Sunteți pe pagina 1din 133
MUZEVL SATULUI IsToRIC |n 1936 lua flnta la Bucuresti, in Parcul Herastrau, unul din primele muzee etnagrafice in aer liber din Romania si din lume: Muzeul Satulu Inanit“30, in Europa, existau doar doua muzee in aerliber:Muzeul Skansen din Stockholm (Suedia, 1891) si Muzeul Bigdo din Lilehamer (Norvegia.) Intaranoastra,lavremea respectiva, isi avea _deschise _portie, pentru publ, Muzeul Etnografic al Transilvaniel din Parcul Hoia", de la Clu, fondat in 1929 de catre profesorul Romulus Vuia, In_ Romania, ideea creari unui muzeu in 2er ber se infiipa inca din cea de-a doua jumatal a secoluuil al XDGea. In 1867, Alexandru Odobescu, eminent am de cultura, propune prezentarea in cadrul Expoziil Universale de fa Pari, intr- Un pavilion special amenajat, a unor monuments de artvectura —populara. Ceva mai taraiu, savantul Alex Tzigara Samurcas avea sa. preconizeze aducera in MuzeUl Etnografic, de Ata Nationala, Arta Decorativa si Arta Industiala din Bucurestinfintat de el in 1806, a unor“gospodariautentice si complete din toate regiunilema insermate lgculte. de, romant. Proiectul sau se va concretiza prin expunerea, in 1909, in acest muzeu, acasei"Ceaumy’, adevarata bijutere artectonica in lerm, din zona Gon. Toate aceste iniatve au constiut premise inlereieti cele dinta muzee etnografie in aer Boer de lai Muzeul Etnografic al Transitvaniei din Parcu Hola, dela Cluj, cu specific regional, si ‘MuzeUl National al Satuul"Dnitie Gustr din Sucurest, cu caracter national Crearea Muzeului National al Satulul*Dimitrie Gusti" este rodul unor cercetari intense si custinute, teoretice si de teren, ca sia unor experimente muzeografice, de peste un deveniu, coordinate de profesorul Dimitrie Gustjntemeietor al Scoli Sociologice din Bucuresti. Ca sef al catedrei de socilogie din_cadrul Universitati Bucuresti, Gusti organizeaza intre 1925- 1935, cu specialist din dverse domenii( sociologi, etnograf, folclorst, geograf, statisticieni, medic!) si cu studenti sai, cammpanii de cercetari monografice, cu caracter interdsciplinar, int-un numa relativ mare de sate ( Fundu Moldovet-jud. Suceava, Nereju - jud. Vraneea, Dragus.- iud Brasov, Dragomiresti.jud. Maramures, Clopotva -jud. Hunedoara, Runcu - jud. Gor}, Rusetu -jud. Buzau etc,). La. inchelerea acestor campanii de teren se realizau expoziti, unele in chiar satele cercetate, altele in salle de serinani ale Universitat Bucuresti. Totodata, din iniiativa profesorului Gusti sia colaboratonlor ‘sa intre care H. H.Stahl, Mihai Pop, Traian Herseni, Anton Golopentia, Mircea Vulcanescu, Gh.Focsa, au fost organizate, CU obiecte aduse din teren, doua mari expoziti de interioare taranest: la sediul Fundatiei Regale"Principele CaroM'(1934) siin cadru Pavilionului Regal din Parcul Carol (1935), ca un preludu al vitoru muzeu in aer Iber din Bucurest. Pe baza acestor experiente, a unei munci asiduue de conceptie sia spriinului moral si material al Fundatiei Regale "Principele Caro’, din martie 1936, in rurnai dova luni s-a putut cladi o opera muzeografica de exceptie: Muzeul National al Satulul "Dimitie Gustr. In acest scurt interval de imp, echipele de specialist si student ( aceiasi care partcipasera la campanlle de teten), conduse de profesorii_D. Gusti si HH. Stahl, au achizitonat din satele cercetate construct taranesti_ (case, anexe gospodaresti, biseric, instalati tehnice) si obiecte de interior ( mobiles, ceramica, tesatur, unelte etc), considerate ca Teprezentative pentru locutle lr de origine. Incoformitate cu _criteriul autentiitai, al_respectai | tradtlor locale de constructe, in vigoare si astaz, la remontarea constructilorin muzeu au lucrat, sub supravegherea atenta a speciaistilor in primul and.alui HenryH. Stahl si Victor lon Popa, mesteri adusi din satele de provenienta a rpanumentelac. Deschiderea oficala a Muzeului Satu a avut oc la 10 mai 1936, in prezenta regelu Cara al -lea, jar pentru public, cu o sSaptamana mai arzu, 17 mai 1936. In discursul inaugural, profesorul D. Gusti sublinia ca Muzeul National al Satuli"Diritie Gust este un muzeu original, care nu afost creat dupa modelul muzeelor in aer liber existente la acea vreme in Europa, acestea find, dupa opinia lu," prea etnografce” si*in mare masura romantice". Nou muzeu trebuia "sa placa nu numal ochiUui, csi sa infatiseze Iucruri adevarate” el find, in viziunea sa" ynmuzeu sociologic al satului romanese de aai',"un sat- muzeu’, sinteza a tuturor satelor din intreaga Romanie. Totodata, dupa cur preciza Henry H. Stahl, muzeul urma sa-si exercite'sifunctia de principal mjloc.. de actiune al pedagogiei sociale”. In etapa sa de inceput, respectivintre 1936-1940, Muzeul National al Satului“Dimitie Gust" dispunea de 6.5 ha de teren. Pe acestteren au fast amplasate 33. de complexe autentice...transferate din satele cercetate: case cu anexe gospodaresti, 0 biserica (din Dragomiresti, jud. Maramures), tote, instaatt ehnice,fantani si yn scranciob, Dispunerea lors-a facut dupa un Plan elaborat de dramaturgul si scenograful Vl. Popa, Acest plan, care in buna masura este valabil si astaz, tind Teproduca hafta Romaniei, prin gtuparea_monumenteior de arhitectura_ si de tehnica populara dupa criteful vecinatat geografice a localitatior de provenienta, in sectoare reprezentand marie provinciIstorce ale ta Concepand Muzeul National al Satulul “Dimiie Gust" ca un muzeu sociologic, Gusti si colaboratorisal au considerat ca mmisiunea avestua era de a infatisa vatatorilor realatea, viata satulu, asa cum era ea trata de taranul roman. De aveea, Gusti Ya aduce periodic, sa locuiasca, in casele cn muzeu, famili de tarani dn satele de origine amonumentelor, la inceput chiar pe {ost proprietari, ca in cazul caset de la Goicea Mica. Acesti*locuitor” au venit la Bucuresti cu tot ceea ce era necesar traiulu, inclusl cu pasar si animale. Gusti nu a prevazutinsa urnarlle acesteisocializar: degradarea..manumentelar sia obiectelor muzeal, prin ullizarea lor intensa, in conditle in care , lavremea respectiva,[nu exstau tratamente corespunzatoare de conservare si restaurare a patrimoniul. Sub aceasta infatisare socializata, Muzeul Satulul- sinfeza a tot ceea ce era tipic