ca el va deveni un se-ntample ceva rau.
bun comerciant. Se intereseaza de toate, ~tie sa discute despre 0 Dr. A: Se comporta ea un tata. Aceasta trasatura de caraeter se
multime de lucruri ~i lasa impresia ca este independent. Dar e ciit se intalne~te adesea la primii-naseuti care ies invingiitori din lupta cu
poate de naiv. seeunzii lor.
Dr. A: Urineaza des pe el? Mama: Cel mare e bine dezvoltat.
Mama: Da. Am fost la institutoare ~i m-am interesat cum se Dr. A: Pare sa fie ~ifoarte popular.
comporta la ~coala. Ea s-a plans doar de faptul ca vorbe~te cu voce tare Mama: Mai popular e eel mie. Baiatul eel mare este orgolios.
in timpullectiilor, fara a fi intrebat, ca ar trebui sa se dezbare de acest Dr. A: Nu-l tachineaza pe eel mie pe tema ~eolii ajutiitoare?

196 197
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

Mama: Pe tema asta nu, dar i~i rade de dansulin ceea ce prive~te NOTE
piciorul, iar asta e ingrozitor!
Dr. A: Asta se va rezolva ~i, de asemenea, faptul ca urineaza pe
1 "Printre orbi, chiorul este imparat", sunao cunoscuta zicala. (Nota
el. V-a~ sfatui sa-i dati curaj copilului, sa nu-l supuneti criticilor, sa nu-l
trad.)
raniti ~i sa-l exersati sa faca totul prin elinsu~i.
2 Ceea ce Adler nume~te "Minderwertigkeit van Organen", adicii
Mama: Familia mea este aceea care il sadie, 11critica, 11rane~te
inierioritatea organelor. (Nota trad.)
in permanenta in amorul sau propriu.
3 Referire la ora~ul Viena. (Nota trad.)
Dr. A: Transmiteti-le celor din familie bunele mele sentimente ~i
spuneti-le ca ar trebui sa-~i mai franeze pornirea spre critica, repro~uri
~ijigniri. In ceea ce ne prive~te, yom incerca, cu metoda noastra, sa-i
amelioram comportamentul.
(Mama i~i ia ramas bun, multumind.)
Dr. A: Este foarte important sa se ~tie dacii un copil este, in
familie, tinta permanenta a atacurilor. Nu ~tiu daca ati vazut, la gradina
zoologica, vreun tapir. Acest animal are particularitatea ca, atunci dnd
cineva 11sadie, sa-i intoarca saditorului dosul ~i sa urineze. Este
uneori foarte jenant sa-l mu~truluie~ti pe cineva cand nu este vinovat.
Dr. A: (adresandu-se copilului): Cum 0 duci cu ~coala?
Copilul: Bine.
Dr. A: Tu e~ti un baiat bun ~i ai putea sa fii ~i un elev bun. Cred
ca nu prea ai incredere in tine, ti-a intrat in cap ca nu poti reu~i la
aritmetica. Este un fleac. 0 sa vezi ca vei reu~i cu u~urinta. Te voi ajuta
eu sa devii bun la aritmetica! Atunci yom reu~i sa urmezi aHa ~coala,
unde iar a~ vrea sa te ajut. Vom porni-o cum se cuvine, te vei bucura ~i,
deodata; vei vedea, 0 sa se spuna despre tine: "Ia uite ce progrese face!"
A~ dori sa frecventezi caminul de zi pentru copii, pe care 11conduc eu;
te potijuca acolo,iti poti face temele, vei fi fericit intre copiii din camino
~i eu 0 duceam rau cu aritmetica, cineva mi-a aratat cum sa procedez ~i
a~a am ajuns eel mai bun la aceasta materie. Ce-ar spune institutoarea
sa vada ca ai ajuns eel mai bun la aritmetica?
Copilul: Ar fi fericita.
Dr. A: Vrei sa-i faci placerea aceasta?
Copilul: Da.
Dr. A: Revin-o in dteva zile ~inu te mai mahni daca vreun baiat
iti spune ceva rautacios, pentru ca 0 face din prostie. Daca acasa e~ti
criticat, nu trebuie sa te superi ~i sa faci pipi pe tine. Trebuie sa-mi dai
o mana de ajutor. Se poate conta pe tine?
(Baiatul iese.)

198
PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

xx. IN UMBRA FRATILOR


, SI
, "Copilul despre care discutam a suferit de multe boli ale
copilariei" .
SURORILOR CU 0 DOTARE Inainte de a face mentiunea ca un copil care a suferit de multe boli
ale copilariei inseamna ca a fost rasfatat, a~ dori sa subliniez faptul ca
SUPERIOARA psihologia individuala ~i-a trasat ca sarcina principala explorarea ~i
interpretarea felului in care un individ se comporta fata de semenii sai,
dat fiind ca nici nu exista pentru dansul alt mijloc de exteriorizare. ~tim
numai ca este necesar ca el sa stabileasca raporturi cu semenii sai ~i
trebuie sa vedem cum 0 face. Pornind de la aceasta regula, suntem in
stare sa identificam date perceptibile. Cfuld spun ca cutare copil a suferit
mult de pe urma bolilor copilariei, vad conturandu-se tabloul unei
corelatii sociale. In ce mod a intrat acest copil in relatie cu anturajul
sau?
"A avut difterie ~i is-au facut injectii".
Sa continuam seria de explicatii prin care a~ dori sa va demonstrez Daca referatul din care citam a fost redactat de catre padnti, atunci
cum procedez in tratarea unor cazuri de copii greu educabili. Am sub putem spune eli injectiile i-au impresionat puternic, ei vazand in acest
ochi 0 serie de referate asupra unor copii-problema, referate pe care nu tratament medical ceva inspaimantator. Fara indoiala ca nu este un ileac
Ie-am examinat de mai multa vreme. A~ dori sa supun analizei, sa ai difterie ~i sa ti se faca injectii, dar avand in vedere felul in care este
impreuna cu dumneavoastra, un anumit subiect, spre a va arata cum, redactat referatul, tragem conc1uzia dl autorii sunt parintii copilului,
beneficiind de experienta pe care am acumulat-o, luam in considerare care vor sa ne inculce impresia ca odrasla lor a suferit nespus de mult.
amanuntit fiecare aspect, spre a descoperi relatiile ~i a ingloba toate In perioada de convalescenta au survenit tulburari nervoase:
copilul i~i scutura umerii, i~i freca coapsele ~ivorbea foarte precipitat".
manifestarile intr-un ansamblu arrnonios. Veti vedea ce intelegem noi
Putem considera aceste manifestari drept tulburari nervoase, dar
prin "a explora", ca ~iprin "a interpreta", notiuni despre care au discutat
complicatiile nervoase pe care Ie identifica medicul, ca urmari ale
multi autori, insa care - sustin eu - nu au fost suficient de bine
difteriei, sunt altele. Acestea constau in paralizii ale valului palatin, ale
intelese. Daca, eventual, citim expuneri privitoare la psihologia anumitor grupuri musculare, in unele leziuni cerebrale, despre care in
individuala, constatam ca unii cred ca au inteles aceasm psihologie daca cazul pe care il prezentam nu se spune nimie. Credem ca aici este yorba
vorbesc despre "tendinta de a se pune in valoare" sau folosesc expresii fie de un tic, fie de 0 mi~care voluntara care urmare~te un anumit scop.
ca "sentimentul de inferioritate" ~i "tendinta de dominare". Nu se uita Scopul acesta il putem intrevedea ~i in cazul unui tic, insa nu la fel de
deloc ca aceste notiuni au fost folosite de Nietzsche. Toti cred ca sunt evident. In cazul in care vedem eli un copil i~i freaca cu mainile
stapani pe psihologia individuala. In ultimii ani s-a afirmat un curent coapsele avem confirmarea conceptiei noastre, potrivit careia nu avem
psihologic numit curentul caracterologic, curent care practica intr-un de-a face cu un substrat organic. Comportamentul copilului este suspect
mod dezmatat caracterologia. ~i in cazul acesta este invocat, fara ~i trebuie sa ne amintim ca astfel de manifestari apar in faza de debut a
exceptie, Nietzsche. Nu trebuie sa ne lasam pacaliti, deoarece nu dementei precoce1• Oar din referat se pare ca aceste manifestari ~i-au
suntem obligati sa atribuim finete psihologica acelora care ii citeaza facut aparitia la 0 varsta la care ne este imposibil sa admitem aparitia
unei asemenea maladii psihice. Trebuie sa ne gandim la altceva, lufuld
numele. Oricine citeaza din vanitate numele lui Nietzsche, imediat este
in considerare tema noastra principala: ce efect are asupra celor din
etichetat drept suspect.
jurul copilului manifestarea respectiva. Avem de-a face cu 0 modalitate
200
201
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

de exteriorizare, dadntr-un mod nesatisfacator. Frecarea coapselor, este necesar sa cautam alte motive care ar fi putut sa intareasca acest
scuturarea umerilor, - iata gesturi care, in mod sigur, au atras atentia sentiment de inferioritate.
parintilor ~i, in general, a anturajului copilului. Este de presupus ca "Medicul care a fost consultat afirma ca aceste manifestari vor
exista 0 stare conflictuaIa intre copil ~iparinti, intrudit in mod obi~nuit disparea in perioada pubertatii".
nimeni nu se comporta astfel. ~tim, din propria experienta - ~ioricine, Din aceasta informatie cred ca putem deduce in mod sigur ca
de altfel, nu se poate sa nu ajunga la aceea~i concluzie - ca asemenea baiatul nu ajunsese inca la viirsta pubertatii. De altfel, aceasta explicatie
comportamente sunt menite sa atraga atentia. Dupa ce am stabilit ca a medicului nu este mai exacta, in general, decat to ate acele conceptii
acest copil trebuie sa fi fost rasfatat, yom presupune ca, ulterior, el ~i-a fantastice, a~ spune nelini~titoare, pe care unii psihologi Ie formuleaza
amplificat eforturile de a-~i asigura afectiunea din partea anturajului. cu privire la importanta pubertatii. Credinta lor este ca pubertatea
Modalitatea de a se situa in centrul atentiei nu este din cele mai reprezinta 0 faza inspaimantatoare, ca sexualitatea ii degradeaza pe
curajoase, copilul pare a nu fi sigur pe dansul, pentru ca altfel ar fi copii ~i ca in aceasta faza de dezvoltare se produce in organism 0
recurs la mijloace mai curente: ar fi invatat cu mai multa seriozitate, s-ar transformare fundamentala. In realitate nu avem de-a face decat cu
fi purtat politicos, s-ar fi prezentat sub un aspect amiabil, pIkuL Ar fi faptul ca puberul obtine mai multa libertate, mai muIta energie, mai
progresat pe latura utila a vietii. Se pare ca 0 asemenea idee nu i-a venit, muIte posibilitati, in aceasta perioada in cugetul sau rasunand un fel de
probabil pentru ca nu are incredere in el insu~i. Daca baiatul vorbe~te apel de a se comporta ca ~i cum nu ar mai fi copil. Acestui apel copilul
precipitat, el de asemenea incearca sa atraga atentia anturajului printr-o ii da un raspuns intotdeauna excesiv. In epoca noastra se face puternic
maniera speciala de a se exprima, a~a cum se intampla atunci cand este simtita tendinta de a intelege actele individului prin prisma dezvoltarii
yorba de un accentuat sentiment de inferioritate. Ni se cere sa intelegem glandelor sale genitale. In curand nu ne va mai fi ingaduit sa ne indoim
de ce copilul a recurs la modalitati atat de spectaculare. Dat fiind faptul de faptul ca sediul inteligentei noastre se afla in glandele genitale.
ca s-a gasit intr -0 situatie psihica foarte agreabila - a fost bolnav, is-au Pubertatea este prezentata potrivit cu scopul urmarit: daca se constata
facut injectii ~i, din aceasta cauza, afost peste masura de rasfatat - este o agravare in conduita copilului, vina este a pubertatii ~i, tot a~a, daca
de a~teptat ca el sa nu renunte la privilegiile de care se bucura. Dar se constata 0 ameliorare pe plan comportamental, cauza este pubertatea.
desfa~urarea vietii ~i destinul acestor copii fac ca la un moment dat Actualmente pubertatea este mai degraba un Asylum ignorantiae2 decat
situatia lor sa se schimbe, caz in care au impresia ca au fost detronati. un teren de cercetare.
Data fiind tendinta de a se pune in valoare, tendinta care anima toata "Tatal baiatului a suferit ~i el de timiditate in copilarie, dar intr-o
lumea, este firesc ca ei sa incerce prin toate mijloacele sa reintre in masura mai mica".
centrul atentiei anturajului. In prezent, de~i Insanato~it, subiectul nostru Intelegem, printre randuri, ca ~i copilul sufera de timiditate. Nu
incearca mereu calea care ar putea sa-l dudi din nou la tandretea cu care ~tiu ce inteles dau timiditatii caracterologii care fac referiri la Nietzsche.
a fost inconjurat in perioada in care a fost bolnav . Inca nu am temeiuri Daca aplicam aici modul nostru social de a vedea lucrurile, timiditatea
sa afirm ca aceasta ar constitui singurul motiv care il imbolde~te pe dovede~te 0 subestimare a propriei persoane sau, ceea ce inseamna
copil sa rein vie situatia agreabila de altadata. Poate ca exista ~i alte acela~i lucru, 0 supraestimare a celorlalti; altfel spus, baiatul se simte
cauze. Sa nu ne lasam indu~i in eroare constatiind ca alti copii prezinta slab. SIabiciunea lui se exprima prin gesturi frapante,prin aroganta fata
acelea~i manifestari fara sa fi suferit de boli grave, deoarece aproape de parinti. Nu suntem uimiti constatand ca, dat fiind sentimentul sau de
toti copiii traverseaza 0 faza in care doresc sa fie rasfatati. In primii doi inferioritate, atunci cand se love~te de forte mai puternice, la indivizi
sau trei ani orice copil va putea contracta obinuinta de a se lasa rasfatat, straini de anturajul sau, apare cu claritate adevaratul continut al
daca parintii nu adopta metoda care consta in orientarea interesului mentalitatii sale. Timiditatea semnifica "tine-te deoparte" , lipsa vointei
copilului asupra altor lucruri ~i asupra altor persoane. Tocmai de aceea de ate asocia cu semenii. Avand in vedere gesturile lui, putem stabili

202 203
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

despre ce este yorba: copilul nu se crede in stare de nimic. Dadi primul-nascut era student, mezinul era dotat, iar el se afla la mijloc. Nu
timiditatea este fapt sigur, nimic nu ne va putea surprinde, totul se va ~tim nimic despre aptitudinile lui; ~tim numai ca el recurge la mijloace
desfa~ura cum este de a~teptat sa se desfa~oare. Avem posibilitatea sa de 0 mica valoare. Este limpede ca baiatul nu s-a dovedit capabil sa faca
stabilim cum se va comporta in cutare sau cutare fenomen social; in studii universitare, caci in caz contrar nu ar fi scuturat din umeri, nu
ceea ce prive~te prietenia, de exemplu. ~i-ar fi frecat coapsele cu palmele ~i nu ar fi fost timid. Nu vrem ca prin
"Ceilalti copii nu sufera de timiditate". aceasta sa sustinem ca timizii nu ar fi apti sa urmeze studii universitare,
A~adar, in familie sunt ~i alti copii. Daca auzim ca ceilalti copii dar pe acest plan referatul urmare~te sa ne faca sa intelegem ca baiatul
nu sunt timizi, putem stabili ca ei nu au un atilt de marc at sentiment de se afla in intarziere, ca nu poate suporta comparatia cu ceilalti.
inferioritate. Impovaratorul sentiment de inferioritate poate proveni din Dispunem de elemente cu adevarat minime in motivarea simptomelor
faptul ca baiatul a fost extrem de razgaiat ~ica timp prea indelungat s-a aratate, dar daca I-am avea pe baiat in fata noastra am gasi altele 0 suta.
bazat pe alte persoane, situatie care la un momenfdat a incetat. Afland "Baiatul nu se prea omora cu invatatura la ~coala".
de existenta altor copii in familie, suntem indreptatiti sa gandim ca Pot spune de pe acum ca nu yom afla nimic nou despre acest baiat.
baiatul acesta a putut trai ~i un alt moment tragic pentru dansul. Poate Experienta pe care 0 avem ne permite sa spunem ca nu avem de-a face
ca pentru un anumit timp a detinut situatia de mezin. Nu indraznesc sa cu un debil rnintal. Totul se desIa~oara in functie de stilullui de viata,
spun ca a fost copil unic. Mezinul se afla mai mult decat toti in centrul cum am ~iprevazut; nu este lipsit de inteligenta ~ide motivatie rationala
in ceea ce intreprinde.
atentiei, iar daca, mai tarziu, un altul ii ia locul, se intelege ca traie~te 0
"A ramas repetent de doua ori".
agravare a intregii lui situatii. Daca ni se certifica faptul ca exista un
E~ec care nu a fost de natura sa-l incurajeze. Exista copii care
Praslea care se afla acum in favorurile anturajului, yom pricepe
numaidecat de ce acest baiat este inclinat sa se faca remarcat. daca repeta c1asa se pun pe treaba, ajung elevi buni ~i fac progrese
rapide la invatatura. In general, insa, un astfel de e~ec apasa timp
"Primul-nascut este aproape de incheierea studiilor universitare".
indelungat asupra copilului. Cred ca trebuie sa chibzuim bine inainte
Daca, intr-o familie, unul termina studiile universitare ~i altul nu,
de a Iasa repetent un copil ~i sa ne intrebam daca nu am putea folosi alte
aceasta deosebire dec1an~eaza intotdeauna 1a"muritorii de rand" 0 furie
mijloace.
turbata. Altminteri, poate ca nu fara motiv, intrucat secundul ar fi
"Obtinandu-se 0 autorizatie speciala, el a putut frecventa ~coala
indreptatit sa spuna: "De ce nu m-ati stimulat sa devin un om
pana la varsta de 16 ani, ceea ce i-a permis sa absolve gimnaziul".
remarcabil?" Vom cerceta, in cele ce urmeaza, daca aceasta nu
Vedem, prin urmare, in ce masura este el ramas in urma fata de
semnifica indoiala ca baiatul ar putea sa ajunga ~i el atat de departe. fratele sau mai mare. Trebuie sa subliniez ca avem de-a face cu un
Daca, intr-adevar, acestea sunt simtamintele baiatului, yom dispune secund, adica cu unul care prin toate mijloacele cauta sa dobandeasca
atunci de materialele necesare stabilirii, in final, a cauzei sentimentului
drepturi de prim-nascut (a se vedea istoria lui Iacob ~iEssau). Nu exista
sau de inferioritate.
pentru dansul decat 0 singura cale de a-I detrona pe un frate mai mare
"Mezinul era un copil deosebit de dotat". atat de capabil: sa se ata~eze mai strans de parinti, incercand sa-i atraga
Este 0 observatie care intare~te foarte mult supozitiile noastre. de parte-i prin mijloace, in fond, lipsite de valoare. A~a se manifesta
"Acum doi ani el a murit, pe nea~teptate, la varsta de 15 ani, din cele aratate de noi ~i ramase fara explicatie din partea altor autori, in
cauza unei meningite" . pofida cercetarilor lor. In cazul in care secundul reu~e~te sa tina pasul
Acum suntem informati asupra varstei pacientului nostru: el are cu primul-nascut ~i nu-~i pierde speranta ca intr-o buna zi il va egala,
peste 17 ani. Putem, a~adar, sa elucidam chestiunea studiilor dezvoltarea are loc lara conflict ~i secundul va avea particularitatile sale
universitare. Am vazut ca mezinul era un copil foarte dotat. Imagi- caracteristice. Se va afla mereu sub presiune, va avea un dinamism
nati-va situatia in care baiatul nostru ar fi trebuit sa obtina succese: arzator, va alerga. Daca va izbuti sa-~i mentina intacte speranta ~i

204 205
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

curajul, dezvoltarea ii va fi asiguratlL Daea nu reu~e~te, dadi i~i pierde "I se puteau incredinta sume mari de bani, nu a pierdut niciodata
speranta, devine un "copil-problema". Trebuie sa retinem faptul ea nici un creitar ~i niciodata n-a dat prilej de critici".
secundul prezinta trasatura de caracter de a avansa ca intr-o competitie Aceasta inseamna ea niciodaHi nu a furat, nu a tri~at, nu a ratacit
perpetua. Pe parcursul cercetarilor mele am constatat mereu acest nici un banut. Ii lipse~te doar increderea in sine, spre a realiza ceva prin
aspect in cazul unei prabu~iri totale. el insu~i. Traie~te ca un parazit. Este, trebuie sa 0 recunoa~tem, 0 critic a
Putem identifica, in cazul pe care 11 studiem, semnele unei necrutatoare; felul sau de a fi nu este decat 0 tragiea eroare. Pentru ca
asemenea competitii? Copilul vorbe~te extrem de precipitat. Cel putin in felul acesta este imposibil sa stabile~ti un raport social.
in acest simptom puteti sa constatati un dinamism care ne dezvaluie 0 "Baiatul are 0 inima de aur" .
stare de certa presiune; vrea sa-i depa~easca pe ceilalti prin ritmul Freudienii ar aduce aici urmatoarea obiectie: fara indoiala ca
vorbirii. subcon~tientul sau este plin de ura, ura pe care a refulat-o; iata, prin
"Dupa terminarea ~colii, a intrat ucenic la 0 patiserie". urmare, mecanismul bunatatii lui. Daca ar fi fost plin de ura impotriva
semenilor - resentiment care se pare ea este negat in caz de
Dupa cum vedeti, 0 noua deosebire de situatie. Trebuie sa pricepi
ce inseamna sa ai un frate student, iar tu sa fii ucenic la 0 patiserie. Nu descurajare -, atunci ar fi c1ar ca ura ar proveni din subcon~tient
(complexullui Oedip) ~i ea nu ar fi posibil sa-l ajutam; va ramane un
este 0 situatie u~or de suportat ~i trebuie muM maretie sufleteasea spre
baiat inearcat de pofte criminale, de dorinta de a ucide. In ceea ce ne
a 0 face, de a auzi ca e~ti "mediocru" ~itotu~i sa-ti pastrezi calmul. Dar
prive~te, credem ea avem de-a face cu un baiat docil, cu siguranta un
daea nu am avea sa-i oferim decat aceasta consolare, mai degraba am
copil bun, earuia i-ar fi fost pIacut sa se ata~eze de semenii sai. Prin
renunta la munca noastra.lar el ar avea tot dreptul sa abandoneze totul.
timiditatea lui, prin slabiciunea lui ostentativa el a incercat sa
"Potrivit informatiilor date de patronul sau, baiatul trece prin
extorcheze un sentiment de bunavointa fata de propria-i persoana. A!i
teribile stari de anxietate atunci cand este confruntat cu probleme
auzit ca 11apuea tremuratul in a~a hal incat trebuie sa-l scute~ti de 0
dificile" .
treaba in care l-ai angajat. Noi credem ea trasatura sa de caracter
Vedeti cat de accentuat este sentimentul sau de inferioritate, cat dominanta, atat in con~tientul, cat ~iin incon~tientullui, este docilitatea.
de mare Ii este descurajarea; ce mare distanta 11desparte de problema "Este bun de tot in ceea ce prive~te socotitul in minte ~iinvatarea
sociaIa a muncii. Nu-l yom descifra decat daea il yom aborda pe
pe de rost".
dimensiunea sociala. Daea credeti cumva ca aceste fapte sunt in raport Aceasta ultima observatie ne da de gandit. Ii place sa citeasca, sa
cu secretiile sale endocrine, atunci putem dezarma; va trebui sa apelam viziteze muzeele ~i, totodata, aflam despre el ea asista la conferinte, pe
din nou la injectii. care Ie poate relata in mod corect, ceea ce inseamna ca el incearea sa-~i
"Incepe sa tremure ~ite vezi obligat sa-lla~i in plata Domnului". imite fratele, despre care ~tie ca cite~te mult ~i ca asista la conferinte.
Ce inseamna aceasta decat ea intreaga lui viata sociala ~i-a Vedem ca nu se lasa invins ~i ea, chiar daca este numai ucenic la 0
c1adit-o pe ideea ea altul trebuie sa lucreze pentru dansul. Este stilul de patiserie, nu se da batut ~i prezinta 0 mi~care ascendenta; este punctul
viata al copilului rasfatat, care nu concepe sa faea nimic singur ~i care care ne-ar permite sa intram in actiune ~i sa-l aducem la un nivel mai
este mereu in cautarea cuiva care sa-l ajute. inalt. Intelegem ca tremurul sau anxios exprima tendinta de a eauta 0
"S-a aratat foarte dotat la aritmetica". ocupatie intr-un alt domeniu, nefiind multumit cu meseria de patiser.
Nu ~tiu ce vor sa spuna cu aceasta parintii, dar deoarece putem Nu are decat 0 singura dorinta, - altul sa 0 faca pentru dansul; el
stabili ca acest billat a urmat ~coala cu mult zel, putem presupune ea are prefera ocupatiile intelectuale. La muzeu nu tremura, ci se arata capabil.
suficiente cuno~tinte de aritmetiea, eel putin cele cerute de nivelul ~colii Probabil ca aceasta cale i se pare barata, dat fiind ca nimeni nu-l intelege
primare. ~i poate pentru ea a trebuit sa repete de doua ori c1asa.

206 207
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

descurajarea baiatului. Niciodata nu a fost crezut capabil de ceva;


"v orbe~te atilt de precipitat ca te sperii de el".
Am mai discutat despre acest lucru; ar vrea sa fie primul. viitorul sau a fost mereu privit cu nelini~te; atitudine care nu mi se pare
"Are privirea fugara ~i ochii lui cauta in jos". justificata. Baiatului i-a lipsit incurajarea. Cel mai important mijloc de
Este cautatura care ne dezvaluie timiditatea, repulsia de a stabili remediere a acestei erori pedagogice este sa-llamurim pe copil cu
un raport cu ajutorul privirii. Parra ~iorganele noastre de sim! - cu atilt privire la aceasta gre~eala. Nu ~tiu daca putem numi aceasta 0 teorie,
mai rau pentru psihologii de alte orientari - au functii sociale; ele cauta deoarece nu poate fi pusa pe acela~i plan cu alte teorii psihologice. Nu
o relatie, ca ~i organele limbajului.Limbajul reprezinta tentativa de a am fi deloc stingheriti daca un profan care s-ar ocupa de acest copil ar
stabili un contact cu vecinul nostru. In al sau "jargon al privirii", baiatul ajunge la acelea~i concluzii ca acelea la care am ajuns noi. Pe de alta
i~i exprima sentimentul slabiciunii sale, cum ar face-o prin tehnica parte, nu ar trebui sa ni se repro~eze daca descoperim mai bine dedt
limbajului propriu-zis. Slabiciunea ~i-o arata ~i prin vorbirea altii, datorita experientei noastre, asemenea fenomene. Se cuvine sa
precipitata, ca ~i cum s-ar teme sa nu-l atace cineva daca nu vorbe~te aratam ca 0 aprofundare a psihologiei ~i filosofiei i-a facut pe veci
atilt de repede. miopi pe toti cei care ~i-au facut din psihologie ~i filosofie meseria lor.
"Sportul nu-l intereseaza". Este un fapt cu totul regretabil, dar gre~eala nu este a noastra. Ultimele
Evident. noastre consideratii ne vor arata in ce masura este supraestimata
sexualitatea in zilele noastre.
"A fost scutit de gimnastica in perioada ~colarizarii, din cauza
unei adenopatii inghinale" . "Trebuie notat ca nu s-a observat nici cea mai mica tendinta
sexuala la acest baiat" .
In aceasta se reflecta, 0 data in plus, tandretea deosebita cu care a
fost inconjurat in copilarie. Pentru ca mi se pare exagerat ca din cauza Are varsta de 17sau 18 ani. S-ar putea obiecta ca parintii, poate,
unei adenopatii cineva sa fie definitiv scutit de exercitiile de gimnastica. nu ~tiu nimic in legatura cu viata sexuala a baiatului lor. Daca avem
Acea adenopatie s-a datorat pesemne unei mici plagi pe care 0 va fi dreptate, am putea sustine ca parintii ~i-au caracterizat bine copilul.
contractat intre degetele de la picioare. Asemenea accidente se vindeca, Daca, intr -adevar, era curajos in raporturile sale sociale - iar tendinta
in general, foarte repede. sexuala reprezinta ~iea un raport social -, atunci ne-am gasi pe terenul
"Cu ocazia unui examen general, la care se supun toti elevii unei inexplicabile contradictii. Organizarea vietii lui instinctive
~colilor profesionale, medicii au constatat 0 boala nervoasa ~i baiatul a prezinta, insa, acelea~i modificari ca intreaga lui viata. S-ar putea ca
trebuit sa fie supus unui tratament special. Tratamentul nu a putut avea acest baiat sa fi mo~tenit un instinct care sa depa~easca toate
loc, deoarece patronul nu se putea lipsi de el din cauza lipsei de personal inchipuirile, s-ar putea ca in mod congenital sa aiba instinctele cele mai
~i din cauza cre~terii momentane a comenzilor". perverse, instincte de 0 putere ie~ita din comun, sau, dimpotriva,
instinctele cele mai slabe. Dar acest fascicul de instincte va trebui sa
Trebuie, a~adar, sa presupunem ca, in pofida tuturor aparentelor,
el a reu~it sa se faca util. asculte de scopul major al acestui copil, adica tinerea la distanta ~i
"Actualmente baiatul ~i-a trecut cu mult succes examenul de eschivarea de la solutionarea problemelor sale, determinilnd pe altii sa
ucenic; totu~i, parintii privesc cu nelini~te viitorul sau. Ei sunt convin~i actioneze pentru dilnsul. Arundnd 0 privire in viitor, nu suntem
ca baiatul nu este la inaltimea cerintelor meseriei, a muncii pe care indreptatiti sa nu Ie dam dreptate parintilor, caci dificultatile se vor
aceasta 0 cere". accentua ~icopilul nu-~i va schimba stilul de viata. Putem prevedea care
Aceasta in pofida reu~itei la examenul de ucenic, reu~ita insotita vor fi dinamica ~i distanta care ii vor interzice mereu solu!ionarea
de 0 mentiunc! Desigur, nu se vor gasi multi parinti care sa-~i faca griji problemelor sale. Cand va gasi sprijin, la ~coala, nu se va face remarcat,
iar dnd va trebui sa se comporte ca un barbat, cum bine ne dam seama,
in asemenea cazuri. Copilul pare sa fi fost dintotdeauna obiectul solici-
tudinii parintilor. Probabil ca ~i aceasta atitudine a contribuit la nu-~i va lua in serios propriul sau rol de barbat.

208 209
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

Atitudinea educatorului fata de acest baiat se deduce din cele acela desemnat in psihologie cu termenul de identificare. Nu poate fi
spuse mai sus. Modul de educare decurge in chip automat din invatat deeM in societate, atunci ciind ne-am dezvoltat intr-un mod util
explorarea stilului de viata al copilului ~i din erorile pe care Ie-am raportul Eului cu anturajul ~i cand am urmiirit idealul unei dezvoltiiri in
identificat in acesta. Baiatul trebuie incurajat. Nu putem face lucrul sensul fiintei sociale. Integrarea nu se realizeaza in vid, ci pe terenul
acesta dedit atragandu-i atentia ca trebuie sa-~i inteleaga bine punctele raporturilor Eului nostru cu semenii. Trebuie sa gustam din toate
slabe. Trebuie sa priceapa ca, deoarece a fost rasfatat, nu face progrese formele de raporturi sociale, din camaraderie, din interesul fata de
in viata. Aceasta lasa sa se subinteleaga ca va infrunta toate ceilalti. Ar trebui sa ne cultivam tendinta de a deveni ceea ce dorim sa
evenimentele cu intrebarea: ce profit voi avea din aceasta? Pentru ca el fie copiii no~tri; nici mai mult, nici mai putin.
cauta caldura afectiva ~i aprecierea semenilor, precum ~i ajutorullor; Stau pe un vulcan cand abordez problema artistului ~i a muncii
nu exista, de altfel, lucru mai dificil decat sa izbute~ti sa faci pe cineva artistice. Multi psihologi de mana a doua i~i fac iluzia ca sunt foarte
sa inteleaga astfel de notiuni. Daca abordam problema cu tact avansati, estimand cu atata orgoliu arta ca arta ~i sustinand ca noi "nu
psihologic ~i 0 sesizam cu intuitia proprie arti~tilor, yom izbuti. Va am intelege nimic din aceasta". In ceea ce ne prive~te, am putut observa
trebui sa renuntam la ideea ca baiatul are mai putin talent decat fratele ca ori de cate ori ne-am apropiat de un artist cu modul nostru de
sau. Este necesar sa-i ariitam ca totul ii poate reu~i, cu conditia de a se intelegere, i-am ridicat demnitatea. Ori de cate ori supunem observatiei
mobiliza in suficienta masura. De asemenea, se impune sa-i netezim pe arti~ti, nu-i consideram fiinte incomprehensibile, imposibil de
cunoscut, ci Ie atribuim cea mai mare demnitate: aceea de a fi prietenii
drumul. Tatal ~i mama baiatului nu trebuie sa-i mai spuna acestuia ca
~i calauzele umanitatii! Ei sunt aceia care ne-au invatat cum sa vedem,
nu se va alege nimic de capullui. Folositor ar fi ca baiatul sa nu creada
cum sa gandim ~i sa simtim. Lor Ie datoram bunurile cele mai de pret
o iota din asemenea aseqiuni ~i ca, de~i a cunoscut e~ecuri, sa priceapa
ale umanitatii. Subliniem, inca 0 data, ca, daca recurgem la
ca acestea au fost posibile numai pentru ca a abordat viata pe 0 cale
dimensiunea sociala, luam aminte ca artistul indepline~te in cea mai
gre~ita, cu ideea nefericita ca altcineva ar putea face totul pentru el.
larga masura 0 functie sociala. Altadata oamenii ~i-au dat seama de
Toate acestea trebuie sa i Ie facem inteligibile ~i sa-llamurim asupra
lucrul acesta, pe cand azi I-au uitat. Imi vin in minte cuvintele
faptului ca inca nu a atins limita posibilitatilor pe care Ie are. Trebuie
introductive adresate de Lessing lui Schiller, cu prilejul deschiderii
sa-i spunem ca se intereseaza de conferinte ~iIe audiaza pentru ca a fost
teatrului din Hamburg: "Scena socotita ca 0 institutie morala". Artistul
un elev bun, avand avantajul ca ~i-a exersat creierul in sensul acesta.
nu ar trebui sa tinda la altceva decat la imbogatirea umanitatii, la
Putem reu~i sa-l incurajam in a~a masura incat el sa ajunga sa-~i "bata"
deschiderea de drumuri noi, pentru 0 mai bun a intelegere ~i 0
fratele. Sub acest drapel trebuie sa inaintam: superioritatea apartine sensibilitate mai profunda. lar acolo ne yom gasi din nou pe un teren
aceluia care triumfa.
ferm, pe temelia insa~i a psihologiei individuale.
Tactul pedagogic ~i interpretarea printr-o intuitie de tip artistic,
cu care trebuie sa cuprindem problemele, sunt functii sociale. Tactul NOTE
pedagogic se aplica atitudinii unei fiinte umane fata de semenul sau.
Tactul este determinat de dorinta de a ameli ora starea psihica a 1 Termen dat initial schizofreniei de catre Morel. (Nota trad.)
semenului nostru prin prisma. bunavointei. Cum se explica 0 atare 2 In limba latina, in original = "loc de scapare al nei?tiintei". (Nota trad.)
atitudine? Nu este greu de aratat: trebuie sa producem in noi in~ine acea
stare psihica ~is-o punem in raport cu semenul. Trebuie sa putem vedea
cu ochii altuia, sa auzim cu urechile sale, sa simtim cu inima sa, intr-un
cuvant, sa ne identificam cu dansul. Este un cu totul alt proces decat
acela care corespunde conceptiei lui Freud. Este yorba mai degraba de

210 211
PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

XXI. CUM SA DIALOGAM aluzie la ele cand se ive~te cea mai buna ocazie. Adoptarea acestei
v atitudini ~iurmarirea acestui proces sunt absolut necesare. Sim!ul critic
CU PARINTII
, al psihologilor ~ipedagogilor are radacini putemice. Este recomandabil
sa folosim termenii expletivi "po ate" sau "cred ca aceasta ar fi eficace".
Nu suntem in situa!ia de a-i trata ~ipe pann!i; lor Ie putem da, eventual,
ideL Este imposibil sa modifici prin cateva cuvinte un sistem bine
inradacinat. De altfel este de prisos, din moment ce ne putem asigura
increderea copiilor, sa Ie aratam ca nu trebuie sa ia dificulta!ile in tragic,
ca mai important este sa aiM curaj. Un consilier dispune de mijloace de
a incuraja intr-o jumatate de ora un copil care se simte aproape de
prabu~ire.
Pe de alta parte, situa!ia noastra este avantajoasa: avem de-a face
cu copii care au fost critica!i. Ei intra deodata intr-o atmosfera noua,
unde i~i pot da seama ca nu sunt considera!i cazuri disperate.
Cred di este important sa Ie vorbe~ti in mod corect parin!ilor Ar fi bine sa ne aflam timp mai indelungat in contact cu ace~ti
elevilor. Dar nu-i lucru u~or sa explicitezi tehnica dialogului cu parin!ii. copii ~i sa putem dispune de un numar suficient de educatori. Din
Ar fi util ca to!i consilierii de psihopedagogie sa dezbata intre ei, din nefericire, nu putem publica statistici, dar institutorii ne raporteaza
timp in timp, aceasta chestiune. rezultate incurajatoare.
In primul rand pe parin!i trebuie sa-ica~tigi de partea ta; sa nu-i Deci, mai intai trebuie sa-i ca~tigam pe parin!i. Grice consilier
bruschezi. Daca parin!ii vin la noi pentru consultari, 0 fac dintr-un poate dezvolta la gradul cel mai inalt 0 metoda in acest scop. In primul
anumit sentiment de incompletitudine. Ei se a~teapta sa critic am slabul rand suntem obliga!i sa ne comportam cu multa blande!e. Anumi!i
lor sim! de responsabilitate. De aceea trebuie, inainte de toate, sa-i pedagogi au atins 0 adevarata maiestrie in practicarea tratamentelor
eliberam de aceasta povara a culpabilita!iL Intotdeauna Ie spun: "Dupa caracterizate prin blande!e. Aceasta maniera este necesara mai ales
cum constat, sunte!i pe calea cea buna". Le spunaceasta chiar ~i atunci atunci cand ave!i in vedere defecte cum este furia. Dar sa nu uitam
cand sunt convins de contrariul. Daca doresc sa aqionez eficient, niciodata ca bIande!ea nu este decat aspectul exterior al problemei ~i ca
trebuie sa ~tiu sa aleg metoda potrivita. Intr-o veche biografie a lui important pentru noi este sa clarificam punctul esen!ial, sa scoatem la
Benjamin Franklin, am vazut ca el proceda in acela~i mod, dispen- lumina stilul de via!a al subiectului in chestiune. Acesta este marele
sandu-se de orice dogma. Ca un aspect de detaliu, am observat ca nu avantaj care ne deosebe~te de al!ii. Aceasta tehnica trebuie sa 0
este bine sa transformam convorbirea cu mama intr-un interogatoriu. practicam fiind con~tien!i de misiunea noastra ~i, mai ales, sa 0
In ceea ce prive~te problemele ~colare, am apelat la institutori, care au practicam cu inteligen!a. Nu dorim sa ob!inem ameliorarea compor-
in!eles importan!a unor asemenea consulta!ii psihopedagogice. Noi, tamentului copilului prin rasfa!area lui, ci vizam problema centrala care
psihologii, .ne aflam intr-o situa!ie relativ privilegiata, pe cand se refera la lipsa de curaj, la defectele copilului, la faptul ca el s-a
institutorul ~i mama traiesc restul zilei laolalta cu copilul: ei sunt cei condamnat singur pe sine. Aici este cheia problemei, restul nefiind
care duc greul. decat introducerea. lata de ce metoda contactului trebuie sa preceada
Este foarte important sa sesizezi punctul-cheie al cazului, dar la restuI. Acela care, insa, se va margini la stabilirea acestui contact se
fel de important este sa nu arunci pe capul mamei imediat tot ceea ce ai in~ala. I~i imagineaza ca prin aceasta va ob!ine 0 vindecare, dar daca 0
in!eles. Trebuie sa pastrezi pentru tine anumite informa!ii ~i sa faci ob!ine, faptul se va datora hazardului ~i nu terapeuticii administrate.

212 213
ALFRED ADLER

ExisHi conjuncturi in care copilul intelege ceea ce pedagogului i-a


dimas neinteles. Nu este indeajuns sa fii un prieten al genului uman, un
XXII. MISIUNEA GRADINITEI
,
consilier binevoitor; toti procedeaza in acela~i fel. Asemenea educatori DE COPII
Ie fac copiilor viata agreabila, nu contenesc cu laudele, inchipuindu-~i
ca vor ajunge la rezultate prin farmecul personalitatii lor. Consideratii finale
Este inutil sa evocam controversa asupra chestiunii daca trebuie
sa folosim bHindetea sau severitatea. Numai prin modestie yom reu~i sa
avem acces la sufletul omenesc. Tine de arta sa-l ca~tigi pe cineva de
partea ta, sa treze~ti in el anumite sentimente, sa-l faci sa asculte ~i sa
inteleaga ceea ce i se explica, iar aceasta arta este indispensabila acelora
care lucreaza cu copiii. Amauzit spunandu-se: "La consultatie copilul
este adesea bland ca mielul, dar acasa este mai rau decat diavolul".
Daca i-am deschis ochii, este primul pas catre intelegere. Nu putem
mentine in permanenta un copil in imprejurari care sa-i fie favorabile.
Rasfatandu-l, nu putem obtine eliminarea defectelor lui; trebuie insa sa " Un lucrueste cert, anume ca nu este nevoie sa va atrag atentia
izbutim sa-l facem sa inteleaga ceea ce are gre~it in dezvoltarea lui, iar asupra marii importante pe care 0 are educarea unui copil aflat la varsta
aici ne conducem dupa legile de fier ale psihologiei individuale. Uneori ~colarizarii. Noua psihologie pe care 0 reprezint - psihologia
ii sunt suficiente zece minute unui consilier pentru ca el sa fie complet individuala - a insistat asupra faptului di educatia primita la ~coala
edificat asupra unui caz. Arta consta in a-I face pe cineva sa inteleaga este cea mai'importanta ~i marcheaza intreaga viata a copilului. Este
ceea ce am inteles noi. Exista oameni toba de carte, dar incapabili sa-~i sigur ca, dupa al patrulea sau al cincilea an de existenta, stilul de viata
comunice didactic ~tiinta. Cei care beneficiaza de un anumit contact cu al copilului este de-acum atat de bine definit incat influentele exterioare
oamenii vor avea 0 sarcina mai u~oara, dat fiind faptul ca in relatiile nu-l mai pot schimba. S-a crezut mai inainte ca, potrivit cu situatiile ~i
cotidiene cu oamenii ei au invatat sa se explice. Aceasta este sarcina cu varsta, comportamentul unui copil este diferit. Un fruct verde pare
primordiala a consilierului de psihologie individuala. diferit de unul copt. Cu to ate acestea, un cunoscator va putea prezice
cele ce se vor intampla cu fructul verde, necopt. A~ adauga, chiar, ca
fructul care se coace este mai mult decat 0 gramada celulara care se
dezvolta. Este yorba de un lucru viu, care tinde spre ceva, este yorba de
un dinamism al psihicului care tinde catre 0 forma ideala care dore~te
~i care trebuie, in configurarea sa definitiva, sa se explice cu datoriile
vietii. Fiecare mi~care este mecanizata la copil inca din primii ani de
viata. Aceste mi~cari nu mai sunt succint meditate sau analizate, ci,
dimpotriva, sunt raspunsuri vii la toate problemele existentei, in funqie
de stilul de viata structurat.
Ii putem diferentia pe copii in functie de comportamentullor
psihic. Adevaratul cunoscator se va in~ela rareori stabilind ca un copil
este timid sau inchis in sine, sau ca cutare copil pus in fata unei sarcini
ova aborda din primul moment sau se va indep1irta cat mai mult posibil,

215
ALFRED ADLER , PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

va ezita sau va incerca sa se eschiveze. Acestea nu sunt decat mici a-i arata copilului calea de urmat. Educatia in vederea formarii de fiinte
detalii, dar din care putem extrage 0 multime de invataminte. Nu ne este sociabile nu este doar 0 idee teoretica. Trebuie sa-l facem pe copil sa
ingaduit sa-l consideram pe copilin afara societatii omene~ti. In al inteleaga ca lipsa de sociabilitate este cea mai mare eroare in conditiile
patrulea sau al cincilea an de viata, bazele individualitatii ~i vietii pe care 0 va duce in mijlocul adultilor. '
personalitatii sunt de-acum 0 realitate. Daca ceva este de la inceput Cum se pun bazele acestei relatii primordiale? Cu ajutorul
defectuos instituit, nu mai putem schimba nimic aici cu ajutorul unor nemijlocit al mamei copilul realizeaza cea dintai experienta a unei
influente exterioare. relatii sociale. Interesul copilului este monopolizat mai intai de catre
Viata no astra interioara nu este facuta dedit din forme de relatie. mama; este eel dintai pas al lui spre interesul pe care 11va arata
In fiziologie ~iin biologie este extrem de interesant sa cercet~m, avand semenilor. Aceasta prima experienta are 0 semnificatie esentiala pentru
in vedere anumite componente, ce sunt mi~carile, ce sunt instinctele. In copil. Modul in care traie~te aceasta prima experienta este de 0
psihologie, insa, ne gasim pururea in domeniul relatiilor. De la un copil, importanta oapitalii.
de exemplu, nu yom obtine un raspuns coerent daca nu-i punem La griidinita de copii educatoarele 0 inlocuiesc pe mama ~itrebuie
intrebiiri. Nu ~tim cum va reactiona decat daca 11yom pune in fata unei sa exercite rolul acesteia. Daca este cazul, trebuie sa corecteze erorile
sarcini. Aflat intr-o situatie pW.cuta, copilul nu va fi tradat de diavolul
" pedagogice ale mamei, calauzindu-i in a~a fel pe copii incat sa Ie dea
pe care 11ascunde intr-insul. Dar de indata ce copilul este confruntat cu
acestora posibilitatea structurarii de relatii cu semenii lor. Raportul
o situatie dificila, acel diavol11 va trada. Starea de spirit a unui copil nu
"tu - eu" indepline~te un rol capital in functionarea tuturor facultatilor
ni se va dezvalui decat intr-o atare confruntare. Suflet ~i psihism
importante ale individului. Limbajul, bunaoara, este un raport "tu - eu".
inseamna pentru noi relatie ~i mi~care sociala. Sa vedem de unde
Voce a este liantul unui individ cu alt individ. Daca legatura inter-
provine aceasta relatie sociala ~i de ce este ea atat de variata.
individuala nu este bine dezvoltata, nici limbajul nu se va dezvolta cum
Toate facultatile pe care Ie yom putea observa la copil exista inca
se cuvine. Grice copil al dirui limbaj se dezvolta eu greutate ~i care, pe
din momentul na~terii. Nu putem examina viitorul capacitatilor
de alta parte, nu are deficiente organice care sa explice acest fapt,
copilului ne~tiind in ce masura se vor putea ele dezvolta. Aplicand 0
inseamna ca nu a fost suficient de pregatit, in majoritatea cazurilor, in
metoda adecvata, este po sibil sa facem sa genereze ceva prodigios,
vederea relatiilor "tu - eu". Veti putea trage concluzii in acest sens
pornind de la forte foarte limitate. Helen Keller, de exemplu, surda ~i
oarba, a ajuns 0 personalitate eminental. Deseori am constatat ca unii pornind de la saracia sau bogatia vocabularului unui om, care nu poate
copii prea putin dotati s-au dezvoltat intr-o masura incredibiHi, pur ~i fi achizitionat ~i exersat dedit intr-un mediu soeialin care a contractat
simplu pentru ca s-a gasit metoda de educatie potrivita. Dezvoltarea relatii cu semenii ~iin care el accepta aceste relatii.
facultatilor unui copil este in funqie de antrenament, mult mai mult Comprehensiunea nu este 0 afacere privata. A-lintelege pe altul
decat de forrele pe care Ie poseda. Sa apeliim la 0 comparatie: cineva inseamna a gandi, ajudeca, a trage conc1uzii etc., a~a cumpresupun ca
este proprietarul unei mari averi, 0 risipe~te ~i se afla la ananghie; un fiece om rezonabil gande~te intr-un mod absolut identic in imprejurari
altul, care nu dispune decat de resurse limitate, nu cunoa~te nici un similare. Valoarea ratiunii este universalii. Imi este imposibil sa 0
necaz. modelez dupa un punet de vedere personal.
Datoria educatorilor consta in indepartarea obstacolelor, in Este de remarcat faptul ca copiii-problema au idei personale de
deschiderea ciiii in a~a felincat personalitatea dobandita de copilla ordinul acelora pe care nu Ie consideram rezonabile. Aceste idei nu
patru sau la cinci ani sa se dezvolte de 0 a~a maniera incat sa-i permita eorespund simtului comun (common sense)2; la fel stau lucrurile cu
mai tarziu sa-~i duca la indeplinire toate indatoririle ce-i revin. Inainte notiunile de frumos ~i urat. Ceea ce noi numim frumos reprezinta de
de toate trebuie structurat un ideal, nu pentru ca el sa fie atins, ci pentru asemenea 0 valoare generala.

216 217
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA $COLARULUI GREU EDUCABIL

Cea dintai datorie a mamei consHi in a trezi la copil simtul vietii totu~i, cu to ate ascunzi~urile care sunt de strabatut. Daca se dore~te
sociale, cultivandu-i ideea existentei semenilor sai. Yeti intalni destui corectarea sau eliminarea defectelor copilului, se impune exercitarea
copii care, neprimind de la mamele lor aceasta idee, ignorii faptul ca au celor doua functii definitorii ale mamei. Copilul care va con~tientiza
semeni. Printre ace~tia se numara indeosebi orfanii ~i copiii ilegitimi. propriile sale defecte se poate corija elinsu~i. Unii copii, carora li s-a
Regula nu este absoluta, deoarece printre astfel de copii yeti identifica atras atentia asupra metehnelor lor, i~i depreciaza in consecinta stilul
~i din cei care dovedesc simt social. de viata ~i trag, in felullor, concluzia ca acesta nu corespunde simtului
Copiii lipsiti, de obicei, de simtul vietii sociale cresc fara a se comun (common sense), ratiunii. Un copil riisfatat se va striidui fie sa
orienta in societate. Absenta simtului socialii caracterizeaza ~ipe copiii devina un punct de atractie pentru anturajul sau, fie sa se eschiveze.
sluti, pe cei nedoriti ~i pe cei infirmi. Trebuie sa intelegem efectul Intalnind dificultiiti in calea sa, un astfel de copil nu va reu~i sa Ie
produs asupra lor de aceste particularitati nefericite: ei sunt in depa~easca, iar daca ii luati ceva, va trage invariabil concluzia: "Nu sunt
permanenta respin~i ~i niciodata nu aud 0 yorba buna la adresa lor. la locul meu, era mai bine la mama acasa!" Asemenea copii i~i vor
Cresc ca ~i cum s-ar afla intr-o tara du~mana. Educatoarele trebuie sa dezvalui totdeauna angoasa existentiala ~i ne vor arata ca nu se simt in
Ie cultive ideea ca sunt semenii altora ca ei. Ele au 0 misiune de 0 inalta apele lor. Daca, inlocuind-o pe mama, yeti exercita cele doua funqii de
frumusete morala. Daca admiteti acest punct de vedere, nu yeti comite baza ale ei ~i yeti fi stabilit contactul social necesar, yeti inregistra
prea multe erori. reu~ite remarcabile in educatia copilului. Copilul va infrunta
dificultatile fara tulburari ~i va face eforturi sa Ie depa~easca pe latura
Rolul mamei este legat ~i de 0 altii functie esentiala.ln perioada
utilii a vietii. Yeti constata aparitia curajului la copil.
primilor ani de educare a copilului, ea trebuie sa stimuleze interesul
Curajul este 0 functie sociala. Nu poate fi curajos decat acela care
nascand al acestuia pentru semenii sm, ferindu-se sa fixeze acest interes
se considera parte integranta a unui tot. Optimismul, activitatea, curajul,
asupra ei. Copiii rasfatati, de exemplu, nu manifesta interes decat fata
sociabilitatea sunt functii ale unei educatii desfa~urate in cadrul
de mama lor sau fata de persoana care ii ingrije~te, excluzandu-le din
societatii. Dezvoltarea individului nu poate fi garantata decat daca
sfera lor de interes pe to ate celelalte persoane. Cand observati aceasta
simtul sau social este suficient de mare. Daca ma intereseaza
tendinta, puteti conchide ca va aflati in prezenta unui copil riisfatat, care
prosperitatea celorlalti, daca ma pot face util altora, atunci ~i
pretinde ca totul sa-i fie adus pe tava. individualitatea mea este asigurata. Daca nu ma gandesc decat la mine,
Institutoarele trebuie ~i ele sa stimuleze simtul social al copilului atunci sunt absolut incapabil de a rezolva problemele acestei lumi.
~i sa 0 avertizeze pe mama sa dirijeze acest simt ~i asupra tatalui, A~ dori sa va atrag atentia asupra unui fapt care nu este inca
piirintii fixand impreuna modul de viata al copilului. In afara de aceasta, suficient inteles. Rezolvarea oricarei probleme cere un simt social
copilul trebuie pregatit in ceea ce prive~te posibila aparitie in familie a dezvoltat. Sociabilitatea unui copil se manifesta in felul in care el
unor fratiori sau surioare. Este un lucru adesea neglijat ~i care are 0 intampina na~terea unui fratior sau a unei surori. Misiunea griidinitei de
mare influenta in structurarea stilului de viata al copilului. copii este una de socializare. $coala, camaraderia, dragostea, casatoria,
Griidinita de copii este 0 prelungire a familiei. Ea trebuie sa faca pozitia politica, realizarile artistice sunt, toate, sarcini sociale. Arta,
~i sa corecteze ceea ce in familie, ca urmare a unei comprehensiuni ~tiinta, sunt pentru noi realizari utile societatii. In absenta sociabilitatii,
deficiente ~i a unor traditii imbiitranite, nu a fost facut. Educatoarele iau nimeni nu poate sa-~i defineasca drumul pe care trebuie sa se angajeze;
in primire copii pe care nu-i putem compara cu 0 tabula rasa3. La iata de ce se impune sa dezvoltam sociabilitatea copiilor.
aceasta varsta copiii au deja 0 individualitate pe care experienta Cum se explica faptul ca atatia copii ~i atatia adulti prezinta
dobandita ulterior nu 0 vor schimba. Datorita superioritatii lor intelec- lacune ale simtului social? Psihologia individuala a descoperit
tuale, educatoarele izbutesc poate sa-l determine pe copil sa renunte la obstacolele care stau in calea dezvoltarii corecte a sentimentului social.
cutare sau cutare proiect; stilul de viata al acestuia va ie~i la lumina, Am putut stabili ca copiii rasfatati sau detestati triiiesc ca striviti de 0

218 219
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

povariL In cazul copiilor detestati aceasta afectiune este de inteles. Cum GrMinitele de copii cuprind pre~colari al caror grad de curaj este
sa ne-o explicam, insa, in cazul copiilor rasfatati? Intreaga noastra viata foarte variabil. In unele cazuri, orice gand, orice sentiment devine, un
sociala vizeaza sa-i impiedice pe copii, pe cei care au fost atat de mult semn care ne permite sa intelegem ceea ce se petrece in sufletul
rasfatati in primii lor ani de viata, de a mai fi rasfatati in continuare. copilului. Este extrem de important sa stabilim daca un copil este sau
Incetul cu incetul chiar mama inceteaza de a mai fi atat de tandra ~imai nu debil mintal. In caz de idiotie sau imbecilitate dezvoltarea nu poate
tarziu socoate ca pretentiile copilului sunt exagerate. Copilul traie~te atinge un nivel normal. Ace~ti copii trebuie educati intr-un mod foarte
experienta unor contestari permanente, incercand in acela~i timp sa-~i diferit, ei neatingand niciodata nivelul copiilor normali. Nu este deloc
pastreze atat de placuta pozitie initiala. Cre~te intr -un climat ostil. Prima u~or sa se determine daca un copil este debil mintal. Diagnosticul poate
reactie a unui asemenea copil este sa se intereseze mai mult de el insu~i fi pus numai prin colaborarea dintre institutori, psihologi ~i medici.
decat de ceilalti. Anumite defecte vor fi de imputat debilitatii mintale. Cazurile cele mai
Yeti putea constata, de exemplu, ca la gradinita de copii 0 benigne cer 0 mare experienta din partea medicului.
asemenea reactie poate sa degenereze uneori in panica. Copiii Un mare numar de anomalii nu afecteaza in nici un fel inteligenta.
respectivi au varsaturi, nu mai mananca ~i manifesta semnele vizibile Ca sa tragem concluzia ca un copil este debil mintal nu este suficient sa
ale unei tensiuni interioare vecine cu starea morbida. Simt ca pozitia Ie stabilim ca este hidrocefal sau microcefal5. In primul rand este necesar
este amenintata. Ace~tia sunt egoi~tii. Este 0 stare bolnavicioasa. Cand sa se stabileasca daca un copil a suferit sau nu de pe urma unor erori
vor avea de rezolvat vreo problema sociala, ei nu vor dispune de pedagogice. Poate ca mai intai ar trebui sa Ii se administreze copiilor
antrenamentul necesar spre a-~i face prieteni sau spre a se ata~a de teste. Debilii mintal nu au 0 personalitate definita.
institutor. Sunt incapabili sa se concentreze, pentru ca ii macina frica. Veti putea prevedea comportamentul unui debil mintal in fata
Daca luati vreo masura punitiva impotriva unui astfel de copil, el se va cutarei sau cutarei sarcini, precum ~i dupa ce l-ati antrenat in scopul
simti inca ~i mai oprimat ~i amenintat. Daca ace~ti copii sunt aroganti, indeplinirii acesteia. EI este incapabil sa tinda la un stil de viata coerent,
inseamna ca se simt mici ~i slabi. Actioneaza ca ~i cum s-ar inalta in lipsindu-i acea unitate a vietii psihice omene~ti pe care 0 recunoa~tem
varful picioarelor, ca sa para mai mari decat sunt. la ceilalti copii in maniera lor de a fi. Este necesar inainte de toate de a
Un al treilea tip de copii ii include pe cei care, in majoritatea lor, stabili daca un copil este sau nu debil mintal, intrucat, dupa caz, va
sunt incapabili sa dezvolte vreun interes fata desemeni. Sunt cei nascuti trebui sa procedati diferit. Se impune sa fie explorata in profunzime
slabanogi, firavi sau care au din na~tere 0 inferioritate organica4. Ei i~i viata psihica a copilului ~i numai dupa intelegerea coordonatelor
privesc sIabiciunea, suferinta ca pe 0 povara ~i de aceea sunt la fel de acesteia se va stabili ca de la sine forma de educatie adecvata.
marcati ca ~icopiii care apaqin celorlalte tipuri, lncercand sa cucereasca Educatoarele au de-a face in grildinite ~i cu stangaci, particula-
o pozitie mai lesnicioasa. Ca urmare a debilitatii organismului lor, ritate pe care toata lumea 0 trece cu vederea. Sunt copii neindemanatici,
curajulle este deficitar ~i nu au nici 0 incredere in ei in~i~i. Arata un care scriu sau citesc cu greutate. Trebuie sa-i examinati din acest punct
interes exagerat pentru infirmitatile lor corporale. Unii incearca sa-~i de vedere. Declaratiile parintilor nu au relevanta. Un copil stangaci i~i
depa~easca aceasta slabiciune, pe cand altii se cufunda in disperare. pierde u~or curajul, simte slabiciunea mainii sale drepte ~i se crede
Copiii a caror vedere este slaM, de exemplu, sunt in majoritatea lor mai detestat. De asemenea, copilul se descurajeaza daca este luat in ras, daca
bine antrenati in perceperea lucrurilor vizibile decat cei al caror vaz este este mereu necajit. Pierzandu-~i curajul, devine un timid. Trebuie sa
bun. Ei manifesta un interes aparte pentru a putea recunoa~te lucrurile ~tim ca 0 educatie severa pricinuie~te mari neajunsuri. Ar fi cu neputinta
din campul vizualului, observa cu mai multa atentie culorile, umbrele, ca 0 astfel de fiinta omeneasca slaM sau neglijata sa indrazneasca sa se
perspectivele. Din aceasta slabiciune a vazului ia na~tere 0 mare forta. integreze in randul celorlalti daca ~i-a pierdut in intregime curajul
Asemenea fapte sunt la fel de valabile ~i in cazul altor infirmitati care existential. Veti intalni copii pentru care totdeauna a vorbit mama. Se
privesc urechile, respiratia, aparatul digestiv etc. constata ca mama I-a ferit pe copil de orice dificultate, acesta devenind

220 221
ALFRED ADLER PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

total dependent de altii. Se mai poate ca astfel de copii sa aiM defecte vietii copilului sunt dificile, rezolvarea lor cere curaj ~i de aceea acesta
de pronuntie sau sa nu se poata concentra pentru ca nu Ii s-a dezvoItat nu trebuie sa-~i piarda curajul.
gandirea a~a cum se cuvine. Exista ~i copii care se opresc la mijlocul In concluzie: niciodata sa nu combatem un copil, dat fiind faptul
frazei; pe ace~tia mama ii intrerupe mereu, fara a Ie ingadui sa spuna ce ca el este eel mai puternic. Copilul nu are nici 0 responsabilitate. Acela
au de spus, ceea ce ii va marc a uneori pe toata viata. Trebuie sa care i~i asuma 0 responsabilitate nu este niciodata eel mai puternic.
intelegeti toate aceste forme de expresie, spre a putea determina gradul Adevarata noastra opera 0 constituie practica. Nici un fel de
de curaj ~i de optimism al copilului. educatie nu poate construi in vid. Aveti de luptat cu dificultatile care
Un rol extrem de important in dezvoItarea copiilor 11 are rezuIta din diferitele interpretari ale cercetarii ~tiintifice. Suntem pentru
tolerarea comparatiei. Trebuie sa luati cuno~tinta ~i de aIte teorii ~i
rivalitatea dintre frati ~i surori. Este I1ecesara cunoa~terea varstei fratilor
puncte de vedere. Comparati-Ie cu grija ~i sa nu credeti pe nimeni pe
~i surorilor unui copil dat. Nu poate fi negIijat faptul ca un copil este
cuvant: nici pe altii, nici pe mine.
prim-nascut, secund, mezin sau copil unic, dupa cum nu poate fi trecut
cu vederea faptul d 0 fata cre~te singura in mijlocul Mietilor, un Miat
NOTE
in mijlocul fetelor etc.
Fiece copil poate fi comparat cu un arbust care face parte dintr-o 1 Helen Adams Keller, nascuta in 1880 in statuI american Alabama, a
padurice: toti cauta sa iasa la lumina. devenit la vlirsta de un an ~i~apteluni surdomuta ~ioarba, pentru ca la vlirsta
Situatia unui prim-nascut este cu totul diferita de aceea a de ~apteani sa fie incredintata unei educatoare foarte pricepute, care a invatat-o
secundului. Catva timp el a fost in situatia de copil unic, pentru ca apoi, nu numai limbajul mimicogesticular, ci ~isa citeasca ~isa scrie. Pana la urma,
deodata, spatiul sau vital sa fie redus prin na~terea unui aIt copil. Este Helen a frecventat ~icursuri universitare, s-a specializat in pedagogie ~ia scris
o tragedie pentru dansul. Ulterior asemenea copii se comporta ca ~icum instructive carti autobiografice, printre care Lumea in care triiiesc (1908).
s-ar teme ca un altul sa nu Ie ia locul. Vor sta mereu la panda ca sa vada Arthur Penn a turnat ~iun film a carui eroina este Helen Keller: Miracol in
Alabama (1962). (Nota trad.)
daca nu cumva aItul este preferatul. Se vor mghesui totdeauna pe primul
2 In limba engleza, in original. (Nota trad.)
plan. Secundul, in schimb, niciodata nu a fost singur, deci niciodata nu
3 "Unbeschriebenes Blatt", in textul original. (Nota trad.)
s-a situat in centrul atentiei. Situatia sa este mai buna, dispunand de un 4 Faimoasa "Minderwertigkeit von Organen", concept-cheie al psiho-
"pathmaker"6 care, in muIte privinte, ii faciliteaza rezolvarea proble- logiei individuale profesate de Adler. (Nota trad.)
meloL A~a cum se intampla intr-o competitie, secundul se comporta ca 5 Hidrocefalia este rezultatul acumularilor de lichid cefalorahidian in

~i cum ar voi sa-l intreaca pe cel care 11 preceda, chiar dad nimeni nu-l ventriculii cerebrali, ori in spatiile subarahnoidiene, avand drept consecinta
impiedica s-o faca. Mezinul cre~te intr-o cu totul alta situatie; nimeni comprimarea ~iatrofierea tesutului cerebral, insotite de tulburari neuropsihice
nu-i urmeaza, ci, dimpotriva, mai multi 11 preceda. Desigur, el este eel ~ideficiente mintale care pot ajunge pana la idiotie, adidi paua la cea mai grava
mai avantajat,joaca la scena deschisajocul aspiratiilor sale ~ivrea, mai forma de arieratie pe planul inteligentei. Sunt indicate interventii neufO-
chirurgicale reparatorii. Cat prive~temicrocefaIia, aceasta reprezinta redueerea
presus de toate, sa demonstreze ca el este acela care trebuie sa fie in
drastica a dezvoltarii eraniului, implicit a ereierului, din cauza unei rigidizari
frunte (Iosif biblicul era mezin). Stradaniile lui sunt recompensate, eu mult inainte de termen a suturilor oaselor craniene, eaz in care au mult de
deoarece un astfel de copil este deosebit de bine inarmat in lupta cu suferit dezvoltarea psihomotorie, avand loc manifeste modifieari de compor-
dificultatile. tament, eonvulsii ete. Rareori microcefalii pot fi recuperabili Iiinumai in mica
Ca~tiga acela care lupta. A~adar, trebuie sa avem grija sa Ie dam masura. (Nota trad.)
copiilor "materialul" care sa Ie permita sa invinga. Este necesar sa Ie 6 In limba engleza = taietor de partie. (Nota trad.)

dam curaj, dreptul eel mai important pe care Ii-I da educatia.


Descurajarea unui copil este extrem de periculoasa. Multe probleme ale

222 223
ALFRED ADLER - UN "CURRICULUM VITAE"

ALFRED ADLER - UN "starea economicii" a populatiei, dar mai ales concePtia sa despre om
ca "produs social" ("als Gesellschaftsprodukt").
"CURRICULUM VITAE" Un rol cu totul aparte in evolutia pe plan profesional a tanarului
oftalmolog vienez I-a avut insa Sigmund Freud, caruia intre anii 1902-
1908 i-a fost un discipol mai mult sau mai putin credincios ~i de care in
1911 s-a separat cu mare valva, impreuna cu adeptii sai, respingand
viziunea exagerat sexualista a freudienilor "ortodoqi" ~itrasand treptat
coordonatele a~a-numitei "psihologii individuale comparate", pe care
Adler a propagat-o cu 0 rara ravna parra la sfar~itul vietii.
Din anu11912, Alfred Adler a inceput sa organizeze, in zeci de
~coli vieneze, centre de consultatii psihopedagogice, bazate pe propria
sa conceptie asupra naturii ~i devenirii umane, asupra educabilitatii
copiilor.
Alfred Adler s-a nascut acum 125 de ani, in ziua de 7 februarie Dupa ce, ca reactie imediata la ruptura cu psihanaliza de orientare
1870, intr-o familie evreiasca de mic-burghezi, stabilita la periferia freudiana, constituise de urgenta 0 Asociatie pentru Psihanaliza Libera
Vienei. Tatal sau se ocupa cu comertul de cereale, avand de crescut (Verein fur freie Psychoanalyse), ulterior a creat Societatea de
patru biiieti ~i doua fete. Intre copii, Alfred era cel de-al doilea nascut Psihologie Individuala (1912), iar doi ani mai tarziu (1914)
("secundul", cum avea el sa-l numeasca pe cel venit pe lume dupa IntemazionaIe Zeitschrift filr Individualpsychologie, publicatie care a
primul- nascut), un baiat foarte plapand, rahitic. De rnic I-au impresionat contribuit asiduu la cristalizarea ideilor noii ~coli psihanalitice,
puternic boala ~i moartea. Nu avea mai mult de patru ani cand unul din ad1eriene.

fratii sai a murit langa dansul, in patul pe care 11imparteau. Acest fapt Trecand la punerea in practica a planului "cuceririi Americii" ,
cutremurator, ca ~i sanatatea mereu ~ubreda a mamei sale, pe care el unde Freud calcase victorios inca in anul1909 ,inceparrd din anul19l5
dorea din toata fiinta sa 0 poata insanato~i, i-au trezit de timpuriu un Alfred Adler a intreprins tot mai frecvente calatorii peste Atlantic,
tin and conferinte in mai multe ora~e din State1e Unite ale Americii,
interes statornic pentru medici ~i medicina. De altfelchiar el precizeaza
unde in cele din urma s-a ~i stabi1it. Din 1917 i s-a oferit posibilitatea
ca inca de pe atunci luase decizia de a deveni medic, deciziecare a
de a tine un curs de psihologie medicala la Columbia University ~i la
ramas definitiva. In anull895 absolvea cu succes facultatea de medicina
New York Medical Center, pentru ca in anul1932 sa ocupe un post de
din ora~ul natal, specializandu-se in oftalmologie.
Inca din anii studentiei a venit in contact cu mi~carea socialista
austriaca, fiind insa influentat mai mult de ideile lui Friedrich Nietzsche
I "visiting professor"la Long Island College for Medicine. Trei ani mai
tarziu, cand a devenit cetatean american cu drepturi depline, a fondat
Joumal otIndividual Psychology.
decat de ale lui Karl Marx. In 1898, ca urmare a preocuparilor sale S-a stins din viata la 28 mai 1937, la Aberdeen, in Scotia, unde
socioeconomice, a scris ~ipublicat 0 bro~ura de sfaturi medicale pentru venise sa conferentieze pe teme de psihologie individual a aplicativa. A
croitori (Gesundheitsbuch filr das Schneidergewebe), in care sunt decedat in plina strada, nu departe de hotelul unde trasese, rapus de un
semnificative relatia pe care 0 descopera intr~ starea de sanatate ~i fulgerator atac de apoplexie.

224 225
LEONARD GA VRILIU

Principalele sale scrieri sunt: Studiu asupra infenoritiitii organelor


INDICE DE NUME
(1907), A vindeca $i a educa (1914,in colaborare cu Carl Furtmiiller),
Practica $i teona psihologiei individuaIe (1920), Cunoa$terea omului
(1927), Psihologia individualii in $coalii (1929), Psihologia $colarului
greu educabil (1930) ~i Sensul vietii (1933). Mai este de amintit ~i
volumul Religie $i psihologie individualii (1933), scris in colaborare
cu Ernst Jabn.

Dr. LEONARD GA VRILlU

ADLER, Alfred: 7, 8,9,10,15, LESSING, Gotthold Ephraim:


27, 37, 38, 71, 155, 188, 211
224-226 dr. LEVY: 64
EMERSON, Ralph Waldo: 22 MARX, Karl: 224
ESSAU: 132,205 NIETZCHE, Friedrich: 200, 203,
FRAISSE, Paul: 53 224
FREUD, Sigmund: 7,8,9,207, NOICA, Constantin: 226
210,225 REBECA: 135
FUCHS,K.: 180 SOCRATE:1O
FURTMOLLER, Carl: 15,225 SCHILLER, Friedrich: 211
GARCIA, Calixto: 24,27 WEXBERG,Ermin: 15
GA VRILIU, Leonard: 10,38
HERODOT:71
IACOB: 132,135,205
IOSIF: 83
ISAAC: 135
JAENSCH, Erick: 145
JAHN, Ernst: 226
JUNG, Carl Gustav: 7
KAUS, Otto: 37,38
KELLER, Helen: 216, 223

227
Tiparul executat la Regia Autonoma "Monitorul Oficial"