P. 1
1_etica medicala

1_etica medicala

|Views: 99|Likes:
Published by crumer1

More info:

Published by: crumer1 on Jul 22, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/30/2013

pdf

text

original

Etica medicala Bioetica Deontologie medicala

Conf. dr. GC Curca

De ce se studiaza etica medicala?
7 prezumptii false cu privire la etica medicala
1.  Cat timp esti un bun medic, un profesionist, actionezi si moral 2.  Morala e o problema de 7 ani de acasa. Moralitatea este formata in constiinta unui tanar medic/student la medicina si nimic nu se mai poate schimba: nu se mai adauga noi valori si mai ales nu se mai pot modifica valori deja existente 3.  Etica medicala se invata mai ales prin imitatia unor modele profesionale; 4.  Etica poate fi importanta dar curricula este prea incarcata 5.  Aspectele ce implica etica profesionala decurg cu prioritate din acumularea unei experiente profesionale (prin numar mare de cazuri), si isi afla solutionarea in virtutile generate de experienta (magister dixit) 6.  De ce este nevoie de etica cat timp exista legi care trebuie respectate? 7.  Bioetica a inghitit etica medicala astfel incat etica nu mai are obiect de studiu, principiile bioeticii fiind cele relevante si unanim recunoscute.

Cel putin 8 motive pentru a invata etica medicala
1.  Fundamentarea propriei constiinte si a constiintei profesionale 2.  Pentru a argumenta moralitatea deciziilor si comportamentului profesional si a alege solutia etica 3.  Pentru a practica cu empatie, profesionalism (competenta) si in deplina respectare a drepturilor pacientului 4.  Pentru a fi mai bine educati si informati si astfel mai critici in ce priveste sistemul medical, politicile de sanatate si care le poate influenta atat exercitiul professional cat si relatia cu pacientul 5.  Cunoasterea normelor etice care fundamenteaza deontologia medicala si relatiile cu pacientul in salvgardarea dreptului de libera practica 6.  Medicul are nevoie sa cunoasca cum sa se apere de excesele juridice ale unor pacienti care abuzeaza de drepturile lor sau dovedesc neintelegerea rolului social al medicului o data ce acesta isi exercita corect profesiunea 7.  Cunoasterea legislatiei si insusirea unor notiuni de drept medical care completeaza atica medicala astfel incat eliberati de necunoasterea juridica mediciisa poata privi pacientul ca pe scopul in sine al pregatirii lor profesionale, finalitatea pentru care au invatat cu circa 10 ani mai mult decat majoritatea oamenilor si sa pozitioneze sanatatea pacientului deasupra oricaror interese ca principala datorie. 8.  Medicii tineri au nevoie sa stie ca nu sunt singuri in aceasta dificila profesiune si ca o breasla intreaga (corpul profesional) le sta alaturi ca organizatie socio-profesionala.

"   ETICA: Studiul filozofic, sistematic si rational-stiintific al moralei (moralitatea este subiectul studiului). Filozofia: studiul problemelor fundamentale ale cunoasterii, valorilor, prin exercitiul argumentatiei rationale
" " " Etica descriptiva studiaza insusi comportamentul uman (morala si moralitatea ca obiect de studiu) Etica analitica (metaetica) studiaza sursele, originea si intelesurile conceptelor etice ce stau la baza comportamentului uman (binele, raul, etc.). Etica normativa (prescriptiva) studiaza normele comportamentului, codurile si seturile de reguli care il reglementeaza. DEONTOLOGIA: ansamblul de norme care reglementeaza moralitatea actiunii umane in domenii diferite (coduri si norme).

"   MORALA: se refera la comportamentul/actiunile omului (ce face, cum face, cum relationeaza) iar etica la motivatiile pe care le-a avut pentru ca sa actioneze sau sa ia deciziile ce au stat la baza actiunii (etica furnizeaza criteriile rational-stiintifice pentru deciziile ce le stau la baza comportamentului, adica definesc moralitatea actiunii). "   ETICA MEDICALA: Etica medicala se ocupa cu studiul moralei in practica medicala; construieste un sistem de principii morale pe care se fundamenteaza practica medicala

"   BIOETICA "   in sens larg (gr. Bios = viata, ethos = comportament): “Camp de studiu stiintific sistematic, pluralistic si interdisciplinar care abordeaza teoretic si practic problemele morale generate de medicina si stiintele vietii in raport cu omul si relatiile omului cu biosfera” (Declaratia Universala a Bioeticii si Drepturilor Omului, Universal Declaration on Bioethics and Human Rights, UNESCO, 2005) "   in sens restrans, “bioethical issues”: Studiul comportamentului moral si a controverselor etice generate de progresele din domeniul medicinii si al stiintelor vietii " Definitii personale ce au marcat bioetica: "   Van Rensselaer Potter, 1970 defineste primul bioetica ca pe "o nouă disciplină care să combine cunoaşterea biologică cu cea a sistemului valorilor cultural umane", o etica globala care sa lege omul de biosfera (termenul de bioetica a fost creat de Jahr in 1929 dar in relatie cu etica cercetarii asupra plantelor si animalelor). "   Reich (1978) defineste bioetica ca fiind „studiul sistematic al conduitei umane, in domeniul stiintelor vietii si sanatatii in lumina valorilor si principiilor morale” (Encyclopedia of Bioethics). BIOETICA MEDICALA (etica biomedicala) se ocupa de moralitatea comportamentului in practica medicala in relatie cu tehnologia medicala moderna (dezvoltarea stiintelor biomedicale), cu mijloace moderne de investigatie si tratament si progresele medicinii

Etica medicala se schimba?
" Unii considera ca medicul astazi trebuie sa fie doar un simplu consultant competent iar serviciile sale platite tocmai in acest scop; iar pacientul, ca propriul sau furnizor de sanatate prin deciziile pe care le ia si pe care si le asuma (autonomism). Altii considera ca rolul medicului nu s-a schimbat si nu se va schimba el fiind cel care prin profesionalismul si competenta sa are datoria ingrijirii si a sanatatii celui bolnav si prin aceasta isi asuma deciziile medicale in cel mai bun interes al pacientului sau (paternalism). Relatia medic-pacient

"

"

"   “The relationship between physicians, their patients and broader society has undergone significant changes in recent times. While a physician should always act according to his/ her conscience, and always in the best interests of the patient, equal effort must be made to guarantee patient autonomy and justice”.

1.Modelul  paternalist   -­‐paternalism,  inspira4e  europeana                   2.  Modelul  bazat  pe  autonomie   -­‐autonomism,  inspira4e  americana             3.Modelul  4p  contractor-­‐client   -­‐comercial           4.Modelul  axat  pe  rela4e     (prietenie  in  scopul  comun  al     reusitei  medicale)  

Modele  de   comportament   medic-­‐pacient  

Principii:  Se  pune  accent  pe  beneficenta  iar  nu  pe  autonomie.   Medicul  depozitarul  cunoasterii  si  cel  in  masura  de  a  decide;  el   este  adultul  iar  pacientul  este  copilul  care  trebuie  sa  asculte  si  sa   se  supuna  indica8ilor  pentru  ca  finalul  sa-­‐i  fie  favorabil.     Limite:  rela8e  dezechilibrata.  Pacientul  infan8l.  Drepturile   pacientului  sunt  promovate  nu  de  pacient  ci  de  catre  medic.   Favorizeaza  trasferul  decizional.     Pentru  pacientul  incapabil:  medicul  decide  dupa  informarea   familiei.   Riscuri:  Risc  de  malpraxis  in  caz  de  esec  (asumare  integrala).   Principii:  Se  pune  accent  pe  autonomie.  Pacientul  isi  exercita   dreptul  la  autodeterminare.  Medicul  este  un  consultant.     Limite:  pacientul  este  apt?  Pacientul  doreste?   Pentru  pacientul  incapabil:  reprezentantul  decide  consiliat  de   medic.     Riscuri:  Risc  de  dezumanizare  a  rela8ei,  deteriorarea  rela8ei   interpersonale     Principii:  Pacientul  “cumpara”  presta8a  medicala:  cat  plateste   atat  primeste.  Modelul  are  autonomie  maximizata.     Limite:  Beneficenta  si  non-­‐maleficenta  sunt  secundare   autonomiei.  Risc  de  malpraxis  in  caz  de  esec:  pacientul  poate   considera  ca  medicul  nu  a  ac8onat  in  cel  mai  bun  interes  al  sau,       Principii:  Medicul  are  grija  de  interesele  pacientului  impreuna  cu   acesta  (alianta  terapeu8ca).  Exista  loc  si  pentru  autonomie  si   pentru  paternalism).     Charles  Fried  –  “doctors  are  limited,  special-­‐purpose  friends”  

  JURAMANTUL  LUI  HIPOCRATE  (400   "   i.Hr)   "  §  “Jur  pe  Apollo  medicul  si  Esculap…ca   dupa  abilitatea  si  judecata  mea  imi   voi  mentine  aceste  juramint  ca  pe  cel   ce  m-­‐a  invatat  aceasta  arta  sa  il   valorez  la  fel  ca  pe  oricare  dintre   parintii  mei   §  Sa  impart  cunostiintele  mele  copiilor   mei,  copiilor  profesorilor  mei  si  cu   cei  ce  au  jurat  alaturi  de  mine,  dar  cu   nimeni  altcineva.   §  Voi  folosi  tratamentul  pentru  a  ajuta   dupa  judecata  si  abilitatea  mea,  dar   niciodata  pentru  a  face  rau.  Nici  daca   mi  se  cere  nu  voi  administra  vreun   toxic  otravitor  nimanui  si  nici  nu  voi   sfatui  pe  altii  sa  o  faca.     §  Nu  voi  administra  de  asemenea   abortive  pentru  a  induce  avortul.     §  Voi  mentine  pura  arta  si  viata  mea.     §  Nu  voi  practica  chirurgia  daca  nu  voi   avea  calificarea  necesara  si  nu  voi   lasa  pe  cei  specializati  sa  o  practice.     §  In  orice  casa  voi  intra  voi  actiona   numai    in  beneficiul  pacientului  si   ma  voi  tine  departe  de  orice   ademenire,  seductie  sau  coruptie.     §  Tot  ce  aud  si  vad  in  practica  mea   medicala  le  voi  considera  secrete  si   nu  le  voi  divulga  nimanui”.  

DECLARATIA  DE  LA  GENEVA     “Pe  timpul  admiterii  mele  ca  membru  al   profesiei  medicale:   •  Jur  sa-­‐mi  consacru  viata  in  serviciul   umanitatii.     •  Voi  datora  profesorilor  mei  respect  si   gratitudine.     •  Voi  practica  profesiunea  cu  constiinta  si   demnitate.     •  Sanatatea  pacientilor  mei  va  fi  prima  mea   indatorire.     •  Voi  respecta  secretele  care  imi  sunt   incredintate  chiar  si  dupa  ce  pacientul  a   murit.     •  Voi  mentine  prin  toate  fortele  mele  onoarea   si  traditiile  nobile  ale  profesiunii  medicale.     •  Colegii  mei  vor  fi  surorile  si  fratii  mei.     •  Nu  voi  permite  consideratiilor  de  varsta,   boala,  dizabilitati,  credinta,  origine  etnica,   sex,  nationalitate,  afiliere  politica,  rasa,   orientare  sexuala,  statut  social  sau  oricarui   alt  factor  sa  intervina  intre  datoria  mea  si   pacientul  meu.     •  Voi  mentine  cel  mai  inalt  respect  pentru   viata  umana.     •  Nu  imi  voi  folosi  cunostiintele  medicale   pentru  a  viola  drepturile  omului  si  libertatile   sale  civile,  nici  chiar  sub  amenintare.     •  Fac  aceste  promisiuni  solemn,  liber  si  pe   cuvantul  meu  de  onoare“      

Profilul moral al medicului
Principalele calitati care sunt asteptate de la medic sunt: 1.  Responsabilitate (fata de actele si deciziile sale) 2.  Independenta profesionala (in slujba celui mai bun interes medical al pacientului) 3.  Competenta (capacitatea de a se achita corespunzator de sarcina care ii revine in baza cunostiintelor, pregatirii si abilitatilor detinute) 4.  Disponibilitate (de a raspunde la chemarea pacientului, de a acorda asistenta de urgenta) 5.  Justete, exercitiul profesional echitabil, fara discriminare Calitati (virtuti) necesare in exercitiul medical •  Empatie, dorinta de a face bine, de a vindeca •  Altruismul prevaleaza asupra laturii materiale •  Respectul fata de semeni, toleranta fata de diversitate •  Compasiunea •  Simt etic (identificarea si urmarirea exercitiului binelui) •  Persoana rational-stiintifica cu atentie pentru detalii si spirit analitic, stiintific •  Manualitate •  Calm, sange rece •  Hotarare, incredere in sine •  Curaj (dar nu nesabuinta) •  Memorie buna •  Dorinta de autoperfectionare •  Sentimentul datoriei •  Credinta, convingeri

Intelepciune Temperanta (echilibru, toleranta) Curaj Justitie

 Credinta,  speranta  si  iubirea  

Dileme, decizii etice
DILEMA (Gr. δίλημμα , dubla propunere) este o problema care ofera cel putin doua solutii egal acceptabile sau egal neacceptabile (opuse) O dilema etica este un impas moral. MODELUL CICLIC DE DECIZIE ETICA / BIOETICA: 1.  focus/observatia 2.  identifica intrebarea/dilema/conflictul etic (solutiile propuse) 3.  identifica valorile si continutul etic (ce este in joc) 4.  propune argumentatia pro/contra pentru fiecare solutie 5.  analizeaza (cantareste) luand in consideratie principiile morale si practica 6.  identifica/delibereaza o solutie optima 7.  sustine alegerea/propunerea facuta 8.  nou focus si observatie

EXEMPLE DE DILEME ETICE DECURGAND DIN ETICA CLINICA O persoana in varsta are un AVC si intra in coma fiind asistata de aparatul de ventilatie. Medicul nu a putut sta de vorba cu ea inainte de pierderea constientei. Coma se adanceste si medicul realizeaza ca este posibila moartea cerebrala ori oprirea cordului. Vine baiatul ei care ii spune medicului sa opreasca aparatul respirator daca nu mai exista speranta pentru mama sa. Vine fata ei care ii spune medicului ca fratele ei dorea de mult sa o duca la azil, ca nu a stat cu ea niciodata sa o ajute si ca il roaga pe medic sa faca orice este necesar sa prelungeasca viata mamei sale. Ce sa faca medicul?
http://nymag.com/health/bestdoctors/2008/47568/index4.html

O persoana are SIDA, dezvolta o pneumonie cu pneumocystis si moare. Dar inainte sa moara cere medicului sa nu spuna familiei care este diagnosticul adevarat care i-a scurtat viata. Ce sa faca medicul?

http://nymag.com/health/bestdoctors/2008/47568/index4.html

•  O persoana are cancer si este cunoscuta de vecini cu aceasta boala. Nu are copii. •  La un moment dat vecinii isi dau seama ca nu au mai vazuto de cateva zile. Cheama politia si sparg usa si o gasesc cu venele taiate, comatoasa dar inca in viata. •  Este preluata in urgenta si dusa la spital unde trebuie ventilata si pusa pe respirator ramanand comatoasa mai multe zile la rand. •  Medicul curant nu intrevede o ameliorare si se intreaba daca nu ar trebui sa intrerupa aparatul respirator pentru a da curs dorintei de a muri a pacientei. Ce sa faca medicul?
http://nymag.com/health/bestdoctors/2008/47568/index4.html

Dr. S is becoming increasingly frustrated with patients who come to her either before or after consulting another health practitioner for the same ailment. She considers this to be a waste of health resources as well as counterproductive for the health of the patients. She decides to tell these patients that she will no longer treat them if they continue to see other practitioners for the same ailment. She intends to approach her national medical association to lobby the government to prevent this form of misallocation of healthcare resources.

Dr. R, a general practitioner in a small rural town, is approached by a contract research organization (C.R.O.) to participate in a clinical trial of a new non-steroidal anti-inflammatory drug (NSAID) for osteoarthritis. She is offered a sum of money for each patient that she enrols in the trial. The C.R.O. representative assures her that the trial has received all the necessary approvals, including one from an ethics review committee. Dr. R has never participated in a trial before and is pleased to have this opportunity, especially with the extra money. She accepts without inquiring further about the scientific or ethical aspects of the trial.
http://nymag.com/health/bestdoctors/2008/47568/index4.html

Cum stim ce este etic?
"   ABORDARE NON-RATIONALA " Dorinta, Obedienta, Obisnuinta, Imitatie, Intuitie "   ABORDARE RATIONALA " Etica virtutii (compasiune, competenta, autonomie) " Deontologie (datoria) " Consecintialism (utilitarianism) " Principlismul (bioeticii)

" Paradigma:

construcție mentală larg acceptată, care oferă unei comunități sau unei societăți pe perioadă îndelungată o bază pentru crearea unei identități de sine și astfel pentru rezolvarea unor probleme un set de reguli, norme și metode de cercetare folosite de către o comunitate științifică în procesul de cercetare.

" Paradigma in stiinta:

Solutia/cheia morala la dilemele etice
Abordari filozofice pentru aflarea solutiei morale: " Calea morala din perspectiva eticii virtutii
" Caracterul moral: intelepciunea, temperanta, curajul, justitia (antici)

"

Calea morala din perspectiva exercitiului datoriei
" " " " Moralitatea prin ierarhizarea obligatiilor (Puffendorf) Moralitatea prin salvgardarea, respectarea drepturilor (J.Locke) Moralitatea avand la baza un unic principiu moral (suprem) –datoria, (I.Kant) Moralitatea avand la baza mai multe principii morale intre care primeaza unul (obligatsieabsoluta -prima facie) (WD Ross)

" "

Calea morala din perspectiva consecintialismului (J. Bentham, JS Mill) Calea morala din perspectiva principlismului (Beauchamps, Childress)

Etica virtutilor

Socrate Considera ca virtutea este cunoasterea si astfel slabiciunea morala este o problema de ignoranta iar nu de caracter. Platon •  Intelepciunea (capacitatea de a discerne intre bine si rau, alegerea actiunii potrivite) •  Temperanta (echilibrul, moderatia si autocontrolul, toleranta in raport cu ceilalti) •  Curajul (fizic si moral) •  Justitia sau dreptatea (spiritul de dreptate, a detine/a lua pe cat merita, a da altuia pe cat are dreptul, a lua atitudine fata de injustitie) Pentru Aristotel omul actioneaza din vointa avand la baza ratiunea. Excelenta de caracter (virtutea) este o alegere rationala a mediei celor doua vicii extreme care formeaza perechea de virtuti (doctrina mediei)

Virtutile crestine (Toma d’Aquino -Summa Theologiae-, Sf. Augustin –Confesiuni-, mari teologi ortodoxi) adauga la cele antice credinta, speranta, iubirea (de aproape)

Oamenii au drepturi (fundamentale -din nastere- ori dobandite – privilegii-). Drepturile unui om implica indatoriri pentru altul (corelativitate). J. Locke, sec. 17, sustinea ca legile naturale presupun exercitarea si respectarea a 4 drepturi: la viata, sanatate, libertate si proprietate (s.n. drepturile ce intemeiaza Constitutia SUA). Locke a identificat 4 atribute esentiale acestor 4 drepturi: sunt naturale (adica date noua spre administrare de catre divinitate -preexistente), universale (valabile oriunde), egale (pentru toti egale), inalienabile (nealterabile). Th. Jefferson, un discipol, a intemeiat constitutia SUA pe  ). Din aceste trei drepturi fundamentale ale constitutiei americane se pot deduce si alte drepturi precum dreptul la proprietate, deplasare, exprimarea orala, libertate religioasa.

I. 

Teoria  bazata  pe  exercitarea  datoriei  unice  si  principiului   suprem  al  moralei  (deontologia  etica,  I.  Kant)     Kant (22 Aprilie 1724 – 12 Februarie 1804). Teoriile sale filozofice se afla la
bazele filozofiei moderne, a deontologiei etice si al teoriei moralitatii.

Omul este in centrul universului, omul este in centrul cunoasterii, cunoasterea vine din interiorul umanitatii sale iar in centrul umanitatii sale se afla autonomia morala. “O buna intentie (good will) este buna nu pentru ca efectele sau rezultatele ei sunt bune ci pentru ca e buna in sine. Chiar daca nu va avea nici un rezultat bun ea va straluci ca un giuvaer, ca o valoare in sine, I.Kant”. Valoarea morala a actiunii nu consta in consecintele sau rezultatul ei (care deseori nu pot fi cunoscute, anticipate ori garantate) ci in motivul, buna intentia pentru care se face actiunea, in calitatea vointei (fapta buna pentru motivul bun) si exercitarea ei cu datorie. Buna intentie si exercitarea datoriei (actiunea) sunt relevante. Binele ca finalitate, consecintele/rezultatul (finalul) sunt irelevante. Nimic nu este “bun fara calificare” in afara de buna intentie. In exercitarea libertatii ratiunea implica obligatoriu autonomia (libera decizie). Libertatea inseamna autonomie si anume a decide singur despre sine si a actiona liber fara constrangeri ; de aceea libertatea nu se poate manifesta in exercitarea necesitatilor.

Principiul moral care sta la baza alegerii morale dupa Kant este principiul fundamental al datoriei (principiu cardinal) care devine astfel principiul suprem al moralei. Kant a numit acest principiu fundamental imperativul categoric. Imperativul categoric este obligatoriu si necesar: Se bazeaza pe datorie. El este calea de a evalua motivatia corecta (morala) a unei actiuni. Imperativul categoric defineste actiuni bune in sine (necesare) pentru care vointa este in acord cu ratiunea. (Bazele metafizicii moralei, 1785). Imperativul ipotetic este obligatoriu dar nu si necesar: Se bazeaza pe dorinta fiecaruia, si variaza de la circumstanta la circumstanta, fiind deci circumstantial, si ne indica mijloacele cele mai potrivite atingerii scopului. Imperativul ipotetic defineste actiuni bune ca mijloace pentru atingerea unui rezultat

Teorie pluralista a datoriei se intemeiaza pe existenta actiunii simultane a mai multor indatoriri/obligatii dintre care una devine prima facie (obligatie absoluta), WD Ross 1.  Fidelitate (promisiune inclusiv de a spune mereu adevarul) 2.  Reparatie 3.  Gratitudine 4.  Non-maleficenta 5.  Beneficienta 6.  Auto-perfectionare 7.  Justitie (dreptate) Cand toate sunt egale este mai important sa evitam producerea raului (nonmaleficenta) decat a face in mod pozitiv binele (beneficenta). De asemenea fidelitatea (respectarea promisiunilor) are prioritate asupra beneficentei.

TEORII ETICE CONSECINTIALISTE. RAPORTUL COSTBENEFICIU TEORIILE CONSECINTIALISTE se numesc teleologice si se considera a avea un profund caracter aplicativ fata de teoria bazata pe datorie, fata de care se situeaza in opozitie. O fapta cu consecinte bune este morala; o fapta cu consecinte rele este imorala. Curentul filozofic consecintialist considera ca moralitatea comportamentului uman poate fi determinata exclusiv pe baza analizei cost-beneficiu a consecintelor actiunilor/inactiunilor noastre. •  Astfel o actiune este morala (corecta/dreapta) atunci cand consecintele actiunii sunt mai mult favorabile decat nefavorabile. •  Pentru a putea face aceasta analiza trebuie mai intai determinate toate consecintele bune si rele ale unei actiuni. •  Apoi se analizeaza daca totalul consecintelor bune este mai important decat totalul consecintelor rele (ponderea?). Exista 3 teorii consecintialiste:

•  Egoismul etic : o actiune este morala atunci cand consecintele actiunii sunt mai mult favorabile decat nefavorabile pentru persoana care indeplineste actiunea) •  Altruismul etic : o actiune este morala atunci cand consecintele actiunii sunt mai mult favorabile decat nefavorabile pentru celelalte persoane Jeremy Bentham oricare altele decat cea care indeplineste actiunea) 1748 -1832 •  Utilitarianismul: o actiune este morala atunci cand consecintele actiunii sunt mai mult favorabile decat nefavorabile pentru toata lumea
Filozofia utilitariana (Jeremy Bentham 1748 -1832, John Stuart Mill 1806 –1873) sustine ca actiunea dreapta/corecta/morala este actiunea care “produce cea mai mare cantitate de bine pentru cat mai multi”.
John Stuart Mill 1806 –1873

Bibliografie
1.  2.  3.  4.  5.  James Fieser, University of Tennessee at Martin, Last updated on May 10, 2009 Categories: Ethics, Originally published on: June/29/2003 Plato,  Republic, 6:510-511, in Cooper, John M., ed.,  Plato: Complete Works  (Indianapolis: Hackett Publishing Company, 1997). Aristotle,  Nichomachean Ethics, in Barnes, Jonathan, ed.,  The Complete Works of Aristotle(Princeton, N.J.: Princeton University Press, 1984). Bentham, Jeremy, Introduction to the Principles of Morals and Legislation (1789), in The Works of Jeremy Bentham, edited by John Bowring (London: 1838-1843). Kant, Immanuel, Grounding for the Metaphysics of Morals, tr, James W. Ellington (Indianapolis: Hackett Publishing Company, 1985).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->