Haemophilus influenzae tip b

Introducere
Hib afecteaz copiii sub 5 ani , varful incidentei

este intre 6-7 luni si 18 luni - 2/3 din cazuri.

Haemophilus influenzae tip b este implicat in 95%

din toate infectiile cu Haemophilus influenzae.

Hib este principala cauz a meningitelor

bacteriene (nainte de vaccinare).

n trile slab dezvoltate, Hib este principala cauz

a pneumoniilor bacteriene.
WHO Position paper on Hib vaccines. Salisbury, Ped J Infect Dis, 1998;17(9),Suppl:S93-95.

Haemophilus influenzae tip b

BACTERIA

Morfologie
Coccobacillus - Gram negativ Proteinele membranei pot fixa H. influenzae de celulele

epiteliale Hib este imobil, ncapsulat, peretele conine antigenul polizaharidic PRP (poliribosilribitolfosfat). Colonizeaza pana la 15% din populaia pediatric neimunizata (WER 6 MAR 1998) Necesit factorii de crestere X (hematin) i V(NAD nicotinamid adenin dinucleotid) pentru cultur.

Plotkin S. Vaccine, 3rd ed. 1999; 183-221

H. influenzae caracteristici

Necapsulat (neclasificabil) Haemophilus Tip a, c, d, e, f

Infecii locale

influenzae
Capsulat INFECTII INVAZIVE Meningite, pneumonii, epiglotite, septicemii la copii < 5 ani

95%
Tip b

Plotkin S. Vaccine, 3rd ed. 1999; 183-221

WHO, Position paper on Hib vaccines

Caracteristici
Germeni Capsulat tip b 95% Capsulat tip a, c, d, e, f Copii Copii Aduli rare Copii sub 5 ani 2/3 sub 18 luni Vrsta Putere patogenic Infecii invazive meningite, pneumonii septicemii, epiglotite

Necapsulat

Infecii locale: bronite, otite, sinuzite, conjunctivite

Plotkin S. Vaccine, 3rd ed. 1999; 183-221

WHO, Position paper on Hib vaccines

Morfologie
Membrana bacterian si peretele celular

extracelular Polyoside capsulare CAPSUL

Capsula

P.R.P.
Plasmid
ADN bacterian

Proteine MEMBRAN EXTERN L.P.S

intracelular

Plotkin S. Vaccine, 3rd ed. 1999; 183-221

Haemophilus influenzae tip b

Patogeneza

Patogenie
Colonizare faringiana Bacteriemie
Bariera hematoencefalic

CNS Sange

Hib

Faringe

Raspuns bactericid
Eliminarea germenilor necapsulati H. influenzae

meningite
Plmni

protecie capsular PRP

Epiglotite Artrite Osteomielite Celulite

Borderon JC, Arch de Ped, 1995; 2(3) : 249-54

pneumonie

Meningite
Conform CDC incidenta 2-282/100.000 populaie

Simptome generale : febr, cefalee

Sindrom meningeal Status: iritabilitate, somnolen Mortalitate pn la 40 % (5% tratament corect, precoce) Sechele neurologice pna la 30 % (CDC)
Root RK, Clinical Infectious Disease, Oxford Univ Press, 1999;689-702

Meningitele Hib funcie de vrst

% Incidena 2 meningitelor

luni Perioada susceptibila

Numrul (x10 ) bacteriilor ucise de 1 ml snge

Puterea bactericid a sngelui 4

35 30 25 20 15 10 5 0

35 30 25 20 15 10 5 0
5 6 7 Vrsta (ani)

Adapted from FOTHERGILL and WRIGHT (1932)

Pneumonia
Simptome generale : febr, tuse i dispnee evoluie ctre detres respiratorie Semne radiologice (nespecifice) sindrom de condensare pulmonar localizare lobar Mortalitate 2-10%* Peste 40% din cei cu pneumonie primar prezint alte

infecii(otit, epiglotit, meningit)

*WHO/VRD/GEN/95,05
K. Root. Clin Infect Dis, Oxford University Press, 1999; 529-37.

Alte infecii
Epiglotite (aprox. 90% cauzate de Hib)
Copii ntre 2-7 ani Edem laringian, care poate necesita traheotomie sau intubaie

Artrite si osteoartrite Celulite

Infecii ale pielii i esutului subcutanat Pot conduce la septicemie sau meningite

Empiem Pericardit

Transmitere
Transmitere pe cale respiratorie Purttorii, colonizare nasofaringian 3 pn la 5 % copii Pn la 50 % din copiii n comuniti Concentraia mare de purttori conduce la o

probabilitate mai mare de apariie a infeciilor invazive

Conform CDC in perioada prevaccinal aprox. 1/200

din copii treceau prin infectie grav cu HIb pana la 5 ani.

Barbour. Em Inf Dis, 1996, 2 (3): 176-182

Factori de risc
Gazda Vrsta Baieti>Fete Alimentaie artificial Imunodeprimare Factori genetici Ras-etnie Antecedente infecioase

Mediu Asisten medical Comuniti Status socioeconomic

Agent Infectivitate Capacitate invaziv Virulen

Plotkin S. Vaccine, 3rd ed. 1999; 183-221

Supraveghere epidemiologic
DEFINIIA DE CAZ RECOMANDAT DE OMS

Descriere clinic: febr, cu apariie acut, cefalee i redoare de ceaf. Meningita nu este un semn specific pentru boala Hib, iar infecia Hib nu poate fi diagnosticat numai pe date clinice. Criterii de laborator pentru diagnostic Cultura: izolarea Hib din specimene clinice normal sterile, ca i LCR, sau snge. Cultura Hib din situs- uri nesterile, cum ar fi de exemplu din gt, unde bacteria poate crete fr a produce boala, nu poate defini boala Hib. Detecia de antigen: identificarea antigenului Hib n fluide normal sterile, prin metode ca latex aglutinarea sau imunoelectroforeza.

Tratament
TRATAMENT CURATIV
Spitalizare n Terapie Intensiv Antibioterapie:
Ampicilina Cloramfenicol Cefalosporine generaia a treia

costisitor

TRATAMENT PREVENTIV
Vaccinare ncepnd cu 2 luni

Plotkin S. Vaccine, 3rd ed. 1999; 183-221

Rezistena la ampicilin
in SUA nu se recomanda Ampicilina de prima intenie la suspiciunea de infecie HIB.

Hib izolat din LCR

USA Argentina (Mendoza) Argentina (Buenos Aires) Botswana (Francistown) Botswana (Gaborone) Ivory Coast Libia Hong-Kong India Thailand

50% 28% 16% 33% 27% 49% 23%

26%
33% 24% 0% 10% 20% 30% 40% 50%

Adapted from 7 references

Susceptibilitatea la antibiotice
Hib izolat din LCR
Eritromicina Co-trimoxazole cloramfenicol

21% Ivory Coast Hong-Kong 47% 71% 77%

96%

61% 59% 62%

India

Thailand

52%

88% 86% 75% 100%

0%
Adapted from 4 references

25%

50%

Concluzii
Numr ridicat al infeciilor cu Hib Infecii severe, mortalitate mare Rezisten la antibiotice uzuale Dificil de diagnosticat

IMPACT EPIDEMIOLOGIC MAJOR

VACCINAREA ESTE O NECESITATE