Sunteți pe pagina 1din 45

SECURIZAREA FRONTIERELOR SI STABILITATEA REGIONALA

Studiu realizat n cadrul proiectului comun al Republicii Moldova, Ucrainei si Romniei Noi frontiere n sud-estul Europei si impactul lor asupra stabilitatii n regiunea Initiativei Central Europene

Studiul Securizarea frontierelor si stabilitatea regionala este coordonat de Institutul pentru Politici Publice, Bucuresti (IPP) n cadrul proiectului comun al Republicii Moldova, Ucrainei si Romniei Noi frontiere n sud-estul Europei si impactul lor asupra stabilitatii n regiunea Initiativei Central Europene, finantat de Initiativa Central Europeana (ICE). Multumim grupului de experti care s-au implicat n elaborarea acestui studiu (n ordine alfabetica): Gabriel Micu, Director al Directiei Moldova, Ministerul Afacerilor Externe; Valentin Popescu, coordonatorul Biroului Analiza de Risc, Directia Supraveghere Vamala si Fraude Vamale, Directia Generala a Vamilor; Mihail Rujoi, consilier diplomatic, Asociatia Romna pentru Politica Externa; Nini Sapunaru, deputat n Parlamentul Romniei, fost director al Directiei Generale a Vamilor; Gentiana Serbu, secretar executiv, Centrul SECI, Bucuresti; Reprezentantilor Inspectoratului General al Politiei de Frontiera. n mod deosebit dorim sa adresam multumiri domnului Ambasador Marcel Dinu, Secretar de Stat, Seful Oficiului Guvernului pentru gestionarea relatiilor cu Republica Moldova.
Materialele prezentate n acest studiu reprezinta opiniile expertilor si nu constituie n mod necesar punctul de vedere oficial al institutiilor pe care acestia le reprezinta sau ale Institutului pentru Politici Publice.

Gabriela Chiorean Coordonator de programe n cadrul IPP

Institutul pentru Politici Publice B-dul Unirii 57, bloc E4, scara 4, apart. 92 Sector 3, Bucuresti Tel/Fax:(+ 4 01) 320 74 90 E-mail: ipp@go.ro 2002, Institutul pentru Politici Publice

NOTA Acest studiu face parte dintr-un proiect mai amplu, cuprinznd o serie de studii elaborate de catre experti din Republica Moldova, Ucraina si Romnia care, coroborate cu concluziile unui seminar international organizat pe aceasta tema, vor constitui un document de argumentare pentru naintarea unor propuneri n vederea reducerii riscurilor stabilitatii regionale prin cresterea securizarii frontierelor. Din acest motiv, prezentul studiu coordonat de Institutul pentru Politici Publice din Romnia se centreaza pe relatia dintre Romnia si Republica Moldova din punct de vedere al frontierelor comune, viznd cooperarea transfrontaliera, procedurile standard la granite, cadrul international si organizational n care se desfasoara relatiile dintre cele doua state.

CUPRINS

Metodologie ................................................................................................................ 5 Capitolul I 1. Evolutii rapide pe plan global si regional ............... 6 2. Acquis-ul Schengen ........ 7 3. Ridicarea obligativitatii vizelor Schengen....... . 9 Capitolul II 1. Cadrul de cooperare bilaterala dintre Romnia si Republica Moldova .........12 2. Securizarea frontierei ....... 14 3. Amenintari la adresa securitatii regionale ........ .14 4. Cooperarea n combaterea infractionalitatii transfrontaliere ...... 15 Capitolul III 1. Conlucrarea n cadrul euroregiunilor Prutul de Sus si Dunarea de Jos ....... 18 2. Infractionalitatea transfrontaliera ........ 19 Capitolul IV 1. Cooperarea vamala dintre Romnia si Republica Moldova ....... 23 2. Posibilitati de introducere a unui mod de lucru n comun ....... 25 3. Necesitatea schimbarii mentalitatii ..... 28 4. Cadrul local de consultare ........... 28 5. Practici de control la frontiera. Posibilitati de lucru n comun .............................. 29 Capitolul V Principalele concluzii si recomandari ........................................................................ 32 ANEXE Extrase din Raportul Comisiei Europene din 2001 asupra Romniei ...........36 Planul de actiune pe anii 2002 si 2003 al Guvernului Romniei, n domeniile de referinta ale studiului .........37 Puncte de control si trecere a frontierei ............ 39 Traficul de persoane la frontiera Romniei cu Republica Moldova .......... 40 Volumul de marfuri exportate si importate de Romnia n relatie cu Republica Moldova ............. 41 Prezentarea grupului de lucru ........ 43 Surse bibliografice. .................. 44

Metodologie n scopul unei abordari pragmatice a temei de mare actualitate privind necesitatea securizarii frontierelor si asigurarea, n paralel, a fluidizarii traficului de calatori si marfuri, n interesul cetatenilor si al operatorilor economici, la elaborarea studiului au fost implicati specialisti din mai multe domenii, cu activitate directa sau indirecta legata de subiectul studiului. S-a pornit de la premisa ca Romnia, Republica Moldova si Ucraina sunt state suverane si independente, avnd preocupari comune si interese specifice n problemele securizarii frontierelor, precum si ale asigurarii pacii si stabilitatii n zona, cele trei state facnd parte din anumite organizatii internationale si dorind sa respecte obligatiile pe care si le-au asumat adernd la aceste organizatii. Tema abordata este mult mai ampla dect prezentul studiu. Am dorit sa reliefam n acest caz conlucrarea dintre Romnia si Republica Moldova, avnd n vedere specificitatea relatiilor dintre cele doua state. Astfel, am urmarit sa evidentiem unele posibilitati concrete care ar putea duce la amplificarea traficului de marfuri n deplina siguranta, la frontiera dintre Romnia si Republica Moldova, precum si necesitatea si posibilitatea ca ambele parti sa actioneze n comun n acest sens, multiplicnd legaturile materiale si spirituale care, n interesul cetatenilor celor doua state, sa contribuie la apropierea acestora. Studiul a fost elaborat n perioada noiembrie 2001 - februarie 2002 de catre un grup de specialisti din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Inspectoratului General al Politiei de Frontiera, Directiei Generale a Vamilor, Centrului SECI si Asociatiei Romne pentru Politica Externa. n completarea informatiilor a fost realizata o analiza secundara a cadrului legislativ care reglementeaza domeniul n studiu precum si a datelor statistice si economice concludente pentru relatia dintre Republica Moldova si Romnia. Datorita caracterului european al temei n discutie, o atentie sporita a fost acordata prevederilor si standardelor Uniunii Europene n aceasta privinta, precum si recomandarilor Comisiei Europene formulate n Raportul de tara al Romniei din 2001.

Capitolul I 1. Evolutiile rapide pe plan global si regional duc la cresterea deosebita a volumului circulatiei de marfuri si persoane si impun totodata masuri hotarte de combatere a terorismului, a fenomenelor infractionale manifeste la granite. Procesele integrarii globale si regionale dobndesc o mare amploare. Pentru statele regiunii n care se afla Romnia si Republica Moldova este evident ca, n trecerea lor catre economia de piata, solutia consta n racordarea rapida si eficienta la structurile europene. Deschiderea Uniunii Europene spre tarile din Europa Centrala si de Est reprezinta, de altfel, recunoasterea unei Europe comune a aceleiasi civilizatii. n contextul accelerarii procesului de globalizare, Uniunii Europene i incumba responsabilitati sporite pentru asigurarea securitatii, stabilitatii si redresarii situatiei statelor sud-est europene. Realizarea Uniunii Economice si Monetare si introducerea monedei unice confera Uniunii Europene o noua dimensiune pe linia promovarii si accelerarii relatiilor de cooperare cu statele sud-est europene. Aderarea la Uniunea Europeana a unor noi state din spatiul central si sud-est european va ntari rolul acesteia ca actor international si regional. n plus, extinderea pietii Uniunii Europene creeaza noi oportunitati de afaceri. Cooperarea regionala si subregionala se institutionalizeaza la noi dimensiuni n cadrul noilor structuri si evolutii la scara spatiului european. Asocierea statelor din Europa Centrala si de Sud-Est la Comunitatea Europeana si deschiderea potentiala pentru alti participanti (statele aparute dupa dezmembrarea fostei URSS, precum si dupa dezmembrarea fostei Iugoslavii) reflecta noua evolutie a procesului de integrare europeana. Ideea mutatiilor rapide si profunde la scara globala si regionala este pregnant ilustrata de schimbarile care deja au avut loc sau cele care se profileaza n urma atacurilor teroriste din SUA, de la 11 septembrie 2001, comunitatea internationala concentrndu-si tot mai mult atentia pe lupta mpotriva terorismului. Aceste schimbari vor avea impact asupra a doua chestiuni de mare importanta pentru Europa Centrala si de Sud-Est, respectiv extinderea NATO si procesul de largire a Uniunii Europene. nainte de 11 septembrie 2001, existau, n principal, doi factori care impuneau extinderea NATO. Este vorba de presiunea statelor est-europene, care solicitau primirea n NATO, precum si de dorinta Administratiei SUA de a dobndi credibilitate suplimentara prin continuarea largirii Aliantei Nord-Atlantice, n ciuda retinerilor altor state si n primul rnd ale Federatiei Ruse. Nici unul din acesti factori nu reprezenta o ratiune strategica pentru Alianta Nord-Atlantica, ci doar una politica. De aceea se poate spune ca, pna la 11 septembrie 2001, largirea NATO nu avea, cel putin aparent, o dimensiune strategica. Alianta vedea extinderea ca o respectare a promisiunilor fata de tarile candidate si ca o modalitate de a arata ca Europa de Sud-Est nu este o moneda de schimb. n aceste conditii, cele mai mari sanse de a fi primite n NATO se parea ca le au statele cu un bun potential economic si n cazul carora extinderea presupunea cele mai reduse costuri.

Dupa 11 septembrie 2001, situatia s-a schimbat si nu este exclus ca ea sa dobndeasca noi dimensiuni pna la summitul de la Praga din 2002. Ratiunile strategice tind sa devina mai importante dect cele de ordin politic. Este tot mai evident faptul ca relatia Aliantei cu Federatia Rusa, care si-a declarat sprijinul sau n lupta anti-terorista, a cunoscut o schimbare profunda si, n perspectiva, se schimba astfel si prioritatile SUA, care sunt suficient de interesate sa defineasca rolul, inclusiv al Rusiei, n sistemul global de securitate. Desi SUA au declarat ca vor mentine sprijinul acordat unor tari din sud-estul Europei, este de nteles ca acest sprijin va trebui, n cele din urma, sa fie asumat de Europa Occidentala att n ceea ce priveste asigurarea securitatii, ct si n dezvoltarea unor strategii regionale. n aceasta situatie, pentru a se nregistra progrese mai rapide n procesul de aderare la UE a statelor sud -est europene, este nevoie de o noua perspectiva, adaptata la mai noile sau mai vechile provocari. 2. Acquis-ul Schengen vizeaza, n esenta, facilitarea calatoriilor persoanelor cu respectarea unor standarde bine stabilite. Una din cele mai importante initiative destinate sa faciliteze calatoria cetatenilor n Uniunea Europeana si are originile n ntelegerea dintre Germania, Franta si tarile Benelux (Belgia, Olanda, Luxemburg), care a fost semnata n localitatea Schengen, n 1985. In completarea Acordului a fost semnata Conventia Schengen de aceleasi cinci state, la data de 19 iunie 1990. In Conventie se formuleaza masurile si garantiile necesare pentru implementarea liberei circulatii a persoanelor. Prevederile Conventiei amendeaza legile relevante din fiecare tara si ele trebuie sa fie supuse ratificarii de catre Parlament. La lista tarilor semnatare s-au adaugat Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Austria, Suedia, Finlanda si Danemarca, Islanda si Norvegia, devenind si ele parti la Conventie. Acordul si Conventia, mpreuna cu declaratiile si deciziile adoptate de Comitetul Executiv Schengen, formeaza asa-zisul acquis Schengen. Pe parcursul redactarii Tratatului de la Amsterdam, n 1997, s luat -a hotarrea de ncorporare a acestui acquis n acquis-ul Uniunii Europene, dat fiind ca se refera la unul dintre principalele obiective ale pietei interne, si anume libera circulatie a persoanelor. La momentul punerii n practica a prevederilor Schengen, n 1995, frontierele interne ale statelor semnatare au fost eliminate si a fost instituita o singura frontiera externa, la care controlul, n vederea intrarii n spatiul Schengen, sa se desfasoare n baza unui unic set de reguli si proceduri. Astfel, statele membre au elaborat reguli comune referitoare la regimul vizelor, dreptul de azil si controlul la frontierele externe ale spatiului Schengen, menite sa faciliteze libera circulatie a persoanelor. n 2001, 13 state membre ale Uniunii Europene (Belgia, Germania, Grecia, Spania, Franta, Italia, Luxemburg, Olanda, Austria, Portugalia, Danemarca, Finlanda si Suedia) au aderat la Acordul Schengen. Irlanda si Marea Britanie au agreat doar anumite prevederi ale Acordului Schengen care trateaza cooperarea dintre fortele de politie si cooperarea juridica, refuznd deocamdata sa ncheie acorduri n domeniul controlului frontierelor cu alte state Schengen. Acordul Schengen nu pune doar problema de control a frontierelor, el acopera si alte domenii cum ar fi politica n domeniul justitiei si afacerilor interne. n acest domeniu

se ncearca reducerea pe ct posibil a efectelor negative ce pot aparea n asigurarea securitatii interne, ca urmare a eliminarii controlului la frontierele inte rne ale statelor membre (masuri compensatorii). Atingerea standardelor privind nlaturarea granitelor interioare si controlul la frontierele externe ale Uniunii Europene implica si ndeplinirea cerintelor stipulate n Acquis-ul Schengen. Fiecare stat participant este responsabil n fata tuturor statelor membre pentru garantarea frontierelor externe ale UE mpotriva imigratiei ilegale, contrabandei cu droguri, traficului de fiinte umane si gazduirea altor activitati criminale. Astfel, pentru a stabili un echilibru ntre libertate si siguranta, libertatea de circulatie a fost nsotita de asa-numitele masuri compensatorii. Acestea vizeaza mbunatatirea coordonarii dintre politie, vama si justitie si adoptarea masurilor necesare pentru a combate fenomene infractionale cum ar fi terorismul si crima organizata. Pentru a face acest lucru posibil, a fost constituit un sistem complex de informatii, denumit Sistemul de Informatii Schengen (SIS) pentru facilitarea schimbului de date privind persoanele si bunurile. n Romnia, potrivit noii legislatii adoptate n 2001 privind frontiera de stat a Romniei, s-a nfiintat Sistemul de Informare National privind circulatia prin frontiera a persoanelor si bunurilor, sistem care este unitar la nivel national si prin care se tine evidenta, se prelucreaza si se valorifica informatiile cu privire la criminalitatea transfrontaliera si infractiunile de frontiera, la persoane si bunuri. n cadrul masurilor necesare n vederea aderarii la Uniunea Europeana, tarilor candidate le este recomandat sa stabileasca, ct de curnd posibil, un Plan de Actiune Schengen din care sa rezulte ntelegerea completa asupra a ceea ce nseamna implementarea n totalitate a Acquis-ului Schengen, cteva rezultate concrete deja obtinute, precum si un program detaliat si viabil pentru adoptarea si implementarea masurilor ramase. Planul de Actiune Schengen al Romniei prevede masuri privind controlul extern al frontierelor si inspectarea acestora, politica de vize, cooperarea n domeniul politiei, lupta anti-drog, regimul armelor si munitiilor, cooperarea juridica n problema criminalitatii si a extradarilor, stadiul sistemului de informare Schengen, precum si referiri la protectia datelor personale. Abordarea Planului de Actiuni Schengen nu se rezuma la masuri legislative ci cuprinde si masuri de mbunatatire a capacitatii pentru actiuni operationale si implementarea lor n practica. Echipamentul si infrastructura, pregatirea, precum si masurile bugetare constituie elemente la fel de esentiale. Romnia a prezentat Uniunii Europene documentul de pozitie al capitolului 24 privind Justitia si Afaceri Interne al acquis-ului comunitar, document care cuprinde ca anexa Planul de Actiune Schengen. Pregatirile pentru implementarea completa a Acordului Schengen constituie un proces continuu. De aceea Planul de Actiune acopera ntreaga perioada anterioara integrarii n Uniunea Europeana si eliminarii controlului la frontierele interne. Planul de Actiune Schengen este cu att mai necesar pentru Romnia cu ct, de la nceputul anului 2002, s-a ridicat obligativitatea vizelor pentru cetatenii romnii, fapt ce implica o responsabilitate crescuta a Romniei fata de cerintele de securizare a frontierelor externe ale spatiului Schengen n care este integrata. n vederea alinierii la politica de vize a UE, statul romn va introduce obligativitatea vizei, n special pentru tarile cu un nalt potential de migratie, avndu-se n vedere ncheierea unor noi acorduri n materie de vize. Este vizata n special actualizarea

listelor state lor pentru care sunt necesare vize n baza listei UE, mai precis Bosnia Hertegovina, F.R.I. a Macedoniei, Federatia Rusa, Ucraina, R.F. Iugoslavia si Turcia. Potrivit Ministerului de Afaceri Externe al Romniei, relatiile privilegiate cu Republica Moldova au determinat Romnia sa-i acorde un regim diferit, nscris oficial n documentul de pozitie al capitolului 24 privind Justitia si Afaceri Interne al acquis-ului comunitar, astfel nct cetatenilor Republicii Moldova nu li se va solicita viza pentru intrarea n Romnia pna la momentul aderarii Romniei la UE, trecerea frontierei dintre cele doua state facndu-se n continuare n baza pasaportului moldovenesc. ntruct, n prezent, Curtea Constitutionala de la Chisinau delibereaza asupra modificarii Legii cetateniei n sensul acceptarii dublei cetatenii, ramne n discutie posibilitatea folosirii pasaportului romnesc pentru trecerea granitei Republicii Moldova nspre Romnia pentru cetatenii moldoveni care detin si cetatenia romna. n Romnia, cetatenia dubla este permisa prin lege, statul romn acordnd si cetatenilor moldoveni, la cerere, cetatenia romna. Este de subliniat faptul ca cetatenii cu dubla cetatenie, moldoveneasca si romna, se pot deplasa n spatiul Schengen n aceleasi conditii ca si cetatenii romni, respectnd desigur prevederile legislatiei n materie. Ca o expresie reala a raporturilor speciale si privilegiate dintre Romnia si Republica Moldova, precum si a dorintei Romniei de a sprijini dezinteresat cetatenii Republicii Moldova, pe baza unui Acord interguvernamental, semnat la 27 iulie 2001, Romnia a sprijinit financiar Republica Moldova n vederea acoperirii costului pasapoartelor pentru unele categorii de cetateni ai acesteia, care vor calatori n Romnia. Totusi, raportul final privind acest demers a scos n evidenta faptul ca solicitarea de noi pasapoarte de catre cetatenii Republicii Moldova a fost sub nivelul preconizat si finantat de Romnia, cererea fiind de aproximativ 30 000 de pasapoarte, adica jumatate din suma preconizata. 3. Eliminarea vizelor pentru cetatenii romni, care doresc sa calatoreasca n spatiul Schengen de la 1 ianuarie 2002, face ca frontierele estice ale Uniunii Europene sa coincida cu frontierele Romniei. La reuniunea Consiliului pentru Justitie si Afaceri Interne al Uniunii Europene, din 7 decembrie 2001, s-a hotart eliminarea vizelor, ncepnd cu 1 ianuarie 2002, pentru cetatenii Romniei care doresc sa calatoreasca n spatiul Schengen. Aceasta hotarre a Uniunii Europene este deosebit de importanta si marcheaza recunoasterea eforturilor cetatenilor romni n ultimii ani pentru consolidarea democratiei. Eliminarea vizelor va avea efecte majore din punct de vedere economic si social, n acelasi timp sporind posibilitatile de dezvoltare ale sectorului economic, n special a ntreprinderilor mici si mijlocii, cu rol hotartor n trecerea la economia de piata si contribuind la cresterea mobilitatii studentilor si a mediului academic. Prin aceasta decizie, frontierele estice ale Uniunii Europene coincid cu frontierele Romniei. Acest fapt creeaza Romniei obligatii si noi raspunderi fata de spatiul comun de securitate interna al UE. Raspunderi deosebite revin si celor care vor beneficia de eliminarea vizelor. Romnii care vor calatori n spatiul Schengen trebuie sa respecte conditiile convenite de Romnia cu tarile membre ale UE. Astfel, cetatenii romnii care calatoresc n scopuri turistice sau de afaceri pe teritoriul tarilor

membre UE sau al altor tari care nu solicita viza de intrare n tara, nainte de iesire, trebuie sa faca dovada urmatoarelor documente: asigurarea medicala; bilet de calatorie dus-ntors; cartea verde a vehiculului (n cazul deplasarii cu autoturismul); o suma minima n valuta, a carei marime se stabileste n functie de o suma de referinta, depinznd de tara de destinatie sau tranzit. Seful punctului de trecere a frontierei poate dispune ntreruperea calatoriei persoanei, n cazul n care aceasta nu prezinta documentele sus -mentionate. Este de subliniat ca, n vederea aderarii la Uniunea Europeana, autoritatile romne au initiat o serie de masuri n domeniul afacerilor interne care urmaresc primordial stoparea migrarii ilegale nspre si prin Romnia, precum si combaterea crimei organizate si/sau alte acte ilegale comise de cetateni romni. Importanta n acest sens este adoptarea recenta a unor prevederi legislative privind frontiera de stat a Romniei precum si organizarea si functionarea Politiei de Frontiera Romne (la 27 iunie 2001), dupa modelul politiilor de frontiera din statele UE, pe directii zonale, la nivelul fiecarei frontiere si la Marea Neagra. Astfel, s-au redus cu 36% posturile neoperative din cadrul unitatilor centrale si au fost transferate catre structurile de executie de la frontiera verde, 70% din cheltuielile fina nciare au fost transferate catre domeniul operativ, mijloace de transport si tehnica de calcul au fost transferate n domeniul operativ, a fost asigurata o conceptie unica de actiune, n functie de specificul si problematica fiecarei frontiere si a fost compatibilizata Politia de Frontiera Romna cu structurile similare din Uniunea Europeana, fapt ce se doreste sa contribuie la intensificarea colaborarii n plan international si regional. Tot astfel, n 2001, au fost adoptate noi prevederi legale privind regimul strainilor n Romnia, stabilind conditiile de intrare, sedere precum si regimul expulzarilor, fiind specificate procedurile de verificare a documentelor, eliberarea vizelor, conditiile pentru stabilirea domiciliului n Romnia si cerintele pentru iesirea strainilor din tara. Prin aceasta noua lege, s-a trasat un cadru legal n vederea reducerii migratiei ilegale, situatia statistica n acest sens, indicnd ca n 1998, 2.830 de cetateni straini au fost expulzati pentru ca nu ndeplineau conditiile de intrare si sedere n Romnia, numarul lor crescnd n 1999 la 3.431 de straini, n scadere nsa n anul 2000 pna la 2.498 de persoane. Prin legea privind regimul strainilor, s-au modificat si conditiile pentru obtinerea permiselor de munca n Romnia. Potrivit noii legislatii, pentru a lucra n Romnia, un strain trebuie sa detina o viza de munca si un permis de munca eliberat de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale. Strainii aflati n Romnia nu pot desfasura activitati contrare scopului declarat pentru care le -au fost acordate vizele. Astfel, n cazul persoanelor care detin, de exemplu, o viza de studiu n Romnia, este interzisa eliberarea permiselor pentru angajarea n munca. Permisul de munca eliberat cu nerespectarea acestor prevederilor, precum si contractul de angajare n munca, ncheiate n baza acestuia, sunt nule de drept. n chestiunea acordurilor de readmisie s-a continuat initierea, semnarea si reactualizarea lor permanenta. ntre Romnia si Republica Moldova, Acordul privind readmisia a fost semnat, n prezent acesta fiind ratificat de Republica Moldova si n ultima etapa a procedurii legislative de ratificare n Parlamentul Romniei. Pentru a

10

pune n practica aceste acord, autoritatile din ambele state sunt obligate sa primeasca napoi cetatenii straini, inclusiv persoanele apatride care, venind direct de pe teritoriul national propriu, au trecut ilegal frontiera sau sunt rezidenti ilegali n celalalt stat parte la acord. Din discutiile purtate n vederea elaborarii studiului de fata rezulta ca n situatia actuala, au aparut n repetate rnduri probleme n relatiile dintre autoritatile romnesti si moldovenesti, datorita nereglementarii acestui aspect. Existenta si ratificarea Acordului este capitala pentru securizarea traficului de persoane dintre cele doua state iar aplicarea prevederilor acestuia nu trebuie ntrziata. n vederea alinierii la politicile UE, au fost introduse masuri restrictive pentru aprobarea vizelor pentru cetatenii proveniti din tarile cu potential migrant ridicat, astfel nct sa fie ndepartate lacunele legislative exploatate de asa-numitii studenti sau oameni de afaceri, al caror principal scop de calatorie este de a tranzita Romnia n drumul lor catre vestul Europei. Ca o consecinta, Politia Romna de Frontiera a acordat n 2001 un numar crescut de vize de iesire si expulzari legale. Mai mult chiar, unui numar nsemnat de cetateni veniti din tari cu potential migrant ridicat li s-a interzis accesul pe teritoriul Romniei. ntruct se acorda o mare importanta refugiatilor si cererilor de azil cu care se confrunta Romnia, n anul 2001, au fost elaborate noi norme relevante n domeniu, n sensul alinierii la acquis-ul comunitar, lundu-se masuri pentru asigurarea unui minim standard de sprijinire si primire a solicitantilor de azil pe parcursul solutionarii cererii. Cadrul legislativ garanteaza solicitantilor statutului de refugiat accesul la proceduri si, dupa caz, la teritoriu national. Autoritatea centrala responsabila de implementarea politicilor Romniei n domeniul refugiatilor este Oficiul National pentru Refugiati din cadrul Ministerului de Interne. Oficiul National pentru Refugiati dispune n Bucuresti de doua centre de cazare, cu o capacitate totala de 750 de locuri. De asemenea, n incinta Aeroportului International Otopeni exista un centru de cazare pentru solicitantii de azil cu o capacitate de 20 de locuri. Trei noi centre se afla n curs de amenajare la Bucuresti, Galati si Timisoara. Viitorul centru din Bucuresti va asigura si spatii de caza re pentru minorii nensotiti. n raportul sau din 2001, Comisia Europeana remarca progresele facute de Romnia, apreciind ca au fost luate masuri importante privind controlul frontierei, n acelasi timp atragnd atentia asupra necesitatii unui efort mai mare n vederea ntaririi capacitatii administrative si mbunatatirii cooperarii dintre autoritatile cu atributii la frontiera.

11

Capitolul II 1. Cadrul de cooperare bilaterala dintre Romnia si Republica Moldova Relatiile dintre Romnia si Republica Moldova, doua state suverane si independente, au un caracter privilegiat, special, decurgnd din comunitatea de neam, cultura, limba si istorie nationala. Aceasta nseamna ca, indiferent cine va conduce Romnia si Republica Moldova, ce forte politice se vor afla la guvernare la Bucuresti si Chisinau, caracterul acestor raporturi nu poate fi schimbat. Totodata, aceasta presupune ca, printr-o politica realista, coerenta si n interesul cetatenilor ambelor state, se poate ajunge la aprofundarea raporturilor bilaterale, la apropierea dintre Romnia si Republica Moldova. Din discutiile purtate pentru realizarea studiului de fata cu reprezentanti ai institutiilor statului romn a reiesit ca Romnia este profund interesata pentru sprijinirea Republicii Moldova pe o baza pragmatica. Pe acest fond nsa, se remarca ca nu razbate o viziune comuna a Romniei si Republicii Moldova n privinta relatiilor dintre cele doua tari, inclusiv n ceea ce priveste securizarea frontierei dintre cele doua state. Romnia a acordat si acorda sprijin politic, diplomatic si economic Republicii Moldova, venind n ntmpinarea nevoilor statului vecin si n sensul amplificarii legaturilor Republicii Moldova cu statele dezvoltate, cu organismele europene si euroatlantice. Statele occidentale si reprezentantii diverselor organisme internationale percep n mod corect si apreciaza acest sprijin. Semnificativa n acest sens este declaratia facuta la Chisinau n 2001 de catre domnul Bodo Hombach, coordonatorul special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, n cadrul careia a subliniat ca, pentru Republica Moldova, relatiile cu Romnia reprezinta un interes vital precum si ca Guvernul Romniei a insistat foarte mult pentru aderarea Republicii Moldova la PSESE si a lucrat intens si consecvent n aceasta directie. Colaborarea bilaterala s-a materializat prin consacrarea juridica a unor mecanisme de lucru, fiind create, n cadrul guvernelor celor doua state, structuri guvernamentale distincte, care se ocupa de gestionarea relatiilor bilaterale. Pe de alta parte, mai important este faptul ca, desi, ntre cele doua state, au fost semnate documente bilaterale care reglementeaza si favorizeaza cooperarea dintre ele pe toate planurile (politic, economic, cultural, international), totusi m aterializarea acestor acorduri nu este sesizabila ntotdeauna n realitate, ntelegerile fiind cel mai adesea la nivel declarativ iar urmarirea implementarii lor foarte rar realizata. Colaborarea dintre cele doua state este mai evidenta n ce priveste relatiile culturale si economice. Astfel, un numar de 1500-2000 de absolventi anual din Republica Moldova, au fost pregatiti ca bursieri ai Romniei de catre universitati si alte institutii de nvatamnt superior din Romnia. n ce priveste evolutia schimburilor comerciale - economice dintre Romnia si Republica Moldova se poate constata ca, nca de la proclamarea independentei de stat a Republicii Moldova, Romnia a venit n ntmpinarea diverselor solicitari din partea noului stat oferind un program de asistenta concret, sub forma de ajutoare economice, att nerambursabile, ct si sub forma unor credite n conditii deosebit de avantajoase (pe termen lung, fara dobnda, cu perioada de gratie).

12

Evolutia comertului dintre Romnia si Republica Moldova, precum si locul ocupat de Republica Moldova n totalul comertului romnesc poate fi urmarit n tabelul si graficul de mai jos.
Comertul exterior dintre Romnia si Republica Moldova n perioada 1992 - 2000

Export
Loc

1992 1993 70,7 94,2


20 15

1994 59,6
22

1995 81,9
21

1996 100,7
18

1997 128,7
15

1998 128,7
13

1999 101,0
16

2000 142,3
14

Import
Loc

120,5
16

86,7
15

95,1
15

104,5
19

79,8
27

62,4
30

61,8
29

40,4
35

41,3
>25

160 140 120 100 80 60 40 20 0 import export

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

La exportul Romniei predomina livrarile de produse minerale (care n anul 2000, detineau o pondere de circa 60%), produse metalurgice (8%), produse chimice (5,7%), pasta lemn, hrtie si carton (5%). La import, ponderile mai importante sunt detinute de: produse ale regnului vegetal 20%, animale vii si produse ale regnului animal - 14,9%, produse alimentare, bauturi, tutun - 13,3%, materiale de constructii 10%. Toate acestea presupun un trafic important de calatori si marfuri prin punctele de trecere de la Prut, care trebuie sa se desfasoare la nivelul standardelor europene, al normelor privind securizarea frontierelor. n anul 2001, prin cele 7 puncte de control si trecere ale frontierei dintre Romnia si Republica Moldova, s-a nregistrat, potrivit datelor partii romne, un trafic de 2.279.800 de persoane - 235.232 romni si 2.044.568 straini, n scadere fata de anul 2000, cnd totalul de persoane care au trecut frontiera romno-moldoveneasca a fost de 3.018.659 de persoane din care 266.462 au fost romni si cea mai mare parte au fost cetateni straini - 2.752.187 de persoane. (traficul de persoane la punctele de trecere a frontierei, n anii 2000 si 2001, este detaliat n anexa) Preocuparile celor doua state de a respecta exigentele Uniunii Europene s-au materializat n semnarea, la Chisinau n 2001, a Acordului ntre Guvernul Romniei si Guvernul Republicii Moldova privind calatoriile reciproce ale cetatenilor pe baza de pasapoarte iar la 27 iulie 2001 a fost semnat Acordul privind readmisia strainilor. In acest moment, Acordul a fost ratificat de Republica Moldova, iar ratificarea de catre Parlamentul de la Bucuresti se afla n ultima faza legislativa la data elaborarii acestui studiu.

13

De asemenea, n 2001, s-a semnat Protocolul ntre Inspectoratul General al Politiei de Frontiera din Ministerul de Interne al Romniei si Departamentul Trupelor de Graniceri al Republicii Moldova referitor la calatoriile reciproce ale cetatenilor celor doua state. 2. Securizarea frontierei nu presupune si nu nseamna adoptarea de masuri care sa vina n contradictie cu libera circulatie a persoanelor. Ea nseamna, n primul rnd, lupta mpotriva manifestarilor criminale si de nesocotire a legii. ntre Romnia si Republica Moldova, securizarea frontierei se impune avnd n vedere situatia reala a frontierei de est a Republicii Moldova. Securizarea frontierei este o chestiune de mentalitate, respectiv aceasta trebuie vazuta ca o masura care sa asigure accesul nestingherit si n deplina siguranta a celor care nteleg sa respecte legea. n ce priveste securizarea frontierei dintre Romnia si Republica Moldova, lupta mpotriva infractionalitatii transfrontaliere implica si solutionarea problemei frontierei transnistrene si rezolvarea problemei frontierei de rasarit a Republicii Moldova. Desi la Nistru nu mai este razboi, conflictul nu a fost solutionat definitiv si constituie nca un factor major de tensiune att pe plan intern, pentru suveranitatea si integritatea teritoriala a Republicii Moldova, ct si pe plan mai larg, pentru securitatea zonei si a Europei. Avnd n vedere raporturile speciale cu Republica Moldova, precum si pericolul pe care acest conflict l reprezinta, Romnia s-a pronuntat consecvent si a actionat activ pentru solutionarea acestuia. n tot ce a ntreprins, Romnia a pornit de la convingerea ca acest conflict poate si trebuie solutionat pe cale pasnica, astfel nct sa se asigure integritatea teritoriala a Republicii Moldova, garantarea respectarii tuturor prevederilor referitoare la drepturile omului nscrise n documentele OSCE, inclusiv a celor referitoare la persoanele apartinnd minoritatilor nationale. Pentru securizarea frontierei de est a spatiului Uniunii Europene, la fel de importanta ca solutionarea conflictului din Transnistria este rezolvarea problemei granitei de est a Republicii Moldova, la limita care o desparte de Ucraina. Avnd n vedere ca o mare parte a acestei frontiere se ntinde de-a lungul granitei autoproclamatei republici moldovenesti nistrene, este evidenta dificultatea de a prentmpina migratia transfrontaliera, traficul de arme si droguri, crima organizata. Or, este cunoscut faptul ca pentru migratiile provenite din Indochina, rutele de deplasare sunt cele din estul Republicii Moldova, venind dinspre Moscova si Kiev pna la Chisinau. De asemenea, este cunoscut ca, n ultimii ani, a crescut numarul infractiunilor de trecere frauduloasa a frontierei din partea unui numar tot mai mare de cetateni apartinnd spatiului CSI. Totodata, a sporit numarul cetatenilor care vor sa introduca n spatiul CSI masini furate. Fara ndoiala ca toate acestea fac necesare activitati comune si energice ale organelor de frontiera din Romnia si Republica Moldova. Ele cer nsa, n primul rnd, masuri de securizare a frontierei de est a Republicii Moldova. 3. Amenintari la adresa securitatii regionale Pozitia geografica a celor trei state: Republica Moldova, Romnia si Ucraina, aflate la rascrucea unor importanti vectori internationali de transport si comerciali, reprezinta

14

un factor determinant n includerea acestora n principalele rute folosite de retelele crimei organizate. Schimbarile politice ale anilor 90, pe fondul unei instabilitati economice, a permeabilitatii frontierelor, a coruptiei ridicate a lucratorilor la frontiera au determinat o dezvoltare alarmanta a retelelor criminale. n Romnia, autoritatile de frontiera au trebuit sa-si schimbe atitudinea fata de public, trecnd de la starea de institutie represiva la cea de partener de ncredere al pasagerilor si companiilor transportatoare si de comert nou-nfiintate. Att Republica Moldova, ct si Ucraina, foste state membre ale Uniunii Sovietice, au fost nevoite dupa declararea independentei sa-si creeze propriile structuri de frontiera. Toate aceste evolutii necesita vointa politica, resurse financiare si umane. n acest sens, statele din regiune au beneficiat de asistenta tehnica si echipamente prin intermediul proiectelor finantate de Comisia Europeana (PHARE si TACIS, Twinning, etc.) ct si de Banca Mondiala. Trebuie remarcat aportul considerabil adus la Programele Phare n Romnia, mai ales n ce priveste dotarea Politiei de Frontiera. Programul National Phare 1999 prevede achizitionarea de autovehicule si ambarcatiuni de patrulare n valoare de 4 milioane de EURO, precum si echipament, calculatoare si aparatura specifica n valoare de 3 milioane de EURO. n 2000, Programul National Phare prevede achizitionarea de autovehicule si ambarcatiuni de patrulare n valoare de 3,75 de milioane de EURO, echipament, calculatoare si aparatura specifica n valoare de 2,02 milioane de EURO, aparatura de supraveghere n valoare de 5 milioane de EURO si sistem de comunicatii n valoare de 2,5 milioane de EURO. Programul National Phare 2001 prevede achizitionarea de aparatura specifica n valoare de 0,41 milioane de EURO. Livrarea mijloacelor tehnice obtinute prin programele Phare se va finaliza n prima jumatate a anului 2002. Pentru anul n curs, au fost naintate proiecte de finantare a caror valoare se ridica la aproximativ 17 milioane de EURO. Modalitatea de finantare a proiectelor Comisiei Europene, care a conditionat derularea fazelor de proiect de adoptarea unor reglementari de baza a impulsionat autoritatile n initierea si promovarea cadrului legal necesar desfasurarii n conditii normale a activitatilor de trecere a frontierei. Ca o caracteristica a regiunii, reforma legislativa (armonizarea cu legislatia Uniunii Europene) ct si adoptarea procedurilor moderne sunt n proces de desfasurare. 4. Cooperarea n combaterea infractionalitatii transfrontaliere Razboaiele din Balcani, conflictele din Transnistria au determinat un mediu instabil la nivel regional, foarte atractiv si profitabil pentru activitatile criminale. Aceste regiuni de conflict au devenit, pe rnd, tinte pentru diferitele tipuri de trafic ilegal (droguri, arme, fiinte umane). Atacurile criminale asupra Statelor Unite ale Americii din 11 septembrie 2001 au determinat intensificarea investigatiilor n aceasta regiune, rezultnd dovezi clare ale legaturilor existente ntre retelele criminale si organizatiile teroriste. Din cauza pozitiei geografice si a conditiilor economice si sociale, cele trei state sunt traversate de rutele folosite n transporturile ilegale, fiind fie tari de tranzit, fie sursa. Pozitia geo-strategica a celor trei state, constrngerile financiare permanente

15

necesare organizarii eficiente a unor autoritati moderne de urmarire a aplicarii legii sunt provocari continue adresate liderilor politici din sud-estul Europei. Este un fapt bine cunoscut, ca nu se poate vorbi de lupta mpotriva crimei organizate fara existenta sprijinului politic la cel mai nalt nivel, programele de combatere si eradicare a coruptiei si crimei organizate fiind prioritati actuale ale programelor nationale. Este un fapt unanim recunoscut ca nu se poate discuta de lupta eficienta mpotriva crimei organizate fara o coordonare a eforturilor autoritatilor nationale si internationale. Demersurile n acest sens presupun stabilirea de comun acord, la nivel politic, a unei strategii globale de combatere a diverselor manifestari ale crimei organizate. n elaborarea unui plan de actiune specific, trebuie sa se ia n considerare rapiditatea cu care se organizeaza retelele criminale, ct si flexibilitatea cu care si reorienteaza obiectul activitatii, contactele bune pe care le au n afara granitelor statului pe teritori ul caruia si au resedinta si nu n ultimul rnd, resursele financiare si mijloacele moderne de comunicatie pe care le au la dispozitie. Cadrul juridic de cooperare pentru combaterea criminalitatii transfrontaliere ntre Romnia si Republica Moldova si are fundamentul n Acordul dintre Guvernul Romniei, Guvernul Republicii Moldova si Cabinetul de Ministri al Ucrainei privind cooperarea n domeniul combaterii criminalitatii, semnat la Kiev la 6 iulie 1999, ratificat de Romnia n 2001. Acest Acord, n baza prevederilor Memorandumului Presedintilor Romniei, Republicii Moldova si Ucrainei cu privire la colaborarea n combaterea criminalitatii din 22 octombrie 1998, stabileste ca cele trei state vor colabora si si vor acorda sprijin reciproc n prevenirea si descoperirea infractiunilor, n identificarea persoanelor care le-au savrsit, luptnd mpreuna mpotriva fenomenelor infractionale transfrontaliere cum ar fi crima organizata si coruptia, terorismul, traficul ilegal de armament, munitii, substante explo zive si toxice, materiale radioactive, traficul de droguri, contrabanda, traficul cu fiinte umane, prostitutia si exploatarea copiilor n scopuri sexuale, migratia ilegala. n vederea implementarii prevederilor Acordului, cele trei state au stabilit formele colaborarii, care sa se realizeze prin schimb de informatii si schimb de experienta. Totodata, se are n vedere realizarea de consultari, ntruniri, seminarii si cursuri de instruire, schimb de acte juridice nationale, date statistice, rezultate ale cercetarilor stiintifice, brosuri si publicatii, planificarea si realizarea de actiuni coordonate n lupta mpotriva criminalitatii, n care sa fie implicate structurile competente ale fiecarui stat: n Romnia - Ministerul de Interne, Ministerul Public, Serviciul Romn de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Ministerul Finantelor si Directia Generala a Vamilor; n Republica Moldova - Procuratura Generala, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Securitatii Nationale, Departamentul Controlului Vamal iar n Ucraina - Ministerul de Interne, Procuratura Generala, Serviciul de Securitate, Comitetul de Stat pentru Problemele Pazei Frontierei de Stat a Ucrainei, Administratia Fiscala de Stat a Ucrainei si Serviciul Vamal de Stat al Ucrainei. Referirile din acest capitol au menirea de a puncta nca o data faptul ca, la probleme globale se raspunde cu o colaborare regionala. Fenomenele care depasesc prin amploarea lor granita geografica a unui stat sunt de rezolvat de catre toate statele vecine afectate. Acest lucru tine de considerente de tipul ncredere, constientizarea importantei schimbului constant de informatii, convingerea ca este spre avantajul tuturor ca problemele sa fie solutionate eficient si nu sa fie asumate ca fiind cstigul

16

unui stat sau al altuia. Din pacate, pe fondul lipsei de ncredere si a unei strategii pragmatice de colaborare n domeniu dintre autoritatile competente din Romnia si Republica Moldova, chestiunile la care ne referim ramn arzatoare. Desi cadrul de colaborare pe plan regional este trasat si agreat de catre conducerile statelor partenere, consecventa punerii n practica a acestor ntelegeri regionale si rezultatele efective ale conlucrarii n acest plan ramn mai degraba la nivel declarativ. Impedimentele n acest sens se leaga cel mai adesea de lipsa de comunicare ntre autoritatile corespondente din fiecare stat partener, implicit de lipsa unui canal de informare constant, eficient si operativ. Astfel, pentru o implementare durabila, prevederile acordurilor si nte legerilor regionale trebuie sa fie urmate de stabilirea de protocoale si acorduri ntre autoritatile statale corespondente pe domeniile vizate, astfel nct scopul ntelegerilor regionale sa fie atins la nivelul local direct vizat, de exemplu de catre autoritatile cu atributii la frontiera. Descentralizarea deciziei si responsabilitatii catre autoritatile din plan local este un mijloc important prin care aceste ntelegeri regionale pot sa contribuie ntr-o mai mare masura la combaterea fenomenelor infractionale transfrontaliere, desigur, n acord si cu legislatia si strategiile nationale de lupta mpotriva crimei organizate, stabilite de fiecare stat partener.

17

Capitolul III 1. Conlucrarea regionala n cadrul euroregiunilor Prutul de Sus si Dunarea de Jos. Intensificarea globalizarii economiei mondiale constituie o trasatura fundamentala a nceputului de mileniu ce se caracterizeaza prin accentuarea tendintei de reducere si eliminare a barierelor dintre economiile nationale, precum si amplificarea legaturilor dintre acestea, sub diferite forme. Una din aceste forme este reprezentata de conlucrarea n cadrul diferitelor euroregiuni. n vederea ntaririi cooperarii dintre Romnia, Republica Moldova si Ucraina au fost create euroregiunile Prutul de Sus (nfiintata la 22 septembrie 2000) si Dunarea de Jos (14 august 1998). Conceptul nu numai ca nu este nou, dar nu se aplica exclusiv la regiunea acestor trei tari, aceeasi maniera de colaborare fiind mbratisata ntre Romnia si vecinii sai de vest sau sud. Cooperarea n cadrul euroregiunii Prutul de Sus, ai carei membri sunt judetele Balti si Edinet din Republica Moldova, Botosani si Suceava din Romnia si Regiunea Cernauti din Ucraina, este axata n prezent pe realizarea unor proiecte si programe concrete pe linia simplificarii procedurilor de trecere a frontierei de stat si a controlului vamal pentru cetatenii si agentii economici care activeaza pe teritoriul euroregiunii. De asemenea, n cadrul euroregiunii se abordeaza teme ce tin de deschiderea unor noi puncte de trecere a frontierei si modernizarea celor existente, extinderea legaturilor istorice, culturale si stiintifice, organizarea de schimburi de experienta si elaborarea mecanismelor de aliniere a bazei normativ-juridice a celor trei state la cerintele europene n domeniile politicii regionale, autoadministrarii locale si colaborarii interregionale. Euroregiunea Dunarea de Jos, n a carei activitati sunt implicate judetele Galati, Braila si Tulcea din Romnia, judetul Cahul din Republica Moldova si Regiunea Odessa din Ucraina este de asemenea ndreptata spre realizarea unor proiecte comune ntre cele trei state partenere, n acest sens desfasurnd n cursul anului trecut festivalul International de Folclor pentru copii, sesiuni de comunicari stiintifice n domeniul arheologiei, olimpiade scolare, expozitii, tabere de vara, ntruniri mixte de experti, proiecte de cooperare n domeniul ecologic, etc. Activitatea euroregiunilor pna n prezent s-a centrat pe crearea unui cadru comun n vederea realizarii unui calendar de ntlniri trilaterale, pentru informare si documentare, pe probleme de interes comun, inclusiv la nivel nalt, consultarii si coordonarii n domeniul protectiei mediului, facilitarii micului trafic ntre zonele adiacente, inclusiv prin amenajarea de noi puncte internationale de trecere a frontierei, initierii unor demersuri comune pe lnga organizatii economico-financiare internationale pentru asigurarea unei finantari pentru proiecte de interes comun, convenite n cadru tripartit, colaborarii si elaborarii unui plan de masuri n vederea combaterii crimei organizate, terorismului, traficului ilegal de armament si substantelor interzise, migratiei ilegale si trecerii ilicite a frontierelor. Gndite ca un spatiu al unor initiative si proiecte comune care sa raspunda unor doleante si deziderate regionale la care mai mult de o singura tara si poate aduce

18

contributia, euroregiunile au rolul de a impulsiona cooperarea ntre diferitele paliere ale societatii dintr-o tara sau alta. Oglinda a stadiului de cooperare nationala ntre state, n cadrul euroregiunilor se abordeaza o paleta larga de proiecte, gndite de asa maniera nct sa puna n valoare punctele forte ale fiecarui stat participant dar si sa deprinda participantii cu valorile, avantajele si raspunderea n cazul unor proiecte comune. Probabil din considerente ce tin de eterogenitatea tematicii acestor proiecte, este de sesizat ca actualul stadiu al acestora este insuficient cunoscut opiniei publice. Mai important ni se pare faptul ca, n realizarea studiului, am sesizat o sumara cunoastere a tematicii si stadiului proiectelor n derulare de catre autoritatile centrale competente sa contribuie la impulsionarea acestora. Dat fiind ca studiul nu si-a propus sa aprofundeze acest aspect, aceste observatii au menirea mai degraba sa atraga atentia asupra promovarii - acolo unde este cazul - a proiectelor, pentru cunoasterea lor corespunzatoare dar si asupra necesitatii tratarii nentrziate a posibilelor probleme n cooperarea dintre tari, astfel nct euroregiunile sa devina cu adevarat functionale. Desi ne dorim ca regiunea sa se caracterizeze printr-un spirit de colaborare si schimb de idei cu privire la progresul n comun, regiunea se confrunta, din pacate, cu probleme dintre cele mai serioase. Fenomene ca traficul de arme si droguri, traficul de masini si fiinte umane sunt foarte des ntlnite n regiunea careia i apartin Romnia, Republica Moldova si Ucraina. 2. Conflictele regionale au creat un mediu foarte atractiv si profitabil pentru diverse activitati criminale. n ultimii zece ani a sporit considerabil traficul de arme si droguri. Razboaiele si conflictele desfasurate pe teritoriul ex-iugoslav si al fostelor republici sovietice au creat o cerere imensa de arme. n strnsa corelare cu traficul de arme sa dezvoltat traficul de droguri. Achizitionarea de arme s-a realizat n multe cazuri fie cu fonduri obtinute n urma vnzarilor de droguri, fie prin schimb direct de tip troc ntre traficantii de arme si cei de droguri. Embargoul asupra comertului cu arme impus statelor din zonele de conflict si-a dovedit nca o data ineficienta. Rezultatul a fost cresterea pretului armelor si obtinerea de profituri uriase de pe urma comercializarii lor, constatate att la nivelul sud -estului Europei, ct si n afara regiunii. Rapoartele Politiei de Frontiera Romne indica faptul ca pe linia traficului ilegal cu armament si munitie, n anul 2001, au fost descoperite 41 de arme si 17.612 de cartuse, fata de 38 de arme si 48.937 de catuse n aceeasi perioada a anului trecut, cetatenii implicati n aceasta activitate ilegala provenind din Federatia Rusa, Republica Moldova, Germania, Suedia, Ucraina, Italia, Franta si Romnia. n ce priveste traficul ilegal de droguri, n 2001, a fost descoperita o cantitate de 8.656,486 kg de stupefiante precum si 95.000 de pastile anabolizante si 400 de flacoane de morfina, fata de 21,340 kg n ntreg anul precedent, cetatenii implicati n aceasta activitate ilegala provenind n principal din Grecia, Republica Moldova, Turcia, Italia, Ucraina, Cehia si Romnia. De asemenea, traficul de autoturisme furate a cunoscut o crestere nsemnata fata de anul 2000, cnd au fost retinute numai 11 autoturisme suspecte de a fi fost furate fata

19

de 97 ct s-a nregistrat n 2001, persoanele implicate provenind din Republica Moldova, Ucraina, Turcia, Italia, Slovacia si Germania. Au luat amploare traficul ilegal de fiinte umane si migratia ilegala. n anul 2001, pe linia traficului de fiinte umane au fost depistate 463 de persoane din care 116 proxeneti, 269 de femei traficate si 78 de calauze. Femeile ce urmau sa fie scoase fraudulos din Romnia pentru a fi duse ilegal n alte tari n vederea practicarii prostitutiei erau din Republica Moldova (51,6%), Romnia (36 %) si Ucraina (12,2%). Ucraina, Romnia si Moldova sunt att tari sursa ct si de tranzit pentru grupurile de femei traficate n scopul exploatarii sexuale catre spatiul fostei Iugoslavii, Albania, Grecia, Cipru, Italia, Olanda si alte state membre UE. n Romnia, judetele limitrofe granitelor cu Moldova si Ucraina, care de altfel sunt printre cele mai sarace din tara, sunt principalele judete sursa pentru prostitutie n afara granitelor. Pot fi identificate doua situatii: 1. Femeile parasesc tara, fiind pe deplin constiente de serviciile pe care le vor presta la destinatie. Ele negociaza n prealabil cu racolatorii conditiile, inclusiv cele financiare; 2. Femeile/fetele minore semneaza contracte aparent legale, avnd ca obiect ocupatii ca: baby-sitter, asistente medicale, nsotitoare batrni, dansatoare, chelnerite etc.; Cazurile aflate n evidenta politiei permit identificarea urmatoarelor situatii dupa ce se ajunge la destinatie: 1. acestea lucreaza ntr-o tara a Uniunii Europene, unde prostitutia este legalizata, primind chiar si drept de munca; 2. acestea sunt oprite ntr-o zona de conflict (Kosovo, Bosnia si Hertegovina, FRI a Macedoniei) sau n tari ale Uniunii Europene, Turcia sau Cipru, pasapoartele le confiscate sunt de catre infractori si sunt obligate sa se prostitueze, n conditii de sclavie sexuala. Din punct de vedere legal, femeile din prima categorie sunt prostituate, iar cele din categoria 2 sunt victime, independent de situatia lor n tara de destinatie finala. Din punct de vedere umanitar, amndoua categoriile sunt victime. Autoritatile romne au facut eforturi n ultima perioada, n vederea crearii cadrului legal si luarii masurilor de prevenire, n vederea reducerii acestui fenomen. Un rol important n schimbarea metodelor de lucru si culegerea de informatii l-au avut si l au organizatiile neguvernamentale, dintre care se remarca Organizatia Internationala a Migratiei. Totusi, mai sunt multe faze de parcurs si actiuni comune de ntreprins la nivel national si regional, n vederea implementarii lor ntr-o maniera coordonata, pentru a se putea vorbi ntr-un final de o situatie sub control. n acest sens, se impune cooperarea internationala att la nivel decizional, ct si operational. n ce priveste fenomenul migratiei ilegale, comparat cu cel al migratiei naturale, se poate spune ca a devenit un parametru de instabilitate, care afecteaza statele dezvoltate, fiind o amenintare serioasa la adresa securitatii regionale. Din cauza

20

pozitiei geografice, Republica Moldova, Romnia si Ucraina sunt afectate de acest fenomen, fiind constatata o crestere importanta a numarului de imigranti ilegali din Asia Centrala si de Sud -Est, Orientul Mijlociu si Africa. n anul 2001 nu s-a permis intrarea n Romnia unui numar de 62.133 de cetateni straini, din diferite motive legale: erau ascunsi n mijloace de transport, aveau pasapoarte false, nu dispuneau de mijloace de ntretinere, aveau probleme vamale etc. Fata de anul 2000, cresterea este de peste 57%. Din totalul cetatenilor straini, care nu ndeplineau conditiile legale pentru a intra n Romnia, ponderile cele mai mari le-au detinut cetatenii din Republica Moldova (45,7%), Ucraina (9,8%), Bulgaria (4%), Turcia (2,9%), Federatia Rusa (0,4%). n primele luni ale anului 2002, din totalul de 9.179 de cetateni straini carora nu li s-a permis intrarea n Romnia din diverse motive legale ponderea cea mai mare au avut-o cetatenii din Republica Moldova - 55,2%, Ungaria - 21%, Ucraina - 8,65% si Bulgaria - 6,98%. Totodata, n 2001, nu s permis iesirea din Romnia a unui numar de 28.073 de persoane -a (23.293 cetateni romni si 4.780 straini) din diverse motive legale: erau ascunsi n mijloace de transport, aveau pasapoarte/vize false sau nereguli de calatorie, erau suspecti a savrsi fapte ilegale n spatiul Schengen). Fata de anul 2000, cresterea este de 114,3%. Din totalul cetatenilor straini care nu ndeplineau conditiile legale pentru a iesi din Romnia, cele mai puternic reprezentate nationalitati sunt din Republica Moldova (29,3%), Bulgaria (13,6%), Turcia (9,3%), Ucraina (6,7%) si Federatia Rusa (1,8%). n primele luni ale anului 2002, nu s-a permis iesirea din tara unui numar de 499 de cetateni straini, dintre care 26,2% sunt din Republica Moldova, 15% din Turcia, 11,2% din Bulgaria si 6,6% din Ucraina. Anul trecut, au fost depistate 31.992 de persoane (28.415 romni si 3.577 de straini) care au trecut/au ncercat sa treaca fraudulos frontiera de stat prin alte locuri dect cele destinate controlului specific sau au ncalcat regimul juridic al frontierei de stat, precum si 217 calauze. Fata de aceeasi perioada a anului trecut, cresterea este de aproximativ 2,5 ori. Dintre cetatenii straini depistati, ponderea cea mai mare, pe nationalitati, o au cei din: Afganistan, Irak, Somalia, Sudan, Republica Moldova si Sierra Leone, calauzele fiind, n marea majoritate cetateni din Republica Moldova, bulgari, romni si persoane de origine araba. Iarasi se remarca faptul ca zona careia i apartin Romnia, Republica Moldova si Ucraina se confrunta cu o serie de probleme alarmante, unele dintre ele devenind un pericol pentru stabilitatea regiunii. Este fara ndoiala ca abordarea acestora nu este datoria unei singure tari si nici nu poate fi atta vreme ct probleme ca traficul de persoane, masini, arme, droguri - ca sa ne referim la cele mai frecvente - depasesc efectiv frontierele unui stat. Tocmai din acest motiv si pentru ca exista premize pentru escaladarea unora dintre pericolele mentionate, este important de facut un apel la conlucrarea att ntre institutiile si organizatiile unui stat ct si ntre cele ale statelor vecine. Este firesc ca, n probleme de acest nivel, autoritatile fiecarui stat sa si ia masuri de precautie cu privire la fluxul datelor si la strategii de solutionare care sa raspunda cel mai bine posibilitatilor dar si tipului de probleme ntmpinate. De asemenea, este fireasca preocuparea autoritatilor pentru verificarea aprofundata a informatiilor nainte de a fi puse, n totalitate sau partial, la dispozitia opiniei publice interesate. Mergnd mai departe, ntelegem ca n asemenea probleme, fiecare stat se ghideaza dupa propria sa metoda de lucru, cercetare si supraveghere, desigur, respectnd 21

principiul punerii n comun a datelor obtinute pentru solutionarea problemei de care snt interesati si alti parteneri. Si totusi, este de remarcat lipsa experientei n colaborarea cu organizatii neguvernamentale n sensul unei insuficiente culturi a publicarii unor date de tipul celor din prezentul capitol. Este un proces care se desfasoara n timp si n care att societatea civila ct si institutiile vor deprinde cu siguranta principiile conlucrarii, ale parteneriatului.

22

Capitolul IV 1. Cooperarea vamala dintre Romnia si Republica Moldova Acest cadru de colaborare are doua dimensiuni: relatia bilaterala, reglementata prin Acordul dintre Guvernul Romniei si Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea vamala si asistenta administrativa reciproca pentru prevenirea, investigarea si combaterea infractiunilor n domeniul vamal, semnat la Bucuresti la 24 aprilie 2000; relatia n cadrul mai larg, regional, privind cooperarea n problemele criminalitatii transfrontaliere, care, binenteles, cuprinde si fenomene manifeste la Vama, reglementata prin Acordul de cooperare pentru prevenirea si combaterea infractionalitatii transfrontaliere, semnat la Bucuresti la 26 mai 1999. Romnia si Republica Moldova au reprezentanti, inclusiv ai autoritatilor vamale n cadrul Centrului Regional pentru Combaterea Infractionalittii Transfrontaliere din Bucuresti. Se pot decela trei domenii distincte n care cooperarea dintre autoritatile vamale ale Romniei si Republicii Moldova si pot propune si realiza activitati de cooperare: activitate de cooperare si asistenta administrativa n investigatia vamala; activitate de sprijin reciproc n sens de preventie si detectare de posibile cazuri (ce se pot dezvolta n cazuri de investigatie vamala) prin punerea periodica la dispozitie a datelor vamale, ntr-o anumita structura, definita de comun acord, continnd date de interes pentru cealalta parte (fie centrate pe operatiuni vamale ntre Moldova si Romnia de o anumita factura - de exemplu numai marfuri accizate, fie axate pe anumite regimuri etc). Separat de problematica asistentei la cerere sau spontane, plecnd n general de la suspiciunile legate de ncalcari ale legislatiei vamale n vigoare, exista prevederi care traseaza un cadru pentru o viitoare cooperare n sensul simplificarii procedurilor vamale. Articolul 15 al Acordului dintre Guvernul Romniei si Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea vamala si asistenta administrativa reciproca pentru prevenirea, investigarea si combaterea infractiunilor n domeniul vamal contine prevederi cu proiectie spre viitor si ofera institutiilor nsarcinate cu implementarea o baza viabila din punct de vedere juridic pentru initierea de alte activitati n sensul unei mai bune colaborari, n special n probleme de frontiera. Pe scurt, exista prevederi care stabilesc: 1. obligatia autoritatilor vamale de a se consulta n vederea simplificarii controlului vamal al marfurilor, calatorilor si mijloacelor de transport; 2. posibilitatea de a se stabili masuri de simplificare a formalitatilor vamale la frontiera, n vederea desfasurarii operative si eficiente a acestora; 3. posibilitatea ca partile contractante sa organizeze activitati de control n comun n punctele de frontiera, cu participarea tuturor autoritatilor si institutiilor care si desfasoara activitatea n punctele de frontiera. Trebuie remarcat ca, desi cadrul juridic bilateral (si multilateral) de cooperare permite si ncurajeaza realizarea unei platforme comune de actiune, aplicarea n practica nu se realizeaza la nivelul convenit. n acest moment, exista impedimente ce tin de diferente ntre cadrul legal din cele doua state la nivel de competente, jurisdictie,

23

teritorialitate, compatibilitate organizationala n sensul identificarii corespondentei nivelurilor decizionale si unitatilor functionale. Credem ca este necesar a se avea n vedere att momentul prezent ct si previziunile si planurile nationale sau strategiile nationale ce sustin dezvoltarea pe termen scurt si mediu a sistemului autoritatii vamale din cele doua state. Avnd n vedere obiectivul strategic comun declarat al celor doua state - anume integrarea n structura Uniunii Europene - se pot identifica alte domenii de parteneriat si actiune comuna, n consens cu cerintele europene sau modalitati de exprimare practica a cooperarii vamale, cum ar fi: ? un proiect de actiune comuna pentru compatibilizarea sistemelor informatice vamale folosite de cele doua tari (cu o componenta foarte posibila de sustinere reciproca n dezvoltarea comuna a acestora n sensul compatibilizarii cu sistemele informatice existente n Uniunea Europeana si transfer reciproc de know-how n domeniile mai avansate din acest punct de vedere); ? un "Manual cu privire la organizare si desfasurarea de operatiuni comune de supraveghere vamala", n concordanta cu prevederile europene n domeniu. Manualul poate viza domenii de interes particular (de exemplu traficul de droguri), care reclama o intensificare a controalelor la frontiera comuna si poate pune la dispozitie un cadru pentru organizarea de actiuni de supraveghere vamala comune, respectiv: instructiuni, notificari reciproce, planificarea, conducerea si evaluarea rezultatelor acestora. ? un program comun de actiune care sa-si propuna un set de masuri aplicabile pe toata frontiera comuna, astfel nct sa se asigure, n toate punctele de trecere a frontierei, o eficienta echivalenta a controalelor si procedurilor vamale. Conceptia acestui tip de program comun poate avea la baza modul de realizare a unui program similar, derulat la scara europeana, Programul de actiune Vama 2002, cu un orizont de timp de 5 ani, ntre 1997 - 2002. Si exemplele ar putea continua. Aceste tipuri de conventii, programe de actiune sau acorduri asupra unor seturi de masuri comune ar da substanta cooperarii vamale dintre Romnia si Republica Moldova, indiferent de situatia uneia sau alteia fata de Uniunea Europeana. Ele si vor pastra caracterul operational si vor sublinia parteneriatul privilegiat dintre cele doua autoritati vamale si la momentul aderarii cu drepturi depline n Uniunea Europeana a unuia dintre cele doua state - n situatia n care momentele de timp ale aderarii vor fi diferite. Este esential sa existe dorinta de a realiza un sistem compatibil si/sau comun care sa asigure elementele necesare unei activitati vamale orientate: - catre cerintele mediului de comert (un nou model de activitate vamala) si - catre dezvoltarea si facilitarea relatiilor bilaterale n diferite domenii conexe interesate, altele dect cel economic: mediu, cultura, social. Astfel, este necesar studiul comun al unor noi concepte si proceduri n ceea ce priveste activitatea vamala si definitivarea unui cadru comun de actiune pentru implementare.

24

Orice proces de reforma institutionala, n particular cea care implica proceduri de actiune comuna, similare sau armonizate, trebuie sa aiba n vedere politicile la nivel nalt si orientarile stabilite n cadrul institutiei si implicarea personalului operational cu responsabilitati n managementul regional si local. Aceste niveluri trebuie implicate ncepnd cu faza de proiectare si realizare a propunerilor de modalitati de lucru, ceea ce ar garanta un grad nalt de aplicabilitate a initiativelor. n acest moment, din cercetarea efectuata pentru studiul de fata a reiesit un vid de comunicare si consultare ntre nivelul politico-decizional si cel de implementare din teren, att n Romnia ct si, considerau interlocutorii, n Republica Moldova. n aceeasi idee, trebuie ncurajate initiativele pe care nivelurile de executie le -ar putea avea, n limitele prerogativelor conferite de cadrul mai larg de cooperare aprobat. n acest moment, acestea ezita sa si asume responsabilitatea unor proiecte locale, depinznd n continuare de hotarrile liderilor politici nationali. Concluzionnd, eforturile de dezvoltare a unei relatii ntre autoritatile vamale la frontiera care sa respecte principiile moderne ale acestei activitati si care sa asigure securizarea frontierei moldo-romne, facilitarea trecerii frontierei si ntarirea controlului acesteia, trebuie canalizate n urmatoarele directii: ? armonizarea procedurilor de lucru, sau lucrul n comun; ? mbunatatirea cooperarii la frontiera ntre toate autoritatile nationale si ntre reprezentantii aceleiasi autoritati din cele doua tari; ? mbunatatirea schimburilor de informatii ntre serviciile relevante ale celor doua tari, ntr-un cadru bine definit si sistematic. n continuare vom parcurge unele dintre cele mai importante aspecte care, n cazul particular al conditiilor din Romnia si Republica Moldova, sunt importante de analizat, n demersul general de analiza a posibilitatilor si cailor practice de realizare a dezideratelor de securizare a frontierei dintre cele doua state, facilitarea trecerii frontierei si ntarirea controlului acesteia. 2. Posibilitati de introducere a unui mod de lucru n comun O caracteristica importanta, ce trebuie sa stea n vederea factorilor de decizie care pot defini cadrul general de cooperare la frontiera, este dezvoltarea cooperarii inter-agentii si formalizarea acesteia. Nu se poate vorbi despre cooperare sectoriala ntre autoritatile vamale, ci trebuie construit si implementat un concept mai larg, de cooperare a tuturor autoritatilor statului prezente la frontiera, astfel nct obiectivul central sa fie constituit de integrarea, ct de mult posibil, a operatiunilor si procedurilor ce privesc: - procesarea informatiilor despre calatori; - procesarea informatiilor despre autovehicule; - procesarea informatiilor despre marfuri. Cooperarea inter-agentii ale unui stat, la modul ideal, se reflecta n utilizarea n comun de date (n special date continute de sisteme informatice), ntr-un schimb permanent de informatii si fapte relevante reiesite din activitatea proprie curenta (dar folositoare altei autoritati), prin cunoasterea necesitatilor si competentelor celorlalte autoritati si chiar n delegarea de responsabilitati ntre autoritatile prezente la frontiera. Un exemplu ar fi utilizarea de criterii de selectare pentru control vamal a

25

bunurilor, persoanelor sau mijlocelor de transport care trec frontiera si care trebuie sa aiba n vedere profile de risc stabilite de alte autoritati la frontiera (pe probleme specifice: imigratie clandestina, de exemplu) si, mai departe, rezultatele controalelor tintite ale autoritatii vamale efectuate n punctul de frontiera ar trebui sa fie disponibile catre partile interesate, altele dect autoritatea vamala. De la aceste elemente trebuie sa se plece si n demersul de a aduce autoritatile aflate de-o parte si de alta a frontierei ntr-un mod explicit de actiune n comun. Un alt element important n aceasta constructie, inclusiv n proiectarea de noi proceduri de lucru, este si utilizarea n comun a echipamentelor tehnice specifice disponibile. O asemenea abordare poate introduce o viziune globala asupra controlului specific al frontierei, bazata pe complementaritatea echipamentelor tehnice si/sau complementaritatea utilizarii acestora. Complementaritatea echipamentelor face referire la stabilirea posibilitatii folosirii n comun a echipamentelor. Ipoteza de lucru presupune accesul reciproc la rezultatele controlului, indiferent de locatia fizica a echipamentelor. Complementaritatea utilizarii face referire la o repartizare mai eficienta a echipamentelor identice sau similare. Astfel, distribuirea echipamentelor de-a lungul frontierei comune n cel mai judicios mod, prin evitarea duplicarii aceluiasi tip de control de-o parte si de alta a frontierei poate fi un raspuns eficient al autoritatilor fata de cerintele crescute de exigenta ale actului de control de rutina sau de exceptie. Desigur, o astfel de abordare presupune cresterea gradului de ncredere reciproca a partilor pna la nivelul recunoasterii rezultatului unui control, chiar si n conditiile n care reprezentantii propriei administratii nationale nu au fost de fata la controlul efectiv. Discutiile cu privire la managementul unitar si integrat al facilitatilor tehnice de control la frontiera trebuie abordate tinnd cont de urmatoarele aspecte: - echipament tehnic specific exista si la autoritatea vamala si la autoritatea politieneasca de frontiera; - un inventar al disponibilitatilor tehnice trebuie realizat, tinnd cont de propriile investitii ale tarilor noastre si de programele europene sau din alte surse (de exemplu prin Pactul de Stabilitate); - definirea unui cadru corespunzator pentru resursele umane implicate. n identificarea celor mai propice metode de lucru n comun, trebuie sa se tina seama de faptul ca, traditional, controlul de rutina, att n ntelesul si conditiile Romniei, ct si ale Republicii Moldova, contine germenii "coruptiei pasive", traditionaliste, ce nu implica dect ndeplinirea si operarea sarcinilor normale de lucru. Astfel, exista situatii n care se observa o atitudine de "rezistenta" initiala la un mod nou de activitate din partea diferitelor categorii de personal operativ. Totusi, responsabilizarea n comun prin introducerea acestui tip de noi proceduri locale, ncurajeaza, ntr-un fel actiuni corective locale n sensul diminuarii apetentei pentru acest tip de "coruptie". Aceasta remarca este cu att mai importanta cu ct Programele de Guvernare din cele doua state contin, ca prioritati nationale, reducerea gradului de coruptie n actul de administratie si, n particular, n domeniul vamal.

26

Dealtfel, n cuprinsul "Programului National de Prevenire a Coruptiei" aprobat prin Hotarrea Guvernului Romniei nr.1065/2001" regasim, n capitolul dedicat reformei managementului sectorului public, urmatorul obiectiv si masurile preconizate de prevenire a coruptiei: - dezvoltarea si implementarea unui program coerent de educatie etic a personalului autorit tii vamale, precum si intensificarea activit tii organismului propriu de control si aplicarea ferm a msurilor de prevenire a corup tiei n domeniul vamal; - dezvoltarea fluxului de raportare, informare si popularizare att a performantelor, ct si a cazurilor de conduit inadecvata a personalului vamal; - standardizarea procedurilor de vamuire si de percepere a taxelor vamale, precum si folosirea sistemelor computerizate de control la punctele de trecere a frontierei de stat; - nfiintarea ghiseului unic de ncasare a taxelor n punctele de control la trecerea frontierei de stat. Am adus n discutie acest paragraf al Hotarrii de Guvern pentru a se putea observa convergenta conceptelor si posibilitatea reala de punere n practica a principiului care le fundamenteaza catre o solutie ce nu este valabila doar pentru un punct de frontiera sau o administratie, ci un ansamblu de autoritati ce activeaza mpreuna, pe un set minimal de obiective, responsabilitati si, n final, criterii de eficienta. La acest moment, administratia vamala din Romnia aplica o politica proprie privitoare la comportamentul lucratorilor vamali, materializata n Codul de Conduita a Personalului Vamal, intrat n vigoare la nceputul anului 2002. n noul Cod de conduita al functionarilor vamali se prevede ca, n ndeplinirea atributiilor de serviciu, personalul vamal este obligat sa respecte si sa aplice principiile legalitatii, integritatii morale, credibilitatii si responsabilitatii, sa aiba un comportament civilizat, sa fie loial institutiei, sa fie, n toate circumstantele, obiectiv si impartial si mai ales sa nu se lase influentat de interesele personale si nici de presiunile politice n ndeplinirea atributiilor de serviciu. Desigur ca se impunea elaborarea unui asemenea cod, aliniat la cerintele internationale, nsa chestiunea de baza este salariul sub media pe tara a functionarilor vamali, fapt ce ridica obstacole evidente n demersurile de eradicare a coruptiei n acest sector, care nu este nici pe departe unicul asupra caruia ar exista suspiciuni legate de coruptie. Materialul prezentat n acest capitol face proba faptului ca, n Romnia, autoritatile vamale cunosc care snt principiile si parametrii unei colaborari eficiente cu autoritatile similare la frontiera. Exista o viziune, iar elementele strategiei care pot duce la punerea ei n aplicare snt cunoscute, se remarca idei si sugestii pentru ce anume ar trebui facut. Foarte probabil punctele de vedere ale autoritatii centrale n materie snt diferit mpartasite n teritoriu, n functie de o serie de considerente, nsa n li nii mari, din informatiile care au fost puse la dispozitie pentru ntocmirea prezentului material, se remarca faptul ca autoritatea vamala are n vedere un plan de masuri pe care le-ar putea pune n practica n functie de anumite conditii. Cele mai multe dintre observatiile pe aceasta tema lasau sa transpara obstacole ce tin de lipsa ncrederii ntre autoritatile competente din statele n cauza sau de lipsa coeziunii si comunicarii ntre liderii politici si responsabilii cu punerea n practica a masurilor. Tocmai din acest ultim motiv, la ntrebarile referitoare la obstacolele efective care stau n calea unei mai temeinice conlucrari ntre omologii romni si

27

moldoveni, cele mai multe informatii ramneau n sfera necesitatii unei mai bune corelari att ntre liderii politici ai celor doua state ct si ntre fiecare dintre acestia si responsabilii din punctele de trecere a frontierei. Din multitudinea de actori care concura la stabilirea de relatii de cooperare dintre Romnia si Republica Moldova (mai ales n contextul n care anterior am tratat problema euroregiunilor), autoritatile vamale si respectiv politia de frontiera reprezinta pilonii centrali a caror colaborare este cruciala n acest context. Dincolo de aceste deziderate, prevederile legii si bunele intentii, este indiscutabil ca cei care se expun si trebuie sa solutioneze constant problemele aparute la frontiera snt vamesii si politia de frontiera, de a caror informare si ncurajare, n spiritul dialogului, depinde o mai eficienta activitate la frontiera. 3. Necesitatea schimbarii mentalitatii Trebuie sa revenim la nivelul operational si sa spunem ca, n prezent, acesta este rareori racordat la prioritatile exprimate prin noi politici stabilite de nivelele superioare. Pentru a atinge standarde de eficienta n securizarea frontierei comune, trebuie avute n vedere elemente de motivare a personalului propriu si a cooperarii sistematice cu colegii corespondenti. Deciziile interne din Romnia si Republica Moldova, ce stabilesc modul de actiune n aplicarea unor linii directoare trasate de forurile superioare, trebuie sa implice, prin consultare, si nivelurile de executie (fie de la frontiera, fie de la alte esaloane ierarhice, dar implicate n operational - de exemplu structurile cu atributii n prevenirea, descoperirea si sanctionarea contrabandei), ceea ce se nu ntmpla suficient n momentul de fata, mai ales n Republica Moldova, dupa cum rezulta din discutiile pe care coordonatorii le-au purtat cu reprezentanti din institutiile cheie ale statului romn. 4. Cadrul local de consultare Pentru introducerea oricaror proceduri de lucru n comun sau complementaritate trebuie definit un cadru pentru consultarea factorilor locali de decizie si executie. n definirea acestui cadru trebuie sa se aiba n vedere participarea larga (mai ales n problematica punctului de trecere a frontierei) a reprezentantilor diverselor autoritati si agentii nationale: vama, politia de frontiera, inspectia sanitara-veterinara, inspectia fito-sanitara, administratia drumurilor etc. Chiar daca aceste competente si responsabilitati ale autoritatilor cu atributii la frontiera nu sunt armonizate n totalitate, se creeaza conditii pentru a se stabili corespondente si colaborari ntre aceste institutii, inclusiv la un nivel mediu decizional care, n activitatea de zi cu zi, se dovedesc cele mai productive si cele mai necesare. ntlnirile responsabililor de la frontiera trebuie sa aiba un caracter de permanenta (continuitate) respectnd un calendar convenit n comun. Acest cadru va fi folosit, n special, pentru informare reciproca n domenii de interes pentru activitatea curenta (cu implicatii directe asupra capacitatii operationale) si n stabilirea sau consolidarea procedurilor de actiune. n acest cadru se pot detalia anumite obiective particulare de activitate, se pot crea n detaliu procedurile locale de actiune si practica n ceea ce priveste procesarea diferitelor categorii de trafic, moduri de actiune sau reactie la evenimente deosebite (amenintari ale personalului, de exemplu), organi zarea supravegherii vamale locale,

28

previziuni asupra unor potentiale probleme pe termen scurt, mediu, lung si posibile solutii (la care sa se lucreze n comun), schimbari ale mediului operational local si moduri adecvate de raspuns (de exemplu: modificari vizibile n structura de trafic). Aceste ntlniri periodice trebuie sa aiba n vedere permanent stabilirea unor recomandari cu privire la organizare si proceduri de lucru n sensul cresterii eficientei si eficacitatii raspunsului comun la sarcinile prioritare. Acordul conducatorilor locali ai diferitelor agentii si autoritati din ambele state ar trebui sa fie de ajuns pentru trecerea la adoptarea si implementarea recomandarilor, n situatia n care cadrul de derulare a cooperarii ntre Republica Moldova si Romnia la frontiera nu prevede explicit un alt mod de aprobare. n Romnia, nivelului central de decizie poate doar revizui si superviza masurile adoptate local, n sensul determinarii daca s-au respectat prevederile legale. Autoritatile nationale centrale trebuie sa fie descongestionate de atributii care pot si trebui sa fie solutionate pe plan local n baza unei delimitari clare a competentelor ntre paliere, avnd un rol predominant n asigurarea cadrului legal si raspunderea supervizarii aplicarii legii n teren. Aceasta problema este cu att mai stringenta daca tinem cont de particularitatile modului de functionare a administratiei de stat din tarile sud-estului Europei (Romnia si Republica Moldova nefacnd exceptie) n sensul n care exista ingerinte politice n actul administrativ, att explicite ct si implicite, ceea ce favorizeaza o oarecare atitudine de dependenta a structurilor locale de cele centrale. Acolo unde este cazul, conducerea centrala se poate implica n sustinerea initiativelor locale (de exemplu prin re-alocarea de mijloace materiale).Totusi, pentru implementarea n mod coerent de ambele parti ale frontierei a conceptelor de genul "biroului unic la frontiera", este nevoie de coordonare de nivel nalt si acestea nu pot face subiect al discutiilor de coordonare la nivel local, ceea ce ne da nca o data prilejul sa ncurajam cooperarea, pe baza respectarii principiului respectarii separarii atributiilor ntre factorii de raspundere centrali si cei locali - pe baza institutionalizarii n primul rnd a unui sistem de comunicare constant ntre politica si executie. 5. Practici de control la frontiera. Posibilitati de lucru n comun. n cele ce urmeaza, vom aborda problematica si importanta controlului comun la frontiera prin exemplificarea situatiei din teren cu referire la camioanele de marfa pentru care regimul vamal de tranzit ncepe n Republica Moldova si se termina n Romnia. n aceasta chestiune, autoritatile pot decide o abordare convenabila ambelor parti, n ceea ce priveste modalitatea de control aplicata si rezultatele asteptate, astfel nct sa se asigure o fluidizare a traficului, n paralel cu rigurozitatea si extensia controlului vamal n sens de prevenire, descoperire si sanctionare a ncalcarilor legislatiei vamale. Datele primare ce trebuie sa fundamenteze o astfel de analiza sunt cele oferite de particularitatile locale prezente n punctul de trecere a frontierei. n legatura, de exemplu, cu camioanele de marfa care trec frontiera, acestea sunt inspectate de personalul vamal, n cadrul procedurii de control de rutina care cuprinde: verificarea integritatii sigiliilor, verificarea conditiilor de integritate ale compartimentului marfa.

29

Aceasta abordare procedurala este obligatorie prin reglementarile vamale n vigoare si este comuna celor doua tari. Scopul unor discutii si aprofundari ale lucrului comun la frontiera l poate constitui mbunatatirea si eficienta acestor inspectii fizice cu scopul de a selecta din trafic anumiti subiecti pentru un control fizic mai cuprinzator dect controlul de rutina. Aceste controale amanuntite, mari consumatoare de resurse, sunt realizate, n momentul prezent la frontiera, pe baza a patru mari categorii de rationamente de fundamentare: 1. riscurile in materie de securitate nationala; 2. lupta mpotriva contrabandei; 3. aplicarea n practica sau experimentarea prevederilor Uniunii Europene cu privire la controlul la frontiera externa (ceea ce reprezinta o parte din efortul de aderare); 4. dificultati de diferite naturi n tara vecina sau ntr-o vecinatate relativ mica. Prin elaborarea unei platformei comune de actiune, prin definirea n comun a modalitatilor de reactie fata de diferitele prioritati, n limitele constrngerilor inerente n ceea ce priveste disponibilitatea de resurse, obiectivele operationale si eficacitatea actiunii vamale de control la frontiera se pot ncadra n valori acceptabile de performanta de ambele parti. Discutia se poate extinde, si trebuie extinsa, pna la definirea comuna a unor indicatori sau parametri de performanta acceptabili: cantitativi (ct se controleaza la frontiera), calitativi (rezultate raportate la efortul de control depus) si la notiunile si valorile comun acceptate privitoare la selectia pentru aceste controale. Trebuie permanent avut n vedere ca, prin competentele legale ale altor autoritati la frontiera, cum este Politia de Frontiera, autoritatea vamala trebuie sa realizeze inspectii fizice amanuntite n conjunctie cu acestea si la cererea lor. n ceea ce priveste exprimarea gradului de eficienta al controalelor la frontiera, trebuie avut n vedere ca standardul acceptabil n Uniunea Europeana si care poate servi ca baza pentru optimizarea procesului comun de selectie si control este de 10-15%, respectiv jumatate din controalele efectuate conduc la descoperirea unei iregularitati sau ncalcare a legislatiei. Este imposibil de imaginat ca se poate controla amanuntit, la frontiera, tot traficul, si, legat de aceasta, trebuie asumat faptul ca vor exista ntotdeauna dubii cu privire la traficul necontrolat (cu rezerva ca fiecare tara si poate continua politica de control proprie aplicabila la importul realizat ntr-o locatie interna). n mod cert, exista preocupari, si ntr-un stat si n celalalt, cu privire la calitatea controlului si a rezulatelor, n particular la frontiera. Putem enumera patru factori de risc n a realiza o ntelegere completa si n concordanta a conceptului de control vamal si amploarea lui la frontiera: 1. prevederi legale sau "mod de lucru traditional" care presupune actiuni mpotriva lucratorilor vamali, n cazul n care se realizeaza o descoperire de contrabanda ulterior trecerii prin punctul de frontiera, mergnd pna la inculparea acestora pentru complicitate; 2. chiar daca nu este aplicabil comentariul de mai sus, chiar numai posibilitatea ca politia sau o alta agentie nationala sa descopere mai trziu o iregularitate

30

sau marfuri de contrabanda conduce la ncurajarea lucratorilor vamali sa se protejeze prin controlul amanuntit al tuturor elementelor de trafic la frontiera; 3. notiunile de selectivitate si/sau analiza a riscului pot avea nteles diferit sau sunt introduse recent n practica operationala; 4. ntelesul controlului (inspectiei) fizice poate fi diferit. O abordare comuna va trebui sa aiba ca efect mai putine controale, dar mai bine pregatite si mai amanuntit desfasurate (implicnd si facilitatile speciale de control fizic, cum ar fi: truse mecanice, aparatura de inspectie nedistructiva, spatii - zone special amenajate pentru control fizic, separat de fluxul de trafic, detinute n comun, folosite n comun sau mpartite). Aceasta noua abordare trebuie sa se bazeze pe doua componente de activitate (si este rezultatul acestora): selectivitatea facuta de catre autoritatile nationale, nainte de sosirea n punctul de trecere a frontierei si examinarea atenta a datelor continute de documente (elementele declaratiei la autoritatea vamala). Pe fondul cunoasterii conditiilor de lucru, discutia despre posibilitatea unui control n comun de catre autoritatile din cele doua state a ramas pna n acest moment la nivelul teoretic, fara a se semnala pasi importanti n acesta directie. Trebuie remarcat totusi ca legislatia romneasca, intrata anul trecut n vigoare, privind frontiera de stat prevede posibilitatea ca, n baza documentelor bilaterale ncheiate de statul romn, sa poata fi organizate puncte de trecere comune pe teritoriul uneia dintre parti, iar regulile de lucru ale personalului fiecareia dintre parti si modul de cooperare n punctele de trecere comune sa fie stabilite prin documentul de nfiintare.

31

Capitolul V Principalele concluzii si recomandari Studiul de fata abordeaza o problema deopotriva actuala ct si complexa. n elaborarea lui, coordonatorii au facut interviuri si au realizat documentari cu privire la stadiul unor proiecte, succesele dar si dificultatile ntmpinate, solicitnd rapoarte institutiilor cu atributii n domeniu si analiznd istoricul cadrului legislativ cu referire la frontiera dintre Romnia si Republica Moldova. n functie de o serie de factori, unele aspecte au putut fi detaliate altele au fost mai degraba punctate, rolul studiului de fata ramnnd - la sfrsitul perioadei de cercetare - acela de a introduce cititorul n problematica securizarii frontierei n general si n particularitatilor frontierei dintre Romania si Republica Moldova n special. Pe acest fond, dorim sa precizam ca tematica luata n discutie nu s-a epuizat prin materialul de fata, anumite aspecte, cum este, de exemplu, problema cetatenilor cu cetatenie dubla, ramnnd sa faca obiectul unei cercetari separate ulterioare. O observatie importanta este legata de practica colaborarii cu societatea civila si principiile acestui parteneriat pe care institutiile care se ocupa de probleme att de particulare cum este cazul frontierei, le vor deprinde n timp. Am constatat acest lucru n perioada redactarii materialului de fata, ceea ce ne determina sa ncurajam pe viitor proiecte n aceasta linie, de asa maniera nct prin practica lucrului n comun, n viitor ntre societatea civila si institutiile statului sa se institutionalizeze o comunicare fireasca. Pe acest fond, am desprins urmatoarele concluzii: 1. Relatiile privilegiate cu Republica Moldova au determinat Romnia sa trateze astazi preferential problema documentelor cu care sa se prezinte cetatenii moldoveni la frontiera cu tara noastra. Astfel, Romnia a luat decizia de a nu impune - pna la momentul integrarii n UE - alte documente cetatenilor moldoveni pentru trecerea frontierei, n afara pasaportului. Aceasta decizie nu trebuie sa fie nsa interpretata de catre beneficiari n sensul unei permisivitatii totale la frontiera sau n sensul renuntarii la exigentele specifice procedurilor de control la frontiera. Pentru autoritatile din Romnia, n demersurile pentru ndeplinirea criteriilor pentru integrarea n structurile euro-atlantice, aceasta decizie implica asumarea unor raspunderi deosebite, de care autoritatile administratiei centrale si locale trebuie sa tina cont. 2. Desi, ntre cele doua state, au fost semnate documente bilaterale care reglementeaza si ncurajeaza cooperarea dintre ele, persista o discrepanta ntre cadrul juridic si situatia din realitate, n sensul n care prevederi importante ramn si astazi la nivel declarativ. Fara a face aluzie la stadiul relatiilor politicodiplomatice dintre cele doua state (n fond, studiul de fata se constituie ntr-un instrument de lucru pentru autoritatile n domeniu din tarile implicate, independent de apartenenta lor politica la un moment dat), se remarca o insuficienta comunicare ntre autoritatile corespondente din fiecare stat partener, pentru implementarea durabila a prevederilor acordurilor si ntelegerilor regionale, att la nivelul redactarii si amendarii documentelor cadru, ct mai ales la nivelul normelor metodologice pentru aplicare. Pe acest fundal, una dintre recomandarile studiului de fata face referire la institutionalizarea unor proceduri de evaluare a politicilor publice n domeniu, a efectelor n practica, pe teren, a masurilor luate de institutiile n masura, prin observarea performantei fiecarei institutii dar si a cadrului general de aplicare a legislatiei.

32

3. Ca si n alte domenii, concentrarea tuturor deciziilor n minile autoritatilor centrale nu numai ca mpovareaza dar poate si bloca rezolvarea unor probleme punctuale. n timp ce autoritatile nationale contureaza cadrul si definesc strategii pentru punerea n aplicare, exista probleme locale care se pot solutiona cu mai multa eficienta de catre autoritati locale competente, descongestionndu-se n acest mod administratia centrala si, n fine, raspunznd mai operativ problemelor din teren. O definire mai clara a competentelor, n special a reprezentantilor institutiilor la punctele de frontiera, dar si o strategie de ncurajare a acestora sa si asume raspunderea fireasca atunci cnd se confrunta cu probleme ce se pot rezolva chiar la frontiera nu ar aduce dect beneficii statelor implicate n sensul fluidizarii traficului legal de marfuri si persoane. 4. Descongestionarea administratiei centrale este cu att mai importanta cu ct se constata ntrzieri n planul ratificarii unor acorduri, fapt ce creaza un dezechilibru juridic care aduce un plus de dificultate att n teren ct si n planul relatiilor politice. Un exemplu edificator pentru a puncta dificultatea rezolvarii unor situatii n teritoriu este legat de ratificarea abia n aceasta perioada de catre Parlamentul de la Bucuresti a Acordului de readmisie a strainilor, problemele care au cazut sub incidenta acestuia rezolvndu-se cu dificultate pna acum. Dat fiind ca Acordul de readmisie se afla nca n proces de ratificare si la acest moment, ni se pare important de mentionat ca ratificarea lui de catre Romnia, n cel mai scurt timp optim, s-ar constitui ntr-un sprijin substantial pentru clarificarea relatiilor dintre autoritatile competente de la frontiera. 5. Regiunea careia i apartin Romnia, Republica Moldova si Ucraina se confrunta cu o serie de probleme ngrijoratoare, unele dintre ele putnd deveni un pericol pentru stabilitatea regiunii. Este fara ndoiala ca abordarea acestora nu este datoria unei singure tari si nici nu poate fi atta vreme ct probleme ca traficul de persoane, masini, arme, droguri - ca sa ne referim la cele mai frecvente depasesc efectiv frontierele unui stat. ntelegem ca n asemenea probleme, fiecare stat se ghideaza dupa propria sa metoda de lucru, cercetare si supraveghere, nsa, datorita complexitatii problemelor din aceasta regiune ar trebui elaborate proceduri comune de lucru. Din aceasta perspectiva, fiecare stat ar trebui sa contribuie la instituirea unor proceduri comune de evaluare a performantei (pe fiecare tara n parte precum si cele comune) punctndu-se impedimentele aparute astfel nct problemele estimate sa se poata rezolva n cel mai scurt timp de catre palierul administrativ din fiecare tara. 6. Problema securizarii frontierei dintre Romnia si Republica Moldova nu se rezuma la linia de demarcatie dintre cele doua state. Atta vreme ct nu sunt adoptate masuri de securizare a tuturor frontierelor proprii, pericole ca migratia ilegala transfrontaliera, traficul de arme si droguri, crima organizata vor continua sa persiste daca nu sa se amplifice. Importanta si urgenta n acest sens este rezolvarea problemei granitei de est a Republicii Moldova, la limita care o desparte de Ucraina. 7. Obiectivul cooperarii transfrontaliere nu poate fi ndeplinit, daca, la rndul lor, autoritatile nationale cu atributii la frontiera ale unui stat nu coopereaza ntre ele, nu schimba informatii constant cu privire la problemele mentionate si nu

33

mpartasesc aceeasi viziune cu privire la strategia de securizarea frontierei n spiritul ntaririi securitatii regionale. Din aceasta perspectiva, cooperarea - n opinia noastra - ncepe cu aspecte si masuri punctuale, pragmatice. Este nevoie ca toate institutiile unui stat sa contribuie cu informatii si sa utilizeze n comun o baza cu datele relevante (n special date continute de sisteme informatice), care sa se actualizeze constant. Din alta perspectiva, cooperarea inter-institutii ar trebui sa aiba n vedere utilizarea de criterii de control mpartasite de toate autoritatile, care sa se aplice bunurilor, persoanelor sau mijloacelor de transport care trec frontiera, avnd n vedere profilele de risc stabilite de fiecare autoritate n parte (pe probleme specifice: imigratie clandestina, de exemplu). Rezultatele controalelor efectuate n punctul de frontiera de catre o autoritate ar trebui sa fie disponibile tuturor autoritatilor cu atributii la frontiera ca si planul de masuri pentru prevenirea producerii unor probleme pe viitor. 8. O abordare comuna a Romniei si Republicii Moldova n privinta controlului specific de frontiera trebuie sa aiba n vedere faptul ca, n acest moment, competentele si responsabilitatile autoritatilor de frontiera din ambele state nu sunt armonizate. O rezolvare optima a acestei situatii vizeaza crearea conditiilor pentru a se stabili corespondente si colaborari, inclusiv la nivel decizional mediu. ntlnirile responsabililor de la frontiera trebuie sa aiba un caracter de permanenta, respectnd un calendar convenit n comun. Este recomandat ca acest cadru de cooperare sa fie folosit pentru informare reciproca n domenii de interes pentru activitatea curenta si pentru stabilirea sau consolidarea procedurilor de actiune. Colaborarea poate fi extinsa pna la definirea comuna a unor indicatori sau parametri de performanta acceptabili: cantitativi (ct se controleaza la frontiera), calitativi (rezultate raportate la efortul de control depus) si la notiunile si valorile comun acceptate privitoare la selectia pentru aceste controale. O alta sugestie pentru eficienta controlului la frontiere este legata de ideea enuntata anterior si anume mpartasirea datelor de catre fiecare tara celeilalte si, chiar mai mult, construirea unei baze de date comune, pe domenii si criterii stabilite de comun acord. 9. n conditiile n care att Romnia ct si Republica Moldova se confrunta cu dificultati economice, solutii de control n comun, care sa raspunda att unor criterii de economie bugetara ct si de eficienta, ar putea fi viabile. Concret, experiente anterioare de genul unor echipamente mobile care sa deserveasca mai multe puncte de control merita evaluate si n cazul frontierei dintre cele doua state vizate (si nu numai). Pentru astfel de solutii exista precedentul sprijinului international pentru achizitionarea lor, conditia pentru ca asemenea proiecte sa poata fi puse n aplicare fiind ca cererea sa vina ca urmare a unei colaborari ntre cele doua state.

10. n privinta euroregiunilor din care face parte si Romnia (inclusiv a euroregiunilor Prutul de Sus si Dunarea de Jos), este necesara sistemizarea informatiilor si actualizarea lor nu numai cu scopul informarii corespunzatoare a opiniei publice nationale si internationale dar si cu acela de a corecta acolo unde este cazul sau prentmpina, n alte situatii, potentiale probleme. Sistematizarea sau centralizarea tuturor acestor date la nivelul unei institutii publice din Romania, accesibila celor interesati, indiferent de locul din care acestia provin, precum si elaborarea unui mecanism transparent de evaluare a programelor din aceste

34

regiuni, la care sa si aduca contributia nu numai reprezentantii autoritatilor administratiei publice din domeniile vizate de proiecte dar si societatea civila din tarile implicate, snt benefice att pentru Romania ct si pentru alte tari interesate n schimbul de experienta. Cu mentiunea ca observatiile de mai sus pot fi aprofundate, detaliate in continuare, snt de recomandat dezbateri pe marginea lor, att la nivelul unor colective de analiza din fiecare tara si n comun, din mai multe tari, ct si la acela (sau mai ales acela) al institutiilor n masura sa adopte masurile care se impun. n aceeasi idee, am dori sa ncurajam abordarea lor cu reprezentantii organizatiilor internationale a caror expertiza poate fi la fel de valoroasa si necesara ca si sprijinul financiar care, n conditiile economice cu care se confrunta Romnia si Republica Moldova, ar completa benefic eforturile bugetare proprii.

35

ANEXE EXTRASE DIN RAPORTUL COMISIEI EUROPENE DIN 2001 asupra Romniei, pe tematica securizarii frontierelor si a stabilitatii regionale Comisia Europeana remarca progresul nsemnat al Romniei n ce priveste politica de vize, controlul frontierelor si migratia. Totusi, ar trebui facute mbunatatiri att legislative ct si n privinta ntaririi capacitatii administrative. O atentie deosebita trebuie sa fie acordata accelerarii reformei politiei nationale, iar legislatia recenta privind lupta mpotriva coruptiei trebuie sa fie urmata de masuri de ntarire a capacitatii de punere n practica a legislatiei. Romnia a nregistrat un progres important n alinierea politicilor sale de acordare a vizelor cu standardele europene. Aceasta armonizare ar trebui continuata, n special pe linia introducerii obligativitatii vizelor pentru statele cu potential ridicat de migratie. n ce priveste frontierele externe, reoganizarea si modernizarea Politiei de Frontiera Romne se afla n plin proces, fiind vizibile primele rezultate pozitive de eficienta sporita si practici mbunatatite. Cu toate acestea, cooperarea dintre organismele cu atributii n acest domeniu trebuie sa fie mbunatatita n continuare, iar eforturile de combatere a coruptiei ar trebui sa fie crescute. Investitii considerabile au fost facute pentru achizitionarea echipamentelor de supraveghere si se preconizeaza si altele. Este nca nevoie de conectarea on-line a punctelor de trecere a frontierei la baza centrala de date despre imigratie. n vederea pregatirii participarii la spatiul Schengen, viznd si elaborarea unui Plan de Actiune Schengen, Romnia a ncheiat acorduri de readmisie cu toate statele membre UE, cu exceptia Marii Britanii si Portugalia, cu 6 state candidate (Polania, Slovacia, Cehia, Slovenia, Ungaria si Bulgaria), ct si cu Republica Moldova, Elvetia, India, Croatia. n domeniul luptei mpotriva crimei organizate, au fost emise decizii guvernamentale privind organizarea Politiei si statutul politistului, fiind n prezent pe agenda Parlamentului. Aceasta legislatie va constitui un cadru legal pentru demilitarizarea politiei, esentiala pentru cresterea controlului democratic si responsabilizarii fortelor de politie. Un progres limitat a fost nregistrat nsa n domeniul luptei mpotriva fraudei si coruptiei. Mult mai multe eforturi sunt necesare pentru a crea o capacitate eficienta de implementare si pentru a mbunatati cooperarea institutionala n acest domeniu. Romnia a nregistrat progrese n domeniul cooperarii vamale prin nfiintarea serviciului Anti-Frauda n cadrul Directiei Generale a Vamilor. Cooperarea interinstitutionala ar trebui sa fie mbunatatita si sa fie semnate acorduri de asistenta reciproca. Domeniile n care s-au nregistrat progrese nsemnate sunt dezvoltarea analizei de risc si dezvoltarea unei baze de date nationale, computerizate, n acord cu standardele CIS. Cu toate acestea, ar trebui dezvoltate si alte metode de lupta mpotriva fraudei si coruptiei, incluznd introducerea de unitati de supraveghere mobile, dezvoltarea de laboratoare vamale si atribuirea autoritatii de control si de asigurare a respectarii prevederilor legale de catre personalul vamal.

36

Planul de actiune pe anii 2002 si 2003 al Guvernului Romniei, n domeniile de referinta ale studiului 1. ntarirea cooperarii pe linia migratiei ilegale prin controlul si securizarea frontierei: - Promovarea cooperarii transfrontaliere prin initierea formalitatilor de nfiintare a unui centru trilateral la frontiera cu Ucraina si Republica Moldova la Galati; - Initierea acordurilor cu Republica Moldova si Ucraina cu privire la controlul comun al pasapoartelor pe timpul trecerii trenurilor peste frontiera; - Elaborarea proiectului de Acord cadru pentru controlul comun n punctele de trecere a frontierei si initierea demersurilor de negociere a acestuia cu statele vecine; 2. Politica de vize - Alinierea la politica de vize a UE, n special n ceea ce priveste introducerea obligativitatii vizei pentru tarile cu un nalt potential de migratie - ncheierea unor noi acorduri n materie de vize; - actualizarea listelor statelor pentru care sunt necesare vize pe baza listei UE (introducerea regimului de vize pentru tarile C.S.I., R.F. Iugoslavia, F.R.I. a Macedoniei, Turcia) Bosnia-Hertegovina, F.R.I. a Macedoniei, Federatia Rusa, Ucraina. R.F. Iugoslavia Turcia - introducerea sistemului on-line de procesare a vizelor, care sa integreze consulatele Romniei, Directia Relatii Consulare din Ministerul Afacerilor Externe, respectiv Directia Generala de Evidenta Informatizata a Persoanei, att la nivel central, ct si la nivelul formatiunilor sale teritoriale; - ntarirea controlului asupra modului de eliberare a vizelor; - dezvoltarea capacitatii administrative a Politiei de Frontiera Romne n domeniile imigratiei, a controlului la frontiera, precum si n ceea ce priveste mbunatatirea managementului frontierei implementarea programelor de pregatire si specializare a personalului cu asistenta internationala. Formarea cadrelor cu profil unic - politie de frontiera. constituirea unor structuri mobile de interventie la frontiera de stat. dotarea cu echipamente destinate supravegherii si controlului frontierei si conectarea on-line a posturilor de frontiera la baza de date centrala privind imigratia. - finalizarea procesului de nlocuire a militarilor n termen cu profesionisti; - realizarea unui sistem informatizat integrat institutiilor cu competente la frontiera n vederea realizarii unui schimb operativ de date si informatii; - realizarea sistemului informatic on-line al Politei de Frontiera; - realizarea sistemului integrat de observare, supraveghere si control al traficului la Marea Neagra; 1. Controlul frontierelor - nceperea pregatirilor pentru participarea la zona Schengen si a implementarii Planului de Actiune Schengen (realizarea si introducerea de colante de viza tip Schengen si introducerea noilor pasapoarte); - dezvoltarea unei strategii integrate de management al frontierei - mbunatatirea cooperarii ntre agentii n ce priveste gestionarea frontierei si intensificarea eforturilor de combatere a coruptiei - actualizarea protocoalelor n functie de noile aspecte ale situatiei operationale.

37

ncheierea documentelor de cooperare cu autoritatile politiei de frontiera din alte state din Europa, precum si la nivelul Garzii de Coasta cu institutiile similare din bazinul Marii Negre. - finalizarea centrului de cazare a strainilor depistati cu sedere ilegala din judetul Arad si reabilitarea centrelor de primire din Iasi si Giurgiu. 2. Azilul - mbunatatirea conditiilor de cazare a solicitantilor de azil, echiparea si dotarea cu personal suficient. 3. Migratia - introducerea specimenului unic al permisului de rezidenta, conform practicii n spatiul Schengen; - introducerea si utilizarea unui document de calatorie standard pentru expulzarea tertilor care nu sunt n posesia documentelor de calatorie valabile. - cresterea gradului de pregatire a personalului care desfasoara activitati n domeniul migratiei, precum si a celui cu atributiuni n centrele de cazare a migrantilor depistati cu sedere ilegala, conform practicilor comunitare. 4. Cooperarea politieneasca si lupta mpotriva crimei organizate - elaborarea si implementarea unui program integrat de lupta mpotriva crimei organizate transnationale si transfrontaliere. - nfiintarea la nivelul Inspectoratului General al Politiei si Inspectoratelor Judetene de Politie de structuri independente care sa combata criminalitatea n domeniul armelor, explozivilor si substantelor toxice; - mbunatatirea capacitatii de reactie a fortelor de politie, dezvoltarea infrastructurii care sa permita intensificarea luptei mpotriva crimei organizate - constituirea unor structuri specializate pentru combaterea noilor forme de criminalitate: informatica, trafic international cu fiinte vii ori atentate. - ncheierea unor noi protocoale si acorduri de colaborare cu institutii similare din tarile membre UE; - initierea unui acord de cooperare cu EUROPOL; - adoptarea proiectului de Lege privind combaterea crimei organizate; 5. Combaterea drogurilor - dezvoltarea unei strategii nationale privind drogurile si crearea unui punct national de legatura pentru Centrul European de monitorizare a drogurilor si a Dependentei de droguri - mbunatatirea capacitatii autoritatilor de aplicare a legii, n special a politie si a organelor vamale.

38

Puncte de control si trecere a frontierei


dintre Romnia si Republica Moldova

39

Traficul de persoane la frontiera Romniei cu Republica Moldova, a cetatenilor romni si straini, n anii 2000 si 2001, la fiecare punct de control si trecere a frontierei. 2000 535.366 57.225 romni, 478.141 straini 40.281 2.234 romni, 38.047 straini 399.416 45.997 romni, 353.419 straini 654.187 52.992 romni, 601.195 straini 367.668 32.876 romni, 334.792 straini 730.517 56.986 romni, 673.531 straini 291.222 18.160 romni, 273.062 straini 3.018.659
266.472 romni, 2.752.187 straini

P.C.T.F. Albita P.C.T.F. Falciu P.C.T.F. Galati P.C.T.F. Iasi P.C.T.F. Oancea P.C.T.F. Sculeni P.C.T.F. Stnca TOTAL

2001 542.907 66.185 romni, 476.722 straini 18.491 1.386 romni, 17.105 straini 431.294 171.426 romni, 259.868 straini 360.869 48.365 romni, 312.504 straini 305.392 30.464 romni, 274.928 straini 537.405 57.393 romni, 480.012 straini 237.442 14.013 romni, 223.429 straini 2.279.800
235.232 romni, 2.044.568 straini

40

Volumul de marfuri exportate si importate de Romnia n relatie cu Republica Moldova - analiza n perioada 1997-2001, pe cale rutiera si feroviara -

AN

ACTIVITATE TRANSPORT export feroviar rutier feroviar rutier feroviar rutier feroviar rutier feroviar rutier feroviar rutier feroviar rutier feroviar rutier feroviar rutier feroviar rutier

VALOARE (mii $)

Total valoare

GREUTATE Total (tone) greutate 188822 174799 89828 61394 322183 222418 99714 75256 150830 144300 34960 67618 373669 165932 91518 62544 229305 151754 66000 85704 363621 151222

1997 import

35377,15 126543,87 91166,72 21822,47 61233,79 39411,32 41489,36 85844,24 16779,28 43532,71 24383,86 52764,36 5775,52 33756,74 127333,6 60311,99

export 1998 import

544601 174970

export 1999 import

77148,22 39532,26

295130 102578

export 2000 import

66104,38 132812,87 66708,49 15457,68 41196,94 25739,26 34534,02 110385,48 75851,46 11181,39 38636,35 27454,96

539601 154062

export 2001 import

381059 151704

41

1. Grafic export-import exprimat n valoare (mii USD)

140000 120000 100000 80000 60000 40000 20000 0 1997 1998 1999 2000 2001 export import

2. Grafic export-import exprimat n greutate (tone)

600000 500000 400000 300000 200000 100000 0 1997 1998 1999 2000 2001 export import

42

Prezentarea grupului de lucru


Gabriel Micu (n.21.10.1964) - secretar I, director n MAE Absolvent al Institutului Politehnic din Bucuresti si al Facultatii de Drept, Bucuresti. ncepnd din 1997 lucreaza n Ministerul Afacerilor Externe, ocupnd succesiv functiile de director n Directia Consiliului Europei si Drepturilor Omului, nsarcinat cu afaceri n Cipru, secretar I si director al Directiei Moldova. A ocupat importante functii n organisme si neguvernamentale n probleme privind minoritatile nationale, lupta mpotriva rasismului, antisemitismului, xenofobiei si intolerantei. A urmat cursuri de specializari pe aceste domenii n tara si strainatate. Valentin Popescu (n.20.11.1968) - inginer Absolvent al Universitatii Politehnice din Bucuresti. n prezent este coordonatorul Biroului de Analiza de risc, din cadrul Directiei Generale a Vamilor. Are o importanta experienta n acest domeniu. A colaborat strns pe problemele specifice cu specialisti din Germania, SUA, Marea Britanie si a urmat cursuri de pregatire n domeniile luptei anti-drog si strategii de pre-aderare n domeniul vamal. Mihail Rujoi (n.9.09.1940) - consilier diplomatic Absolvent al Academiei de Studii Economice si al Cursului Postuniversitar de Relatii Internationale. n perioada 1966-2000 a lucrat n Ministerul Afacerilor Externe si la misiunile diplomatice ale Romniei de la Belgrad, Moscova si Chisinau, parcurgnd, prin concursuri, gradele diplomatice de la atasat la consilier. n perioada 1991-1997 s-a ocupat de relatiile Romniei cu Republica Moldova, n calitate de consilier si, ulterior, director al Directiei Moldova din Ministerul Afacerilor Externe, nsarcinat cu afaceri la Chisinau si consilier al Ambasadei Romniei n Republica Moldova. Nini Sapunaru (n.2.06.1963) - parlamentar Absolvent al Academiei de Studii Economice. A ocupat postul de director general al Directiei Generale a Vamilor. n prezent este deputat n Parlamentul Romniei din partea Partidului National Liberal. Gentiana Serbu (n.8.07.1964) - secretar executiv SECI Absolventa Institutului Politehnic Bucuresti. A participat la fondarea a doua institutii internationale: Reteaua Internationala a Organismelor de Bazin si Centrul Regional SECI pentru Combaterea Infractionalitatii Transfrontaliere. A fost coordonator proiecte internationale n cadrul Regiei Autonome "Apele Romne" si Director al Directiei de Integrare Europeana, Relatii Internationale si Imagine Publica din cadrul Directiei Generale a Vamilor. n prezent, este Secretar Executiv al Centrului Regional SECI pentru Combaterea Infractionalitatii Transfrontaliere.

43

Surse bibliografice
1. Acordul dintre Guvernul Romniei si Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea vamala si asistenta administrativa reciproca pentru prevenirea, investigarea si combaterea infractiunilor n domeniul vamal, semnat la Bucuresti la 24 aprilie 2000, aprobat prin HG nr. 744 din 31 august 2000, publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr. 443 din 06 septembrie 2000; Acordul dintre Guvernul Romniei, Guvernul Republicii Moldova si Cabinetul de Ministri ai Ucrainei priv colaborarea n lupta mpotriva criminalitatii, semnat la Kiev la 6 iulie 1999, ratificat ind prin Legea nr.70 din 16 martie 2001; Acord ntre Guvernul Romniei si Guvernul Republicii Moldova privind calatoriile reciproce ale cetatenilor, semnat la Chisinau la 29 iunie 2001; Acord ntre Guvernul Romniei si Guvernul Republicii Moldova privind readmisia strainilor, semnat la Bucuresti la data de 27 iulie 2001; Acordului de cooperare pentru prevenirea si combaterea infractionalitatii transfrontaliere, semnat la Bucuresti la 26 mai 1999; Action programme: Customs 2002 - Decision 210/97/EC of the European Parliament and of the Council of 19 December 1996 adopting an action programme for customs in the Community (Customs 2000); Amended by Decision 105/2000/EC of the European Parliament and of the Council of 17 December 1999.; Official Journal L 33, 04.02.1997; Official Journal L 13, 19.01.2000 Commission Opinion COM(1997) 2003 final; Commission Report COM(1998) 702 final; Commission Report COM(1999) 510 final; Commission Report COM(2000) 710 final; Commission Report COM(2001) 361 final; Convention on the use of information technology for customs purposes (CIS) Official Journal C 316, 27.11.1995; Council and Commission Action Plan of 3 December 1998 on how best to implement the provisions of the Treaty of Amsterdam on the creation of an area of freedom, security and justice. Official Journal C 19, 23 January 1999; Council Act of 18 December 1997 drawing up, on the basis of Article K.3 of the Treaty on European Union, the Convention on mutual assistance and cooperation between customs administrations; Official Journal C 024 , 23/01/1998; Handbook International Convention on the simplification and harmonization of Customs procedures; Internet Edition (Kyoto, 18 May 1973) | Amending Supplement No. 13 - January 1993; 1st Edition (October 1975) - Dpt lgal: D/1975/0448/2; 1.065. - Hotarre privind aprobarea Programului national de prevenire a coruptiei si a Planului national de actiune mpotriva coruptiei, publicata n Monitorul Oficial al Romniei, partea I; Anul XIII - Nr. 728; Joi, 15 noiembrie 2001; Joint surveillance operations manual - Council Resolution, of 9 June 1997, on a joint customs surveillance operations manual.; Official Journal C 193, 24.06.1997; Legea nr.123/2 aprilie 2001 privind regimul strainilor n Romnia publicata n Monitorul Oficial nr.168 din 3 aprilie 2001; Ordonanta de Urgenta nr.104 din 27 iunie 2001 privind organizarea si functionarea Politiei de Frontiera Romne, publicata n Monitorul Oficial nr.351 din 29 iunie 2001; Ordonanta de Urgenta nr.105 din 27 iunie 2001 privind frontiera de stat a Romniei, publicata n Monitorul Oficial nr.352 din 30 iunie 2001; Ordonanta de Urgenta nr.112 din 30 august 2001 privind sanctionarea unor fapte savrsite n afara teritoriului tarii de cetateni romni sau de persoane fara cetatenie domiciliate n Romnia; Ordonanta de Urgenta nr.144 din 25 octombrie 2001privind ndeplinirea de catre cetatenii romni, la iesirea din tara, a conditiilor de intrare n statele membre ale Uniunii Europene si n alte state; Programul OISIN (Decision Council of Ministers of the European Union of 28 June 2001 establishing a second phase of the programme of incentives, exchanges, training and cooperation for law enforcement authorities (Oisin II), OJ L 186 of 7 July 2001); Protocol ntre Inspectoratul General al Politiei de Frontiera din Ministerul de Interne al Romniei si Departamentul Trupelor de Graniceri al Republicii Moldova privind calatoriile reciproce ale cetatenilor, semnat la Albita la 27 septembrie 2001; Raportul Doi ani si jumatate ai Pactului de Stabilitate: lectii si recomandari politice", pregatit de Bodo Hombach cu ocazia plecarii sale din functia de coordonator special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est; Raportul Comisiei Europene din 2001, privind Romnia;

2. 3. 4. 5. 6.

7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26.

44

27. STUDIU - APARAREA SI SECURITATEA NATIONALA A MOLDOVEI. ANUL 2001, Studiu elaborat de Institutul de Politici Publice n cadrul proiectului international Evaluarea strategica a securitatii si apararii nationale a Republicii Moldova, n colaborare cu: CENTRUL EUROATLANTIC DIN MOLDOVA, CENTRUL DE STUDII SI CERCETARI ALE CONFLICTELOR, ACADEMIA REGALA MILITARA, MAREA BRITANIE, CENTRUL SCOTIAN DE SECURITATE INTERNATIONALA, UNIVERSITATEA DIN ABERDEEN, MAREA BRITANIE, CHISINAU ~ 2001 28. The Center for Strategic & International Studies; CSIS Prospectus VOLUME 2, NUMBER 3; Fall 2001; The Future of the Canadian-U.S. Border; Laura Bogomolny, Canada Project; 29. THE WASHINGTON TIMES; November 26, 2001; "U.S. seeks mutual 'security perimeter'"; 30. "Congress, administration talk of merging Border Patrol, Customs Service, Coast Guard"; by David S. Broder and Eric Pianin; The Washington Post; November 14, 2001; 31. Treaty on European Union; 32. The Border Coordination Initiative (BCI) - a a plan developed by the U.S. Customs Service and the Immigration and Naturalization Service (INS) for increased cooperation on the Southwest Border (SWB) to enhance the interdiction of drugs, illegal aliens, and other contraband.;

45

S-ar putea să vă placă și