Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4598 / 31.08.

2004

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CLASA A X-A CICLUL INFERIOR AL LICEULUI

MATEMATICĂ

Aprobat prin ordin al ministrului Nr. 4598 / 31.08.2004

Bucureşti, 2004

valori şi atitudini menite să contribuie la formarea unei culturi comune pentru toţi elevii şi determinând. stau la baza stabilirii curriculumului pentru clasele a IX-a şi a X-a – ani finali pentru educaţia de bază. la nivelul Comisiei Europene au fost stabilite 8 domenii de competenţe-cheie. nu în ultimul rând. Noul curriculum de matematică propune organizarea activităţii didactice pe baza corelării domeniilor de studiu. De asemenea. curriculum diferenţiat (CD) şi curriculum la decizia şcolii (CDŞ). respectiv formate elevilor în procesul educaţional. fiind precizate pentru fiecare domeniu cunoştinţele. prelungirea duratei învăţământului obligatoriu la 10 clase. Programa şcolară de Matematică este structurată pe formarea de competenţe. În elaborarea programei s-au avut în vedere schimbările intervenite în structura învăţământului preuniversitar: pe de o parte. Pe baza rezultatelor studiilor efectuate. iar pe de altă parte. Acest tip de proiectare curriculară îşi propune: focalizarea pe achiziţiile finale ale învăţării. ca urmare. în funcţie de propriile nevoi şi dorinţe de a formula şi a rezolva probleme pe baza relaţionării cunoştinţelor din diferite domenii. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi dobândite prin învăţare. în contexte variate. ele permit identificarea şi rezolvarea unor probleme specifice domeniilor de studiu. Studiul matematicii în ciclul inferior al liceului urmăreşte să contribuie la formarea şi dezvoltarea capacităţii elevilor de a reflecta asupra lumii.NOTĂ DE PREZENTARE În noua structură a învăţământului obligatoriu. pe de altă parte. precum şi utilizarea în practică în contexte variate a competenţelor dobândite prin învăţare. trasee individuale de învăţare. Aceste domenii de competenţe-cheie răspund obiectivelor asumate pentru dezvoltarea sistemelor educaţionale şi de formare profesională în Europa şi. s-a urmărit: esenţializarea conţinuturilor în scopul accentuării laturii formative. şi oferă individului cunoştinţele necesare pentru a acţiona asupra acesteia. ciclul inferior al liceului 2 . În mod concret. continuitatea şi coerenţa intradisciplinară. precum şi la înzestrarea cu un set de competenţe. deprinderile şi atitudinile care trebuie dobândite. în scopul stimulării motivaţiei pentru studiul matematicii şi.12. s-a ţinut cont de modificarea structurii liceului prin noile planuri-cadru de învăţământ. asigurarea unei continuităţi la nivelul experienţei didactice acumulate în predarea matematicii în sistemul nostru de învăţământ. accentuarea dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului. nivelul ridicat de complexitate al finalităţilor este determinat de necesitatea asigurării deopotrivă a educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii – prin dezvoltarea echilibrată a tuturor competenţelor cheie şi prin formarea pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi – şi a iniţierii în trasee de formare specializate. Matematică – clasa a X-a. corelarea cu aşteptările societăţii.2004) sunt structurate pe trei componente: trunchi comun (TC). Astfel. planurile cadru pentru clasele a IX-a şi a X-a de liceu (anexa 1 la OMECT 5723 / 23. compatibilizarea cunoştinţelor cu vârsta elevului şi cu experienţa anterioară a acestuia. prezentarea conţinuturilor într-o formă accesibilă. apartenenţa claselor a IX-a şi a X-a la învăţământul liceal sau la învăţământul profesional – şcoala de arte şi meserii. realizarea legăturilor interdisciplinare prin crearea de modele matematice ale unor fenomene abordate în cadrul altor discipline.

să aleagă sau să organizeze activităţi de învăţare adecvate condiţiilor concrete din clasă. competenţe specifice. diferenţiindu-se de aceasta atât prin unele competenţe specifice cât şi prin noi conţinuturi. să grupeze în diverse moduri elementele de conţinut în unităţi de învăţare. În condiţiile realizării competenţelor generale şi specifice şi parcurgerii integrale a conţinutului obligatoriu. Matematică – clasa a X-a. indiferent de specializarea urmată. conţinuturile corelate cu competenţe specifice. profesorul poate:    să schimbe ordinea parcurgerii elementelor de conţinut.Programa de Matematică este structurată pe un acelaşi ansamblu de şase competenţe generale. valori şi atitudini. Programele au următoarele componente:      competenţe generale. sugestii metodologice. Programele au în vedere să nu îngrădească libertatea profesorului în proiectarea activităţilor didactice. Programa de matematică pentru curriculum diferenţiat include şi programa de trunchi comun. ciclul inferior al liceului 3 . cu respectarea logicii interne de dezvoltare a conceptelor matematice.

a perseverenţei şi a capacităţii de concentrare Dezvoltarea simţului estetic şi critic.   Matematică – clasa a X-a. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii concrete şi a algoritmilor de prelucrare a acestora 5. ciclul inferior al liceului 4 . a disponibilităţii de a aborda sarcini variate. Prelucrarea datelor de tip cantitativ. Identificarea unor date şi relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de contextul în care au fost definite 2. prin integrarea cunoştinţelor din diferite domenii VALORI ŞI ATITUDINI    Dezvoltarea unei gândiri deschise. ordinea şi eleganţa în arhitectura rezolvării unei probleme sau a construirii unei teorii Formarea obişnuinţei de a recurge la concepte şi metode matematice în abordarea unor situaţii cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme practice Formarea motivaţiei pentru studierea matematicii ca domeniu relevant pentru viaţa socială şi profesională. Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei situaţii concrete 4. Modelarea matematică a unor contexte problematice variate. calitativ. a independenţei în gândire şi acţiune Manifestarea iniţiativei. a tenacităţii. creative. contextual cuprinse în enunţuri matematice 3. structural. Analiza şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii-problemă 6. a capacităţii de a aprecia rigoarea.COMPETENŢE GENERALE 1.

TRUNCHI COMUN – 2 ore COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI Competenţe specifice 1.  Rezolvări de ecuaţii folosind proprietăţile funcţiilor. Alegerea strategiilor de rezolvare în vederea optimizării calculelor 6. f(x)=logax. Compararea şi ordonarea numerelor reale utilizând metode variate 3. bijectivitate. reprezentarea grafică prin puncte. Alegerea formei de reprezentare a unui număr real pentru optimizarea calculelor 5. f(x)=ax. iraţional şi real. n din N şi n ≥ 2  Funcţia radical f: D→R. Conţinuturi Numere reale  Numere reale: proprietăţi ale puterilor cu exponent raţional. proprietăţi ale logaritmilor. proprietăţi ale radicalilor. Aplicarea unor algoritmi specifici calculului cu puteri. Analiza validităţii unor afirmaţii prin utilizarea aproximărilor. unde D = [0. a proprietăţilor sau a regulilor de calcul   Exprimarea relaţiilor de tip funcţional în diverse moduri Prelucrarea informaţiilor ilustrate prin graficul unei funcţii în scopul deducerii unor proprietăţi algebrice ale acesteia (monotonie. n din N şi n=2. f(x)= n x . lectura grafică a proprietăţilor algebrice ale funcţiilor: monotonie. utilizarea de substituţii care conduc la rezolvarea de ecuaţii algebrice Notă: Pentru toate tipurile de funcţii se vor studia: intersecţia cu axele de coordonate.∞) →R. a real pozitiv.  Funcţia exponenţială f : R→ ( 0. ∞) pentru n par şi D = R pentru n impar.∞ ). prin metode diverse Exprimarea în limbaj matematic a unor situaţii concrete ce se pot descrie printr-o funcţie de o variabilă Interpretarea unor probleme de calcul în vederea optimizării rezultatului Utilizarea echivalenţei dintre bijectivitate şi inversabilitate în trasarea unor grafice şi în rezolvarea unor ecuaţii.  Radical dintr-un număr raţional (ordin 2 sau 3). a є (0.     Funcţii şi ecuaţii  Funcţia putere cu exponent natural f : R→D.Ecuaţii exponenţiale. . ecuaţia f(x)=0. diferit de 1 şi b real. f(x)=xn . convexitate) Utilizarea de proprietăţi ale funcţiilor în calcule şi aproximări.Ecuaţii iraţionale ce conţin radicali de ordinul 2 sau 3. ecuaţii logaritmice de forma: af(x)=ag(x) . creştere logaritmică . a ≠ 1. operaţia de logaritmare. ∞).∞). concavitate/convexitate. simetrie.  Noţiunea de logaritm. aproximări raţionale pentru numere iraţionale. Identificarea caracteristicilor tipuri de numere utilizate în algebră şi a formei de scriere a unui număr real în contexte variate 2. a real pozitiv. a≠1 şi funcţia logaritmică f : ( 0. ciclul inferior al liceului 5 . semn.3. inversabilitate. . logaf(x)=b. Matematică – clasa a X-a. creştere exponenţială. calcule cu logaritmi. continuitate. a є ( 0.  Puteri cu exponent iraţional şi real a unui număr pozitiv. bijectivitate. Radical dintr-un număr raţional (de ordinul 2 sau 3 ). radicali şi logaritmi în contexte variate 4. semn. proprietăţi ale radicalilor.

dispersia. TVA  Culegerea. Probabilităţi condiţionate. calcularea preţului de cost al unui produs. coordonatele sumei vectoriale. Interpretarea primară a datelor statistice sau probabilistice cu ajutorul calculului financiar. Descrierea unor configuraţii geometrice analitic sau utilizând vectori 2. ciclul inferior al liceului 6 . operaţii cu evenimente.Competenţe specifice 1. reprezentarea grafică a datelor statistice. Interpretarea perpendicularităţii în relaţie cu paralelismul şi minimul distanţei 6. Transpunerea în limbaj matematic prin mijloace statistice sau probabilistice a unor probleme practice 5. probabilitatea unui eveniment compus din evenimente egal probabile.  Condiţii de paralelism. clasificarea şi prelucrarea datelor statistice: date statistice. Notă: Aplicaţiile vor fi din domeniul financiar: profit. tipuri de credite. Utilizarea informaţiilor oferite de o configuraţie geometrică pentru deducerea unor proprietăţi ale acesteia şi calcul de distanţe şi arii 4. calcule de distanţe şi arii. şi ale dreptei determinată de două puncte distincte. a graficelor şi diagramelor 3. calcule de distanţe şi arii. sintetic sau vectorial Conţinuturi Matematici financiare  Probleme de numărare : permutări. condiţii de perpendicularitate a două drepte din plan. statisticii sau probabilităţilor pentru analiza de caz 4.  Ecuaţii ale dreptei în plan determinată de un punct şi de o direcţie dată. Utilizarea unor algoritmi specifici calculului financiar.  Evenimente aleatoare egal probabile. metode de finanţare. Exprimarea analitică. sintetică sau vectorială a relaţiilor de paralelism şi perpendicularitate 3. combinări  Elemente de calcul financiar: procente. coordonatele produsului dintre un vector şi un număr real. dobânzi. aranjamente. abateri de la medie.  Coordonatele unui vector în plan. coordonate carteziene în plan. buget personal. buget familial Geometrie  Reper cartezian în plan. Descrierea analitică.  Interpretarea datelor statistice prin parametrii de poziţie: medii. amortizări de investiţii. Corelarea datelor statistice sau probabilistice în scopul predicţiei comportării unui sistem prin analogie cu modul de comportare în situaţii studiate 1. sintetică sau vectorială a caracteristicilor matematice ale unei configuraţii geometrice 5. distanţa dintre două puncte în plan. Recunoaşterea unor date de tip probabilistic sau statistic în situaţii concrete 2. Matematică – clasa a X-a. Analiza şi interpretarea unor situaţii practice cu ajutorul conceptelor statistice sau probabilistice 6. Modelarea unor configuraţii geometrice analitic.

iraţional şi real ale unui număr pozitiv.  Radical dintr-un număr raţional (ordin 2 sau 3). Funcţii şi ecuaţii  Funcţia putere cu exponent natural f: R→D. 12. bijectivitate. Matematică – clasa a X-a. creştere logaritmică . Prelucrarea informaţiilor ilustrate prin graficul unei funcţii în scopul deducerii unor proprietăţi algebrice ale acesteia (monotonie. logaritmi sau numere complexe în contexte variate. Conţinuturi Mulţimi de numere  Numere reale: proprietăţi ale puterilor cu exponent raţional. f(x)=ax. Alegerea strategiilor de rezolvare în vederea optimizării calculelor. conjugatul unui număr complex operaţii cu numere complexe. proprietăţi grafice. Interpretarea. aproximări raţionale pentru numere iraţionale sau reale. n=2. bijectivitate. Interpretarea geometrică a operaţiilor de adunare şi scădere a numerelor complexe şi a înmulţirii acestora cu un număr real. Aplicarea unor algoritmi specifici calculului puteri. a є ( 0. semn. creştere exponenţială. convexitate). ciclul inferior al liceului 7 .  Noţiunea de logaritm.3 unde D = [0. Funcţii inversabile:definiţie. radicali. f(x) =logax. simetrie. semn. a ≠ 1. Alegerea formei de reprezentare a unui număr real sau complex în vederea optimizării calculelor. 2. Utilizarea de proprietăţi ale funcţiilor în trasarea graficelor şi rezolvarea de ecuaţii 4. a proprietăţilor algebrice ale funcţiilor 6. f(x)=xn şi n ≥ 2  Funcţia radical f: D→R. 3. Identificarea caracteristicilor tipuri de numere utilizate în algebră şi formei de scriere a unui număr real sau complex în contexte specifice. calcule cu logaritmi. proprietăţi ale radicalilor. a є ( 0. f(x)= n x . inversabilitate. 9.  Funcţii trigonometrice directe şi inverse  Injectivitate. inversabilitate. condiţia necesară şi suficientă ca o funcţie să fie inversabilă. 10.∞ ) →R. 11.∞ ). Determinarea unor analogii între proprietăţile operaţiilor cu numere reale şi complexe scrise în forme variate şi utilizarea acestora în rezolvarea unor ecuaţii. bijectivitate.  Rezolvări de ecuaţii folosind proprietăţile funcţiilor: .Ecuaţii exponenţiale.  Funcţia exponenţială f : R→ ( 0. 1. Exprimarea în limbaj matematic a unor situaţii concrete şi reprezentarea prin grafice a unor funcţii care descriu situaţii practice 5. 8. reprezentarea grafică prin puncte.TRUNCHI COMUN ŞI CURRICULUM DIFERENŢIAT – 3 ore COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI Competenţe specifice 7. Trasarea prin puncte a graficelor unor funcţii.  Mulţimea C: Numere complexe sub forma algebrică. Ecuaţii bipătrate. . ecuaţia f(x)=0.  Rezolvarea în C a ecuaţiei de gradul al doilea cu coeficienţi reali. a ≠ 1 şi funcţia logaritmică f : ( 0.∞ ). proprietăţi ale logaritmilor. concavitate/convexitate. . operaţia de logaritmare. ecuaţii logaritmice Notă: Pentru toate tipurile de funcţii se vor studia: intersecţia cu axele de coordonate. pe baza lecturii grafice. continuitate. ∞) pentru n par şi D= R pentru n impar. surjectivitate.Ecuaţii iraţionale ce conţin radicali de ordinul 2 sau 3. Utilizarea echivalenţei dintre bijectivitate şi inversabilitate în trasarea unor grafice şi în rezolvarea unor ecuaţii algebrice.∞ ). lectura grafică a proprietăţilor algebrice ale funcţiilor: monotonie. Compararea şi ordonarea numerelor reale utilizând metode variate.

4. ciclul inferior al liceului Geometrie  Reper cartezian în plan. amortizări de investiţii. sintetic sau vectorial. preţ de cost al unui produs. 2. distanţa dintre două puncte în plan. tipuri de credite. 3. 5. 6. 4. m≤n care se pot forma cu cele n elemente ale unei mulţimi finite Combinări – numărul submulţimilor cu câte k elemente. 8 . 6. Variabile aleatoare. probabilitatea unui eveniment compus din evenimente egal probabile. Interpretarea unor situaţii problemă cu conţinut practic cu ajutorul elementelor de combinatorică.  Coordonatele unui vector în plan. Binomul lui Newton Matematici financiare     Elemente de calcul financiar: procente. 2. Utilizarea unor formule combinatoriale în raţionamente de tip inductiv. a graficelor şi diagramelor. probabilistice a unor probleme practice. Matematică – clasa a X-a. Utilizarea informaţiilor oferite de o configuraţie geometrică pentru deducerea unor proprietăţi ale acesteia şi calcul de distanţe şi arii. unde 0 ≤k ≤ n ale unei mulţimi finite cu n elemente. abateri de la medie. Dependenţa şi independenţa evenimentelor. coordonate carteziene în plan.  Ecuaţii ale dreptei în plan determinată de un punct şi de o direcţie dată şi ale dreptei determinată de două puncte distincte. Descrierea analitică. buget familial. 2. Alegerea strategiilor de rezolvare a unor situaţii practice în scopul optimizării rezultatelor. numărul tuturor submulţimilor unei mulţimi cu n elemente. Analiza şi interpretarea unor situaţii practice cu ajutorul conceptelor statistice sau probabilistice. dispersia. Evenimente aleatoare egal probabile. statisticii sau probabilităţilor pentru analiza de caz. 5. Culegerea. metode de finanţare. Identificarea tipului de formulă de numărare adecvată unei situaţii –problemă date. 5. Interpretarea perpendicularităţii în relaţie cu paralelismul şi minimul distanţei. Recunoaşterea unor date de tip probabilistic sau statistic în situaţii concrete. Modelarea unor configuraţii geometrice analitic. 3. TVA. Probabilităţi condiţionate.     Conţinuturi Metode de numărare Metoda inducţiei matematice Mulţimi finite ordonate Permutări – numărul de mulţimi ordonate cu n elemente care se obţin prin ordonarea unei mulţimi finite cu n elemente Aranjamente – numărul submulţimilor ordonate cu câte m elemente fiecare. Interpretarea datelor statistice prin parametrii de poziţie: medii. calcule de distanţe şi arii. buget personal. 1.Competenţe specifice 1. 6. proprietăţi: formula combinărilor complementare. scheme clasice de probabilitate : schema lui Poisson şi schema lui Bernoulli. calcule de distanţe şi arii. Corelarea datelor statistice sau probabilistice în scopul predicţiei comportării unui sistem prin analogie cu modul de comportare în situaţii studiate.   1. sintetică sau vectorială a caracteristicilor matematice ale unei configuraţii geometrice. coordonatele sumei vectoriale. operaţii cu evenimente. Utilizarea unor algoritmi specifici calculului financiar. 4. Exprimarea caracteristicilor unor probleme în scopul simplificării modului de numărare. Transpunerea în limbaj matematic prin mijloace statistice. clasificarea şi prelucrarea datelor statistice: date statistice. Diferenţierea problemelor în funcţie de numărul de soluţii admise.  Notă: Aplicaţiile vor fi din domeniul financiar: profit. reprezentarea grafică a datelor statistice. condiţii de perpendicularitate a două drepte din plan. 3. sintetică sau vectorială a relaţiilor de paralelism şi perpendicularitate. Exprimarea analitică. Interpretarea primară a datelor statistice sau probabilistice cu ajutorul calculului financiar. coordonatele produsului dintre un vector şi un număr real. dobânzi.  Condiţii de paralelism. Descrierea unor configuraţii geometrice analitic sau utilizând vectori.

unde a. Interpretarea geometrică a operaţiilor de adunare şi scădere a numerelor complexe şi a înmulţirii acestora cu un număr real . Ecuaţii exponenţiale. 6. convexitate). aproximări raţionale pentru numere iraţionale sau reale. Ecuaţii iraţionale ce conţin radicali de ordinul 2 sau 3. Notă: Pentru toate tipurile de funcţii se vor studia: intersecţia cu axele de coordonate. Prelucrarea informaţiilor ilustrate prin graficul unei funcţii în scopul deducerii unor proprietăţi ale acesteia (monotonie. proprietăţi ale radicalilor. simetrie. Alegerea formei de reprezentare a unui număr real sau complex funcţie de contexte în vederea optimizării calculelor. Numere complexe sub forma algebrică. a≠1. 4.  Noţiunea de logaritm. Alegerea strategiilor de rezolvare în vederea optimizării calculelor. 4. cos(x)=a. 3.  Rezolvarea în C ecuaţiei de gradul al doilea cu coeficienţi reali.1]. tg f(x)=tg g(x). Matematică – clasa a X-a. f(x)=xn şi n ≥ 2  Funcţia radical f: D→R.  Funcţii trigonometrice directe şi inverse. ciclul inferior al liceului 9 . Trasarea prin puncte a graficelor unor funcţii. Utilizarea de proprietăţi ale funcţiilor în trasarea graficelor şi rezolvarea de ecuaţii. Determinarea echivalenţei între forme diferite de scriere a unui număr. f(x)= n x . f(x) =logax. ecuaţia f(x)=0. 2.  Radical dintr-un număr raţional . a є R. ridicarea la putere (formula lui Moivre). 1. Aplicarea unor algoritmi specifici calculului cu numere reale sau complexe pentru optimizarea unor calcule şi rezolvarea de ecuaţii. a є (0. f(x)=ax. ecuaţii logaritmice 3. Identificarea caracteristicilor tipuri de numere utilizate în algebră şi formei de scriere a unui număr real sau complex în contexte specifice. inversabilitate. funcţii inversabile: definiţie.  Rezolvări de ecuaţii folosind proprietăţile funcţiilor: 1. tg(x)=a. concavitate/convexitate. continuitate. sin f(x)= sin g(x).  Rădăcinile de ordinul n ale unui număr complex. 6. a proprietăţilor algebrice ale funcţiilor. semn. creştere logaritmică. Exprimarea în limbaj matematic a unor situaţii concrete şi reprezentarea prin grafice a unor funcţii care descriu situaţii practice.∞).  Mulţimea C. Interpretarea. iraţional şi real ale unui număr pozitiv. 3. ∞) pentru n par şi D= R pentru n impar. bijectivitate.TRUNCHI COMUN ŞI CURRICULUM DIFERENŢIAT – 4 ore COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI Competenţe specifice 1. conjugatul unui număr complex operaţii cu numere complexe. surjectivitate. pe baza lecturii grafice.  Injectivitate. bijectivitate. Determinarea unor analogii între proprietăţile operaţiilor cu numere reale sau complexe scrise în forme variate şi utilizarea acestora în rezolvarea unor ecuaţii.∞). proprietăţi ale logaritmilor. Conţinuturi Mulţimi de numere  Numere reale: proprietăţi ale puterilor cu exponent raţional.  Numere complexe sub forma trigonometrică (coordonate polare în plan) . condiţia necesară şi suficientă ca o funcţie să fie inversabilă. nu sunt simultan nule. semn.b. ctg f(x)= ctg g(x). bijectivitate. Funcţii şi ecuaţii  Funcţia putere cu exponent natural f: R→D.∞). proprietăţi grafice. a sin (x) +b cos (x)=c. inversabilitate. 2.∞) →R. unde D=[0. a є (0. operaţia de logaritmare. calcule cu logaritmi. 5. n ≥ 2. a≠1 şi funcţia logaritmică f: (0. Ecuaţii binome. lectura grafică a proprietăţilor algebrice ale funcţiilor: monotonie. înmulţirea numerelor complexe şi interpretare geometrică.  Funcţia exponenţială f: R→ (0. Ecuaţii bipătrate. a є [-1. cos f(x)=cos g(x). reprezentarea grafică prin puncte. 2. 5. ctg(x)=a. Utilizarea echivalenţei dintre bijectivitate şi inversabilitate în trasarea unor grafice şi în rezolvarea unor ecuaţii algebrice şi trigonometrice. Ecuaţii trigonometrice: sin(x)=a. compararea şi ordonarea numerelor reale. creştere exponenţială.c. n ≥2.

numărul funcţiilor injective f: A→B unde A şi B practice în scopul optimizării rezultatelor. 2. 4. a . 6.  Culegerea. m≤n care se pot forma cu elementelor de combinatorică. Interpretarea primară a datelor statistice sau probabilistice cu ajutorul calculului financiar. abateri de la medie. Matematici financiare  Elemente de calcul financiar : procente. în moduri variate. numărul tuturor submulţimilor unei mulţimi cu n elemente. Numărul funcţiilor f: A→B numărul de soluţii admise unde A şi B sunt mulţimi finite. Dependenţa şi independenţa evenimentelor. Probabilităţi condiţionate. preţ de cost al unui produs. Analiza şi interpretarea unor situaţii practice cu ajutorul conceptelor statistice sau probabilistice. 4.  Binomul lui Newton. a graficelor şi diagramelor. Notă: Aplicaţiile vor fi din domeniul financiar: profit. Recunoaşterea unor date de tip probabilistic sau statistic în situaţii concrete. clasificarea şi prelucrarea datelor statistice: date statistice. dobânzi. dispersia.Competenţe specifice Conţinuturi Metode de numărare 1. ciclul inferior al liceului 10 . Interpretarea unor situaţii problemă cu . Corelarea datelor statistice sau probabilistice în scopul predicţiei comportării unui sistem prin analogie cu modul de comportare în situaţii studiate. buget familial.numărul submulţimilor ordonate cu câte m conţinut practic cu ajutorul funcţiilor şi a elemente fiecare. buget personal. unde 0 ≤k ≤ n ale unei mulţimi finite cu n elemente. Diferenţierea problemelor în funcţie de  Mulţimi finite ordonate. Transpunerea în limbaj matematic prin mijloace statistice sau probabilistice a unor probleme practice. TVA. tipuri de credite. Utilizarea unor formule combinatoriale în se obţin prin ordonarea unei mulţimi finite cu n raţionamente de tip inductiv elemente. 1. operaţii cu evenimente. scheme clasice de probabilitate: schema lui Poisson şi schema lui Bernoulli.numărul funcţiilor bijective f: A→B unde A şi B caracteristicilor unor probleme în scopul sunt mulţimi finite. reprezentarea grafică a datelor statistice.numărul de mulţimi ordonate cu n elemente care 3. Utilizarea unor algoritmi specifici calculului financiar. Proprietăţi: formula combinărilor complementare.numărul submulţimilor cu câte k elemente. probabilitatea unui eveniment compus din evenimente egal probabile.  Combinări . sunt mulţimi finite. 2. 5. cele n elemente ale unei mulţimi finite. statisticii sau probabilităţilor pentru analiza de caz. Exprimarea. 3. 6. simplificării modului de numărare  Aranjamente 5. Identificarea tipului de formulă de numărare  Permutări adecvată unei situaţii –problemă date . Alegerea strategiilor de rezolvare a unor situaţii .  Interpretarea datelor statistice prin parametri de poziţie: medii.  Variabile aleatoare. Matematică – clasa a X-a.  Evenimente aleatoare egal probabile. metode de finanţare. amortizări de investiţii.

coordonate carteziene în plan. pe transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie.  Coordonatele unui vector în plan.  accentuarea caracterului formativ al metodelor de instruire utilizate în activitatea de predareînvăţare. Descrierea unor configuraţii geometrice analitic sau utilizând vectori.Competenţe specifice 1. experimentul şi lucrul individual. distanţa dintre două puncte în plan. sintetică sau vectorială a relaţiilor de paralelism şi perpendicularitate. acestea asumându-şi o intervenţie mai activă şi mai eficientă în cultivarea potenţialului individual. Exprimarea analitică. iar pe de altă parte.. care oferă deschiderea spre autoinstruire. calcule de distanţe şi arii. în dezvoltarea capacităţilor de a opera cu informaţiile asimilate. de a aplica şi evalua cunoştinţele dobândite. 5. îmbinare şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informaţie. pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale elevilor. exerciţiul personal. 4. observaţia proprie. 3.  însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă. sintetică sau vectorială a caracteristicilor matematice ale unei configuraţii geometrice. de a investiga ipoteze şi de a căuta soluţii adecvate de rezolvare a problemelor sau a situaţiilor-problemă. prelungirea duratei învăţământului obligatoriu la 10 clase. coordonatele produsului dintre un vector şi un număr real. condiţii de perpendicularitate a două drepte din plan. sintetic sau vectorial. 2. spre învăţare continuă. apartenenţa claselor a IX-a şi a X-a la învăţământul liceal sau la învăţământul profesional – şcoala de arte şi meserii – este însoţită de reevaluarea şi înnoirea metodelor folosite în practica instructiv-educativă.   Matematică – clasa a X-a. asaltului de idei etc. de grup) de genul discuţiilor.  Ecuaţii ale dreptei în plan determinate de un punct şi de o direcţie dată şi ale dreptei determinate de două puncte distincte.) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă. calcule de distanţe şi arii. Utilizarea informaţiilor oferite de o configuraţie geometrică pentru deducerea unor proprietăţi ale acesteia şi calcul de distanţe şi arii.  Condiţii de paralelism. ciclul inferior al liceului 11 .. Conţinuturi Geometrie  Reper cartezian în plan. folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii. prin recurgere la modele concrete. 6. SUGESTII METODOLOGICE Reconsiderarea finalităţilor şi a conţinuturilor învăţământului determinată de nevoia de adaptare a curriculumului naţional la schimbările intervenite în structura învăţământului preuniversitar: pe de o parte. Modelarea unor configuraţii geometrice analitic. Descrierea analitică. pe exersarea potenţialului psihofizic al acestora. Acestea vizează următoarele aspecte:  aplicarea metodelor centrate pe elev. Interpretarea perpendicularităţii în relaţie cu paralelismul şi minimul distanţei. instruirea programată. tehnica muncii cu fişe etc. coordonatele sumei vectoriale.

sugerarea unui algoritm al învăţării. organizarea unor activităţi de învăţare permiţând desfăşurarea sarcinilor de lucru în ritmuri diferite. exprimarea rezultatelor rezolvării unei probleme în limbaj matematic. interpretarea parametrilor unei probleme ca o parte a ipotezei acesteia. de a-şi transfera cunoştinţele acumulate dintr-o zonă de studiu în alta. Pentru aceasta. susţinerea comunicării elev-manual prin analiza pe text. Pe parcursul ciclului liceal inferior este util ca. ciclul inferior al liceului 12 . punerea elevului în situaţia ca el însuşi să formuleze sarcini de lucru adecvate. prin ordonarea sarcinilor. formularea de sarcini rezolvabile prin activitatea în grup. utilizarea formulelor standardizate în înţelegerea ipotezei. exprimarea prin simboluri specifice a relaţiilor matematice dintr-o problemă. Matematică – clasa a X-a. redundanţei şi eliminarea datelor neesenţiale. Prezentul curriculum îşi propune ca să formeze competenţe. cu moduri variate de antrenare a gândirii. interpretarea acestora. recunoaşterea şi identificarea datelor unei probleme prin raportare la sisteme de comparare standard. obţinerea de soluţii sau interpretări variate pentru aceeaşi unitate informaţională. analiza secvenţelor logice în etapele de rezolvare a unei probleme. solicitarea de frecvente corelaţii intra şi interdisciplinare.Acest curriculum are drept obiectiv crearea condiţiilor favorabile fiecărui elev de a-şi forma şi dezvolta competenţele într-un ritm individual. în practica pedagogică. Cadrele didactice îşi pot alege metodele şi tehnicile de predare şi îşi pot adapta practicile pedagogice în funcţie de ritmul de învăţare şi de particularităţile elevilor. Exemple de activităţi de învăţare:        analiza datelor unei probleme pentru verificarea noncontradicţiei. Identificarea unor date şi relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de contextul în care au fost definite. suficienţei. este util ca profesorul să-şi orienteze demersul didactic spre realizarea următoarelor tipuri de activităţi:          formularea de sarcini de prelucrare variată a informaţiilor. în scopul formării competenţelor vizate de programele şcolare. valori şi atitudini prin demersuri didactice care să indice explicit apropierea conţinuturilor învăţării de practica învăţării eficiente. transpunerea simbolică a unor conţinuturi. profesorul să aibă în vedere a următoarele aspecte ale învăţării pentru formarea fiecăreia dintre competenţele generale ale disciplinei: 1. alternarea prezentării conţinuturilor.

Analiza şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii-problemă. ciclul inferior al liceului . clasificarea noţiunilor matematice studiate după unul sau mai multe criterii explicite sau implicite. Exemple de activităţi de învăţare:  cunoaşterea şi utilizarea unor reprezentări variate ale noţiunilor matematice studiate. pornind de la o proprietate sau problemă dată. reguli etc. redactarea unor demonstraţii utilizând terminologia adecvată şi făcând apel la propoziţii matematice studiate.  utilizarea unor repere standard sau a unor formule standard în rezolvarea de probleme. Exemple de activităţi de învăţare:  intuirea algoritmului după care este construită o succesiune dată. a unor relaţii sau situaţii multiple. rezumarea şi prezentarea concluziilor unor experimente. utilizarea schemelor logice şi a diagramelor logice de lucru în rezolvarea de probleme. observarea unor asemănări şi deosebiri.2. formarea obişnuinţei de a căuta toate soluţiile sau de a stabili unicitatea soluţiilor. pe cazuri particulare sau prin construirea unor exemple si contraexemple. 3.      imaginarea şi folosirea creativă a unor reprezentări variate pentru depăşirea unor dificultăţi. folosirea unor sisteme de referinţă diferite pentru abordarea din perspective diferite ale unei noţiuni matematice. Exemple de activităţi de învăţare:  identificarea şi descrierea cu ajutorul unor modele matematice. a generalizării. luate simultan sau separat. contextual cuprinse în enunţuri matematice.      formarea obişnuinţei de a recurge la diverse tipuri de reprezentări pentru clasificarea. formarea obişnuinţei de a verifica dacă o problemă este sau nu determinată. 4. Prelucrarea datelor de tip cantitativ. Exemple de activităţi de învăţare:  compararea. folosirea unor reprezentări variate pentru anticiparea unor rezultate sau evenimente. scheme grafice ilustrând situaţii cotidiene. 5. analiza rezultatelor. tabele.  folosirea particularizării. intuirea ideii de dependenţă funcţională. folosirea unor criterii de comparare şi clasificare pentru descoperirea unor proprietăţi. identificarea şi formularea a cât mai multor consecinţe posibile ce decurg dintr-un set de ipoteze. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii concrete şi a algoritmilor de prelucrare a acestora. 13 Matematică – clasa a X-a. structural. cu ajutorul invarianţilor specifici. calitativ. exprimată verbal sau simbolic şi verificarea pe cazuri particulare a regulilor descoperite.  construirea şi interpretarea unor diagrame.     folosirea regulilor de generare logică a reperelor sau a formulelor invariante în analiza de probleme. verificarea validităţii unor afirmaţii. exprimarea prin metode specifice a unor clase de probleme. Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei situaţii concrete. a unei rezolvări de probleme. a inducţiei sau analogiei pentru alcătuirea sau rezolvarea de probleme noi. utilizarea metodelor standard în aplicaţii în diverse domenii.  exprimarea în termeni logici.

reguli sau metode matematice în abordarea unor probleme practice sau pentru structurarea unor situaţii diverse. Evaluarea se face în termeni calitativi. ciclul inferior al liceului 14 . amplificare treptată. al simplităţii.. utilizarea rezultatelor şi a metodelor pentru crearea de strategii de lucru. cum ar fi: esenţialitate. folosirea unor idei. prin integrarea cunoştinţelor din diferite domenii. transferul şi extrapolarea soluţiilor unor probleme pentru rezolvarea altora. clarificarea sau justificarea unor idei. folosirea unor reprezentări variate ca punct de plecare pentru intuirea. În demersul didactic. rezolvarea de probleme şi situaţii-problemă. stabilitate. expunerea de metode standard sau nonstandard ce permit modelarea matematică a unor situaţii. ilustrarea. la “în ce scop” şi “cu ce rezultate”. orientare axiologică. analiza capacităţii metodelor de a se adapta unor situaţii concrete. al clarităţii şi al semnificaţiei rezultatelor. Matematică – clasa a X-a. durabilitate. Toate acestea sugestii de activităţi de învăţare indică explicit apropierea conţinuturilor învăţării de practica învăţării eficiente. Accentul trece de la “ce” să se înveţe. mobilitate. algoritmi. diversificare.6. funcţionalitate. Exemple de activităţi de învăţare:          analiza rezolvării unei probleme din punctul de vedere al corectitudinii. centrul acţiunii devine elevul şi nu predarea noţiunilor matematice ca atare. Modelarea matematică a unor contexte problematice variate. capătă semnificaţie dimensiuni ale cunoştinţelor dobândite. metode. reformularea unei probleme echivalente sau înrudite. profunzime. căi de rezolvare etc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful