~1~ CAPITOLUL1Stadiul cunoasterii privind capitalurile proprii 1.

1 Definire,delimitare si structuri de capitaluri proprii Unitatile patrimoniale indiferent de tipul si forma de organizare, trebuie sa-si constituie capitalul, ca prima masura si ca element important al patrimoniului care le creeaza posibilitatea stabilirii relatiilor cu tertii pentru demararea si dezvoltarea obiectului activitatii. Capitalul exprima, n esenta, sub forma baneasca, obligatiile unitatii fata de cei care participa la constituirea sa, acestia fiind att pesoane fizice (asociati, actionari), ct si persoane juridice (societati, fundatii, institutii, statul). Conceptul de capital trebuie utilizat de catre societati comerciale, avnd la ba 646g66g za necesitatile utilizatorilor situatiilor financiare. n cazul n care utilizatorii sunt preocupati de mentinerea capitalului nominal investit, se adopta conceptul financiar al capitalului, iar daca acestia sunt preocupati de capacitatea de exploatare a societatii se adopta conceptul fizic al capitalului. Capitalul unei entitati patrimoniale din orice ramura de activitate poate fi privit sub doua aspecte: ca factor de productie; ca aporturi ale proprietarilor acesteia. Ca factor de productie, capitalul reprezinta ansamblul bunurilor aflate la dispozitia unei entitati (unitati patrimoniale) folosite pentru obtinerea altor bunuri si sevicii destinate vnzarii sau consumului propriu. Ca aporturi ale proprietarilor entitatii, capitalul se nscrie n pasivul bilantului, avnd un rol important n formarea si dezvoltarea structurii financiare a ntreprinderii, astfel capitalul trebuie sa reprezinte sursa cea mai importanta de finantare a activitatii unei ntreprinderi. Finantarea se efectueaza din capital care se procura din doua surse: surse din interiorul ntreprinderii; surse din exterior. Sursele interne de procurare a capitalului sunt: la infiintare: capitalul este procurat prin aportul n numerar sau n natura al asociatilor/actionarilor n functie de forma juridica a societatii; la ntreprinderea n functiune: sursele se refera la rezerve profit. Sursele externe se refera la diverse imprumuturi.

~2~ Capitalurile reprezinta resursele care contribuie la desfasurarea activitatii economice a societatilor comerciale. Cu ajutorul lor, societatea isi procura mijloacele economice necesare: utilaje, cladiri, mijloace de transport, stocuri de materii prime si materiale, obiecte de inventar, marfuri. ntr-un semn mai larg se regaseste sub denumirea de capitaluri permanente, fiind componenta de baza a pasivului bilantier destinat a finanta ntr-o maniera durabila activul patrimonial (averea). Ele se formeaza la nfiintarea societatii, pe parcurs se majoreaza sau se diminueaza, dupa caz, iar la ncetarea activitatii se lichideaza. Capitalurile proprii delimiteaza resursele financiare constituite prin: aportul proprietarilor, actionarilor sau asociatilor n calitatea lor de investitori de capital, autofinantarea si anume prin capitalizarea profitului, din alte resurse nerambursabile stabilite prin lege. n mod concret, ele se identifica prin capitalul individual sau social, dupa caz, primele legate de capital, rezervele ntreprinderii, diferentele sau plusvalorile din reevaluarea activelor, rezultatul reportat din exercitiile precedente, rezultatul exercitiului, subventiile pentru investitii sau subsidiile de capital, fondurile proprii cu scop determinat si provizioanele reglementate. Ordinul nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, defineste capitalul propriu ca un "interes rezidual al actionarilor n activele unei ntreprinderi dupa deducerea tuturor datoriilor sale". Capitalul propriu mpreuna cu activele si datoriile sunt elemente legate direct de evaluarea pozitiei financiare a ntreprinderii. Desi capitalul propriu este definit ca interes rezidual al actionarilor, acesta poate fi subclasificat n bilant. De exemplu, ntr-o ntreprindere, fondurile cu care au contribuit actionarii, profitul capitalizat, rezervele ce reprezinta ajustari pentru mentinerea nivelului capitalului pot fi prezentate separat. Asemenea clasificari pot fi relevante pentru procesul de luare a deciziilor utilizatorilor situatiilor financiare cnd exista restrictii legale sau de alta natura privind capacitatea ntreprinderii de a distribui sau de a utiliza ntr-un alt mod capitalul sau propriu. De asemenea, ar putea reflecta faptul ca partile care au interese n capitalul ntreprinderii au drepturi diferite cu privire la primirea dividendelor sau la rambursarea capitalului. n contabilitatea fluxurilor de operatii, dar mai ales n analiza financiara este necesar sa se faca distinctie ntre situatia neta si capitalurile proprii. Nivelul capitalurilor proprii corespunde sumei algebrice a urmatoarelor elemente: Capitalul social (din care varsat):

~3~ (+)Primele de capital (+)Diferenta din reevaluare (+)Rezerve (+)Report la nou (=)Situatia neta dupa repartizarea profitului (+)Subventii pentru investitii (=)Totalul capitalurilor proprii dupa repartizarea profitului 2.3. Structura capitalurilor proprii Prin structura contabila de capitaluri sunt delimitate sursele de finantare stabile ale valorilor economice constituite ca active patrimoniale ale ntreprinderii. Determinativul stabil marcheaza prezenta acestor surse la dispozitia ntreprinderii pe o perioada mai mare de un an. O asemenea trasatura reprezinta unul din elementele care pledeaza pentru desemnarea lor si prin notiunea de capitaluri permanente. Capitalurile proprii reprezinta totalitatea capitalurilor proprietate individuala sau ale asociatilor, care se nscriu n pasivul bilantului, precum si sursele create sau primite pe parcursul functionarii agentului economic, prezentandu-se n urmatoarea structura: capitalul social; primele legate de capital; rezervele din reevaluare; rezervele; rezultatul exercitiului; rezultatul reportat; fondurile proprii; subventiile pentru investitii; provizioanele reglementate. Structura complexa a capitalurilor determina utilizarea unui sistem de conturi capabil sa asigure nregistrarea, urmarirea si controlul, n mod distinct a elementelor specifice din componenta lor. Libertatea de actiune, specifica economiei de piata, presupune si diversificarea cailor prin care o ntreprindere si poate atrage noi capitaluri sau si poate plasa n mod rentabil propriul capital.

~4~ n structura planului de conturi, clasa 1 este destinata conturilor de capitaluri n care se regasesc pe grupe conturile sintetice de gradul I si, unde este cazul, conturile sintetice de gradul II, elementele componente ale capitalurilor. Grupa 10 cuprinde conturile de capital si rezerve prin intermediul carora se nregistreaza, urmaresc si se controleaza distinct elementele specifice ale capitalului utiliznd conturi sintetice de gradul II care devin conturi operationale , fie pentru a delimita momentele n care se gaseste un anumit element - n speta pentru capitalul social - , fie pentru a reprezenta un element dupa natura si modul de constituire n cazul primelor legate de capital si rezervelor. La acestea se adauga conturile de stabilire a rezultatelor financiare si de repartizare a profitului, respectiv cele pentru evidenta subventiilor pentru investitii. Continutul capitalurilor proprii Grupa 10 "Capital si rezerve" Contul 101 "Capital social" Capitalul social reflecta din punct de vedere al cunoasterii contabile sursa proprie de finantare a agentului economic, de procurare a elementelor patrimoniale de activ. Capitalul reprezinta partea din patrimoniul agentului economic care a fost adusa de titularul de patrimoniu si reprezinta dreptul n exclusivitate al acestuia. Capitalul individual sau social se constituie la nfiintarea agentului economic, prin aportul personal al proprietarului sau asociatilor (actionarilor). Din punct de vedere economic, financiar si juridic, capitalul constituie conditia de baza pentru crearea si functionarea unei firme (agent economic). Capitalul individual sau social are un caracter avansabil, adica el se depune de catre proprietarul individual sau de catre asociati n momentul nfiintarii firmei sau a comasarii (fuziunii) cu alte firme. Formarea capitalului se realizeaza fie direct, prin aportul partii respective de capital de catre titularul acestuia, la nfiintarea firmei, fie pe calea subscrierii unor angajamente, de a face un aport n bani sau n natura, la nfiintarea (constituirea) firmei si ntr-o anumita perioada de timp. Astfel, capitalul social al unei ntreprinderi poate fi surprins n doua ipostaze distincte: a) capital social subscris si nevarsat (1011), ipostaza care reflecta n termeni precisi angajamentul (subscrierea) asociatilor sau actionarilor de a varsa la o anumita data o suma de bani sau bunuri n natura la capitalul social al firmei;

~5~ b) capitalul social subscris varsat (1012), care reflecta capitalul subscris si varsat efectiv la termenele stabilite de catre asociati sau actionari. Pe parcursul functionarii ntreprinderii, capitalul se poate majora prin emisiunea de actiuni noi, reprezentative cu aporturi n bani si/sau natura si prin operatiuni interne (ncorporarea de rezerve, capitalizarea profitului exercitiului precedent, transformarea de obligatiuni n actiuni). Reducerea capitalului se efectueaza prin rambursarea catre actionari sau asociati a unei parti din acesta, atunci cnd societatea l considera prea mare n raport cu activitatea sa sau atunci cand reduce investitiile dintr-un sector sau ramura de activitate. De asemenea, reducerea de capital poate avea loc prin acoperirea de pierderi suferite n exercitiile financiare anterioare. Contul 104 "Prime legate de capital" Primele legate de capital sunt asimilate capitalurilor proprii si apar cu ocazia cresterii capitalului social, n urma operatiunilor de emitere a noi actiuni sau prin fuzionarea unitatilor patrimoniale. Primele legate de capital reprezinta diferenta dintre valoarea de emisiune (mai mare) si valoarea nominala (mai mica) a actiunilor sau partilor sociale. Dupa natura lor, primele de capital pot fi: a) prime de emisiune; b) prime de aport; c) prime de fuziune. a) Primele de emisiune (1041) apar cu ocazia cresterii capitalului social prin emisiunea de actiuni sau parti sociale, determinndu-se (calculndu-se) ca o diferenta ntre pretul de emisiune al noilor actiuni sau parti sociale si valoarea nominala a acestora. b) Primele de aport (1043) apar, de asemenea, cu ocazia cresterii capitalului social, prin aport n natura, reprezentnd diferenta dintre valoarea bunurilor economice primite ca aport n natura si suma cu care a crescut capitalul social. c) Primele de fuziune (1042) intervin n cazul fuzionarii unor unitati patrimoniale, determinndu-se ca diferenta ntre valoarea bunurilor primite prin fuziune si suma cu care a crescut capitalul social al firmei absorbante sau nou create. Contul 105 "Rezervele din reevaluare" Rezervele din reevaluare reprezinta soldul diferentelor dintre valoarea actuala (mai mare) si valoarea nregistrata n contabilitate a elementelor de active (mai mica), supuse evaluarii n conditiile legii.

~6~ Diferentele rezultate din reevaluarea elementelor de active se transfera la rezerve, la capitalul social sau la alte destinatii stabilite potrivit actelor normative n vigoare. Reevaluarea se realizeaza de regula numai pentru elementele de active, de natura imobilizarilor, reevaluarea presupunnd efectuarea diferentei dintre valoarea de utilitate a imibilizarii si valoarea contabila neta (valoarea contabila din care s-a scazut amortizarea). Reevaluarile au loc n perioadele de inflatie si constau n actualizarea valorii de nregistrare a activelor imobilizate (terenuri, mijloace fixe, titluri de valoare imobilizate). Reevaluarea trebuie efectuata suficient de regulat pentru ca n bilant activele respective sa fie evaluate ct mai aproape de valoarea lor justa (de exemplu: la fiecare 3 sau 5 ani). n practica se reevalueaza cel mai adesea cladirile, care, datorita functionarii ndelungate, sufera cel mai puternic impact n perioadele caracterizate prin variatia preturilor. Contul 106 "Rezerve" Rezervele sunt surse proprii care pot fi constituite pe baza profitului sau altor surse (prime legate de capital, diferente din reevaluare, etc). Rezervele consolideaza baza materiala a unitatii, sporind capacitatea acesteia de a face fata unor conjuncturi nefavorabile si a eventualelor pierderi. n principal, rezevele se pot utiliza pentru acoperirea pierderilor sau pentru majorarea capitalului social. Rezervele ntreprinderii reprezinta, n principiu, profitul sau alte resurse capitalizate n mod durabil de ntreprindere pna la o decizie contrara a organelor competente. Deci, caracteristica de baza a rezervelor este aceea ca ele se constituie si se datoreaza n raport cu cotele retinute din rezultatul exercitiului financiar sau din resurse destinate prin lege. n mod exceptional rezervele pot fi constituite si din alte elemente componente ale situatiei nete, cum sunt rezervele din reevaluare sau primele legate de capital. Structural, rezervele se mpart n : rezerve legale, rezerve statutare, rezerve pentru actiuni proprii si alte rezerve. a) Rezervele legale (1061) se constituie annual, ntr-o anumita proportie, din profitul brut al unitatii patrimoniale sau din primele legate de capital, n cotele si limitele prevazute de lege, precum si din alte surse legale, fiind destinate protejarii capitalului, n cazul n care exercitiul financiar se ncheie cu pierdere. Rezervele legale se constituie, conform actelor normative n vigoare, dintr-o cota de 5% din profitul brut al agentului economic, dar nu mai mare de 20%, din

~7~ capitalul social al agentilor economici autohtoni, respectiv 25% din capitalul social al agentilor economici cu capital integral sau partial strain. Tot n categoria rezervelor legale, se include excedentul obtinut prin emisiunea actiunilor la un curs mai mare dect valoarea nominala, daca acest excedent nu este ntrebuintat la plata cheltuielilor de emisiune sau nu este destinat amortizarilor. b) Rezervele statutare (1063) reprezinta acele fonduri a caror constituire din profitul net este stipulata n statutul societatii sau prin clauze contractuale. Ele pot avea ca scop temperarea actionarilor de a pretinde dividende n dauna altor obligatii mai mari si mai urgente ale ntreprinderii privind buna ei functionare sau alte destinatii stabilite prin statut. c) Rezervele pentru actiuni proprii (1062) reprezinta resursele de finantare constituite ca echivalent al valorii actiunilor proprii dobndite de catre o societate comerciala din propriul sau capital social. Ele se formeaza din beneficiile distribuibile din rezervele disponibile (exceptie fac rezervele legale) si din alte resurse stabilite de lege. Sunt mentionate ca pasiv pna n momentul cesiunii sau anularii actiunilor dobndite din propriul capital social. d) Alte rezerve (1068) cuprind acele rezerve pe care le pot avea agentii economici, din surse neprevazute de lege sau de statut, ele putnd fi considerate facultative, de regula, pe seama profitului net, pentru acoperirea pierderilor sau pentru alte scopuri, potrivit Adunarii Generale a asociatilor, cu respectarea prevederilor legate de domeniu. Ele sunt destinate pentru finantarea partiala sau totala a noilor investitii n imobilizari corporale, acordarea de dividende si n anii de exercitiu financiar care se ncheie cu pierderi pentru rascumpararea propriilor actiuni de catre societate n vederea reducerii de capital. n categoria capitalurilor proprii sunt incluse si rezultatele pozitive sau negative reportate din anii precedenti, a caror repartizare sau acoperire a fost amnata de AGA, precum si rezultatul net al exercitiului financiar ncheiat. Profitul net figureaza ca sursa proprie de finantare pna n momentul repartizarii lui pe destinatiile stabilite prin lege sau statutul societatii comerciale. Rezultatele negative se iau n calcul cu semnul minus si, n consecinta, diminueaza capitalul propriu. La ntreprinderile individuale rezultatul net este virat la capitalul individual n prima zi de deschidere a exercitiului care urmeaza realizarii sale. Contul 117 "Rezultatul reportat" Rezultatul reportat reprezinta profitul nerepartizat sau pierderea neacoperita din anii precedenti. Cu ajutorul lui se tine evidenta rezultatului sau partii din rezultatul

~8~ exercitiului precedent, a caror repartizare a fost amnata de Adunarea Generala a asociatilor sau actionarilor. a) Profitul nerepartizat reprezinta o sursa proprie de finantare pna n momentul distribuirii sale pe destinatii stabilite prin lege sau prin statutul societatii comerciale. Profitul reportat se poate repartiza n exercitiile urmatoare pentru constituirea de rezerve, cresterea de capital social, dividende de plata catre actionari. b)Pierderea neacoperita se poate acoperi din exercitiile urmatoare din: profitul curent, rezerva legala, alte rezerve sau din capitalul social. Conform legii, pierderea neacoperita din anii precedenti se poate scade din profitul brut nainte de impozitare, pe o perioada de 5 ani. Deci, permite diminuarea profitului si plata unui impozit pe profit mai mic. Contul 131 "Subventiile pentru investitii" Subventiile pentru investitii sau subsidiile de capital sunt obtinute de la buget sau de la alte ntreprinderi interesate, fiind destinate achizitionarii sau crearii activelor imobilizate (subventii de echipament) sau de a finanta activitati pe termen lung (prime de dezvoltare pentru ntreprinderile care creeaza noi locuri de munca) Structura capitalurilor proprii Prin structura contabila de capitaluri sunt delimitate sursele de finantare stabile ale valorilor economice constituite ca active patrimoniale ale ntreprinderii. Determinativul stabil marcheaza prezenta acestor surse la dispozitia ntreprinderii pe o perioada mai mare de un an. O asemenea trasatura reprezinta unul din elementele care pledeaza pentru desemnarea lor si prin notiunea de capitaluri permanente. Capitalurile proprii reprezinta totalitatea capitalurilor proprietate individuala sau ale asociatilor, care se nscriu n pasivul bilantului, precum si sursele create sau primite pe parcursul functionarii agentului economic, prezentandu-se n urmatoarea structura: capitalul social; primele legate de capital; rezervele din reevaluare; rezervele; rezultatul exercitiului; rezultatul reportat; fondurile proprii;

~9~ subventiile pentru investitii; provizioanele reglementate. Structura complexa a capitalurilor determina utilizarea unui sistem de conturi capabil sa asigure nregistrarea, urmarirea si controlul, n mod distinct a elementelor specifice din componenta lor. Libertatea de actiune, specifica economiei de piata, presupune si diversificarea cailor prin care o ntreprindere si poate atrage noi capitaluri sau si poate plasa n mod rentabil propriul capital. n structura planului de conturi, clasa 1 este destinata conturilor de capitaluri n care se regasesc pe grupe conturile sintetice de gradul I si, unde este cazul, conturile sintetice de gradul II, elementele componente ale capitalurilor. Grupa 10 cuprinde conturile de capital si rezerve prin intermediul carora se nregistreaza, urmaresc si se controleaza distinct elementele specifice ale capitalului utiliznd conturi sintetice de gradul II care devin conturi operationale , fie pentru a delimita momentele n care se gaseste un anumit element - n speta pentru capitalul social - , fie pentru a reprezenta un element dupa natura si modul de constituire n cazul primelor legate de capital si rezervelor. La acestea se adauga conturile de stabilire a rezultatelor financiare si de repartizare a profitului, respectiv cele pentru evidenta subventiilor pentru investitii

~ 10 ~ 1.2. Evaluarea capitalurilor proprii Evaluarea partilor sociale sau a actiunilor capitalului unei societati conduce la evaluarea societatii nsasi. Actiunile sunt nscrisuri care dau dreptul posesorilor acestora de a participa la constituirea capitalului unei ntreprinderi, acestia devenind coproprietari ai acesteia. Valoarea actiunilor (partilor sociale) este apreciata prin referinta la: piata n care se negociaza aceste actiuni; patrimoniul societatii , ca indicator al acumularilor potentiale; rezultatele societatii, ca indicator al acumularilor potentiale; perspectivele pe termen mediu, ca indicator al cresterii economice; imaginea societatii n fata tertilor; modul n care societatea isi stapneste tehnologia; calitatea personalului. Din cele de mai sus rezulta ca ntr-o negociere valoarea retinuta cel mai adesea este o sinteza a diferitelor metode de apreciere; aceasta sinteza reprezinta o valoare multicriteriu. Capitalul social se evalueaza n contabilitate la valoarea nominala, care este reprezentata de sumele evidentiate pe actiuni sau parti sociale. Marimea valorii actiunilor sau partilor sociale este stabilita nca de la nfiintarea ntreprinderilor prin actul constitutiv al acestora si poarta denumirea de valoare nominala. Aceasta reprezinta o fractiune din capitalul ntreprinderii , stabilita n marimi egale si serveste la calcularea capitalului social. Valoarea nominala n principiu capitalurile se evalueaza si nregistreaza n contabilitate la valoarea nominala. Valoarea nominala este valoarea stabilita prin actul constitutiv al societatii si cu care acesta se nmatriculeaza la Registrul Comertului de la Camera de Comert si Industrie. Aceasta valoare poate fi majorata sau diminuata numai n anumite situatii stabilite prin lege, fiind imprimata pe actiunile societatii. Valoarea nominala = Capitalul social/Numarul de actiuni (parti sociale) Pentru capitalul social o asemenea valoare este indicata pe actiunile si partile sociale n calitatea lor de titluri de valoare.

~ 11 ~ Termenul de capital social desemneaza valoarea nominala a capitalului n cazul unei societati, oricare ar fi forma sa (societate pe actiuni, societate cu raspundere limitata, etc.). Valoarea actiunilor sau partilor sociale este apreciata prin referire la: piata prin care se negociaza aceste actiuni (sau parti sociale); patrimoniul societatii, ca ansamblu al performantelor trecute acumulate; rezultatele societatii, ca indicator al acumularilor potentiale; perspectivele pe termen mediu, ca indicator al cresterii economice; imaginea societatii n fata tertilor; modul n care societatea si stapneste tehnologia; calitatea personalului, etc. Evaluarea capitalului social la valoarea nominala impune calcularea si evidentierea distincta a primelor de capital (prime de emisiune, de aport si de fuziune). Deoarece actiunile, prin care este reprezentat capitalul propriu sunt titluri de valoare negociabile n sistemul de gestiune financiara a societatilor comerciale valorii nominale i se asociaza si alte categorii de valori cum sunt: valoarea de piata (venala); valoarea de rentabilitate (valoarea financiara, valoarea de randament); valoarea patrimoniala (valoarea matematica-intrinseca). Valoarea de piata (bursiera, venala ) este o valoare de cumparare-vnzare a actiunilor stabilita la bursa de valori pe baza raportului dintre cerere si oferta, raport numit cotatie sau curs bursier. n general, n cazul societatilor ale caror actiuni sunt cotate la bursa vom avea: Valoarea de piata (capitalizare bursiera) = Numar de actiuni x Curs bursier Pretul de piata al unei actiuni este determinat de: dividendele asteptate de actionari; stabilitatea financiara a societatii; situatia activului industrial al societatii; situatia generala a pietei de capital; limita ratei dobnzii n acel moment, opozabila pietei financiar-bancare. Cnd rata dobnzii este ridicata, societatile pe actiuni reprezinta un risc mare pentru investitori, deoarece ei vor prefera investitiile temporare sub forma depunerilor la banca si titlurilor de plasament.

~ 12 ~ Daca se cere un pret prea mare, societatea comerciala nu va gasi un garant si nici investitori doritori sa cumpere actiuni. n acest caz, capitalizarea bursiera nu va reprezenta nici macar valoarea patrimoniala. Piata bursiera apreciaza o societate comerciala nu dupa valoarea patrimoniului sau n prezent, ci dupa previziunile privind evolutia si cstigurile viitoare. Pentru o societate comerciala ce vizeaza o crestere de capital prin aporturi n numerar, n strnsa legatura cu valoarea de piata si valoarea nominala a actiunilor este pretul de emisiune sau cursul de active care trebuie plati de catre toate persoanele care subscriu actiunile n momentul emiterii lor. Acesta poate fi egal cu valoarea nominala - curs suprapari sau inferior valorii nominale - curs subpari. O buna imagine pe piata i asigura n acelasi timp un pret ridicat si un plasament usor al titlurilor, ceea ce-i permite sa obtina resurse suficiente n conditii favorabile. n acest fel, problema evaluarii actiunilor pe piata e o variabila importanta a politicii de finantare pentru o societate comerciala care intentioneaza sa recurga la cresterea capitalului. Valoarea de rentabilitate mbraca doua forme si anume: a) Valoarea financiara Valoarea financiara este data de raportul dintre dividendul distribuit pe o actiune si rata medie a dobnzii pe piata. Valoarea financiara = Dividendul distribuit pe o actiune/Rata medie a dobnzii pe piata Rata dobnzii este cea corespunzatoare titlurilor cu venit fix (obligatiuni), iar dividendul luat n calcul poate fi reprezentat fie de media dividendelor distribuite n cursul ultimilor 5 ani, fie de dividendul distribuit la sfarsitul exercitiului financiar ncheiat. b) Valoarea de randament Valoarea de randament este data de raportul dintre dividendul distribuit pe o actiune, la care se adauga cota de profit ncorporata la rezerve si rata medie a dobnzii pe piata. Valoarea de randament = (Dividendul distribuit pe o actiune + Cota parte din profit pe o actiune ncorporat n rezerve)/Rata medie a dobnzii pe piata Valoarea de randament este o varianta a valorii financiare n care se tine cont si de beneficiile nedistribuite. Valoarea patrimoniala se calculeaza pornind de la situatia patrimoniala a ntrprinderii. Acesta presupune valoarea matematica contabila (care este egala cu raportul dintre activul net contabil si numarul de actiuni), valoarea matematica

~ 13 ~ intrinseca (care este egala cu raportul dintre activul net intrinsec si numarul de actiuni) si valoarea de lichidare (care rezulta din vnzarea fortata a ntreprinderii). Consta n calculul titlurilor pornind de la situatia patrimoniala evidentiata n bilant. n acest sens, se disting: valoarea matematica-contabila, valoarea matematica intrinseca si valoarea de lichidare. Toate relatiile de calcul specifice acestor valori pornesc de la urmatoarea structura a bilantului:

Activ fictiv Activ real

Cheltuieli de constituire Activ imobilizat

Capitaluri proprii

Pasiv fictiv

Activ circulant Activ fictiv Prime privind rambursarea obligatiunilor Active de regularizare si asimilate

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

Datorii

Pasiv Real

Valoarea matematica contabila a titlurilor sau valoarea bilantiera este egala cu situatia contabila neta sau activul net contabil raportat la numarul de titluri. Valoarea matematica contabila = Activul net contabil/Numarul de actiuni Relatia de calcul a activului net contabil (ANC) este de forma: ANC = Activul real - Datorii Sau ANC = Capitalurile proprii - Active fictive Activul real = Activul bilantier - Active fictive n componenta activelor fictive sunt incluse urmatoarele structuri: cheltuieli de constituire a societatii, inclusiv cele cu emisiunea de actiuni; activele de regularizare si asimilate;

~ 14 ~ primele privind rambursarea obligatiunilor. Suma dintre activul real si cel fictiv reprezinta totalul activului ntreprinderii, iar activele fictive includ cheltuielile de constituire, activele de regularizare si asimilate si primele privind rambursarea obligatiunilor. AN intrinsec = AN contabil + Provizioane pentru riscuri si cheltuieli - Capital subscris nevarsat Aspecte particulare ale evaluarii capitalurilor proprii ce apar cu ocazia fuziunii a doua societati comerciale Stabilirea noii imagini a capitalului social este consecinta evaluarii titlurilor ntreprinderilor implicate. Valoarea acestor ntreprinderi se constituie, n mod normal, n criteriu pentru evaluarea titlurilor. Valoarea ntreprinderilor poate fi determinata prin mai multe metode: Metoda bazata pe valoarea patrimoniului: activul net contabil (valoarea matematica contabila) sau activul net contabil reevaluat sau corijat (valoarea intrinseca). Metoda bazata pe valoarea capitalului economic: este o valoare substantial, stabilita pe baza elementelor de active imobilizate. Aceasta valoare poate sa includa, de asemenea, necesarul de fond de rulment (finantat, n principiu, de fondul de rulment necesar exploatarii). Metoda bazata pe rentabilitate: presupune calculul unei valori prin actualizarea dividendelor, beneficiilor realizate, fluxurilor financiare, sau capitalizarii marjei brute de autofinantare. Din motive legate de obiectivitatea calculului, multe societati recurg la utilizarea metodei bazate pe valoarea patrimoniala. n general, n cazul fuziunilor, evaluarile tin cont de starea de continuitate a activitatii. Evaluarile pe baza valorilor lichidative sunt extrem de rare, deoarece fuziunile solicita crearea de noi sinergii. Totodata, daca principiul continuitatii activitatii nu este respectat, valorile lichidative se impun. Realizarea fuziunii, din punct de vedere financiar si contabil, solicita stabilirea unei "paritati de schimb". Directiva a 3-a si legislatiile nationale de data mai recenta au nlocuit termenul de "paritate de schimb" prin cel de "raport de schimb". G. Badeu si G. Bellargent definesc raportul de schimb ca fiind "numarul de actiuni ale societatii beneficiare de aporturi, la care dau dreptul o actiune (sau mai multe actiuni) ale societatii care aporteaza". Iar J.Hemard, F. Tierre si P.Mabilat, evocati n aceeasi lucrare, precizeaza ca "determinarea raportului de schimb trebuie sa se realizeze cu grija, astfel nct asociatii societatilor ce dispar sa regaseasca, n cadrul

~ 15 ~ societatii n care sunt transferati, drepturi sociale potential echivalente celor pe care le pierd". Revizorii (auditorii) care participa la fuziune trebuie sa verifice daca valorile atribuite actiunilor societatilor participante la operatie sunt relevante si daca raportul de schinb este echitabil. Directiva a 3-a insista asupra necesitatii "de a asigura o informatie adecvata si ct se poate de obiectiva actionarilor societatilor care fuzioneaza si de a garanta o protectie corecta a drepturilor lor. Ori, aceasta protectie trece, n mod obligatoriu, prin caracterul relevant, rational sau echitabil al raportului de schimb. n practica fuziunilor sunt utilizate doua metode de determinare a raportului de schimb: prin evaluarea aporturilor; pe baza de negociere. a) Prima metoda presupune parcurgerea urmatorilor pasi operationali: se calculeaza valoarea matematica contabila a actiunilor pentru fiecare societate n parte = (Capital social + Rezerve)/Numar de actiuni; se determina aportul societatii absorbite n cadrul societatii absorbante, astfel: Capital social + Rezerve = Activ realizat - Datorii (pentru societatea absorbita) se determina numarul de actiuni pentru remunerarea aportului societatii absorbita n cadrul societatii absorbante = aportul societatii absorbite/ valoarea matematica contabila; se determina astfel raportul de schimb stabilit pentru evaluarea aporturilor. b) A doua metoda presupune realizarea unei comparatii multicriteriu ntre cele doua societati. Comparatia trebuie sa vizeze aspecte de ordin contabil, economic, tehnic si, eventual, uman: studiul contabil permite sa se cunoasca gradul de validitate al documentelor financiare si sa se "omogenizeze" prezentarea conturilor, atunci cnd optiunile societatilor implicate n operatia de fuziune sunt diferite; studiul economic permite sa se cunoasca aspectele comerciale si financiare generale; studiul tehnic permite cunoasterea potentialului productiv al societatilor si evaluarea mijloacelor de productie. Compararea diferitelor expresii ale criteriilor emanate din domeniile enuntate mai sus conduc la determinarea unui raport de schimb (paritati) de ansamblu, ca expresie a pozitiei obiective a fiecarei ntreprinderi si a actionarilor sai. Acest

~ 16 ~ raport global de schimb se traduce , n urma calculelor, ntr-un raport de schimb unitar per actiune. 2.3. Structura capitalurilor proprii Prin structura contabila de capitaluri sunt delimitate sursele de finantare stabile ale valorilor economice constituite ca active patrimoniale ale ntreprinderii. Determinativul stabil marcheaza prezenta acestor surse la dispozitia ntreprinderii pe o perioada mai mare de un an. O asemenea trasatura reprezinta unul din elementele care pledeaza pentru desemnarea lor si prin notiunea de capitaluri permanente. Capitalurile proprii reprezinta totalitatea capitalurilor proprietate individuala sau ale asociatilor, care se nscriu n pasivul bilantului, precum si sursele create sau primite pe parcursul functionarii agentului economic, prezentandu-se n urmatoarea structura: capitalul social; primele legate de capital; rezervele din reevaluare; rezervele; rezultatul exercitiului; rezultatul reportat; fondurile proprii; subventiile pentru investitii; provizioanele reglementate. Structura complexa a capitalurilor determina utilizarea unui sistem de conturi capabil sa asigure nregistrarea, urmarirea si controlul, n mod distinct a elementelor specifice din componenta lor. Libertatea de actiune, specifica economiei de piata, presupune si diversificarea cailor prin care o ntreprindere si poate atrage noi capitaluri sau si poate plasa n mod rentabil propriul capital. n structura planului de conturi, clasa 1 este destinata conturilor de capitaluri n care se regasesc pe grupe conturile sintetice de gradul I si, unde este cazul, conturile sintetice de gradul II, elementele componente ale capitalurilor. Grupa 10 cuprinde conturile de capital si rezerve prin intermediul carora se nregistreaza, urmaresc si se controleaza distinct elementele specifice ale capitalului utiliznd conturi sintetice de gradul II care devin conturi operationale , fie pentru a delimita momentele n care se gaseste un anumit element - n speta

~ 17 ~ pentru capitalul social - , fie pentru a reprezenta un element dupa natura si modul de constituire n cazul primelor legate de capital si rezervelor. La acestea se adauga conturile de stabilire a rezultatelor financiare si de repartizare a profitului, respectiv cele pentru evidenta subventiilor pentru investitii. 2.4. Continutul capitalurilor proprii Grupa 10 "Capital si rezerve" Contul 101 "Capital social" Capitalul social reflecta din punct de vedere al cunoasterii contabile sursa proprie de finantare a agentului economic, de procurare a elementelor patrimoniale de activ. Capitalul reprezinta partea din patrimoniul agentului economic care a fost adusa de titularul de patrimoniu si reprezinta dreptul n exclusivitate al acestuia. Capitalul individual sau social se constituie la nfiintarea agentului economic, prin aportul personal al proprietarului sau asociatilor (actionarilor). Din punct de vedere economic, financiar si juridic, capitalul constituie conditia de baza pentru crearea si functionarea unei firme (agent economic). Capitalul individual sau social are un caracter avansabil, adica el se depune de catre proprietarul individual sau de catre asociati n momentul nfiintarii firmei sau a comasarii (fuziunii) cu alte firme. Formarea capitalului se realizeaza fie direct, prin aportul partii respective de capital de catre titularul acestuia, la nfiintarea firmei, fie pe calea subscrierii unor angajamente, de a face un aport n bani sau n natura, la nfiintarea (constituirea) firmei si ntr-o anumita perioada de timp. Astfel, capitalul social al unei ntreprinderi poate fi surprins n doua ipostaze distincte: a) capital social subscris si nevarsat (1011), ipostaza care reflecta n termeni precisi angajamentul (subscrierea) asociatilor sau actionarilor de a varsa la o anumita data o suma de bani sau bunuri n natura la capitalul social al firmei; b) capitalul social subscris varsat (1012), care reflecta capitalul subscris si varsat efectiv la termenele stabilite de catre asociati sau actionari. Pe parcursul functionarii ntreprinderii, capitalul se poate majora prin emisiunea de actiuni noi, reprezentative cu aporturi n bani si/sau natura si prin operatiuni interne (ncorporarea de rezerve, capitalizarea profitului exercitiului precedent, transformarea de obligatiuni n actiuni).

~ 18 ~ Reducerea capitalului se efectueaza prin rambursarea catre actionari sau asociati a unei parti din acesta, atunci cnd societatea l considera prea mare n raport cu activitatea sa sau atunci cand reduce investitiile dintr-un sector sau ramura de activitate. De asemenea, reducerea de capital poate avea loc prin acoperirea de pierderi suferite n exercitiile financiare anterioare. Contul 104 "Prime legate de capital" Primele legate de capital sunt asimilate capitalurilor proprii si apar cu ocazia cresterii capitalului social, n urma operatiunilor de emitere a noi actiuni sau prin fuzionarea unitatilor patrimoniale. Primele legate de capital reprezinta diferenta dintre valoarea de emisiune (mai mare) si valoarea nominala (mai mica) a actiunilor sau partilor sociale. Dupa natura lor, primele de capital pot fi: a) prime de emisiune; b) prime de aport; c) prime de fuziune. a) Primele de emisiune (1041) apar cu ocazia cresterii capitalului social prin emisiunea de actiuni sau parti sociale, determinndu-se (calculndu-se) ca o diferenta ntre pretul de emisiune al noilor actiuni sau parti sociale si valoarea nominala a acestora. b) Primele de aport (1043) apar, de asemenea, cu ocazia cresterii capitalului social, prin aport n natura, reprezentnd diferenta dintre valoarea bunurilor economice primite ca aport n natura si suma cu care a crescut capitalul social. c) Primele de fuziune (1042) intervin n cazul fuzionarii unor unitati patrimoniale, determinndu-se ca diferenta ntre valoarea bunurilor primite prin fuziune si suma cu care a crescut capitalul social al firmei absorbante sau nou create. Contul 105 "Rezervele din reevaluare" Rezervele din reevaluare reprezinta soldul diferentelor dintre valoarea actuala (mai mare) si valoarea nregistrata n contabilitate a elementelor de active (mai mica), supuse evaluarii n conditiile legii. Diferentele rezultate din reevaluarea elementelor de active se transfera la rezerve, la capitalul social sau la alte destinatii stabilite potrivit actelor normative n vigoare. Reevaluarea se realizeaza de regula numai pentru elementele de active, de natura imobilizarilor, reevaluarea presupunnd efectuarea diferentei dintre valoarea de utilitate a imibilizarii si valoarea contabila neta (valoarea contabila din care s-a scazut amortizarea).

~ 19 ~ Reevaluarile au loc n perioadele de inflatie si constau n actualizarea valorii de nregistrare a activelor imobilizate (terenuri, mijloace fixe, titluri de valoare imobilizate). Reevaluarea trebuie efectuata suficient de regulat pentru ca n bilant activele respective sa fie evaluate ct mai aproape de valoarea lor justa (de exemplu: la fiecare 3 sau 5 ani). n practica se reevalueaza cel mai adesea cladirile, care, datorita functionarii ndelungate, sufera cel mai puternic impact n perioadele caracterizate prin variatia preturilor. Contul 106 "Rezerve" Rezervele sunt surse proprii care pot fi constituite pe baza profitului sau altor surse (prime legate de capital, diferente din reevaluare, etc). Rezervele consolideaza baza materiala a unitatii, sporind capacitatea acesteia de a face fata unor conjuncturi nefavorabile si a eventualelor pierderi. n principal, rezevele se pot utiliza pentru acoperirea pierderilor sau pentru majorarea capitalului social. Rezervele ntreprinderii reprezinta, n principiu, profitul sau alte resurse capitalizate n mod durabil de ntreprindere pna la o decizie contrara a organelor competente. Deci, caracteristica de baza a rezervelor este aceea ca ele se constituie si se datoreaza n raport cu cotele retinute din rezultatul exercitiului financiar sau din resurse destinate prin lege. n mod exceptional rezervele pot fi constituite si din alte elemente componente ale situatiei nete, cum sunt rezervele din reevaluare sau primele legate de capital. Structural, rezervele se mpart n : rezerve legale, rezerve statutare, rezerve pentru actiuni proprii si alte rezerve. a) Rezervele legale (1061) se constituie annual, ntr-o anumita proportie, din profitul brut al unitatii patrimoniale sau din primele legate de capital, n cotele si limitele prevazute de lege, precum si din alte surse legale, fiind destinate protejarii capitalului, n cazul n care exercitiul financiar se ncheie cu pierdere. Rezervele legale se constituie, conform actelor normative n vigoare, dintr-o cota de 5% din profitul brut al agentului economic, dar nu mai mare de 20%, din capitalul social al agentilor economici autohtoni, respectiv 25% din capitalul social al agentilor economici cu capital integral sau partial strain. Tot n categoria rezervelor legale, se include excedentul obtinut prin emisiunea actiunilor la un curs mai mare dect valoarea nominala, daca acest excedent nu este ntrebuintat la plata cheltuielilor de emisiune sau nu este destinat amortizarilor. b) Rezervele statutare (1063) reprezinta acele fonduri a caror constituire din profitul net este stipulata n statutul societatii sau prin clauze contractuale. Ele pot

~ 20 ~ avea ca scop temperarea actionarilor de a pretinde dividende n dauna altor obligatii mai mari si mai urgente ale ntreprinderii privind buna ei functionare sau alte destinatii stabilite prin statut. c) Rezervele pentru actiuni proprii (1062) reprezinta resursele de finantare constituite ca echivalent al valorii actiunilor proprii dobndite de catre o societate comerciala din propriul sau capital social. Ele se formeaza din beneficiile distribuibile din rezervele disponibile (exceptie fac rezervele legale) si din alte resurse stabilite de lege. Sunt mentionate ca pasiv pna n momentul cesiunii sau anularii actiunilor dobndite din propriul capital social. d) Alte rezerve (1068) cuprind acele rezerve pe care le pot avea agentii economici, din surse neprevazute de lege sau de statut, ele putnd fi considerate facultative, de regula, pe seama profitului net, pentru acoperirea pierderilor sau pentru alte scopuri, potrivit Adunarii Generale a asociatilor, cu respectarea prevederilor legate de domeniu. Ele sunt destinate pentru finantarea partiala sau totala a noilor investitii n imobilizari corporale, acordarea de dividende si n anii de exercitiu financiar care se ncheie cu pierderi pentru rascumpararea propriilor actiuni de catre societate n vederea reducerii de capital. n categoria capitalurilor proprii sunt incluse si rezultatele pozitive sau negative reportate din anii precedenti, a caror repartizare sau acoperire a fost amnata de AGA, precum si rezultatul net al exercitiului financiar ncheiat. Profitul net figureaza ca sursa proprie de finantare pna n momentul repartizarii lui pe destinatiile stabilite prin lege sau statutul societatii comerciale. Rezultatele negative se iau n calcul cu semnul minus si, n consecinta, diminueaza capitalul propriu. La ntreprinderile individuale rezultatul net este virat la capitalul individual n prima zi de deschidere a exercitiului care urmeaza realizarii sale. Contul 117 "Rezultatul reportat" Rezultatul reportat reprezinta profitul nerepartizat sau pierderea neacoperita din anii precedenti. Cu ajutorul lui se tine evidenta rezultatului sau partii din rezultatul exercitiului precedent, a caror repartizare a fost amnata de Adunarea Generala a asociatilor sau actionarilor. a) Profitul nerepartizat reprezinta o sursa proprie de finantare pna n momentul distribuirii sale pe destinatii stabilite prin lege sau prin statutul societatii comerciale. Profitul reportat se poate repartiza n exercitiile urmatoare pentru constituirea de rezerve, cresterea de capital social, dividende de plata catre actionari.

~ 21 ~ b)Pierderea neacoperita se poate acoperi din exercitiile urmatoare din: profitul curent, rezerva legala, alte rezerve sau din capitalul social. Conform legii, pierderea neacoperita din anii precedenti se poate scade din profitul brut nainte de impozitare, pe o perioada de 5 ani. Deci, permite diminuarea profitului si plata unui impozit pe profit mai mic. Contul 131 "Subventiile pentru investitii" Subventiile pentru investitii sau subsidiile de capital sunt obtinute de la buget sau de la alte ntreprinderi interesate, fiind destinate achizitionarii sau crearii activelor imobilizate (subventii de echipament) sau de a finanta activitati pe termen lung (prime de dezvoltare pentru ntreprinderile care creeaza noi locuri de munca). 1.3 Sistemul de documente si conturi pentru reflectarea in contabilitate a operatiilor privind capitalurile proprii Contabilitatea capitalurilor se conduce cu ajutorul contului 101 "Capital". Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta capitalului subscris si varsat n natura si/sau numerar de catre actionarii/asociatii unei societati, precum si evidenta majorarii sau reducerii capitalului. n credit se nregistreaza: capitalul subscris n natura si/sau numerar, capitalul majorat prin subscriptie publica sau emisiune de noi actiuni, precum si capitalul preluat n urma operatiei de fuziune prin absorbtie cu alte persoane juridice prin debitul contului 456: rezervele destinate majorarii capitalului prin debitul contului 106; primele legate de capital ncorporate n acesta prin debitul contului 104. n debit se nregistreaza: capitalul retras de actionari/asociati precum si capitalul lichidat cu ocazia fuziunii sau lichidarii prin creditul contului 456; pierderile realizate n exercitiile precedente care reduc capitalul prin creditul contului 117; reducerea capitalului ca urmare a anularii actiunilor proprii rascumparate prin creditul contului 502; Contabilitatea primelor legate de capital Contabilitatea acestor prime se realizeaza cu ajutorul contului 104 "Prime legate de capital".

~ 22 ~ n credit se nregistreaza: valoarea primelor stabilite cu ocazia emisiunii, fuziunii, aportului la capital si din conversia obligatiunilor n actiuni prin debitul contului 456. n debit se nregistreaza: primele legate de capital ncorporate n capitalul propriu - zis prin creditul contului 101 (1012); primele de capital transferate la rezerve prin creditul contului 106. Contabilitatea rezervelor din reevaluare Contabilitatea acestora se realizeaza cu ajutorul contului 105 "Rezerve din reevaluare". n credit se nregistreaza: cresterea de valoare rezultata din reevaluarea imobilizarilor corporale prin debitul conturilor 211, 212, 213, 214. n debit se nregistreaza: rezerva din reevaluare trecuta la rezerve prin creditul contului 106; descresterile fata de valoarea contabila neta, rezultate din reevaluarea imobilizarilor corporale prin creditul contului 211, 212, 213, 214. Contabilitatea rezervelor Contabilitatea acestora se realizeaza cu ajutorul contului 106 "Rezerve". n credit se nregistreaza: rezerva din reevaluare trecuta la rezerve prin debitul contului 105; profitul net realizat n exercitiile anterioare repartizat la rezerve prin debitul contului 117; profitul net realizat la nchiderea exercitiului curent repartizat la rezerve prin debitul contului 129; primele de capital trecute la rezerve prin debitul contului 104; diferenta dintre valoarea titlurilor primite si valoarea neamortizata a mijloacelor fixe care fac obiectul participarii n natura la capitalul social al altei persoane juridice prin debitul conturilor 261, 262, 263.

n debit se nregistreaza: rezervele destinate majorarii capitalului social prin creditul contului 1012;

~ 23 ~ diferenta dintre valoarea titlurilor de participare retrase sau cedate si valoarea neamortizata a mijloacelor fixe care au constituit obiectul participarii n natura la capitalul altei persoane juridice prin creditul conturilor 261, 262, 263; rezervele utilizate pentru acoperirea pierderilor realizate n exercitiile precedente prin creditul contului 117. Contabilitatea rezultatului reportat Evidenta rezultatului sau a partii din rezultatul exercitiului a caror repartizare a fost amnata de AGA se tine cu ajutorul contului 117 "Rezultatul reportat". n credit se nregistreaza: pierderile contabile ale exercitiilor precedente acoperite din profitul exercitiului curent prin debitul contului 129; pierderile contabile ale exercitiilor precedente acoperite din rezerve prin debitul contului 106; pierderile realizate n exercitiile precedente care diminueaza capitalul social prin debitul contului 1012; profitul net realizat si nerepartizat prin debitul contului 121; rezultatul favorabil provenit din corectarea erorilor contabile prin debitul conturilor de creante 411, 461, 428.

n debit se nregistreaza: pierderile contabile realizate n exercitiul precedent prin creditul contului 121; profitul net realizat n exercitiile precedente repartizat pentru rezerve, participarea salariatilor la profit, varsaminte din profitul net al regiilor autonome, dividende cuvenite actionarilor prin creditul conturilor 106, 424, 446, 457; rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile prin creditul conturilor 280, 281, 301, 371, 401, 428, 438, 448. Contabilitatea rezultatului exercitiului Contabilitatea rezultatului exercitiului se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 12, din care fac parte conturile 121 "Profit si pierdere" si 129 "Repartizarea profitului". Contul 121 tine evidenta profitului sau pierderii realizate n cursul exercitiului.

~ 24 ~ n credit se nregistreaza: la sfarsitul lunii, soldul creditor al conturilor din clasa 7 (701 => 786); pierderea contabila reportata prin debitul contului 117. n debit se nregistreaza: la sfarsitul lunii, soldul debitor al conturilor de cheltuieli (601 => 698); profitul net realizat n exercitiul precedent si nerepartizat prin creditul contului 117; profitul net realizat n exercitiul precedent care a fost repartizat pe destinatii prin creditul contului 129. Contul 129 tine evidenta repartizarii profitului realizat n exercitiul curent. Contabilitatea analitica se tine pe destinatiile profitului stabilite conform legii. n debit se nregistreaza: rezervele constituite din profitul realizat n exercitiul curent prin creditul contului 106; acoperirea pierderilor contabile realizate n exercitiile precedente din profitul realizat n exercitiul curent prin creditul contului 117; sumele repartizate pentru participarea salariatilor la profit, dividende, varsaminte din profitul net al regiilor autonome prin creditul conturilor 424, 457,446. n credit se nregistreaza: profitul net realizat n exercitiul precedent care a fost repartizat pe destinatii legale prin debitul contului 121. Contabilitatea subventiilor pentru investitii Contabilitatea subventiilor pentru investitii se realizeaza cu ajutorul contului 131 "Subventii pentru investitii". n credit se nregistreaza : valoarea subventiilor pentru investitii primite sau de primit prin debitul conturilor 512, 445; valoarea brevetelor, licentelor, altor drepturi si valori asimilate primite cu titlu gratuit prin debitul contului 205; valoarea terenurilor si mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit prin debitul conturilor 211, 212, 213, 214. n debit se nregistreaza:

~ 25 ~ partea din subventiile pentru investitie restituita sau de restituit prin creditul conturilor 512, 462; cota parte a subventiilor pentru investitii trecute la venituri corespunzator amortizarii calculate prin creditul contului 758. 1.4 Recunoasterea si determinarea in bilanul contabil a capitalurilor proprii si analiza evolutiei acestora Pentru a analiza rolul si ponderea capitalului social, in cazul surselor proprii de finantare ale intreprinderii, este necesara o analiza a structurii patrimoniale a intreprinderii. 66 Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv dinamica acestuia, precum si a raporturilor dintre diferitele elemente patrimoniale si a schimbarilor intervenite in situatia mijloacelor si a resurselor, determinate de activitatea desfasurata in cadrul exercitiului. In acest scop, se utilizeaza ultimul bilant al firmei: an 2011: Indicatori din BILANT lei Active imobilizate TOTAL2505010 Active circulante TOTAL, din care 1571024 Stocuri (materiale, productie in curs de executie, semifabricate, Creante 5453971 Capitaluri - Total, din care 2927208 Capital social subscris si varsat 238600 Datorii Total 0 Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE Cifra de afaceri18655866 Venituri totale 18983983 Cheltuieli totale 18061053 Profitul brut al exercitiului 804301 Profitul net al exercitiului 674469

~ 26 ~ CAPITOLUL. 2. Studiu de caz cu privire la operatiunile financiar contabile efectuate cu elemente de capital propriu 2.1Prezentarea generala a companiei Date despre companie: Persoana juridica: SC ROMCAT GIC METAL SA Adresa: Curtea de Arges, Str. Valea Iasului, Nr 150, Judetul : ARGES Nr ORC: J03/6/1999 Forma de proprietate: 34-Societati comerciale pe actiuni Activitatea preponderenta (Cod si denumire clasa CAEN): 2932- Fabricarea altor piese si accesorii pentru autovehicule si pentru motoare de autovehicule Cod de identificare fiscala: RO11364546

Date despre activitate: SC ROMCAT GIC METAL SA este o societate cu capital integral privat si are ca obiect de activitate proiectarea, dezvoltarea, fabricarea, vanzarea si marketingul sistemelor de esapament pentru motoare cu combustie interna inclusiv convertori catalitici, a insertilor metalici pentru scaune auto si reperelor de mic presaj pentru o gama larga de autoturisme. Activitatea societatii este structurata in sectii cu urmatoarele profile de productie: A. Sectia Montaj Tobe Esapament produce: - sisteme complete esapament si convertori catalitici pentru

autoturismele Dacia, - sisteme esapament pentru diferite masini straine B. Sectia Tevi produce:

~ 27 ~ - inserti metalici pentru scaune prim montaj Automobile Dacia - inserti metalici pentru vehicule tip microbus export in Franta - guri de umplere pentru sistemul de alimentare cu carburant - diferite confectii metalice din teava pentru industria auto si non-auto C. Sectia Debitare-Presaj produce: - repere metalice din tabla si teava obtinute prin presaj usor debitari de tevi - repere/subansamble pentru sectiile de montaj ale societatii D. Sectia Sisteme esapament din inox Prototipuri produce: - sisteme de esapament din otel inoxidabil pentru autoturisme Dacia si masini straine - ornamente esapament accesorii de origine Dacia SC ROMCAT GIC METAL SA si-a inceput activitatea in anul 1999 in aceeasi locatie in care functioneaza si astazi, fiind de atunci membra a Grupului Industrial de Componente (GIC), grup de companii in totalitate dedicate industriei auto. Inca de la inceput compania a depus toate eforturile in ceea ce priveste productia si sistemul de management al calitatii, ajungand astazi sa detina certificare SMI (SMC SR EN ISO 9001:2008, SMM SR EN ISO 14001:2005 si SMS SR OHSAS 18001:2008) .

PRINCIPALII CLIENTI :

Nr. crt Clienti directi 1 GIC NOSAG METAL SRL

Clienti indirecti JOHNSONS CONTROL

~ 28 ~ 2 3 AUTOMOBILE DACIA SA EUROTEHNIC INDUSTRIES MIA ELECTRIC

4 OMNIUM DISTRIBUTION

Preturile se negociaza in functie de costul materiei prime, manoperei, al utilitatilor si alte servicii ce se impun a se efectua de ROMCAT GIC METAL S.A., fiind revizuite la intervale agreate cu clientul. Societatea comerciala are un numar de 113 salariati cu contracte de munca cu durata nedeterminata.

Date financiare: Conform bilantului contabil pe anul 2011, societatea comerciala a realizat: - lei Explicatie Cifra de afaceri Venituri totale - exploatare - financiare - extraordinare Cheltuieli totale - exploatare - financiare 18.335.319 18.061.053 274.266 31.12.2011 18.630.048 19.139.620 18.983983 155.637

~ 29 ~ - extraordinare Profit brut - exploatare - financiare - extraordinar Impozit pe profit Profit net 129.832 674.469 804.301 922.930 -118.629

Din datele de mai sus, rezulta ca societatea a nregistrat profit la activitatea de exploatare, de 922.930 lei, n timp ce la activitatea financiar a nregistrat o pierdere de 118.629 lei. Pierderea financiara este generata de dobanzi bancare si diferente de curs valutar, aferente creditului de 600.000 euro, contractat la UniCredit Tiriac Bank si de diferente de curs valutar aferente platilor furnizorului de teava, OCSA Italia. Comparativ cu prevederile bugetului pe anul 2011, realizrile se prezint astfel: - lei Prevazut 2011 1. Venituri totale 2. Cheltuieli totale , din care : Materii prime si materiale 10.204.180 12.560.416 3.595.219 123% 108% 15.945.000 15.416.767 Realizat 19.139.620 18.335.319 Realiz/ Prev % 120% 119%

Chelt. cu salarii, tichete masa i 3.327.450

~ 30 ~ prot. soc. Chelt. cu energia Chelt.financiare 3. Rezultat brut 301.055 205.000 528.233 317.074 274.266 804.301 105% 133% 152%

Neincadrarea in veniturile i cheltuielile prevazute in buget se datoreaza: Majorarii comenzilor de la GIC Nosag Metal si Automobile Dacia (accesorii auto); Introducerea in fabricatie a proiectului inserti metalici pentru scaune auto destinate clientului francez MIA ELECTRIC (impreuna cu partenerul EUROTEHNIC INDUSTRIES PITESTI); Cresterii pretului la materia prima (teava) aprovizionata de la OCSA Italia, in trimestrul II. Societatea s-a aflat n ultimii 2 ani ntr-un proces de nnoire i modernizare a capacitilor tehnologice prin achiziia de mijloace fixe (masina de debitat tevi BEWO; masina de indoit tevi BLM; motostivuitor HYUNDAY 2,5 T; presa mecanica 250 TF) i modernizarea cladirilor de birouri si productie. Referitor la obligatiile fata de bugetul statului, societatea nu inregistreaza datorii restante. Organizarea si conducerea companiei:

Compania are organizata contabilitatea in compartiment distinct, condus de contabil-sef potrivit Legii Contabilitatii Nr.82/1991, republicata. Legislatia in domeniul contabilitatii aplicata de societatea comerciala, pe baza careia s-au elaborat prezentele politici contabile, este reprezentata de urmatoarele:

~ 31 ~ - Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata; - Ordinul ministrului finantelor publice nr.3055/2009 pentru aprobarea

Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene; - Ordinul ministrului finantelor publice nr.2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii; - Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1826/2003 pentru aprobarea Precizarilor privind unele masuri referitoare la organizarea si conducerea contabilitatii de gestiune; - Ordinul ministrului economiei si finantelor nr.3512/2008 privind documentele financiar-contabile; - Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Potrivit Legii contabilitatii nr.82/1991 republicata, societatea nu se incadreaza in categoria entitatilor ale caror situatii financiare anuale sunt supuse auditului financiar. Insa, la sfarsitul fiecarui exercitiu financiar, societatea SC ROMCAT GIC METAL SA este verificata de o comisie de cenzori, inainte de aprobare de catre Consiliul de Administratie. Prin modul de organizare a contabilitatii, n cadrul societatii se asigura: ntocmirea documentelor justificative pentru orice operatiune care afecteaza patrimoniul societatii; nregistrarea n contabilitate a operatiunilor patrimoniale; inventarierea patrimoniului; ntocmirea bilantului contabil; controlul tuturor operatiunilor patrimoniale efectuate;

~ 32 ~ furnizarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniului si a rezultatelor societatii comerciale; Organizarea contabila se realizeaza pe doua coordonate: 1. Contabilitatea generala sau financiara, care are drept obiectiv circuitul patrimonial al societatii luat n totalitate si structuralitatea sa ca entitate gestionara. Scopul sau este acela de a determina situatia patrimoniului sub forma echilibrului care trebuie asigurat, concomitent cu rezultatul global al exercitiului, bazat pe gruparea si apoi decontarea cheltuielilor si a veniturilor n functie de natura lor; 2. Contabilitatea de gestiune, care are drept obiectiv evidenta, calculul, analiza si controlul costurilor si al rezultatelor analitice prin prisma componentelor activitatilor consumatoare de resurse si producatoare de rezultate: pe feluri de produse, pe subdiviziuni organizatorice interne, componente ale societatii. Criteriul folosit pentru delimitarea cheltuielilor si rezultatelor este cel al destinatiei si functiei lor. n cadrul societatii comerciale, sunt utilizate att conturi de venituri si rezultate analitice corespunzatoare ct si conturi de cheltuieli, pe destinatii si de calculatie a costurilor. n legatura cu contabilitatea interna de gestiune, se cuvine a fi subliniate urmatoarele aspecte constatate: contabilitatea mijloacelor fixe se tine pe categorii si pe fiecare obiect de evidenta n parte; materialele de natura obiectelor de inventar de mica valoare sau scurta durata se nregistreaza pe cheltuieli integral; contabilitatea valorilor materiale se tine cantitativ si valoric;

~ 33 ~ contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli dupa natura lor; contabilitatea clientilor, furnizorilor si a celorlalte creante si obligatii, se tine pe categorii precum si pe fiecare persoana; contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri dupa natura lor, compatibile cu cheltuielile pe care le-au generat de asa maniera nct rezultatele financiare si profitul, se pot determina lunar. n cadrul societatii comerciale, sunt utilizate trei categorii de documente contabile: documentele justificative, prin care se evidentiaza efectuarea ca atare a operatiunilor economice, aceste documente formnd majoritatea n totalul documentelor utilizate; documente de evidenta si prelucrare contabila; documente de sinteza si raportare contabila si financiar- fiscale. Din categoria documentelor justificative, se utilizeaza: documentele primare ntocmite n unitatile de desfacere; documentele centralizatoare ntocmite pe baza documentelor primare, distinct pe fiecare operatiune. Ca elemente generale, documentele primare ntocmite de societate, cuprind: denumirea documentului (factura, chitanta, bon, etc.); numarul de ordine; data si locul ntocmirii; felul operatiunii cu indicarea elementelor cantitative si valorice; semnatura persoanelor implicate, si dupa caz, aprobarea si confirmarea datelor de catre persoanele abilitate;

~ 34 ~ semnatura de autorizare prin control a legalitatii operatiunii. Societatea comerciala, are organizata arhiva pentru pastrarea documetelor n limitele termenelor prevazute de lege astfel nct este asigurat oricnd accesul retroactiv si controlul activitatii desfasurate. ntre documentele justificative principale utilizate mentionam: notele de receptie si constatare de diferente (tipizate); bonurile de cosum (tipizate); avizele de nsotire a marfurilor (tipizate); pentru mijloacele banesti si decontari, chitante, chitante fiscale, facturi (tipizate); pentru salarii si alte drepturi de personal, state de salarii, liste de avans chenzinal, ordine de deplasare (tipizate). Pentru prelucrarea informatiilor cuprinse in documentele justificative, societatea comerciala utilizeaza urmatoarele registre contabile: registru-jurnal, registrul-inventar si registrul Cartea Mare. n registrul-jurnal sunt nregistrate operatiunile patrimoniale n ordinea lor cronologica, dupa data ntocmirii documentelor sau intrarii lor n unitate. n cazul operatiunilor multiple, de aceeasi natura privind acelasi loc de activitate, operatiunile se recapituleaza si ntr-un document centralizator. n registrul-inventar, se nregistreaza toate elementele patrimoniale de activ si de pasiv, grupate dupa natura lor, potrivit posturilor din bilantul contabil, inventariate, potrivit legii. Elementele patrimoniale din registrul-inventar au la

~ 35 ~ baza listele de inventariere ori alte documente ce stau la baza posturilor din bilant. Este utilizat registrul-inventar tipizat. In registrul Cartea Mare sunt nscrise lunar nregisrarile care s-au efectuat n registrul-jurnal. Registrul sta la baza ntocmirii balantei de verificare lunare. Balanta de verificare serveste la ntocmirea bilantului.

2.2. Contabilitatea capitalului social Capitalul social reprezinta o componenta a capitalurilor proprii care exprima valoarea totala a aporturilor subscrise si/sau depuse de actionari sau asociati. Capitalul social se poate majora prin noi aporturi in natura sau numerar, prin incorporarea rezervelor si a profiturilor etc. Uneori se impune micsorarea capitalului social, care poate avea drept cauze retragerea unor asociati, acoperirea pierderilordin anii precedenti, redimensionarea capitalului in functie de volumul activitatii etc. Contabilitatea analitica a capitalului social se tine pe actionari sau asociati, cuprinzand numarul si valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale subscrise si varsate. In prezent, s-a simplificat procedura de constituire a societatilor comerciale, care cuprinde, in principal, urmatoarele etape: - intocmirea si autentificarea actului de constituire; - depunerea actului constitutiv la Oficiul Registrului Comertului in vederea inmatricularii si eliberarea certificatului de inregistrare, in termen de 15 zile de la data incheierii actului constitutiv;

~ 36 ~ - inscrierea la organul fiscal teritorial si obtinerea codului unic de inregistrare fiscal. Capitalul social este divizat in actiuni la societatile de capitaluri si in parti sociale la societatile de persoane. 2.2.1. Constituirea capitalului social

Capitalul social total subscris de actionari in numerar este de 364.600 lei, din care efectiv varsat 238.600 lei. Capitalul social total se imparte in 36.460 actiuni nominative, dematerializate, prin inscriere in cont, egale, fiecare in valoare de 10 lei, repartizate proportional cu aporturile actionarilor, astfel : Nr. ACTIONARUL Crt. 1 S.C. Borla Performance Industries 2 S.C.Subansamble Auto S.A. 3 S.C. Amat S.A. 4 S.C. TPS S.A. 5 S.C. Omnium Distribution S.R.L. 6 Persoane fizice TOTAL Numar actiuni 5.538 8.676 2.030 738 18.000 1.478 36.460 Valoare (RON) 55.380 86.760 20.300 7.380 180.000 14.780 364.600 Procent % 15.1893 23.796 5.5677 2.0241 49.3692 4.0537 100%

a) subscrierea capitalului social conform actelor constitutive: 456 "Decontari cu asociatii = 1011 "Capital subscris privind capitalul" nevarsat" 364.600

~ 37 ~

b) varsarea capitalului:

5121 "Conturi la banci n lei" = 456 " Decontari cu asociatii privind capitalul" 238.600

c) trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat:

1011 "Capital subscris nevarsat" = 1012 "Capital subscris varsat" 238.600

d) varsarea ulterioara a capitalului, se va face in anul 2012, conform actului constitutiv:

5121 "Conturi la banci n lei" = 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul" 126.000 e) trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat:

~ 38 ~

1011 "Capital subscris nevarsat" = 1012 "Capital subscris varsat" 126.000

2.2.2. Majorarea capitalului social A. Majorarea prin emisiunea de noi parti sociale. Consiliul de administratie al societatii, hotaraste majorarea capitalului social prin emisiunea unui pachet de 750 actiuni, cu valoare nominala de 10 lei, care se vor achita ulterior n numerar. a) subscrierea partilor sociale: 750 * 10 = 7.500 lei 456"Decontari cu asociatii = 1011"Capital subscris nevarsat" 7.500 privind capitalul" b) efectuarea varsamintelor de catre asociat: 5311 "Conturi la banci n lei" = 456 "Decontari cu asociatii 7.500 privind capitalul" c) trecerea capitalului subscris nevarsat:

~ 39 ~

1011 "Capital subscris nevarsat" = 1012 "Capital subscris varsat" 7.500

B. Majorarea capitalului social prin aporturi n natura. Consiliul de administratie hotaraste majorarea capitalului social prin acceptarea unui aport n natura concretizat ntr-un utilaj evaluat la 200.000 lei. a) subscrierea aportului n natura: 456 "Decontari cu asociatii = 1011 "Capital subscris nevarsat" 200.000 privind capitalul" b) intrarea n patrimoniu a aportului subscris: 2133 "Mijloace de transport" = 456 "Decontari cu asociatii 200.000 privind capitalul" c) trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat: 1011 "Capital subscris nevarsat" = 1012 "Capital subscris varsat" 200.000

~ 40 ~ C. Majorarea capitalului social prin ncorporarea unor rezerve Consiliul de administratie hotaraste majorarea capitalului social prin ncorporarea unor rezerve de 10.000 lei.

105 "Rezerve din reevaluare"= 1012 "Capital subscris varsat" 10.000

D. Majorarea capitalului social prin ncorporarea profitului. Consiliul de administratie hotaraste ncorporarea sumei de 101.179 lei, din profitul reportat n capitalul social, proportional cu aporturile actionarilor :

117 "Rezultatul reportat" = 1012 "Capital subscris varsat" 101.179

2.2.3. Diminuarea capitalului social A. Diminuarea capitalului social n vederea acoperirii unei pierderi. Se hotaraste diminuarea capitalului social cu 178.602 lei n vederea acoperirii unei pierderi reportate din exercitiile precedente.

~ 41 ~

1012 "Capital subscris varsat" = 117 "Rezultatul reportat" 178.602

B. Diminuarea capitalului social prin retragerea unui actionar: Un actionar se retrage din afacere si i se restituie contravaloarea aportului social n suma de 20.300 lei. a) suma achitata actionarului care se retrage:

456 "Decontari cu asociatii privind capitalul" = 5121 "Conturi la banci n lei" 20.300

b) nregistrarea diminuarii capitalului social, dupa finalizarea formalitatilor juridice privind diminuarea capitalului social:

1012 "Capital subscris varsat" = 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul" 20.300

~ 42 ~ 2.3. Contabilitatea rezervelor Rezervele reprezinta n principiu beneficii capitalizate n mod durabil de societate pana la o decizie contrara a organelor autorizate. Deci ele se constituie in raport cu cotele distribuite din beneficiile anului. n mod exceptional rezervele se mai pot constitui si din alte resurse cum sunt diferentele din reevaluare si primele de capital. Structural, rezervele se mpart n rezerve legale, rezerve pentru actiuni proprii,rezerve statutare si alte rezerve. Rezervele legale se constituie n proportie de cel putin 5 % din profitul contabil anual nainte de impozitare (profitul brut) pna la limita cnd rezerva atinge 20 % din capitalul social la societatile comerciale cu capital autohton si regiile autonome. Se precizeaza ca sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea fondului de rezerva sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, n limita a 5 % din profitul anual, pna ce acesta va atinge a cincea parte din capitalul social. Legea societatilor comerciale prevede ca n rezervele legale se include si excedentul obtinut prin emisiunea actiunilor la un curs mai mare dect valoarea lor nominala, daca acest excedent nu este ntrebuintat la acoperirea cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizarilor. Prin scopul lor rezervele legale sunt destinate sa protejeze capitalul social n cazul n care exercitiile financiare s-au ncheiat cu pierderi. Rezervele statutare se constituie anual din beneficii nete ale unitatilor patrimoniale, conform prevederilor din statutul acestora. Ele pot avea ca scop

~ 43 ~ temperarea asociatilor de a pretinde dividende n dauna altor obligatii mai mari si mai urgente ale ntreprinderii privind functionarea sa normala. Alte rezerve prevazute de lege sau de statut pot fi constituite facultativ pe seama beneficiilor si din alte surse, cum sunt primele legate de capital, fiind destinate acoperirii pierderilor, cresterii capitalului social, acordarii de dividende si n anii de exercitiu financiar care se ncheie cu pierderi, pentru rascumpararea propriilor actiuni de catre societate si alte destinatii stabilite prin hotarrea generala a asociatilor.

2.3.1. Rezerve legale

SC ROMCAT GIC METAL SA constituie rezerve legale pe baza urmatoarelor informatii extrase din evideta contabila de la sfrsitul exercitiului financiar: capital social: 16.800 lei; venituri obtinute: 1.448.217 lei; cheltuieli efectuate: 1.306.042 lei.

a) Se calculeaza: profitul brut: 142.175 lei; rezervele legale repartizate din profitul brut: 7.109 lei. (5%)

b) Formula contabila privind repartizarea la rezerve legale a unei parti din profitul brut:

~ 44 ~

129 Repartizarea profitului = 1061 Rezerve legale 7.109

2.3.2. Rezerve statutare Se nregistreaza n contabilitate urmatoarele operatiuni: a) Se constituie din profitul net al exercitiul curent rezerve statutare n suma de 10.000 lei:

129 Repartizarea profitului = 1063 Rezerve statutare 10.000

b) Se constituie din profitul reportat rezerve statutare n suma de 20.000 lei:

117 Rezultatul reportat = 1063 Rezerve statutare

20.000

c) Se utilizeaza rezerve statutare pentru acoperirea unei pierderi din exercitiul precedent n suma de 40.000 lei:

~ 45 ~ 1063 Rezerve statutare = 117 Rezultatul reportat 40.000

2.3.3. Alte rezerve a) Se constituie din profitul net al exercitiului curent alte rezerve n suma de 10.000 lei:

129 Repartizarea profitului = 1068 Alte rezerve 10.000

b) Se constituie din profitul reportat alte rezerve n suma de 20.000 lei:

117 Rezultatul reportat = 1068 Alte rezerve 20.000

c) Se ncorporeaza n alte rezerve, rezerve din reevaluare n valoare de 50.000 lei:

105 Rezerve din reevaluare = 1068 Alte rezerve 50.000

~ 46 ~

d) Se utilizeaza alte rezerve pentru acoperirea unei pierderi din exercitiul precedent n suma de 40.000 lei:

1068 Alte rezerve = 117 Rezultatul reportat

40.000

2.4. Contabilitatea rezultatului reportat n categoria capitalurilor proprii se includ si rezultatele reportate din exercitiile precedente a caror decizie de repartizare a fost amnata de adunarea generala a asociatilor. Profitul figureaza ca sursa proprie de finantare pana n momentul distribuirii sale pe destinatiile stabilite prin lege si statutul ntreprinderii societare, iar pierderea pna la acoperirea sa din rezultatul exercitiului urmator sau din rezervele destinate n acest sens.

~ 47 ~ Rezultatul sub forma de profit sau pierdere obtinut n exercitiile anterioare a carui decizie de repartizare a fost amnata pentru exercitiile urmatoare se nregistreaza la contul 117 "Rezultatul reportat reprezentnd profitul nerepartizat, respectiv pierderea neacoperita". Se crediteaza cu rezultatul reportat sub forma de profit, se debiteaza cu rezultatul reportat sub forma de pierdere. Ulterior, cu ocazia admiterii deciziei de repartizare a rezultatului, contul se crediteaza cu acoperirea pierderii din profitul realizat n perioada curenta, din rezervele constituite sau prin decontare asupra capitalului social. Se debiteaza cu profitul reportat destinat prin repartizare cresterii rezervelor sau capitalului social. Soldul debitor reprezinta pierderea nerepartizata, iar soldul creditor, profitul nerepartizat. a) Se reporteaza pierderea contabila realizata n exercitiul precedent n suma de 10.000 lei:

117 Rezultatul reportat = 121Profit sau pierdere

10.000

b) Se acopera din rezerve legale o piedere contabila precedenta n suma de 8.000 lei:

1061 Rezerve legale = 117 Rezultatul reportat 8.000 c) Se reporteaza profitul net realizat n exercitiul precedent n suma de 10.200 lei :

~ 48 ~

121 Profit sau pierdere = 117 Rezultatul reportat 10.200

e) Se repartizeaza profitul reportat la reserve statutare n suma de 3.000 lei:

117Rezultatul reportat = 1063 Rezerve statutare 3.000

2.5. Contabilitatea rezultatului exercitiului

Rezultatul exerciiului reprezint, n contabilitate, diferenta dintre venituri i cheltuieli, materializate n profit sau pierderi, motiv pentru care mai este denumit i Contul de profit si pierdere. n situaia n care veniturile > cheltuielile = profit, n situatia inversa, veniturile < cheltuielile = pierderi. Contul de profit si pierdere nu are forma unui cont obisnuit, el prezint veniturile i cheltuielile ntr-o anumit succesiune, astfel incat, pentru toti

~ 49 ~ indicatorii sau elementele din structura sa, contine date de la finele exercitiului financiar incheiat, precum i de la sfarsitul celui precedent. Prin compararea datelor exerciiului financiar ncheiat cu datele exerciiului financiar precedent se poate concluziona dac activitatea agentului economic este rentabil sau nerentabil. De asemenea, prin analizarea contului de profit si pierdere, se poate constata care dintre indicatorii realizati au influentat pozitiv sau negativ activitatea agentului economic.

Elemente de cheltuieli n exerciiul financiar 1. Costurile de producie ale prestaiilor furnizate, pentru realizarea cifrei de afaceri 2. Costurile de distribuie 3. Cheltuielile generale de administratie 4. Dobanzi i cheltuieli asimilate,

Elemente de venituri n exerciiul financiar 1. Mrimea net a cifrei de afaceri 2. Alte venituri din exploatare 3. Venituri care provin din participaii, cu menionarea separat a celor care provin de la ntreprinderi legate 4. Venituri care provin din alte valori mobiliare i din creane ale activului imobilizat, 5. Alte dobnzi i venituri asimilate, 6. Venituri excepionale

5. Cheltuieli exceptionale 6. Impozitul asupra rezultatului

a) Reportarea profitului net realizat in exercitiul financiar precedent ,

~ 50 ~

121 Profit si pierdere = 1171 Rezultatul reportat

10.200

b) Reportarea pierderii contabile realizate in exercitiul financiar precedent

1171 Rezultatul reportat = 121 Profit si pierdere 10.000

2.6. Analiza pozitiei financiare a SC ROMCAT GIC METAL SA Analiza pozitiei financiare se bazeaza pe datele din bilant si cuprinde: - analiza resurselor economice controlate de intreprindere, adica analiza activelor si datoriilor; - analiza structurii financiare a activelor, datoriilor si capitalului; - analiza lichiditatii si solvabilitatii intreprinderii, exprimate prin ratele acestora;

~ 51 ~ - analiza gestiunii activelor si datoriilor. Structura bilantului pune in evidenta activele, datoriile si capitalul propriu precum si relatia care exista intre acestea, respectiv pozitia financiara. Conform bilanturilor contabile patrimoniul ROMCAT GIC METAL a evoluat in ultimii 3 ani astfel:

Lei ACTIV Imobilizari nete Stocuri Creante Disponibilitati Cheltuieli in avans TOTAL ACTIV PASIV Capitaluri proprii din care: CAPITAL SOCIAL Proviz. pt..riscuri si chelt. Datorii Conturi regularizare de

31.12.2009 843.746 896.113 4.805.935 124.329 6.670.123 1.307.127 184.600 5.362.996 -

31.12.2010 954.990 1.314.770 4.563.387 325.843 7.158.990 2.072.739 184.600 5.086.251

31.12.2011 2.505.010 1.571.024 5.453.971 314.161 9.844.166 2.927.208 364.600 6.916.958

~ 52 ~ TOTAL PASIV 6.670.123 7.158.990 9.844.166

Structura posturilor patrimoniale pe cei 3 ani se prezinta astfel:

Imobilizari - lei 31.12.2009 Denumir e corporale necorpor ale financiar e TOTAL Suma 833.7 57 589 9.400 843.7 46 % 98.82 0.07 1.11 100.0 0 31.12.2010 Suma 945.3 38 252 9.400 954.9 90 % 98,9 9 0,03 0,98 100, 00 31.12.2011 Suma 2.495. 810 9.200 2.505. 010 % 99,6 0,4 100, 00

Stocuri - lei 31.12.2009 Denumir e Materii prime si materiale Suma 489.8 26 % 54.8 5 31.12.2010 Suma 855.44 1 % 65,0 7 31.12.2011 Suma 1.139.9 48 % 72, 6

~ 53 ~ Produse finite si semifabri c. Stocuri terti Animale Productie in curs de exec. Alte stocuri TOTAL 299.2 20 33.5 0 387.87 8 29,5 0 283.08 9 18, 0

72.89 6 31.17 1 896.1 13

8.16

44.065

3,35

113.72 0 34.268 1.571.0 24

7,2

3.49 100. 00

27.386 1.314.7 70

2,08 100, 00

2,2 10 0,0 0

Creante - lei 31.12.2009 Denumi re Clienti si asimilat e Creante buget Suma 4.785.6 45 % 99.5 8 31.12.2010 Suma 4.541.3 28 % 99,5 2 31.12.2011 Suma 5.307.6 81 % 97,3

1.770

0,04

~ 54 ~ Alte creante Clienti incerti TOTA L 4.805.9 35 100. 00 4.563.3 87 100, 00 5.453.9 71 100, 00 20.289 0.42 20.289 0,44 146.29 0 2,7

Disponibilitati - lei 31.12.2009 Denumir e Tipuri de plasamen t Casa banci Alte valori TOTAL si 124.0 61 268 124.3 29 99.7 8 0.22 100, 00 323.9 61 1.882 325.8 43 99,4 2 0,58 100, 00 313.7 14 447 314.1 61 99,9 0,1 100,00 Suma % 31.12.2010 Suma % 31.12.2011 Suma %

Capitaluri - lei -

proprii

~ 55 ~ 31.12.2009 Denumir e Capital social Rezerve Alte fonduri Subventii pt. investitii Rezultat reportat TOTAL Suma 184.60 0 50.628 % 14.1 2 3.88 31.12.2010 Suma 184.60 0 50.628 % 8,91 2,44 31.12.2011 Suma 364.60 0 61.428 % 12,5 2,1

1.071.8 99 1.307.1 27

82.0 0 100. 00

1.837. 511 2.072. 739

88,6 5 100. 00

2.501. 180 2.927. 208

85,4 100, 00

Obligatii financiare

Societatea a angajat credite bancare la UniCredit Bank in suma de 2.443.765 lei la 31.12.2011.

Obligatii nefinanciare lei 31.12.2009 Denumi Suma % 31.12.2010 Suma % 31.12.2011 Suma %

~ 56 ~ re Furnizor i Clienti creditori Alte obligatii TOTA L 2.451.1 72 1.228.7 27 3.679.8 99 33.3 9 100. 00 66.6 1 3.090.9 38 1.264.4 63 4.355.4 01 29,0 3 100, 00 1.255.87 6 4.473.19 3 28,1 100, 00 70,9 7 3.217.31 7 71,1

Sursele de capital in structura si alocarea acestora au suferit modificri de la an la an dup cum urmeaz : - lei Explicatie Capitaluri proprii Capitaluri mprumutate,din care: - bnci Pasive curente Conturi regularizare TOTAL Imobilizri Stocuri Creante Disponibilitti de 6.670.123 843.746 896.113 4.805.935 124.329 7.158.990 954.990 1.314.770 4.563.387 325.843 9.844.166 2.505.010 1.571.024 5.453.971 314.16 31.12.2009 1.307.127 1.683.097 31.12.2010 2.072.739 730.850 31.12.2011 2.927.208 2.443.765

1.674.708 3.679.899

730.850 4.355.401

2.443.765 4.473.193

~ 57 ~ 1 Conturi regularizare TOTAL de 6.670.123 7.158.990 9.844.166

Din datele nregistrate in bilanturile contabile ntocmite pentru anii 2009, 2010 si 2011 este evidentiat n tabelul urmator evolutia celor 3 mase financiare si pe aceast baza echilibrul financiar al ROMCAT GIC METAL S.A.: - lei Explicatii Fond de rulment Net global Mijloace circulante Nevoia de fond de rulment (NFR) Trezorerie -1.550.379 -405.007 -2.129.604 5.826.377 2.022.149 6.204.000 1.522.756 7.339.156 2.551.802 31.12.2009 471.770 31.12.2010 1.117.749 31.12.2011 422.198

Marimea pozitiva a fondului de rulment reflecta capacitatea capitalurilor permanente de a finanta integral activele imobilizate si o parte din activele circulante.

Situatia bilanturilor functionale ale ROMCAT GIC METAL se prezinta astfel: -leiExplicatii TOTAL CAPITAL INVESTIT, care din 31.12.2009 1.315.516 31.12.2010 2.072.739 31.12.2011 2.927.208

~ 58 ~ -active imobilizate -N.F.R. -trezorerie 843.746 2.022.149 -1.550.379 954.990 1.522.756 -405.007 2.505.010 2.551.802 -2.129.604

Principalii indicatori ce caracterizeaz finantarea si trezoreria ROMCAT GIC METAL S.A. au avut urmtoarea evolutie n anii 2009, 2010 si 2011: Indicatorii de lichiditate: - leiExplicatii Active circulante /datorii pe termen scurt Valori disponibile termen / datorii 31.12.200 9 1.09 0.02 31.12.20 10 1,22 0,06 31.12.2 011 1,06 0,05

scurt (lichiditate imediata) Creante + disponibilitati / datorii termen scurt (lichiditate redusa) 0.92 0,96 0,83

Rata lichiditatii reduse exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora datoriile, pe termen scurt, din creante si disponibilitati. O rata cuprinsa intre 0.8 si 1 reprezinta situatia optima in ceea ce priveste solvabilitatea partiala , iar SC ROMCAT GIC METAL se incadreaza la limita in acest interval. Indicatorii de finantare Explicatii Capital permanent imobilizat Fond de circulante rulment / /activ active 31.12.200 9 1.56 0.08 31.12.20 10 2,17 0,18 - lei 31.12.2 011 1,17 0,06

~ 59 ~

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE Potrivit raportarilor fcute prin bilanturile contabile, contul de profit si pierdere al societatii s-a prezentat n perioada 2009, 2010 si 2011 astfel : - lei Explicatie Cifra de afaceri Venituri totale - exploatare - financiare - extraordinare Cheltuieli totale - exploatare - financiare - extraordinare Profit total - exploatare - financiare - extraordinar Impozit pe profit Profit net 1.269.856 1.753.607 -483.751 185.083 1.084.773 948.929 1.022.969 -74.040 135.950 812.979 129.832 674.469 804.301 922.930 -118.629 31.12.2009 15.058.317 15.391.271 15.311.198 80.073 14.121.415 13.557.591 563.824 31.12.2010 15.287.264 15.878.957 15.718.158 160.799 14.930.028 14.695.189 234.839 18.335.319 18.061.053 274.266 31.12.2011 18.630.048 19.139.620 18.983.983 155.637

Eficienta activittii realizate de ROMCAT GIC METAL S.A. este redata de unii indicatori privind rotatia capitalurilor si rentabilitatea n utilizarea factorilor de productie dupa cum urmeaz :

Indicatorii de rotatie

~ 60 ~ Explicatii Cifra de afaceri / Activ total Cifra de afaceri/ Active corporale nete Cifra de afaceri / Active circulante 31.12.20 09 2.25 18.06 2.58 31.12.201 0 2,14 16,17 2,46 31.12.201 1 1,9 7,46 2,54

Indicatorii de rentabilitate Explicatii Profit net/capital investit % Profit net / activ total % Profit net/ capitaluri proprii % Profit brut/cifra de afaceri % 31.12.200 9 32 16 83 8 31.12.20 10 29 11 39 6 31.12.2 011 23 7 23 4

DIAGNOSTIC FINANCIAR-CONCLUZII

Cu toate c a operat ntru-un mediu aflat ntr-o criz economica, S.C. ROMCAT GIC METAL S.A. a reusit s realizeze un echilibru financiar corespunztor resurselor de care a dispus in 2011

~ 61 ~ Concluzii generale. Propuneri Contabilitatea capitalurilor asigura evidenta existentei, maririi si micsorarii capitalurilor, a subventiilor pentru investitii si a provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli asimilate capitalurilor proprii, mprumuturilor pe termen lung si alte surse cu durata de finantare mai mare de un an de zile. Pentru contabilitate evidenta marimii si micsorarii capitalurilor constituie un obiectiv fundamental; pe temeiul acestui obiectiv se desprind obiective operationale pentru organizarea contabilitatii cum sunt: dimensionarea corecta a marimii capitalului social al unitatii patrimoniale; protectia si cresterea marimii capitalului social; delimitarea obligatiilor unitatii patrimoniale, a aportului la capitalul social pe titulari - persoane fizice sau juridice aportatoare; valorificarea capitalului prin plasamente rentabile; asigurarea autonomiei financiare a ntreprinderii prin conservarea si dezvoltarea capitalurilor proprii. Dupa cum se poate observa pe baza studiului de caz efectuat la ROMCAT GIC METAL, societatea si asigura cu fermitate autonomia financiara prin conservarea si dezvoltarea capitalurilor proprii. n organizarea contabilitatii capitalurilor proprii s-a tinut seama de urmatorii factori specifici: tipul de societate (comerciala); forma de organizare juridica a unitatii patrimoniale si ndeosebi a societatii comerciale (societate pe actiuni); caile si modalitatile de constituire a capitalului social (aport n numerar).

~ 62 ~

Propun utilizarea noilor situatii financiare prevazute n bilantul contabil care pun accentul pe defalcarea capitalurilor proprii si pe exemplificarea modalitatilor de calcul mult mai explicite necesare utilizatorilor de informatii contabile.