P. 1
Programa Scolara Pentru Matematica Clasa a X A

Programa Scolara Pentru Matematica Clasa a X A

|Views: 104|Likes:
Published by Chiriac Bogdan

More info:

Published by: Chiriac Bogdan on Jul 21, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/11/2012

pdf

text

original

Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4598 / 31.08.

2004

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CLASA A X-A CICLUL INFERIOR AL LICEULUI

MATEMATICĂ

Aprobat prin ordin al ministrului Nr. 4598 / 31.08.2004

Bucureşti, 2004

NOTĂ DE PREZENTARE În noua structură a învăţământului obligatoriu. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi dobândite prin învăţare. Aceste domenii de competenţe-cheie răspund obiectivelor asumate pentru dezvoltarea sistemelor educaţionale şi de formare profesională în Europa şi. compatibilizarea cunoştinţelor cu vârsta elevului şi cu experienţa anterioară a acestuia. s-a urmărit: esenţializarea conţinuturilor în scopul accentuării laturii formative. stau la baza stabilirii curriculumului pentru clasele a IX-a şi a X-a – ani finali pentru educaţia de bază. ca urmare. În elaborarea programei s-au avut în vedere schimbările intervenite în structura învăţământului preuniversitar: pe de o parte. şi oferă individului cunoştinţele necesare pentru a acţiona asupra acesteia. prezentarea conţinuturilor într-o formă accesibilă.2004) sunt structurate pe trei componente: trunchi comun (TC). nivelul ridicat de complexitate al finalităţilor este determinat de necesitatea asigurării deopotrivă a educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii – prin dezvoltarea echilibrată a tuturor competenţelor cheie şi prin formarea pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi – şi a iniţierii în trasee de formare specializate. trasee individuale de învăţare. Matematică – clasa a X-a. curriculum diferenţiat (CD) şi curriculum la decizia şcolii (CDŞ). accentuarea dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului. ele permit identificarea şi rezolvarea unor probleme specifice domeniilor de studiu. realizarea legăturilor interdisciplinare prin crearea de modele matematice ale unor fenomene abordate în cadrul altor discipline. De asemenea. corelarea cu aşteptările societăţii. nu în ultimul rând. Acest tip de proiectare curriculară îşi propune: focalizarea pe achiziţiile finale ale învăţării. respectiv formate elevilor în procesul educaţional. precum şi utilizarea în practică în contexte variate a competenţelor dobândite prin învăţare. Programa şcolară de Matematică este structurată pe formarea de competenţe. Astfel. prelungirea duratei învăţământului obligatoriu la 10 clase. în contexte variate. În mod concret. Noul curriculum de matematică propune organizarea activităţii didactice pe baza corelării domeniilor de studiu. în funcţie de propriile nevoi şi dorinţe de a formula şi a rezolva probleme pe baza relaţionării cunoştinţelor din diferite domenii. precum şi la înzestrarea cu un set de competenţe. asigurarea unei continuităţi la nivelul experienţei didactice acumulate în predarea matematicii în sistemul nostru de învăţământ. în scopul stimulării motivaţiei pentru studiul matematicii şi. Pe baza rezultatelor studiilor efectuate. ciclul inferior al liceului 2 .12. fiind precizate pentru fiecare domeniu cunoştinţele. valori şi atitudini menite să contribuie la formarea unei culturi comune pentru toţi elevii şi determinând. Studiul matematicii în ciclul inferior al liceului urmăreşte să contribuie la formarea şi dezvoltarea capacităţii elevilor de a reflecta asupra lumii. planurile cadru pentru clasele a IX-a şi a X-a de liceu (anexa 1 la OMECT 5723 / 23. apartenenţa claselor a IX-a şi a X-a la învăţământul liceal sau la învăţământul profesional – şcoala de arte şi meserii. la nivelul Comisiei Europene au fost stabilite 8 domenii de competenţe-cheie. deprinderile şi atitudinile care trebuie dobândite. pe de altă parte. continuitatea şi coerenţa intradisciplinară. iar pe de altă parte. s-a ţinut cont de modificarea structurii liceului prin noile planuri-cadru de învăţământ.

competenţe specifice. profesorul poate:    să schimbe ordinea parcurgerii elementelor de conţinut. Matematică – clasa a X-a. ciclul inferior al liceului 3 . să grupeze în diverse moduri elementele de conţinut în unităţi de învăţare. cu respectarea logicii interne de dezvoltare a conceptelor matematice.Programa de Matematică este structurată pe un acelaşi ansamblu de şase competenţe generale. să aleagă sau să organizeze activităţi de învăţare adecvate condiţiilor concrete din clasă. conţinuturile corelate cu competenţe specifice. diferenţiindu-se de aceasta atât prin unele competenţe specifice cât şi prin noi conţinuturi. indiferent de specializarea urmată. Programa de matematică pentru curriculum diferenţiat include şi programa de trunchi comun. Programele au în vedere să nu îngrădească libertatea profesorului în proiectarea activităţilor didactice. Programele au următoarele componente:      competenţe generale. sugestii metodologice. În condiţiile realizării competenţelor generale şi specifice şi parcurgerii integrale a conţinutului obligatoriu. valori şi atitudini.

COMPETENŢE GENERALE 1. Analiza şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii-problemă 6. Prelucrarea datelor de tip cantitativ. a independenţei în gândire şi acţiune Manifestarea iniţiativei. Modelarea matematică a unor contexte problematice variate. a perseverenţei şi a capacităţii de concentrare Dezvoltarea simţului estetic şi critic. a disponibilităţii de a aborda sarcini variate. ordinea şi eleganţa în arhitectura rezolvării unei probleme sau a construirii unei teorii Formarea obişnuinţei de a recurge la concepte şi metode matematice în abordarea unor situaţii cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme practice Formarea motivaţiei pentru studierea matematicii ca domeniu relevant pentru viaţa socială şi profesională. contextual cuprinse în enunţuri matematice 3. Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei situaţii concrete 4. calitativ. prin integrarea cunoştinţelor din diferite domenii VALORI ŞI ATITUDINI    Dezvoltarea unei gândiri deschise. structural. a tenacităţii. a capacităţii de a aprecia rigoarea. creative. Identificarea unor date şi relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de contextul în care au fost definite 2.   Matematică – clasa a X-a. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii concrete şi a algoritmilor de prelucrare a acestora 5. ciclul inferior al liceului 4 .

 Rezolvări de ecuaţii folosind proprietăţile funcţiilor. ecuaţii logaritmice de forma: af(x)=ag(x) . semn. proprietăţi ale logaritmilor. diferit de 1 şi b real. a real pozitiv. a є (0. f(x)= n x . operaţia de logaritmare. proprietăţi ale radicalilor. unde D = [0. ∞). prin metode diverse Exprimarea în limbaj matematic a unor situaţii concrete ce se pot descrie printr-o funcţie de o variabilă Interpretarea unor probleme de calcul în vederea optimizării rezultatului Utilizarea echivalenţei dintre bijectivitate şi inversabilitate în trasarea unor grafice şi în rezolvarea unor ecuaţii. Identificarea caracteristicilor tipuri de numere utilizate în algebră şi a formei de scriere a unui număr real în contexte variate 2. Alegerea formei de reprezentare a unui număr real pentru optimizarea calculelor 5. continuitate. Aplicarea unor algoritmi specifici calculului cu puteri.∞ ). ∞) pentru n par şi D = R pentru n impar. a proprietăţilor sau a regulilor de calcul   Exprimarea relaţiilor de tip funcţional în diverse moduri Prelucrarea informaţiilor ilustrate prin graficul unei funcţii în scopul deducerii unor proprietăţi algebrice ale acesteia (monotonie. logaf(x)=b. a ≠ 1. Analiza validităţii unor afirmaţii prin utilizarea aproximărilor. bijectivitate. ciclul inferior al liceului 5 .     Funcţii şi ecuaţii  Funcţia putere cu exponent natural f : R→D. lectura grafică a proprietăţilor algebrice ale funcţiilor: monotonie. n din N şi n ≥ 2  Funcţia radical f: D→R.3.Ecuaţii exponenţiale.  Radical dintr-un număr raţional (ordin 2 sau 3). reprezentarea grafică prin puncte. f(x)=logax. Radical dintr-un număr raţional (de ordinul 2 sau 3 ). f(x)=ax.  Funcţia exponenţială f : R→ ( 0. n din N şi n=2. a≠1 şi funcţia logaritmică f : ( 0.∞) →R. Compararea şi ordonarea numerelor reale utilizând metode variate 3. Conţinuturi Numere reale  Numere reale: proprietăţi ale puterilor cu exponent raţional. convexitate) Utilizarea de proprietăţi ale funcţiilor în calcule şi aproximări. radicali şi logaritmi în contexte variate 4. iraţional şi real. inversabilitate.∞).TRUNCHI COMUN – 2 ore COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI Competenţe specifice 1.Ecuaţii iraţionale ce conţin radicali de ordinul 2 sau 3. f(x)=xn . semn. simetrie. bijectivitate. Matematică – clasa a X-a. a є ( 0. . .  Noţiunea de logaritm. a real pozitiv. Alegerea strategiilor de rezolvare în vederea optimizării calculelor 6. creştere logaritmică . calcule cu logaritmi. utilizarea de substituţii care conduc la rezolvarea de ecuaţii algebrice Notă: Pentru toate tipurile de funcţii se vor studia: intersecţia cu axele de coordonate.  Puteri cu exponent iraţional şi real a unui număr pozitiv. concavitate/convexitate. creştere exponenţială. ecuaţia f(x)=0. aproximări raţionale pentru numere iraţionale. proprietăţi ale radicalilor.

ciclul inferior al liceului 6 . condiţii de perpendicularitate a două drepte din plan.Competenţe specifice 1. sintetic sau vectorial Conţinuturi Matematici financiare  Probleme de numărare : permutări. Exprimarea analitică. Interpretarea perpendicularităţii în relaţie cu paralelismul şi minimul distanţei 6. coordonatele sumei vectoriale. probabilitatea unui eveniment compus din evenimente egal probabile. Descrierea unor configuraţii geometrice analitic sau utilizând vectori 2. dobânzi. calcule de distanţe şi arii. buget personal. statisticii sau probabilităţilor pentru analiza de caz 4. sintetică sau vectorială a caracteristicilor matematice ale unei configuraţii geometrice 5. Descrierea analitică. distanţa dintre două puncte în plan. combinări  Elemente de calcul financiar: procente.  Coordonatele unui vector în plan. Analiza şi interpretarea unor situaţii practice cu ajutorul conceptelor statistice sau probabilistice 6. dispersia. operaţii cu evenimente. a graficelor şi diagramelor 3. Utilizarea informaţiilor oferite de o configuraţie geometrică pentru deducerea unor proprietăţi ale acesteia şi calcul de distanţe şi arii 4. calcule de distanţe şi arii. coordonate carteziene în plan. tipuri de credite. Utilizarea unor algoritmi specifici calculului financiar.  Interpretarea datelor statistice prin parametrii de poziţie: medii. Probabilităţi condiţionate.  Ecuaţii ale dreptei în plan determinată de un punct şi de o direcţie dată.  Evenimente aleatoare egal probabile. calcularea preţului de cost al unui produs. abateri de la medie. sintetică sau vectorială a relaţiilor de paralelism şi perpendicularitate 3. Notă: Aplicaţiile vor fi din domeniul financiar: profit. Transpunerea în limbaj matematic prin mijloace statistice sau probabilistice a unor probleme practice 5. buget familial Geometrie  Reper cartezian în plan. TVA  Culegerea. amortizări de investiţii. reprezentarea grafică a datelor statistice. Interpretarea primară a datelor statistice sau probabilistice cu ajutorul calculului financiar. aranjamente. coordonatele produsului dintre un vector şi un număr real. şi ale dreptei determinată de două puncte distincte. metode de finanţare. Corelarea datelor statistice sau probabilistice în scopul predicţiei comportării unui sistem prin analogie cu modul de comportare în situaţii studiate 1. Modelarea unor configuraţii geometrice analitic. Matematică – clasa a X-a. Recunoaşterea unor date de tip probabilistic sau statistic în situaţii concrete 2. clasificarea şi prelucrarea datelor statistice: date statistice.  Condiţii de paralelism.

 Radical dintr-un număr raţional (ordin 2 sau 3). a ≠ 1 şi funcţia logaritmică f : ( 0. a є ( 0. 12. inversabilitate. continuitate. radicali.∞ ).∞ ) →R. creştere exponenţială. ecuaţii logaritmice Notă: Pentru toate tipurile de funcţii se vor studia: intersecţia cu axele de coordonate. semn. Ecuaţii bipătrate.  Funcţii trigonometrice directe şi inverse  Injectivitate. surjectivitate. conjugatul unui număr complex operaţii cu numere complexe. 10. Determinarea unor analogii între proprietăţile operaţiilor cu numere reale şi complexe scrise în forme variate şi utilizarea acestora în rezolvarea unor ecuaţii. simetrie. bijectivitate. 8. Conţinuturi Mulţimi de numere  Numere reale: proprietăţi ale puterilor cu exponent raţional. condiţia necesară şi suficientă ca o funcţie să fie inversabilă. f(x)= n x . iraţional şi real ale unui număr pozitiv. Funcţii şi ecuaţii  Funcţia putere cu exponent natural f: R→D. concavitate/convexitate. 3. Utilizarea echivalenţei dintre bijectivitate şi inversabilitate în trasarea unor grafice şi în rezolvarea unor ecuaţii algebrice. operaţia de logaritmare. a proprietăţilor algebrice ale funcţiilor 6.Ecuaţii iraţionale ce conţin radicali de ordinul 2 sau 3. Exprimarea în limbaj matematic a unor situaţii concrete şi reprezentarea prin grafice a unor funcţii care descriu situaţii practice 5. aproximări raţionale pentru numere iraţionale sau reale. n=2. calcule cu logaritmi. ciclul inferior al liceului 7 . Prelucrarea informaţiilor ilustrate prin graficul unei funcţii în scopul deducerii unor proprietăţi algebrice ale acesteia (monotonie. a є ( 0. logaritmi sau numere complexe în contexte variate.  Rezolvări de ecuaţii folosind proprietăţile funcţiilor: . . convexitate). Compararea şi ordonarea numerelor reale utilizând metode variate.3 unde D = [0. 9. Trasarea prin puncte a graficelor unor funcţii.  Noţiunea de logaritm. f(x)=ax.  Funcţia exponenţială f : R→ ( 0.Ecuaţii exponenţiale. Utilizarea de proprietăţi ale funcţiilor în trasarea graficelor şi rezolvarea de ecuaţii 4. creştere logaritmică . Aplicarea unor algoritmi specifici calculului puteri. Interpretarea. . ecuaţia f(x)=0. pe baza lecturii grafice. 1. a ≠ 1. proprietăţi ale logaritmilor. proprietăţi ale radicalilor. Interpretarea geometrică a operaţiilor de adunare şi scădere a numerelor complexe şi a înmulţirii acestora cu un număr real.TRUNCHI COMUN ŞI CURRICULUM DIFERENŢIAT – 3 ore COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI Competenţe specifice 7. reprezentarea grafică prin puncte. semn. bijectivitate. bijectivitate. f(x)=xn şi n ≥ 2  Funcţia radical f: D→R.∞ ).∞ ). Alegerea formei de reprezentare a unui număr real sau complex în vederea optimizării calculelor. f(x) =logax. 2. Matematică – clasa a X-a.  Rezolvarea în C a ecuaţiei de gradul al doilea cu coeficienţi reali. Identificarea caracteristicilor tipuri de numere utilizate în algebră şi formei de scriere a unui număr real sau complex în contexte specifice.  Mulţimea C: Numere complexe sub forma algebrică. 11. ∞) pentru n par şi D= R pentru n impar. Alegerea strategiilor de rezolvare în vederea optimizării calculelor. lectura grafică a proprietăţilor algebrice ale funcţiilor: monotonie. inversabilitate. Funcţii inversabile:definiţie. proprietăţi grafice.

Interpretarea perpendicularităţii în relaţie cu paralelismul şi minimul distanţei. metode de finanţare.   1. Identificarea tipului de formulă de numărare adecvată unei situaţii –problemă date. 2.  Condiţii de paralelism. 4. dispersia. numărul tuturor submulţimilor unei mulţimi cu n elemente. Corelarea datelor statistice sau probabilistice în scopul predicţiei comportării unui sistem prin analogie cu modul de comportare în situaţii studiate. Descrierea unor configuraţii geometrice analitic sau utilizând vectori. 5. operaţii cu evenimente. Diferenţierea problemelor în funcţie de numărul de soluţii admise. Culegerea. 8 . 3. Utilizarea unor algoritmi specifici calculului financiar. Modelarea unor configuraţii geometrice analitic. buget personal. 2. abateri de la medie. calcule de distanţe şi arii.  Coordonatele unui vector în plan. preţ de cost al unui produs. sintetic sau vectorial. tipuri de credite. 3. Matematică – clasa a X-a. Interpretarea unor situaţii problemă cu conţinut practic cu ajutorul elementelor de combinatorică. 3. 5.  Notă: Aplicaţiile vor fi din domeniul financiar: profit. reprezentarea grafică a datelor statistice. 4. clasificarea şi prelucrarea datelor statistice: date statistice. Alegerea strategiilor de rezolvare a unor situaţii practice în scopul optimizării rezultatelor. probabilistice a unor probleme practice. Recunoaşterea unor date de tip probabilistic sau statistic în situaţii concrete. 6. ciclul inferior al liceului Geometrie  Reper cartezian în plan. Interpretarea primară a datelor statistice sau probabilistice cu ajutorul calculului financiar. coordonatele sumei vectoriale. Binomul lui Newton Matematici financiare     Elemente de calcul financiar: procente.  Ecuaţii ale dreptei în plan determinată de un punct şi de o direcţie dată şi ale dreptei determinată de două puncte distincte. Exprimarea caracteristicilor unor probleme în scopul simplificării modului de numărare. TVA.Competenţe specifice 1. Descrierea analitică. probabilitatea unui eveniment compus din evenimente egal probabile. Dependenţa şi independenţa evenimentelor. sintetică sau vectorială a relaţiilor de paralelism şi perpendicularitate. Variabile aleatoare. Analiza şi interpretarea unor situaţii practice cu ajutorul conceptelor statistice sau probabilistice. distanţa dintre două puncte în plan. 6. amortizări de investiţii. dobânzi. unde 0 ≤k ≤ n ale unei mulţimi finite cu n elemente. Exprimarea analitică. Transpunerea în limbaj matematic prin mijloace statistice. Evenimente aleatoare egal probabile. 5. proprietăţi: formula combinărilor complementare. Utilizarea informaţiilor oferite de o configuraţie geometrică pentru deducerea unor proprietăţi ale acesteia şi calcul de distanţe şi arii. 4. condiţii de perpendicularitate a două drepte din plan. 6. 2. coordonate carteziene în plan. 1. calcule de distanţe şi arii. m≤n care se pot forma cu cele n elemente ale unei mulţimi finite Combinări – numărul submulţimilor cu câte k elemente. Interpretarea datelor statistice prin parametrii de poziţie: medii. buget familial. Probabilităţi condiţionate. Utilizarea unor formule combinatoriale în raţionamente de tip inductiv. coordonatele produsului dintre un vector şi un număr real.     Conţinuturi Metode de numărare Metoda inducţiei matematice Mulţimi finite ordonate Permutări – numărul de mulţimi ordonate cu n elemente care se obţin prin ordonarea unei mulţimi finite cu n elemente Aranjamente – numărul submulţimilor ordonate cu câte m elemente fiecare. statisticii sau probabilităţilor pentru analiza de caz. sintetică sau vectorială a caracteristicilor matematice ale unei configuraţii geometrice. scheme clasice de probabilitate : schema lui Poisson şi schema lui Bernoulli. a graficelor şi diagramelor.

bijectivitate. lectura grafică a proprietăţilor algebrice ale funcţiilor: monotonie. convexitate). Exprimarea în limbaj matematic a unor situaţii concrete şi reprezentarea prin grafice a unor funcţii care descriu situaţii practice. Aplicarea unor algoritmi specifici calculului cu numere reale sau complexe pentru optimizarea unor calcule şi rezolvarea de ecuaţii.  Rezolvări de ecuaţii folosind proprietăţile funcţiilor: 1. ciclul inferior al liceului 9 . Determinarea echivalenţei între forme diferite de scriere a unui număr. unde a. conjugatul unui număr complex operaţii cu numere complexe. creştere exponenţială. calcule cu logaritmi. Ecuaţii bipătrate. Identificarea caracteristicilor tipuri de numere utilizate în algebră şi formei de scriere a unui număr real sau complex în contexte specifice. Utilizarea echivalenţei dintre bijectivitate şi inversabilitate în trasarea unor grafice şi în rezolvarea unor ecuaţii algebrice şi trigonometrice. aproximări raţionale pentru numere iraţionale sau reale. semn. Funcţii şi ecuaţii  Funcţia putere cu exponent natural f: R→D. funcţii inversabile: definiţie.∞) →R.  Funcţia exponenţială f: R→ (0. 2. pe baza lecturii grafice. inversabilitate. tg(x)=a. nu sunt simultan nule. 4.c. a≠1 şi funcţia logaritmică f: (0. Alegerea formei de reprezentare a unui număr real sau complex funcţie de contexte în vederea optimizării calculelor. proprietăţi ale logaritmilor. 3. a є [-1. concavitate/convexitate. 5. Trasarea prin puncte a graficelor unor funcţii. a є R. a proprietăţilor algebrice ale funcţiilor. a є (0.  Mulţimea C. Matematică – clasa a X-a. cos(x)=a. f(x)=xn şi n ≥ 2  Funcţia radical f: D→R. Utilizarea de proprietăţi ale funcţiilor în trasarea graficelor şi rezolvarea de ecuaţii. f(x) =logax. proprietăţi grafice. bijectivitate. a≠1. condiţia necesară şi suficientă ca o funcţie să fie inversabilă. surjectivitate.  Funcţii trigonometrice directe şi inverse. sin f(x)= sin g(x).∞). ctg(x)=a.b. ctg f(x)= ctg g(x). Interpretarea geometrică a operaţiilor de adunare şi scădere a numerelor complexe şi a înmulţirii acestora cu un număr real . 4. înmulţirea numerelor complexe şi interpretare geometrică. 1. creştere logaritmică. Ecuaţii binome. f(x)=ax. Determinarea unor analogii între proprietăţile operaţiilor cu numere reale sau complexe scrise în forme variate şi utilizarea acestora în rezolvarea unor ecuaţii. 6. proprietăţi ale radicalilor. inversabilitate.∞). 5. ecuaţia f(x)=0. 2. Alegerea strategiilor de rezolvare în vederea optimizării calculelor.  Injectivitate. n ≥ 2.  Rezolvarea în C ecuaţiei de gradul al doilea cu coeficienţi reali. Notă: Pentru toate tipurile de funcţii se vor studia: intersecţia cu axele de coordonate. ridicarea la putere (formula lui Moivre).1]. bijectivitate. 3. simetrie. compararea şi ordonarea numerelor reale. continuitate. a sin (x) +b cos (x)=c. tg f(x)=tg g(x). unde D=[0. 2. operaţia de logaritmare. ecuaţii logaritmice 3. Prelucrarea informaţiilor ilustrate prin graficul unei funcţii în scopul deducerii unor proprietăţi ale acesteia (monotonie. Numere complexe sub forma algebrică. Interpretarea. semn.  Rădăcinile de ordinul n ale unui număr complex. reprezentarea grafică prin puncte. f(x)= n x . iraţional şi real ale unui număr pozitiv. Ecuaţii exponenţiale. a є (0. Ecuaţii iraţionale ce conţin radicali de ordinul 2 sau 3.TRUNCHI COMUN ŞI CURRICULUM DIFERENŢIAT – 4 ore COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI Competenţe specifice 1. ∞) pentru n par şi D= R pentru n impar. cos f(x)=cos g(x).∞). 6. n ≥2.  Radical dintr-un număr raţional . Ecuaţii trigonometrice: sin(x)=a.  Noţiunea de logaritm. Conţinuturi Mulţimi de numere  Numere reale: proprietăţi ale puterilor cu exponent raţional.  Numere complexe sub forma trigonometrică (coordonate polare în plan) .

clasificarea şi prelucrarea datelor statistice: date statistice. 6. amortizări de investiţii. Interpretarea unor situaţii problemă cu . Recunoaşterea unor date de tip probabilistic sau statistic în situaţii concrete.numărul funcţiilor injective f: A→B unde A şi B practice în scopul optimizării rezultatelor. Numărul funcţiilor f: A→B numărul de soluţii admise unde A şi B sunt mulţimi finite.  Interpretarea datelor statistice prin parametri de poziţie: medii. simplificării modului de numărare  Aranjamente 5. probabilitatea unui eveniment compus din evenimente egal probabile.numărul submulţimilor cu câte k elemente. operaţii cu evenimente. ciclul inferior al liceului 10 . Exprimarea.numărul funcţiilor bijective f: A→B unde A şi B caracteristicilor unor probleme în scopul sunt mulţimi finite.numărul submulţimilor ordonate cu câte m conţinut practic cu ajutorul funcţiilor şi a elemente fiecare. 5. Notă: Aplicaţiile vor fi din domeniul financiar: profit. 2. 3. a graficelor şi diagramelor. Corelarea datelor statistice sau probabilistice în scopul predicţiei comportării unui sistem prin analogie cu modul de comportare în situaţii studiate.numărul de mulţimi ordonate cu n elemente care 3. Proprietăţi: formula combinărilor complementare. abateri de la medie. metode de finanţare. preţ de cost al unui produs.  Variabile aleatoare. Identificarea tipului de formulă de numărare  Permutări adecvată unei situaţii –problemă date . numărul tuturor submulţimilor unei mulţimi cu n elemente. a . unde 0 ≤k ≤ n ale unei mulţimi finite cu n elemente. TVA. Transpunerea în limbaj matematic prin mijloace statistice sau probabilistice a unor probleme practice.  Binomul lui Newton.  Culegerea. Dependenţa şi independenţa evenimentelor. Diferenţierea problemelor în funcţie de  Mulţimi finite ordonate. dispersia. în moduri variate. 4. dobânzi.  Evenimente aleatoare egal probabile.Competenţe specifice Conţinuturi Metode de numărare 1. Interpretarea primară a datelor statistice sau probabilistice cu ajutorul calculului financiar. sunt mulţimi finite.  Combinări . tipuri de credite. Utilizarea unor algoritmi specifici calculului financiar. Matematică – clasa a X-a. 6. Analiza şi interpretarea unor situaţii practice cu ajutorul conceptelor statistice sau probabilistice. cele n elemente ale unei mulţimi finite. buget personal. reprezentarea grafică a datelor statistice. Utilizarea unor formule combinatoriale în se obţin prin ordonarea unei mulţimi finite cu n raţionamente de tip inductiv elemente. Alegerea strategiilor de rezolvare a unor situaţii . scheme clasice de probabilitate: schema lui Poisson şi schema lui Bernoulli. Matematici financiare  Elemente de calcul financiar : procente. 2. m≤n care se pot forma cu elementelor de combinatorică. statisticii sau probabilităţilor pentru analiza de caz. 4. Probabilităţi condiţionate. 1. buget familial.

calcule de distanţe şi arii.   Matematică – clasa a X-a. sintetică sau vectorială a relaţiilor de paralelism şi perpendicularitate. coordonate carteziene în plan. 2. exerciţiul personal.Competenţe specifice 1. prelungirea duratei învăţământului obligatoriu la 10 clase. pe exersarea potenţialului psihofizic al acestora.. Descrierea unor configuraţii geometrice analitic sau utilizând vectori. observaţia proprie. Utilizarea informaţiilor oferite de o configuraţie geometrică pentru deducerea unor proprietăţi ale acesteia şi calcul de distanţe şi arii. Descrierea analitică.  Condiţii de paralelism. tehnica muncii cu fişe etc.) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă. iar pe de altă parte. prin recurgere la modele concrete. spre învăţare continuă.  accentuarea caracterului formativ al metodelor de instruire utilizate în activitatea de predareînvăţare. instruirea programată. de a investiga ipoteze şi de a căuta soluţii adecvate de rezolvare a problemelor sau a situaţiilor-problemă. îmbinare şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informaţie. apartenenţa claselor a IX-a şi a X-a la învăţământul liceal sau la învăţământul profesional – şcoala de arte şi meserii – este însoţită de reevaluarea şi înnoirea metodelor folosite în practica instructiv-educativă. experimentul şi lucrul individual. SUGESTII METODOLOGICE Reconsiderarea finalităţilor şi a conţinuturilor învăţământului determinată de nevoia de adaptare a curriculumului naţional la schimbările intervenite în structura învăţământului preuniversitar: pe de o parte.. Conţinuturi Geometrie  Reper cartezian în plan. 6. coordonatele sumei vectoriale. Interpretarea perpendicularităţii în relaţie cu paralelismul şi minimul distanţei. care oferă deschiderea spre autoinstruire. de a aplica şi evalua cunoştinţele dobândite. asaltului de idei etc.  Coordonatele unui vector în plan. 4. Modelarea unor configuraţii geometrice analitic. acestea asumându-şi o intervenţie mai activă şi mai eficientă în cultivarea potenţialului individual. sintetic sau vectorial. în dezvoltarea capacităţilor de a opera cu informaţiile asimilate. 5. 3. distanţa dintre două puncte în plan. sintetică sau vectorială a caracteristicilor matematice ale unei configuraţii geometrice. de grup) de genul discuţiilor.  însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă. condiţii de perpendicularitate a două drepte din plan. coordonatele produsului dintre un vector şi un număr real.  Ecuaţii ale dreptei în plan determinate de un punct şi de o direcţie dată şi ale dreptei determinate de două puncte distincte. ciclul inferior al liceului 11 . Exprimarea analitică. folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii. calcule de distanţe şi arii. Acestea vizează următoarele aspecte:  aplicarea metodelor centrate pe elev. pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale elevilor. pe transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie.

ciclul inferior al liceului 12 .Acest curriculum are drept obiectiv crearea condiţiilor favorabile fiecărui elev de a-şi forma şi dezvolta competenţele într-un ritm individual. în practica pedagogică. în scopul formării competenţelor vizate de programele şcolare. solicitarea de frecvente corelaţii intra şi interdisciplinare. punerea elevului în situaţia ca el însuşi să formuleze sarcini de lucru adecvate. profesorul să aibă în vedere a următoarele aspecte ale învăţării pentru formarea fiecăreia dintre competenţele generale ale disciplinei: 1. obţinerea de soluţii sau interpretări variate pentru aceeaşi unitate informaţională. exprimarea prin simboluri specifice a relaţiilor matematice dintr-o problemă. interpretarea acestora. Matematică – clasa a X-a. Identificarea unor date şi relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de contextul în care au fost definite. de a-şi transfera cunoştinţele acumulate dintr-o zonă de studiu în alta. Prezentul curriculum îşi propune ca să formeze competenţe. Pe parcursul ciclului liceal inferior este util ca. formularea de sarcini rezolvabile prin activitatea în grup. exprimarea rezultatelor rezolvării unei probleme în limbaj matematic. organizarea unor activităţi de învăţare permiţând desfăşurarea sarcinilor de lucru în ritmuri diferite. valori şi atitudini prin demersuri didactice care să indice explicit apropierea conţinuturilor învăţării de practica învăţării eficiente. Exemple de activităţi de învăţare:        analiza datelor unei probleme pentru verificarea noncontradicţiei. este util ca profesorul să-şi orienteze demersul didactic spre realizarea următoarelor tipuri de activităţi:          formularea de sarcini de prelucrare variată a informaţiilor. suficienţei. Pentru aceasta. analiza secvenţelor logice în etapele de rezolvare a unei probleme. redundanţei şi eliminarea datelor neesenţiale. alternarea prezentării conţinuturilor. prin ordonarea sarcinilor. interpretarea parametrilor unei probleme ca o parte a ipotezei acesteia. recunoaşterea şi identificarea datelor unei probleme prin raportare la sisteme de comparare standard. sugerarea unui algoritm al învăţării. utilizarea formulelor standardizate în înţelegerea ipotezei. susţinerea comunicării elev-manual prin analiza pe text. Cadrele didactice îşi pot alege metodele şi tehnicile de predare şi îşi pot adapta practicile pedagogice în funcţie de ritmul de învăţare şi de particularităţile elevilor. transpunerea simbolică a unor conţinuturi. cu moduri variate de antrenare a gândirii.

a unei rezolvări de probleme. exprimarea prin metode specifice a unor clase de probleme. 13 Matematică – clasa a X-a. pornind de la o proprietate sau problemă dată. utilizarea metodelor standard în aplicaţii în diverse domenii. 3. formarea obişnuinţei de a verifica dacă o problemă este sau nu determinată. scheme grafice ilustrând situaţii cotidiene. formarea obişnuinţei de a căuta toate soluţiile sau de a stabili unicitatea soluţiilor.      formarea obişnuinţei de a recurge la diverse tipuri de reprezentări pentru clasificarea. 5. rezumarea şi prezentarea concluziilor unor experimente. Analiza şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii-problemă. folosirea unor sisteme de referinţă diferite pentru abordarea din perspective diferite ale unei noţiuni matematice. cu ajutorul invarianţilor specifici. folosirea unor reprezentări variate pentru anticiparea unor rezultate sau evenimente. exprimată verbal sau simbolic şi verificarea pe cazuri particulare a regulilor descoperite.  construirea şi interpretarea unor diagrame. intuirea ideii de dependenţă funcţională. Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei situaţii concrete. utilizarea schemelor logice şi a diagramelor logice de lucru în rezolvarea de probleme.     folosirea regulilor de generare logică a reperelor sau a formulelor invariante în analiza de probleme. reguli etc. calitativ.  utilizarea unor repere standard sau a unor formule standard în rezolvarea de probleme. tabele. ciclul inferior al liceului . luate simultan sau separat. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii concrete şi a algoritmilor de prelucrare a acestora. Exemple de activităţi de învăţare:  cunoaşterea şi utilizarea unor reprezentări variate ale noţiunilor matematice studiate. Exemple de activităţi de învăţare:  intuirea algoritmului după care este construită o succesiune dată.  exprimarea în termeni logici. 4. folosirea unor criterii de comparare şi clasificare pentru descoperirea unor proprietăţi. redactarea unor demonstraţii utilizând terminologia adecvată şi făcând apel la propoziţii matematice studiate. Exemple de activităţi de învăţare:  identificarea şi descrierea cu ajutorul unor modele matematice. a inducţiei sau analogiei pentru alcătuirea sau rezolvarea de probleme noi. observarea unor asemănări şi deosebiri.      imaginarea şi folosirea creativă a unor reprezentări variate pentru depăşirea unor dificultăţi. clasificarea noţiunilor matematice studiate după unul sau mai multe criterii explicite sau implicite. pe cazuri particulare sau prin construirea unor exemple si contraexemple. identificarea şi formularea a cât mai multor consecinţe posibile ce decurg dintr-un set de ipoteze. verificarea validităţii unor afirmaţii. contextual cuprinse în enunţuri matematice. a unor relaţii sau situaţii multiple. Exemple de activităţi de învăţare:  compararea. structural.2.  folosirea particularizării. a generalizării. Prelucrarea datelor de tip cantitativ. analiza rezultatelor.

profunzime. orientare axiologică. al simplităţii. centrul acţiunii devine elevul şi nu predarea noţiunilor matematice ca atare. Matematică – clasa a X-a. clarificarea sau justificarea unor idei. căi de rezolvare etc. capătă semnificaţie dimensiuni ale cunoştinţelor dobândite. transferul şi extrapolarea soluţiilor unor probleme pentru rezolvarea altora. În demersul didactic. ciclul inferior al liceului 14 . stabilitate.6. Toate acestea sugestii de activităţi de învăţare indică explicit apropierea conţinuturilor învăţării de practica învăţării eficiente. ilustrarea. algoritmi. amplificare treptată. diversificare. Modelarea matematică a unor contexte problematice variate. mobilitate. durabilitate. reguli sau metode matematice în abordarea unor probleme practice sau pentru structurarea unor situaţii diverse. rezolvarea de probleme şi situaţii-problemă. folosirea unor idei. cum ar fi: esenţialitate. Evaluarea se face în termeni calitativi. analiza capacităţii metodelor de a se adapta unor situaţii concrete.. metode. Exemple de activităţi de învăţare:          analiza rezolvării unei probleme din punctul de vedere al corectitudinii. folosirea unor reprezentări variate ca punct de plecare pentru intuirea. utilizarea rezultatelor şi a metodelor pentru crearea de strategii de lucru. expunerea de metode standard sau nonstandard ce permit modelarea matematică a unor situaţii. reformularea unei probleme echivalente sau înrudite. la “în ce scop” şi “cu ce rezultate”. Accentul trece de la “ce” să se înveţe. al clarităţii şi al semnificaţiei rezultatelor. funcţionalitate. prin integrarea cunoştinţelor din diferite domenii.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->