P. 1
PORTOFOLIU FINAL-NEACŞU (ANTOCHI) GABRIELA

PORTOFOLIU FINAL-NEACŞU (ANTOCHI) GABRIELA

|Views: 713|Likes:
Published by cristigabitza

More info:

Published by: cristigabitza on Jul 22, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/13/2013

pdf

text

original

Când lichidele se află în vase largi, suprafaţa liberă a lor este plană. Ea se curbează numai
în apropierea pereţilor. Dacă vasul este îngust, lichidul formează menisc. Când distanţa dintre
pereţii vasului este de acelaşi ordin de mărime cu raza de curbură a meniscului, vasele se

numesc capilare.

Într-un tub capilar datorită curburii suprafeţei libere, apare presiunea suplimentară Laplace

care determină fenomenul de ridicare sau de coborâre a lichidului în acest caz. Considerăm
un tub capilar de rază r introdus vertical într-un vas cu lichid care udă pereţii tubului. În acest

caz, lichidul formează un menisc concav (fig.8), având raza de curbură R. Datorită

concavităţii meniscului, presiunea sub menisc va fi mai mică decât presiunea sub suprafaţa
plană din exteriorul capilarului. Din această cauză lichidul va urca în tubul capilar până la o
înălţime h după care rămâne în echilibru.

Condiţia de echilibru se va scrie sub forma:

,unde

cu Pi s-a notat presiunea internă sub meniscul plan.

Din relaţia se obţine următoarea expresie pentru
înălţimea h la care lichidul urcă în tubul capilar:

Dar, R poate fi exprimat cu ajutorul razei r a capilarului, care este uşor de

măsurat.

Din Fig.8 se vede că r=Rcosө şi relaţia devine:

Dacă în lichid introducem un capilar ai cărui pereţi nu sunt udaţi, meniscul va avea o formă
convexă, iar presiunea sub menisc va fi mai mare decât presiunea sub suprafaţa plană din

exteriorul capilarului. În capilar nivelul lichidului va coborî sub nivelul lichidului din vas cu

distanţa h1 .

Fig.2.1

Fig.2.2

13

Condiţia de echilibru se scrie:

din care se exprimă h1:

Relaţiile: şi reprezintă expresia
matematică a legii lui Jurin potrivit căreia înălţimea la care urcă sau coboară un lichid într-

un tub capilar este invers proporţională cu diametrul lui. Valoarea maximă a urcării sau

coborârii capilare se obţine în cazul umezirii sau neumezirii perfecte a pereţilor, când Ө=0

(umezire perfectă) sau Ө=π (neumezire perfectă) şi legea lui Jurin devine:

Semnul plus se referă la ridicarea lichidelor, iar semnul minus la

coborârea lichidelor în tuburile capilare. [ ²]

14

3.Aplicaţii

3.a.Experienţe asupra tensiunii superficiale

a) Două sârme BA şi CD sunt unite cu două fire de aţă AC şi BD (fig.3.1), apoi sunt

cufundate în apă cu săpun şi glicerină.La scoaterea din lichid,pelicula de lichid formată

(ABDCA din fig.3.1) deformează firele de aţă , punând în evidenţă tensiunile superficiale T
şi T’ , care tind să micşoreze suprafaţa peliculei, ca pe o membrană elastică.

b)Un inel din sârmă, care are un ochi de aţă legat de el (fig.3.2.a) este introdus în
soluţie de apă cu săpun şi glicerină , apoi este scos. Se sparge pelicula în interiorul ochiului
de aţă: acesta ia imediat forma unui cerc (fig.3.2.b); aria peliculei de lichid rămasă a devenit
minimă, cercul fiind figura cu arie maximă la perimetru constant .

c)Picăturile de apă sau mercur , aşezate pe o masă ori un geam unsuros , iau formă sferică
(fig.3.3).Când sunt mai mari , forţele de greutate le turtesc . Picăturile de ploaie au de
asemenea formaă sferică.

Fig.3.1

Fig.3.2

Fig.3.3

15

3.b.Aplicaţii ale fenomenelor de capilaritate

Deşi s-ar părea că fenomenele de capilaritate,fiind datorate forţelor din stratul

superficial,ar putea fi neglijate şi nu ar influenţa activitatea noastră zilnică,lucrurile se

prezintă astfel:

-după cum o sită metalică poate pluti pe apă,tot aşa apa nu pătrunde prin ochiurile

ţesăturii care formează pânza cortului.

-datorită capilarităţii seva se urcă în plante prin vasele capilare din trunchiul plantelor şi

le asigură hrana.

-lampa de petrol arde datorită fenomenului de capilaritate, care face ca petrolul să se

urce prin porii fitilului ca prin tuburi capilare extreme de subţiri.

-la fel se urcă lichidele de vată, hârtie sugătoare,cretă sau alte corpuri poroase.

Pentru a împiedica urcarea apei prin porii cărămizilor şi a împiedica astfel formarea
iegrasiei , se pune un strat de smoală deasupra unui rand de cărămizi în zidurile casei.
În agricultură , capilaritatea este un fenomen de care trebuie să se ţină seama.Prin porii
solului , care formează adevărate tuburi capilare, apa se ridică din adânc spre suprafaţă , la
rădăcinile plantelor. În caz de secetă, apa iese astfel din pământ, care se usucă şi plantele
pier. Pentru a împiedica acest lucru , se face o praşilă puţin adâncă a pământului.În felul
acesta,tuburile capilare formate în sol,se întrerup şi apa nu se mai urcă la suprafaţă,ci rămâne
în pământ.

Tehnica vopsitoriei foloseşte de asemenea fenomenele capilare sub formă de
absorţie.Aceasta constă în fixarea pe suprafaţa unui solid a moleculelor unei substanţe lichide

sau gazoase.

Experienţa a arătat că pelicula superficială a unei bule de gaz , ca de exemplu un balon
de săpun , se contractă ,creînd în interior o creştere de presiune. Cu cât bulele sunt mai mici ,
cu atât presiunea din interiorul lor este mai mare.Acest fapt are o consecinţă neaşteptată în
tehnica navală.

Prin rotaţia elicei sau paletelor turbinei hidraulice se naşteîn lichid un nor de bule

gazoase foarte mici.Contracţia peliculei lor superficiale face să se nască în interiorol lor
presiuni de mii de atmosfere. Ele plesnesc şi produc lovituri microscopice asupra metalului ,

pe care-l distrug cu timpul.Acest fenomen se numeşte cavitaţie şi cauzează uzura elicelor sau

a paletelor turbinelor hidraulice.

Unele substanţe dizolvate în apă îi reduc tensiunea superficială (ex.săpunul).Alte

substanţe , ca zahărul şi sarea , măresc tensiunea superficială a apei în care sunt dizolvate.

16

Flotaţia este o metodă de îmbogăţire a minereurilor utile , bazată pe variaţia tensiunii
superficiale, folosind anumite substanţe. Minereul se macină în formă de praf. Acesta se agită
cu puţin ulei, cu ajutorul unor elice (Fig.3.4). Se formează o spumă din băşicuţe de aer într-o
peliculă de ulei.Prin această peliculă aderă firişoare de mineral util, care sunt ridicate de către
băşicuţele de aer (Fig.3.5). Firişoarele de gangă(minereu nefolositor) nu aderă şi se precipită,

adunându-se la fund într-o cameră de precipitare C. În felul acesta se pot separa diferitele

minerale ca: galena, calcopirita,grafitul, caolinul,etc

din diferite minereuri. [³]

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->