Incizii Suturi Hemostaza

Bisturiul
Corp/mner 4# cel mai frecvent Lama detaabil nr 10 cel mai frecvent NU SE MONTEAZ NICIODAT CU MNA!!! Priza clasic este similar cu cea a unui pix primele 3 degete ale minii dominante

Incizia

Laparotomia
Definitie: Procedura chirurgicala care presupune incizarea peretelui abdominal pentru a castiga acces in interiorul cavitatii abdominale. = celiotomie

Laparotomia
Tipuri de incizii:
Verticale
Mediane Paramediane

Oblice
Kocher, Mac Bourney, Mercedes

Transversale

Laparotomia
Anatomie:

Laparotomia
1. Incizia tegumentului si a tesutului gras subcutanat

Laparotomia
2. Incizia liniei albe

Laparotomia
3. Incizia peritoneului

Suturile chirurgicale
Totalitatea manevrelor de refacere anatomica a planurilor dupa o incizie sau o plaga de alta natura si mentinerea lor in contact in scopul cicatrizarii.

APROXIMARE, NU STRANGULARE

Clasificarea suturilor
Dupa continuitate:
- Suturi continue - Suturi intrerupte

Dupa modul de realizare:

- Manuala - Mecanica

In functie de intervalul de timp scurs de la producerea plagii pana la evaluarea ei:

- Sutura primara - Sutura secundara

Materiale necesare
Fire Ace chirurgicale Portac Foarfece

Agrafe Aplicator agrafe Benzi adezive de sutura Adezivi

Fire (1)
Dupa absorbtie
Resorbabile Neresorbabile

Dupa structura
Monofilament Multifilament

Dupa origine
Naturale Sintetice

Fire (2)
Marime USP (United States Pharmacopoeia): -6-0 = 0.07 mm: fata, cai biliare, buze, penis, vase -5-0 = 0.10 mm: mana, intestin -4-0 = 0.15 mm: scalp, piept, abdomen -3-0 = 0.20 mm: picior, planta -2-0 = 0.30 mm: tegumente cu cicatrici -0 = 0.35 mm -1 = 0.40 mm : perete muscular abdominal -2 = 0.5 mm

Ace chirugicale

Portace

Olsen-Hegar

Mathieu

Tipuri de suturi cu acul

1. 2.

Continue / intrerupte Inversante / apozitionale / eversante

Clasic pentru inchiderea organelor cavitare.

Vindecare rapida. Pentru sutura organelor cavitare, parenchimatoas e, tegument etc

Pentru dispersia tensiunii in plaga. Cicatrice diminuata.

Avantaje / Dezavantaje
Continua: - Rapida - Cantitate scazuta de material strain in plaga - Etanseizare mai buna pentru lichide si gaze - Cedarea nodului slabeste sutura - Control slab al tensiunii in plaga si al aproximarii Discontinua - Favorizeaza ajustarea tensiunii de-a lungul plagii Consuma mult timp Etanseizare slaba Consuma mult fir Cantitate crescuta de material strain in plaga

Sutura simpla intrerupta

Sutura apozitionala Usor de aplicat Folosita pentru tegument, fascii, vase, nervi, tract GI si urinar etc.

Sutura simpla continua

Sutura apozitionala Folosita la piele, tesut subcutanat, fascie, tract Gi si urinar

Sutura tip Blair-Donatti

Sutura apozitionala sau de eversie in functie de cat de stransa este Sansele de a strangula vasele sunt mai mici Indicata pentru tesuturile cu tensiune mare

Sutura continua intradermica

Sutura apozitionala Necesita obligatoriu fir resorbabil Folosita pentru aspectul estetic al cicatricii

Suturi mecanice / stapler

- Rapide - Sigure - In zone dificile (esofag, rect) - Cel mai frecvent pentru piele - Traumatice

Steristrips
Indicate pentru plagi superficiale In mentinerea aproximarii unor plagi suturate initial cu fir Nu traumatizeaza tesutul Usor de folosit

Hemostaza (1)
Proces complex care previne sau opreste hemoragia Hemostaza spontana Hemostaza artificiala
temporara definitiva

Hemostaza (2)
Hemostaza spontana
Inseamna oprirea sangerarii prin mecanisme proprii organismului Valabila in cazul lezarii vaselor mici

Hemostaza artificiala
Temporara Definitiva

 Se realizeaza prin:
Tamponare Ligatura vasului Electrocauterizare

Hemostaza artificiala definitiva

Argon Beam Coagulator Laser

Electrocauterizarea

Va multumesc!