9/11 FAHRENHEIT sau TEMPERATURA LA CARE LIBERTATEA SE TOPESTE...propaganda sau documentar?

eseu

Fahrenheit 9/11 este unul dintre cele mai controversate si provocatoare filme din 2004. Filmul este o atenta examinare a administraiei Bush de ctre castigatorul premiului Oscar, Michael Moore, si a aciunilor acestuia ca urmare a dramei de pe 11 septembrie 2001. Cu umorul sau caracteristic si devotamentul pasional in a descoperi faptele, Moore analizeaz preedinia lui George Bush si unde a dus aceasta poporul american la ora actuala. El analizeaz cum si de ce Bush si cercul sau de apropiai au evitat sa ii acuze pe Sauditi in legtura cu 11 septembrie, dei 15 din 19 teroriti responsabili atunci erau din Arabia Saudita. De asemenea, Moore pune accent si pe afacerile cu Afganistanul in care era implicat George W. Bush si tatl lui, precum si pe banii care finaneaz Al Qaeda. Fahrenheit 9/11 ne arata o naiune inuta in permanenta frica de ctre FBI, si ademenita in a accepta sute de legi in acest sens. Un exemplu este renumita lege numita USA Patriot Act care incalca drepturi civice de baza. In aceasta atmosfera de confuzie, suspiciune si teama, Administratia Bush se repede asupra Irakului, iar Fahrenheit 9/11 ne permite o privire in culisele acestui rzboi. Filmul arata povetile care nu au fost date , ilustrnd teribilul cost uman al acestui rzboi, att pentru soldaii americani, cat si pentru familiile acestora. Filmul documentar este divizat in trei pari: prima este cea in care ii contureaz portretul preedintelui ca al unui conductor incapabil sa managerieze o situaie de urgenta, a doua in care scoate la suprafaa legturi de afaceri intre familia lui Bush si familia lui Bin Laden nainte de atentate si ultima parte in care prezint familia unui soldat czut in rzboiul contra Irakului si provocarea congresmenilor de a-si trimite copii la rzboi, pe sistemul de colectare pe care il promovau ei. Filmul ncepe cu scandalul electoral din 2000 si se sfarseste cu dezordinea sociala, psihica si existeniala, provocata de rzboiul mpotriva Irakului. Una dintre minciunile electorale ale lui Bush, asupra crora se insista puin la nceputul documentarului, este insasi ocuparea abuziva a Casei Albe: varul lui Bush era responsabilul biroului de decizie din partea Fox News (singura televiziune care l-a desemnat pe George Bush castigator) in acea seara, fratele era guvernatorul statului Florida, directorul de campanie al lui Bush, era cea care numra voturile, miile de potenialii votani ai lui Gore au fost mpiedicai in mod accidental de o firma angajata sa fac acest lucru si, dup ce toate s-au terminat, o minivacana de 8 luni era binemeritata pentru preedinte. Enunarea tuturor acestor amnunte sunt trasaturi ale propagandei negative asupra lui Bush. Ca si construcie cinematografica, eu cred ca Fahrenheit 9/11 poate fi considerat un documentar. Colajul secvenelor reale, netrucate si imprevizibile, n genul reportajelor de televiziune, care nu fac dect sa nire o serie de imagini, lipite mpreuna avnd un comentariu pe fundal, care i explica spectatorului ce trebuie sa vad si ce trebuie sa gndeasc, sunt motive ce m fac sa recunosc stilul documentaristic. Este evident ca un film despre o situaie reala nu poate fi realizat dect intrnd, fie si episodic, n viata oamenilor filmai. Suna ca un truism, nsa aici intervine ideea de propaganda. Implicarea afectiva conduce adesea la transmiterea unui mesaj subliminal cu un impact mult mai puternic, dect mesajul scontat. Fahrenheit 9/11 nu este genul acela de reportaj prefabricat, n care n timpul filmrilor regizorul le spune personajelor nu va uitai spre camera sau fii naturali, ci este o transpunere a sentimentelor pe mai multe planuri: familiile ndurerate,

fenomenul politic Bush, pseudorazboiul din Irak, blankul de un minut doar cu fundal sonor. Spun pseudorzboi, pentru ca el, dei in aparenta ndeplinea tabloul unui rzboi (o tara care dorete sa asedieze o alta, lupta propriu-zisa si victimele), in esena el nu avea un temei pe care sa se bazeze. De mai multe ori, soldaii susin ca nu tiu pentru ce lupta, ca scopul lor acolo este sa-si fac treaba, dei sunt implicai oameni nevinovai si sunt decii nu mai repete experiena niciodat. Desigur ca ipocrizia documentarului consta n bagheta regizorului. Dei se presupune ca un documentar trebuie sa aib pretenii de neutralitate, scoaterea in relief a unor idei, poate fi simplu realizata cu ajutorul montajului, iar subiectivismul regizorului este foarte uor identificat. Ideea de propaganda nefavorabila lui Bush reiese, astfel, din repetarea excesiva a unui mesaj in diferite contexte, mai mult sau mai puin cu caracter afectiv. De altfel, o modificare a realului este practicata n orice tip de documentar, ncepnd chiar din simplul moment n care se ajunge la montaj si n care secvenele filmate nu sunt puse n ordinea cronologica a turnrii. Astfel, m nclin pentru ideea de propaganda care se ridica deasupra acestui documentar. Filmul a generat o controversa fara precedent imediat dup rularea lui cu puin nainte de alegerile prezideniale din 2004. Unii jurnaliti au spus ca filmul conine distorsionri ale adevrului, iar Ed Koch, primarul oraului New York de la acea vreme, susintor fidel al preedintelui, a afirmat despre acest film ca este o propaganda anti-Bush. Michael Moore este o formidabila maina de rzboi, care isi lustruiete bine armele nainte pentru a face fata atacului mpotriva celor 4 ani de politica bushista. De aceea, el a publicat atat o lista vasta a dovezilor si surselor care au stat la baza Fahrenheit 9/11, cat si un document prin care se stabilesc conveniile dintre aspecte ale filmului fcut de el si constatrile Comisiei Naionale mpotriva Atacurilor Teroriste (cunoscuta si sub numele Comisia 9/11). Filmul Fahrenheit 9/11 nu este documentar pur, ci mai degrab o dovada de jurnalism detectivist filtrat printr-o maina satirica (de exemplu, cnd face referire la momentele populare ale preedintelui). Subiectivismul filmului, (constnd in aversiunea fata de ceea ce nseamn fenomenul Bush, nu att ca persoana, cat ideea de personaj politic inapt in satisfacerea nevoilor sociale si in depirea situaiilor de criza), are ca rdcini replica ironica pe care i-a dat-o preedintele Bush lui Moore: Du-te si gsete-ti o munca adevrata. Astfel, filmul devine un gen de sgeata prin agilitatea creia Moore isi dezlnuie furia politica ctre o singura inta: Bush. Metoda prin care Moore capteaza atentia spectatorului este o mpletire de sarcasm si umor ce mascheaz atacul propagandistic. Vocea naratorului ii aparine lui Moore care, in stilul lui caracteristic, manipuleaz audienta prin punerea preedintelui in situaii comice cu ajutorul muzicii ce le acompaniaz, a unor editri de imagine si a unor materiale filmate nainte ca politicienii sa intre in direct (secvena in care secretarul departamentului apararii, Paul Wolfowitz, isi linge pieptenul pentru a-si aeza parul). Pentru a reda sentimentele de teama si disperare imediat dup producerea atentatului, Moore folosete procedeul de transfocare specific filmelor si aduga pe fundal o muzica expresiva de Arvo Part. Aceste trucuri deconspira legtura lui Moore cu cinematografia si puterea lui de manipulare cu ajutorul acesteia, ceea ce transforma documentarul intr-un film de propaganda. Partea artistica a filmului este pstrata de-a lungul ntregului documentar, insa una dintre cele mai miscatoare scene este aceea in care se pstreaz un moment de reculegere vizuala, iar pe fundal se aud planete, ipete, sirene si comunicri prin radio, ncadrnd auditiv momentul crucial al atentatelor de la 9/11. Apoi, imaginea apare infatisand expresiile ororii pe fetele newyorkezilor ce au fost martori la prbuirea turnurilor.

Deconspirarea unor adevruri despre relaia familiei Bush cu familia atentatorului, Osama Bin Laden, ridica enorme semne de ntrebare si pune la ndoiala credibilitatea preedintelui. Aceasta parte a filmului este, poate, cea mai acoperita din punct de vedere al dovezilor. Moore pune mana pe un document de pe care era ters un nume important in firul logic al legturii dintre cele doua familii: un prieten de-al lui Bush, James R. Bath, era managerul contabil al afacerii Texas a familiei Bin Laden. Dup atacul de la 11 septembrie, Statele unite treceau printr-o perioada de oscilanta alerta. Preedintele Bush trimitea poporului mesaje care ii bagau intr-o ceata profunda: azi ddea starea de alerta, iar a doua zi asigura lumea ca totul este sub control. Pe fundalul unei bezmeticizari generale, se nastea rzboiul cu Irak pe care Moore, vrea sa l scoat ca un rezultat al influentei saudite asupra lui Bush. Astfel, partea a treia a filmului aduce in prim plan o familie patriota, total devotata tarii, ai crei copii erau plecai la rzboi. Este caz de nainte si dup, in care familia este fericita la nceput ca poate sa serveasc tara si ca este o buna oportunitate pentru copii de a reui in viata, iar la sfrit Moore pune un accent sporit pe durerea mamei care isi pierduse fiul in rzboi. Aceasta parte a filmului excesiv ncrcata emoional, prilej cu care regizorul gsete un moment prielnic pentru a introduce o frumoasa urma de propaganda anti-Bush. El o convinge pe mama soldatului mort sa citeasc ultima scrisoare a acestuia. Dup prerea mea, pare puin cusut cu aa alba faptul ca, nainte sa moara, soldatul scrie ca George (Bush) vrea sa fie ca tatl lui si i-a trimis la lupta fara niciun motiv. Insa, fraza care m-a surprins este: Mama, sper sa nu-l mai realeag pe prostul ala!. Forma de manifestare a propagandei este excepionala: asocierea acestor doua informaii la nivel de subcontient poate avea un efect spectaculos. Imaginile din Irak cu soldaii americani sunt pe de o parte emoionante, precum interviul cu militarii care spun ca nu se vor mai ntoarce pe front ca sa omoare nite oameni nevinovai, iar pe de alta parte sunt mostre de brutalitate si cruzime manifestata de nite copii trimii la rzboi, care vad in rzboi o modalitate de distracie: au arme la din plin, trag in cine mica, iar capturile sunt chinuite pentru satisfacia personala. Spun ca aceia erau nite copii, deoarece segmentul de vrsta pentru recrutare ncepea de la 18 ani, iar nite elevi de pe bncile scolii erau convini aproape abuziv ca alturarea in trupele de fora este o oportunitate pentru ei, apoi erau trimii in ghearele rzboiului. inta lor era, bineneles, zonele defavorizate economic, paupere, in care singura meserie pe care o mai puteai realiza era nrolarea in armata. Ce mi s-a prut mie dezgusttor, a fost ca acei ageni de recrutare erau foarte bine instruii in cucerirea minilor unor copii dornici de afirmare. Astfel, exemple ca Shaggy, David Robinson, erau puse in fata pentru a atrage soldai care sa ngroae rndurile celor ce se vor sacrifica pentru tara. Metodele lor de recrutare erau ofensator de insistente si oricine pica era binevenit, nu existau criterii de selecionare, ca si cum atingerea normei de recrutai conta. Prin aceste interviuri cu tineri recrui si viitori soldai, precum si ntreg procesul de recrutare, Michael Moore pune in balana viata si moartea, asupra creia are putere decisiva preedintele tarii. Astfel, imaginea lui Bush este asociata, printr-o alta forma de propaganda, cu un osanduitor la moarte. Pentru a da o replica acestei revoluii de recrutare, Moore pornete mpreuna cu caporalul Henderson in recrutarea copiilor de congresmeni. Aceasta este una dintre cele mai impresionante scene din documentar, deoarece Moore pune punctul pe i-ul dureros al morii. Moore nu reuete sa conving niciun congresman sa-si trimit copilul spre o moarte aproape sigura. In aceste condiii, sracii sunt covorul pe care pesc bogaii spre libertate, iar ideea care se desprinde este ca nu toi lupta pentru tara, dar cei care o fac, mor pentru ea.

Documentarul se ncheie cu o zicala rostita de preedintele Bush cu nelepciune: Mai pclit o data, sa-ti fie ruine, dar un prost nu se va lsa pclit si a doua oara. Iar Moore ii rspunde aprobator: Mcar aici suntem de acord, lsnd sa planeze un sentiment de sigurana asupra viitorului Satelor Unite: a doua oara poporul american nu se va mai lsa pclit.