Sunteți pe pagina 1din 26

ALGEBRA

LEGI DE COMPOZITIE

CLS aXIIa

Definitie :Fie A o multime se numeste lege de compozitie pe A o regula

prin care la oricare doua elemente x, y A asociem un element

compus cu y si notat in diverse moduri

tot din A numit x

xoy

,

x y

, x

y e.t.c.

PARTE STABILA

Definitie:Fie A o multime si ,,o” o lege pe multimea A. B e parte stabila a lui A in raport cu legea,,o” daca x, y B Exemple: Pe R definim legea xoy=xy-2x-2y+6

1) Sa se demonstreze ca (2, )

BA spunem ca

atunci

xoy B

e parte stabila a lui R in raport cu legea ,,o”

(2, ) e parte stabila daca x, y ∈∞(2,

)

atunci xoy (2, )

Fie

x, y (2, )

adica x, y>2

sa demonstam ca xoy>2

xoy>2

xy-2x-2y+6>2 xy-2x-2y+4>0 x(y-2)-2(y-2)>0

(x-2)(y-2)>0 dar x>2 si y>2 rezulta

2) Sa se demonstreze ca R\{2} e parte stabila a lui R in raport cu legea ,,o”

R\{2}e parte stabila daca xy,

(x-2)(y-2)>0 deci (2, ) e parte stabila

R \{2} atunci xoy R \{2}

Fie

xy,

R \{2} adica x, y 2

sa demonstam ca xoy 2

Presupun xoy=2 xy-2x-2y+6=2 xy-2x-2y+4=0 x(y-2)-2(y-2)=0 (x-

2)(y-2)=0 dar x 2 si y 2 rezulta (x-2)(y-2) 0 deci R\{2} e parte stabila a

lui R in raport cu legea ,,o”

3) Sa se demonstreze ca multimea H=(1,3) e parte stabila a lui R in raport cu

legea ,,o”

H e parte stabila daca x, y H atunci xoy H

x H 1<x<3

-1<x-2<1

|x-2|<1

Fie

|xoy -2|<1 |xy-2x-2y+6-2|<1 |(x-2)(y-2)|<1 |x-2||y-2|<1 ceea ce e adevarat tinand seama de faptul ca |x-2|<1 si |y-2|<1

|x-2|<1 si |y-2|<1 trebuie demonstrat ca |xoy -2|<1

x, y H

4)

fie

M

=



A () x

=

⎜ ⎝

1

x

0

x

0

0

0

1

0

x

x

⎟ ⎠

/

x

R

sa se demonstreze ca M e parte stabila a

lui M 3 (R) in raport cu inmultirea matricelor

M e parte stabila daca

A(x), Ay( ) M atunci si A()x Ay() M

Ax

(

)

Ay

(

)

=

x

0

01 01

0

− ⎞⎛

0

x

⎟⎜

y

0

−− ⎟⎜ ⎟⎜

10

x

x

⎠⎝

y

0

10

−−⎞ − + ⎜

2

0

y

y

⎟ ⎠

=

⎜ ⎝

1

x

x

y

0

y

+ −

2

xy

xy

0

x

y

+ −

2

xy

0

0

01

x

− −

y

+

2

xy

⎟ ⎠

=

A

(1

−−+

x

y

rezulta Ax()Ay()M

2

xy )

TABLA LEGII DE COMPOZITIE se poate face doar daca multimea pe care e definita legea e multime finita

*

a

1

a

2

a

3

a

4

a

1

a 1 *a 1

a 1 *a 2

a 1 *a 3

a 1 *a 4

a

2

a 2 *a 1

a 2 *a 2

a 2 *a 3

a 2 *a 4

a

3

a 3 *a 1

a 3 *a 2

a 3 *a 3

a 3 *a 4

a

4

a 4 *a 1

a 4 *a 2

a 4 *a 3

a 4 *a 4

PROPRIETATI:

ASOCIATIVITATE : Fie A o multime si ,,o” o lege pe A .Spunem ca legea e asociativa daca (xoy)oz=xo(yoz) x, yz, A COMUTATIVITATE :Fie A o multime si ,,o” o lege pe A .Spunem ca legea e comutativa daca xoy=yox x, y A ELEMENT NEUTRU : Fie A o multime si ,,o” o lege pe A .Spunem

ca legea are element neutru daca exista e A astfel incat xoe=eox=x x A Teorema: Elementul neutru daca exista e unic Observatie: in general pentru legile definite pe multime de numere egalitatea avand loc x A identificam coeficientii lui x din cei doi membrii

ELEMENTE SIMETRIZABILE : Fie A o multime si ,,o” o lege pe A

care are element neutru . Spunem ca x A e simetrizabil daca x 'A astfel

incat xox’=x’ox=e

in acest caz x’ se numeste simetricul lui x

Teorema: Daca x e simetrizabil simetricul lui x’ e unic

Observatie

: Pentru legile definite pe multimi de numere prcedez astfel :

plec de la xox’=e

scot pe x’ in functie de x

pentru expresia gasita pun conditia sa existe si sa faca parte din multimea pe care e definita legea

Exemplu:1)Pe R definim

legea xoy=xy-2x-2y+6 . Sa se determine

elementele simetrizabile Rezolvare : Elementul neutru: xoe=eox=x

xe-2x-2e+6=x

x R

x R

identificand coeficientiilui x obtinem e=3

x R e simetrizabil daca x 'R astfel incat xox’=x’ox=3

xx’-2x-2x’+6=3

x’(x-2)=2x-3

x ' =

2 x 3

x 2

punand condita sa existe rezulta

x 2

cum

2

x

3

x 2

R

rezulta ca orice element

x 2 e simetrizabil , simetricul

2

lui

Exemplu:2)Pe Z def legea xoy=xy-2x-2y+6 . Sa se determine elementele simetrizabile. Rezolvare :elementul neutru: xoe=eox=x x Z

xe-2x-2e+6=x

x ' =

x

x 2

3

e

x Z

identificand coeficientiilui x obtinem e=3

x Z

e simetrizabil daca x 'Z

astfel incat xox’=x’ox=3

xx’-2x-2x’+6=3

x’(x-2)=2x-3

x 2

punem conditia ca si

2

x

3

x 2

x ' =

Z

2 x 3

x 2

2 +

punand condita sa existe rezulta

1

Z

deci x-2 divide pe 1

x 2

rezulta x-2=1 sau x-2=-1 deci elementele simetrizabile sunt 3 si 1 OBSERVATIE:pentru legile definite pe multimi finite la care se poate construi tabla legii de compozitie proprietatile se pot vedea din tabla astfel:

comutativitate:daca tabla e simetrica fata de diagonala principala

elementul neutru : e elementul pe linia caruia se regasesc elementele multimi neschimbate

elementele simetrizabile :sunt elementele pe linia carora gaseste elementul neutru

MONOIZI,GRUPURI.

Definitie:Fie M o multime si ,,o” o lege de compozitie pe M spunem ca (M,o) are structura algebrica de monoid daca legea ,,o”

e asociativa

are element neutru

Definitie:Fie M o multime si ,,o” o lege de compozitie pe M spunem ca (M,o) are structura algebrica de monoid comutativ daca legea ,,o”

e asociativa

are element neutru

comutativa

Definitie:Fie G o multime si ,,o” o lege de compozitie pe G spunem ca (G,o) are structura algebrica de grup daca legea ,,o”

e asociativa

are element neutru

orice element e simetrizabil Definitie:Fie G o multime si ,,o” o lege de compozitie pe G spunem ca (G,o) are structura algebrica de grup comutativ (abelian) daca legea ,,o”

e asociativa

are element neutru

orice element e simetrizabil

comutativa

Definitie:Fie (G,o)un grup a G

se numeste ordinul lui a si se noteaza

ord(a) cel mai mic numar natural n cu proprietatea ca

aaaoo

1442443

o a = e

de

n

ori

unde e e

elementul neutru.Daca nu exista n cu aceasta proprietate atunci a are ordinul infinit

Definitie:Fie (G,o)un grup MG

daca:

spunem ca (M,o) e subgrup al lui (G,o)

M e parte stabila a lui G in raport cu legea ,,o”

x M

simetricul lui

x 'M

Teorema: daca (M,o) e subgrup al lui (G,o) structura de grup

atunci M cu legea indusa are

Definitie:Fie (G,o) si ( H,) doua grupuri se numeste morfism intre cele

doua grupuri o functie

f : G H

cu proprietatea

f (xoy) = f ()x f ( y)

x, y G

Definitie:Fie (G,o) si ( H,) doua grupuri se numeste izomorfism intre

cele doua grupuri o functie

f

: G H

1)

f (xoy) = f ()x f ( y)

cu proprietatile

x, y G

2) f e bijectiva Propritate : f : G H izomorfism intre (G,o) si ( H,)

atunci f(e 1 )= e 2

unde e 1 este elementul neutru al lui (G,o) si e 2 e elementul neutru al lui ( H,)

INELE,CORPURI

Definitie:( A,+,)are structura de inel daca :

1) (A,+) grup abelian 2) (A, ) monoid 3) inmultirea e distributiva fata de adunare

adica

x(y+z)=xy+xz si (y+z)x=yx+zx x,y,zA Definitie :Daca in plus inmultirea e si comutativa se numeste inel comutativ

Definitie :Elementul neutru de la +

Definitie :Elementul neutru de la a doua lege este elementul unitate al

se numeste zeroul inelului ( 0 )

inelului1

Definitie :Elementele simetrizabile in raport cu a doua lege de compozitie se numesc elemente inversabile in inel sau unitatile inelului Definitie: x,yA se numesc divizori ai lui zero in inel daca

x,y 0 astfel incat xy= 0 Definitie: un inel fara divizori ai lui zero se numeste inel integru Definitie: un inel comutativ fara divizori ai lui zero se numeste domeniu de integritate

Definitie: un inel in care

1

0 si x A

x 0 e invesabil (adica

simetrizabil in raport cu a doua lege de compozitie )se numeste Observatie : un corp nu are divizori ai lui zero

corp

Definitie:Fie (A,+, ) (B,*, o) doua inele

se numeste morfism de inele o

functie

f:A B cu proprietatile :

1)

f(x+y)=f(x)*f(y)

x,yA

2)

f(x y)=f(x)of(y)

x,yA

3) f(1)=f(1’) unde 1 este unitatea primului inel si 1’este unitate celui de-al

doilea inel Definitie: un morfism de inele se numeste izomorfism daca in plus fuctia e si bijectiva

Analog pentru morfism si

izomorfism

de corpuri

INELUL CLASELOR DE RESTURI MODULO n Z n

Fie nN*

n 2

un numar natural fixat

definim

ˆ

0 =multimea numerelor intregi care impartite la n dau restul 0 (clasa lui 0)

ˆ

1=multimea numerelor intregi care impartite la n dau restul 1 (clasa lui 1) 2=multimea numerelor intregi care impartite la n dau restul 2 (clasa lui 2) …………… n1=multimea numerelor intregi care impartite la n dau restul n-1 (clasa lui n-1)

ˆ

Multimea acestor clase de resturi o notam cu Z n ={ numita multimea claselor de resturi modulo n

ˆ

0

,

ˆ

1

,

ˆ

2

,…,

n1

}

Pe aceasta multime definim

doua legi de compozitie :

Adunarea:

Inmultirea ;

xˆ + yˆ =restul impartirii lui x+y la n xˆyˆ =restul impartirii lui x y la n

Proprietatile adunarii:

asociativitate

comutativitate

 

ˆ

element neutru

0

orice element e simetrizabil fata de + adica are un

(Z n , +,

opus Proprietatile inmultirii:

ana=

asociativitate

comutativitate

element neutru ˆ

nu orice element e simetrzabil singurele elemente

inversabile in Z n

1

sunt numerele prime cu n

)are structura de inel

numit inelul claselor de resturi modulo n

Observatie:

daca n e numar prim (Z n , +,

pentru un sistem cu coeficienti in Z n se poate aplica regula lui Cramer doar daca determinantul sistemului e numar prim cu n

pentru

) are structura de corp

o matrice

coeficienti in Z n exista inversa ei doar

doar daca

determinantul matricei

e numar prim cu n

A -1 =(detA) -1 A*

pentru polinoame cu coeficienti in Z n doar daca n e numar prim se poate face impartirea

PROGRESII ARITMETICE

Def: Se numeste progresie aritmetica un sir de numere reale in care fiecare termen se obtine din termenul anterior adunand o constanta numita ratie (r)

Proprietate :trei numere a,b,c sunt in progresie aritmetica daca

medie aritmetica intre a si c adica

b =

a

+

c

2

b

a n =a 1 +(n-1)r

S n =

(2

na +

1

(

n

1)

r

)

2

unde am noatat cu S n =a 1 +a 2 +a 3 +a 4 +…+a n

e

PROGRESII GEOMETRICE

Def: Se numeste progresie geometrica un sir de numere reale in care fiecare termen se obtine din termenul anterior inmultind cu o constanta numita ratie (q).

Proprietate :trei numere a,b,c sunt in progresie geometrica cu termeni pozitivi daca b e medie geometrica intre a si c adica b = ac .

in general pentru o progresie geometica cu termeni oarecare progresie geometrica daca b 2 =ac

cu termeni oarecare progresie geometrica daca b 2 =ac a,b,c sunt in a n =a 1

a,b,c sunt in

a n =a 1 q n-1

S

n =

a (

q 1

n

) unde am notat cu S n =a 1 +a 2 +a 3 +a 4 +…+a n

1 q 1

PROBABILITATI

Probabilitatea=

nr cazurifavorabile

.

nr cazuriposibile

.

ca

LOGARITMI

log a b =puterea la care il ridic pe a astfel

incat

sa

dea

log a b

a a

log

b

exista

doar pentru

aba>>≠0,

0,

= b (cu ajutorul acestei formule

log

in orice

baza

vreau)

log a b = c

revine la

b = a

c

log a b+ log a c= log a (bc)

log a b- log a c= log a ( b )

log a b p =p log a b

c

log

a

p

b

=

1

p

log

a

b

log

a log

a

a

b =

1

log

b

a

b = b

1

orice

numar real

pe b.

poate

fi

daca a>1

daca a<1 functia log e

functia log e

crescatoare

adica

descrescatoare

adica

log a b> log a c b>c log a b> log a c b<c

EXPONENTIALA

x

aa

a

x

a

y

=

= a

y

1

x

a

= a

a

x

x

x + y

y

(

x

a

)

y

=

a

x y

scris

COMBINARI

Permutari de n se noteaza P n

P n =n! si reprezinta numarul de elemente

multimi

ordonate

ce

se pot

forma

cu

n

k

n

A

pot

Aranjamente de n luate cate k se noteaza

A

k

n

n

!

= ! reprezinta

(

n

k

)

nr

de submultimi ordonate de cate k elemente ce se

forma dintr-o multime cu n elemente

Combinari de n luate cate k

se noteaza

k

n

C

k

n

C

=

n

!

!(

knk

)!

reprezinta

nr

de submultimi neordonate de cate k elemente ce

se pot

forma dintr-o multime cu n elemente.

012

CCC+

+

nnn

n

++ C = 2

n

n

este

Numarul tuturor sumultimilor unei multimi cu n elemente este 2 n Numarul submultimilor cu cate k elemente ale unei multimi cu n elemente

k

C

n

FUNCTII

Punctul A(a,b) se afla pe graficul functiei f daca f(a)=b Punctele de intersectie dintre graficele a doua functii f si g

se rezolva sistemul

y

y

=

=

f

g

(

(

x

x

)

)

Solutiile (x,y) reprezinta coordonatele punctelor de intersectie. Inversa functiei f:

Daca

f (x) = y

atunci

f

1

(y)

=

x

Intersectia cu Ox a graficului functiei f se rezolva ecuatia f(x)=0 Daca x e o solutie a ecuatiei f(x)=0 .Punctul A(x,0) e un punct de intersectie dintre axa Ox si graficul functiei f.

Intersectia cu Oy a graficului functiei f

Se calculeaza f(0) daca

Punctul B(0,f(0)) reprezinta intersectie dintre axa Oy si graficul functiei f. In cazul in care 0 nu se afla in domeniul de definitie al functiei , graficul functiei nu taie axa Oy.

0 e in domeniu de definitie.

FUNCTIA DE GRADUL DOI

Varful parabolei este

V

⎛ −

⎜ ⎝

2

b

a

,

−Δ ⎞

⎟ ⎠

4

a

-daca a > 0 varful este punct de minim

Δ

4a

este valoare minima

iar

b

2

a

punct de

minim

-daca a<0 varful este punct de maxim

Δ

4a

este valoare maxima

iar

b

2

a

punct de

maxim

Graficul functiei de Graficul functiei de

⎧Δ< 0

0

a

>

gradul doi e tangent la axa Ox daca are

gradul doi e situat deasupra axei Ox daca are

Δ = 0

Relatiile lui Viette Pentru ecuatia de gradul doi cu radacini

x , x

1

2

au loc relatiile:

x

1

+

x

1

x

2

x

2

=

=

b

a

c

a

Observatie

Ecuatia cu radacini

x

1

+=+

x

2

x

1

x

2

x , x

1

2

2

2

(

)

2

2

xx

12

este

x

=

⎛− b ⎞ ⎠ ⎟

a

⎝ ⎜

2

2

c

a

2

Sx + P = 0

unde

Sxx=

1

+

2

iar

P = xx

1

2

o

o

o

o

o

o

o

Conditia ca

Conditia ca

Conditia ca

Conditia ca

Conditia ca ecuatia

Conditia ca ecuatia

Conditia ca ecuatia

2

a

2

a

2

a

2

a

+ bx

+ bx

bx

+ bx

+

+≥c 0

+≤c 0

+>c 0

+<c 0

∀ ∈

x

∀ ∈

x

∀ ∈

x

∀ ∈

x

a

a

a

2

2

2

0

+ bx + c = 0

+

0

+ b + =

x

bx

c

+ =

c

este

Δ

0, a

> 0

este

Δ ≤ 0, a < 0

este

Δ

<

0, a

> 0

este

Δ < 0, a < 0

sa aibe doua solutii reale este Δ > 0

sa aibe doua solutii egale este

sa nu aibe solutii reale este

Δ = 0

Δ < 0

VECTORI IN PLAN

r

r

r

Modulul vectorului v = a +i

bj

este

r 2 2 v = ab+
r
2
2
v
= ab+

Produsul scalar a doi vectori

r ur

vw

= ac⋅+⋅bd

Suma a doi vectori

r

ur

r

r

v +=w

(a + ci)(++b

d ) j

r r = ⋅+i bj

r

v

ur

w = c ⋅+i

r

este

r

dj

este

 

r

si

u

sunt coliniri

c

conditia de

a

si

si

r

v = ai⋅+ b j

r

r

r

w = ci⋅+ d j

r

ur

Conditia ca doi vectori sa fie coliniari daca exista a numar real astfel incat Daca vectorii sunt dati sub forma

coliniaritate revine la a b

doi vectori v r

si u

r

v = au

r

r

v = ai⋅+ bj

r

r

r r = ⋅+i dj

r

=

Daca

Daca

noteaza

(,

Ax

A

(,

Ax

A

uuv

r A

y

A

y

A

)

)

c

si

d

B

(,

x

B

y

B

)

atunci

uuur

AB =

(

x

x

BA

r

⋅+i

)(

vectorul de pozitie al lui A este

uuur OA = x

A

y

y

BA

r

⋅+i

y

A

)

r

j

r

j

se mai

TRIGONOMETRIE

x

0

π/6(30 o )

π/4(45 o )

π/3(60 o )

π/2(90 o )

sinx

0

1

2
2
3
3

1

2

2

2

cos x

1

3
3
2
2

1

0

2

2

2

tgx

0

1

1

3
3

Nu

3
3

exista

ctgx

Nu

3
3

1

1

0

exista

3
3

sin(180

sin(90

sin

tgx

o x =

)

sin

x

2

o x =

)

x + cos

2

sin x

=

cos

x

x = 1

|

cos x

|

|

cos(180

cos(90

o x =− x

)

cos

o x =

)

sin

x

oricare

ar

fi

x real

ctgx =

cos x

sin x

o

o

o

o

GEOMETRIE

Ecuatia dreptei AB :

x

x

x

A

B

y

y

y

A

B

1

1

1

=

0

Panta dreptei AB

daca stiu doua puncte panta este

daca dreapta e data sub forma y=mx+n atunci m este panta

=

y

A

y

B

x

A

x

B

m AB

a

daca ecuatia e sub forma ax+by+c=0 panta este

Obs : dreptele verticale (x=a) nu au panta Ecuatia unei drepte cand stiu un punct A si panta m este

Conditia de paralelism a doua drepte

b

dd

1

2

m

d

1

= m

d

2

y −=y

A

Distanta dintre doua puncte

mijlocul segmentului AB este

M

(

|

+

|(

x

x

AB

)(

2

+−y

y

AB

)

2

,

+

y

B )

AB =

x

A

xy

BA

2

2

Conditia ca trei puncte A,B,C sa fie coliniare

x

x

x

A

B

C

y

y

y

A

B

C

1

1

1

=

0

(

mx x

A

)

Punctul de intersectie dintre doua drepte se determina rezolvand sistemul facut de ecuatiile lor.

p =

Aria triunghiului ABC

este

S ABC

=

Δ
Δ

2

unde

Δ=

x

x

x

A y

y

C y

B

A

B

C

1

1

1

Aria triunghiului

S

ABC

=

baza inaltimea

2

l 2 3
l 2
3

4

Aria triunghiului echilateral cu latura l este: S =

In triunghiul dreptunghic mediana e jumatate din ipotenuza

Aria triunghiului ABC (Heron)

+ +

abc

2

S ABC

=

pp −−−a

p

p

(

)(

b

)(

c)

unde

Aria triunghiului ABC=

BC AC

sin

C

2

=

BC AB

sin

B

=

AB AC

sin

A

2 2

Teorema lui Pitagora in triunghiul dreptunghic Teorema cosinusului

b 2 +c 2 =a 2

ˆ

BC

AC

AB

2

= AC

22

+ AB −⋅2 AB AC cos( A)

)

−⋅2 AB BC cos(B)

)

−⋅2 BC AC cos(C)

222

= AB + BC

2

= AC

22

+ BC

Teorema sinusurilor

circumscris triunghiului

BC

sin

A

AC

AB

=== 2 R

sin

B

sin

C

unde

R raza cercului

Prima

bisectoarea este bisectoarea cadranului 1 in reperul xOy si are

ecuatia y=x.

A doua

ecuatia y=-x.

bisectoarea este bisectoarea cadranului 2 in reperul xOy si are

Mediana in trunghi este segmentul ce uneste un varf cu mijlocul laturii

opuse

Mediatoarea unui segment e perpendiculara pe mijlocul segmentului Inaltimea in tringhi e perpendiculara din varf pe latura opusa Bisectoarea este semidreapta care imparte un unghi in 2 unghiuri congruente.

In trunghiul dreptunghic

sin =

Cateta

_

opusa

ipotenuza

cos =

Cateta

alaturata

_

ipotenuza

CONDITII DE EXISTENTA

E(x) 3 E(x) log ( a E
E(x)
3 E(x)
log
(
a E

E()x 0

exista oricare ar fi x real deci nu se pun conditii de existenta

x

) ;

E()x > 0

;

a > 0

;

a 1

daca

avem numitor , avem conditia

arcsin E(x)

−≤1 E()x 1

arccos E(x)

−≤1 E()x 1

 

π

tgE(x)

E

x

()

+

2

k

π

 

2

numitor diferit de 0.

domeniul maxim de definitie se obtine din conditiile de existenta ale expresiei care da functia.

FORMULE

SUBIECTUL III

f e continua in a daca

lim

x

a

f

(

x

)

= lim

x

a

f

(

x

)

= f(a)

Definitie

lim

x

a

()

fx

()

fa

x

a

= f

'(

a

)

Ecuatia tangentei la grafic in punctul de abscisa a este

Panta tangentei la grafic in punctul a este

f '(a)

y fa( ) = f '(a)( x a)

Monotonie fie f : D R

D R D interval f derivabila pe D

1) daca

f '( x)

0

unde x D

atunci f e monoton descrescatoare pe D

2)

daca

f '( x)

0

x D

atunci f e monoton crescatoare pe D

3)

daca

f '( x)

< 0

x D atunci f e strict descrescatoare pe D

4) daca

f '( x)

> 0

x D

atunci f e strict crescatoare pe D

Punctele de extrem ale unei functii se determina din semnul derivatei Convexitate,concavitate fie f :[ab, ] R de doua ori derivabila pe [a,b]

1)daca f "(x) 0 x (,)a b atunci f e convexa pe [a,b] 2)daca f "(x) 0 x (,)a b atunci f e concava pe [a,b] ASIMPTOTE Asimptote verticale :

Daca

lim

f

(

x

)

= ±∞

spunem ca dreapta x=a asimptota verticala la stanga

x

a

Daca

lim

f

(

)

x = ±∞

spunem ca dreapta x=a asimptota verticala la dreapta

x

a

Asimptote orinzontale

Daca lim

x →∞

f

(

x

) =

a

, a R

spunem ca dreapta y=a

e asimptota orizontala la

; analog la −∞ . Asimptote oblice

Daca

lim

x

→∞

f

(

x

)

x

=

m

si

lim(

x

→∞

f

(

x

)

mx

)

=

n

cu mn,

R , spunem ca graficul lui

f are asimptota oblica la

dreapta y=mx+n ; analog la −∞

F primitiva

Daca f e continua atunci f admite primitive

a lui f daca

F ' = f

Daca

f ()x gx()

x [,]a b

b b

atunci

f

()

x dx

a a

g

()

x dx

Aria marginita de graficul functiei f axa Ox si dreptele x=a,x=b este

b

a

f

(

x

)

dx

Volumul corpului obtinut prin rotatia in jurul axei Ox a graficului functiei

f

:[ab, ] R

este

π

b

a

f

2

(

)

x dx

FORMULE DE DERIVARE

, , , , ( n x ) 2 n − 1 ( = n
,
,
,
,
(
n
x
)
2
n
1
(
=
n
x
x =1
x
)
= 2⋅ x
(
3
)
2
x
= 3⋅ x
,
a
= 0
,
,
(
x
a
)
x
= a ⋅
ln
a
(
x
x
e
)
= e
1
(
) ,
1
1
x
=
(
3
x
) ,
=
(
n
x
) ,
=
2
x
3
2
n
n − 1
3
x
n
x
,
(
sin x
)
,
= cos x
(
cos x
)
= −sin x
1
1
(
tgx
) ,
=
(
ctgx
) ,
=
2
2
cos
x
sin
x
1
1
(
arcsin x
) ,
=
(
arccos x
) ,
=
2
2
1 − x
1 − x
1
1
(
arctgx
) ,
=
(
arcctgx
) ,
=
2
2
1 + x
1 + x
1
1
(
ln x
) ,
=
(
log
) ,
=
a x
x
x
ln
a
,
,
,
(
,
,
f
+ g =+f
)
,
g
(
f − g
)
,
,
=−f
g
(
af⋅
)
= af⋅
,
,
,
f
f
g
f
g
,
(
,
,
=
f
⋅ g
)
= fg⋅+⋅f
g
2
g
g

FORMULE DE INTEGRARE

∫ adx = ax + C a + 1 x a ∫ x dx =
adx = ax + C
a
+ 1
x
a
x dx
=
+
C
pentru a ≠ -1
a
+
1
1
ln
ax
+
b
1 dx
=
ln
x
+
C
dx
=
+
C
x
ax
+
b
a
ax
x
e
a
x
x
ax
x
e
dx = e
+ C
e
dx
=
+
C
a dx
=
+
C
a
ln a
cos ax
sin xdx =− cos x + C
sin axdx
=−
+
C
a
sin ax
cos xdx = sin x + C
cos axdx
=
+
C
a
tgxdx
=−
ln
cos x
+
C
ctgxdx
=
ln
sin x
+
C
1
dx
=−
ctgx
+
C
2
sin
x
1
dx
=
tgx
+
C
2
cos
x
1
1
x
dx
=
arctg
+
C
2
2
x
+
aaa
1
1
x
a
dx =
ln
+ C
2
2
x
a
2
a
xa
+
2
x dx =
1 ln
x
++ a C
2
x
+ a
2
1
2
2
dx
=
ln
x
+ ++ C
x
a
2
2
x
+
a
1
2
2
dx
=
ln
x
+ −+ C
x
a
2
2
x
a
1
x
dx
=
arcsin
+
C
2
2
a
a
x
x
2
dx
=
x
++
a
C
2
x
+
a
x
2
dx
=−
a
x
+
C
2
a
x

LIMITE DE FUNCTII

Dreapta reala incheiata R = R {−∞, +∞}

Operatii pe R , ∞+∞=∞ ∞ ± a =∞ −∞ − ∞ = −∞ −∞ ± a = −∞

∞⋅

⎧∞

−∞

a = ⎨

daca a