Cap. I - Cultura ciupercilor de balegar sau de strat Agricultura 1.1.

Descrierea ciupercilor albe, crem sau bruna Agaricus bisporus, sinonim Psall iota hortensis (Coo ) Lange ciuperca de balegar, de strat sau champinion Este ciuperca de cultura cea mai raspandita in tara noastra si pe glob, fiind ce l mai mult studiata si prezentand un numar mare de tulpini (suse). Ciuperca, ind iferent de culoare, prezinta doua parti distincte: o parte in substrat (ingropat a) si o parte aeriana. Partea ingropata este reprezentata printr-un postament micelian ce rezulta din i mpletitura hifelor crescute din miceliul insamantat. Din aceste hife, in amestec ul de acoperire iau nastere primordiile sau butnii de fructificare. Partea aeriana sau ciuperca propri-zisa, se numeste basidiofruct (de la familia din care face parte ) sua carpofor. Acesta este format din: picior (stipes ) si palarie (pileus ). In tara noastra sunt create tulpini de Agaricus bisporus de culoare alba, crem s i bruna, pretabile atat la cultura clasica(in sistem gospodaresc), cat si la cea intensiva (in ciupercarii industriale). 1.2. Spatiul de cultura Pentru cultura ciupercilor se pot folosi spatii existente dar nefolosite pentru alte activitati, sau spatii existente dar nefolosite pentru alte activitati, sau spatii special construite in vederea infiintarii unei microciupercarii. 1.2.a Spatiile existente pot fi: pivnite, subsoluri ale locuintelor sau alte con structii, cladiri vechi, balcoane, magazii, soproane, garaje, grajduri, sere, so larii, depozite, hale, forturi, umbrare s.a. 1.2.a.1 Pregatirea spatiilor de cultura in vederea folosirii lor ca ciupercarie consta in: - repararea, daca este cazul, a acoperisurilor, peretilor, pardoselii, usilor, f erestrelor etc. si astuparea gaurilor facute de rozatoare: - igienizarea spatiului, care consta in curatirea de resturi vegetale, deratizar e; - spalarea cu apa curata si dezinfectarea cu una din solutiile: soda calcinata 5 % ( 50g soda la 1 litru de apa); Formalina ( 40%) solutie cu concentratia 2-5 % (20 50 ml la 1 litru de apa ). Peretii si pardoseala se varuiesc, adaugandu-se in zeama de var si 20-30 g piatr a vanata (sulfat de cupru ) la 1 litru de emulsie. Dezinfectarea spatiului de cultura este obligatorie dupa fiecare ciclu de cultur a. 1.2.a.2 Amenajarea spatiului de cultura Se pot intalni doua situatii: - Cand spatiul este suficient de mare (solarii,sere, depozite,hale) cultura se p oate amplasa in straturi direct pe sol sau pardoseala. Latimea straturilor trebu ie astfel dimensionata incat sa permita executarea lucrarilor in conditii optime (1,40 1,60 m ), grosime sa fie de 25-30 cm, astfel ca pe un metru patrat sa se r epartizeze 80 100 g de compost, lungimea stratului fiind in functie de marimea s patiului de cultura. - In spatiile mici, pentru a mari suprafata utila de cultura, se pot instala raf turi sau stelaje suprapuse pe doua sau trei nivele. Rafturile pot fi fixe,confectionate din beton, sau mobile, cand sunt din metal ( de preferinta din aluminiu sau fier ) vopsit cu vopsea de ulei, din lemn sau din alt material rezistent.

In cazul rafturilor din beton, compostul se aseaza direct pe parapet, in strat g ros de 25 30 cm. Pe rafturile executate din alte materiale se amplaseaza lazi de cultura de difer ite tipuri. Lazile confectionate din lemn, din cauza umezelii ridicate, au o perioada scurta de utilizare, de aceea se recomanda lazile din PVC sau sacii de polietilena.Cul tura in saci de polietilena prezinta avantajul ca se poate realiza direct pe par doseala, chiar atunci cand aceasta este din pamant sau pe nivelele stelajelor.Se utilizeaza saci cu diametrul de 40 50 cm, lungimea de 60 70 cm si grosimea foliei de 0,1 mm, transparenti pentru a se putea observa eventualele infectii si crest erea miceliului.Cantitatea de substrat repartizat intr-un sac poate fi de 15, 20 , 25 g . In cazul folosirii sacilor, grosimea substratului nu trebuie sa depaseasca 20 25 cm, deoarece un strat mai gros (30 40 cm ), mai ales in sezon cald, poate duce l a declansarea fenomenului de autoaprindere, in substratul insamantat, temperatur a putand ajunge sau chiar depasi 30 C, distrugand miceliul. Daca nu exista posibilitatea utilizarii lazilor sau sacilor din polietilena, com postul se poate aseza direct pe raft, peste o folie de polietilena asternuta pe el . 1.2.a.3 Alte amenajari necesare localului de cultura - sursa de apa curata in interiorul spatiului sau in apropierea - canalizare posibilitatea de scurgere a apei rezulta dupa spalare, udare etc.; - sursa de curent electric de 220V pentru un ventilator si de 24V pentru ilumina t, in conditii de umiditate excesiva(cu lampa portabila); - sursa de caldura si instalatie de incalzire sau racire pentru sezonul rece sau cald; - amenajarea unei camere-tampon in fata intrarii, cu dimensiunea de 2X2 m din fo lie de polietilena sau din zid, cu scop de paravan; - amplasarea unei ladite din lemn, cu latimea de 60 70 cm, inaltimea de 10 15 cm, iar lungimea egala cu latimea usii de acces, in care se pune rumegus sau un bure te imbibat cu solutie de sulfat de cupru (piatra vanata ) in concentratie de 5%; - instalarea unui ventilator si a tubulaturii aferente. In spatiile unde cultura ciupercilor se amplaseaza pe stelaje, aerisirea libera prin deschiderea usilor si ferestrelor nu este suficienta. De aceea, se va recur ge la o aerisire dirijata in care scop sunt necesare urmatoarele amenajari:insta larea unui ventilator cu filtru special(de la Institutul de Fizica Atomica Magure le Bucuresti ) sau un filtru improvizat, pentru absorbtia si curatirea aerului in trodus in ciupercarie, tubulatura prin care aerul este condus prin incaperea de cultura si unul sau mai multe ventilatoare exhaustoare pentru evacuarea aerului vicit (incarcat de carbon si spori). Filtrul improvizat se poate realiza din doua straturi de tifon, intre care se in tercaleaza un strat de vata in grosime de 1 cm . Acest filtru se leaga afara, la gura ventilatorului (la admisie). Dupa ce se murdareste, se schimba poate fi fo losit aproximativ 30 de zile, aceasta depinzand si de gradul de poluare a aerulu i atmosferic. Tubulatura se confectioneaza din tabla ca un burlan, rotund sau patrat, cu latur ile de 20 cm latime, iar lungimea egala cu cea a spatiului de cultura . Tubulatu ra se poate confectiona si din folie de polietilena, cu diametrul de 20 40 cm, c a un pantalon. Aceasta se fixeaza pe tavan, la o distanta de cel putin 60 70 cm deasupra stratului de ciuperci de pe stelajul superior. De-a lungul tubulaturii se deschid niste orificii (fante ) laterale prin care patrunde aerul proaspat. D imensiunea acestor deschizaturi este 5x5 cm, cu posibilitate de micsorare pana l a inchiderea completa, cu ajutorul unor suruburi, la tubulara din tabla si cu ni ste ghemotoace din vata curata, la tubulatura din polietilena. Ventilatoarele exhaustoare, pentru evacuarea aerului viciat, se instaleaza la 10 15 cm deasupra pardoselii (1 2 buc.). In spatiile mici situate la nivelul solului , evacuarea aerului se poate face prin deschiderea usilor sau prin orificii de e valuare amplasate tot la partea inferioara a peretilor (aerul iese prin suprapre siune ).

1.2.b Spatii noi de cultura a ciupercilor (construirea unei microciupercarii ).U n viitor cultivator de ciuperci, care nu dispune de nici un fel de spatiu din ce le enumerate anterior, isi poate construi unulde dimensiunile dorite. Amplasarea noii constructii se va face pe un teren solid, cu apa freatica la ada ncime, adapostita de curentii puternici de aer, la distanta de sursele poluante, in apropierea cailor de acces.Pentru toate zonele din tara noastra recomandam c onstruirea unor microciupercarii ingropate sau semiingropate. Acestea au avantaj ul de a beneficia de difernte mici de temperatura de la un anotimp la altul si i ntre zi si noapte, fiind cunoscut faptul ca aceste diferente nu trebuie sa depas easca 3 4C. Prezentam in continuare schita unei ciupercarii, cu camere de tampon la intrare si dimensiunile rafturilor, precum si distanta dintre ele: - lungimea spatiului de cultura 6m; latimea 4m; inaltimea 2,5m; dimensiunile camerei tampon 2x2 m din fata usii de acces; adincimea la care este ingropata 1-2 m; suprafata localului de cultura 24 mp (6x4 ); suprafata utila de cultura 37 mp ; rafturi (stelaje) cu 3 nivele 3 randuri : din care simple la peretii laterali 2 buc (4,4x0,7m); duble la mijloc,1buc (4,4x1,4m); distanta de la pardoseala la primul raft 0,2m; distanta ditre rafturi 0,5-0,6 m(socotit si cu grosimea compostuluide 20-25 cm); distanta de la suprafata culturii de pe ultimul raft pana la tubulatura de venti latie 1,1 m; aleile dintre rafturi au latimea de 80 cm. Impotriva umezelii, construtia trebuie in mod obligatoriu izolata cu carton si s moala. Acoperisul se face din placi de azbociment, tigla sau stuf, care asigura o buna izolatie contra variatiilor de temperatura. Pentru cei cu posibilitati materiale, ciupercaria poate fi de dimensiuni mai mar i (trebuie consultat un proiectant si construita de specialisti), insa recomanda m aceleasi distante intre nivelele de cultura,astfel lucrarile de intretinere ca re se executa sunt ingreunate. 1.3.Pregatirea compostului Pregatirea compostului reprezinta o veriga importanta pentru reusita culturii ci upercilor. Pentru obtinerea unui compost de buna calitate se folosesc o serie de materiale. 1.3.a Materiale folosite la prepararea compostului Acestea sunt de doua feluri : Materiale prime de baza : - paie de griu (orz sau orez ); - gunoi de cal cu asternut de paie (proaspat de maximum o luna ), nefermentat, d e culoare galbena, continand 25-30% fecale; - gunoi de pasari pe suport solid,format din unul din urmatoarele materiale:paie , rumegus sau talas de esente foioase, coji de floarea-soarelui; - gunoi de porc (uscat ). Cea mai larga utilizare la pregatirea compostului o au paiele de grau, deoarece au o elasticitate mai mare si un continut mai bogat de glucide si substante mine rale. Paiele, inainte de a fi folosite, se zdrobesc cu furca sau se calca cu tra ctorul. Materii auxiliare: La materiile de baza prezentate mai sus,in functie de reteta de compost utilizat a, se mai adauga urmatoarele materii auxiliare : - ipsos (pentru constructii ); - ingrasaminte chimice (superfosfat, sulfat de amoniu, uree tehnica)sau ingrasam

inte complexe cu N si P -colti de malt (de la fabricile de bere ); -sulfat de cupru (piatra vanata ). 1.3.b Calculul necesarului de compost Necesarul de compost se calculeaza in functie de suprafata utila ce urmeaza a fi insamantata, socotind cate 80-100 g compost la mp.Tinand seama de aceste date, se va trece la aprovizionarea cu materialele necesare. Atentie! Se vor procura numai jumatate din cantitatile de materiale rezultate din calcule, deoarece prin procesul de prezatire preinre,compostare anaeroba, compostare aeroba,pasteuriza re -compostul isi va dubla greutatea. Exemplu de calcul.Pentru a insaminta 10 mp cu ciuperca de balegar vom avea nevoi e de aproximativ 800-100 g compost. Pentru a obtine 1000 g compost trebuie sa punem la preinre circa 500 -700 g material initial uscat (paie de griu , gunoi de cal pe asternut de paie, gunoi de pasari, ginoi de porc ) conform retetei. Nu se recomanda pregatirea unei cantitati mai mici de o tona de compost, deoarec e exista riscul ca aceasta sa nu se incalzeasca in procesul pasteurizarii. 1.3c Tehnologia pregatirii compostului Pregatirea compostului dureaza 28 -30 zile si se face, pe cat posibil, in apropi erea ciupercariei, pe o suprafata betonata (platforma) pentru a impiedica infilt rarea in pamant a mustului de balegar rezultat la udare. Platforma trebuie sa ai ba o suprafata de aproximativ 10 mp (pentru o tona de compost ), cu inclinare sp re mijloc (cu panta de 2-3%),iar la capete sa fie prevazuta cu doua bazine pentr u colectarea mustului . Se recomanda ca aceasta platforma sa fie protejata de un acoperis (sopron ), pen tru a feri compostul de uscaciune in timpul calduros si de spalare prin precipit atii. In perioadele reci ale anului este necesar ca aceasta ca aceasta platforma sa fie inchisa cu ajutorul unor pereti mobili glisanti, pentru a nu permite cob orarea temperaturii sub cea de inghet. 1.3d Retete de compost si fazele tehnologice de pregatire Reteta nr.1 (compost clasic ) - pe baza de gunoi de cal Pentru pregatire unei tone de compost se folosesc 700 g gunoi de cal, care este alcatuit din balegar de cal si paie de grau din asternut, 70-75 %. La o tona de compost se mai adauga urmatoarele materiale: ipsos -25 g, superfosfat (simplu concentrat) - 7 g, sulfat de amoniu 7 -8 g sau ingrasamant comples cu N si P, cantitatea fiind in functie de concentratie. Fazele tehnologice de pregatire Preinrea. Gunoiul de cal (balegar +paie) se asaza pe platforma betonata sub form a de gramada si se uda zilnic, cu furtunul, se taseaza. Se uda pana in momentul in care apa incepe sa se scurga de sub gramada. Aceasta operatie dureaza 5 zile . Omogenizarea (amestecarea) compostului debuteaza din ziua a 6-a de la inceperea pregatirii. Dupa ce se amesteca bine componentele, cu furca, din nou se aseaza i n gramada si se uda, de asemenea zilnic, timp de inca 4 zile. Aceste doua faze t ehnologice fac parte din compostarea anaeroba (fara aer ), pentru ca se taseaza si se uda in vederea declansarii fenomenului de compostare. Asezarea la compostarea aeroba (cu aer)-afanat. Compostul se ia cu furca din gramada si se asaza afanat intr-o platforma cu urmatoa rele dimensiuni: latimea 1,8-2 m, inaltimea 1,7-1,8 m, iar lungimea in functie d e cantitatea de compost. In aceasta faza nu se mai uda (cu mici exceptii) si nu se mai taseaza. Se lasa a stfel 4-5 zile, dupa care incep intoarcerile. Atentie! Daca nu puteti procura in grasamintele recomandate se pot inlocui cu uree tehnica (cu 40 % azot ), 3-5 g la tona de compost, presarata la asezare,deci la aceasta faza.Tot la asezare se pun si 5 -6 g ipsos. Intoarcerea compostului din platforma incepe din a 15 -a zi de la momentul decla nsarii pregatirii compostului. Se fac 4 -5 intoarceri, la intervale de 3-4 zile

. La primul intors se administreaza 5 -6 g ipsos /t compost, la intorsul al 2-l ea si al 3-lea se adauga,de asemenea, ipsos si ingrasaminte, cate 3-4 g . Intor sul 4 se executa atunci cand paiele nu s-au innegrit si nu se rup usor (deci com postul are o compostare insuficienta). Intorsul se executa cu furca, practic se muta vechea platforma alaturi, pastrandu-i dimensiunile in asa fel incat gunoiul de pe margini side la capete sa se aseze in interiorul noii platforme. Compostu l clasic necesita unele tratamente prevenite, cu substante dezinfectate sau cu p esticide. La intorsul al 3-lea se recomanda aplicarea prin imprastiere a unui g de CUSO4 sulfat de cupru (piatra vanata) la o tona de compost. Pentru dezinfectie se poate folosi si Formalina, solutie in concentratie de 2-3 %,cu care se stropesc marginile platformei si pardoseala din beton,inainte de as ezare. Ca pesticide se pot utiliza Benlate 0,2 %, care prezinta actiune fungicid a (combate ciupercile patogene) precum si Dimilin 0,2 % ca insecticid. Cu aceste substante se stropesc platforma la intorsul al 4-lea. Pasteurizarea naturala. Dupa ultimul intors, in platforma de compost se fac nist e canale de aerisire (ca la silozul de cartofi), cu burlane perforate pentru eva cuarea aerului incalzit din interior. Platforma in intregime se acopera cu folie de polietilena pentru o perioada de 48 de ore decupand folia la gurile burlanel or. Se controleaza temperatura in interior (trebuie sa ajunga la 65 -72^C . Reteta nr.2 (compost mixt ) pe baza de paie, gunoi de porc si gunoi de pasari. P entru a obtine o tona de compost se vor folosi urmatoarele materiale: -gunoi de porc -250 g; -gunoi de pasari -100 g; -paie de grau -150 g. La acestea se vor mai adauga 2 g de uree la asezare si 24 g de ipsos repartizat la fiecare intors. Fazele tehnologice de pregatire a compostului Preinrea se face ca la reteta nr.1 si dureaza 12 zile. Omogenizarea (amestecarea ) la preinre se face in cea de-a 6-a zi de la primul u dat. Cele trei materiale se amesteca bine, apoi se asaza si se taseaza. Se uda in continua re inca 6 zile. Asezarea la compostarea aeroba se face in cea de-a 13-a zi si consta in afanarea materialui. Se aduga ureea. Executarea intoarcerilor se face tot la intervale de 3-4 zile,intr-un numar tot de 3-4.Se adauga ipsos la fiecare intors. Pasteurizarea naturala este identica cu cea prezentata la reteta nr.1. Reteta nr.3 (compost sintetic ) pe baza de paie si gunoi de pasari. Pentru obtin erea unei tone de compost sunt necesare: -paie de grau -350 g -gunoi de pasari -150 g La aceste componente principale se mai adauga urmatoarele materiale auxiliare: c olti de malt 50 g , uree tehnica -7 g si ipsos 20 g. Fazele tehnologice de pregatire a compostului Preinrea se face, de asemenea, pe o suprafata betonata sau in bazin (din beton ) .Dureza 1-2 zile. Asezarea compostului in platforma de preinre. Compostul se asaza intr-o forma dr eptunghiulara cu latimea de 1,8-2 m si inaltimea de 1,7 -1,8 m; se uda zilnic, i ar mustul se recircula, timp de 7 zile. In ultima zi de preinre se adauga jumata te din cantitatea de uree (3,5 g ).Se taseaza. Omogenizarea (amestecarea) compostului din platforma de preinre o zi. Se mai uda in continuare timp de 4 zile, in cea de-a patra adaugindu-se cealalta jumatate de uree. Se taseaza. Asezarea lacompostarea aeroba. Prin aceasta lucrare compostul se va aseza afanat cu furca,fara a se mai tasa.Deci, se desface platforma anterioara (executata la preinre ) si se lasa dupa dimensiunile clasice : latime -1,8 -2,0 m,inaltime 1, 7 -1,8 m si lungimea cat este necesar. Executarea intoarcerilor. Acestea se executa la intervale de 3 -4 zile,in numar

de 4. La intoarcerile 1 si 2 se adauga coltii de malt si ipsosul. Pasteurizarea naturala se face in mod asemanator cu cea de la retetele anterioar e. 1.3.e. Aprecierea calitatii compostului - Gradul de umiditate a compostului. Umiditatea optima a unui compost de calitat e este cuprinsa intre limite foarte stranse:63-65 %. Practic,continutul in apa a l unui compost bun se verifica foarte simplu: se ia in mana o cantitate din comp ost (cat sa se umple pumnul ), se strange puternic in pumn: daca nu curge apa pr intre degete dar mana ramane umeda, atunci compostul are umiditatea optima. - Culoarea caracteristica este cafeniu inchis. - Textura elastica, se verifica practic prin strangerea in mana; daca aceasta nu se face bolovann, ci isi revine dupa strangere si nici nu se lipeste de mana es te un compost bun. - Paiele se rup cu usurinta. - Mirosul sa fie de paine coapta, in nici un caz de amoniac. - Sa contina ctinomicete, adica microorganisme mineralizate care isi manifesta p rezenta prin aparitia unor pete cenusii-albicioase pe marginea platformei cu com post. Reactia chimica (constatata prin analize de laborator ) sa fie usor alcalina, cu pH cuprins intre 7,2-7,6. Reactia acida nu este favorabila culturii ciupercilor . La un laborator de agrochimie se poate face analiza compostului privind azotul t otal, care trebuie sa aiba valori de peste 1,8-2,2mg% s.u. si amoniacul liber de 0,03-0,07% s.p., cu limita maxima 0,1 mg% s.p. 1.3.f Alte sfaturi practice privind obtinerea sau corectarea compostului - iarna, la preinre se poate folosi apa calda; - vara, pentru o buna aerisire a compostului, acesta se poate aseza pe capre de lemn (cand cantitatea o permite); - daca compostul prezinta miros de amoniac, se vantura cu furca inainte de a fi introdus in spatiul de cultura; - daca are o reactie acida, I se mai adauga ipsos; - daca este prea umed si reactia lui nu mai permite adaugarea de ipsos, se vantu ra cu furca; - la asezarea pentru compostarea aeroba, daca este uscat, I se mai adauga apa sa u mist de gunoi, insa cu foarte multa grija. 1.3.g Pregatirea compostului pentru ciuperca Agaricus edulis Tehnologia pregatirii compostului pentru ciuperca alba termofila prezinta unele particularitati, dupa cum urmeaza: Pentru insamintarea unei suprafete de 10 mp este necesara o cantitate de compost de 700-800 g ( 70-80 g/mp). In vederea obtinerii unei tone de compost se utilizeaza: - gunoi de cal pe suport de paie 400 g. - adaos de paie de griu (12 15 %)-60 g. Fazele tehnologice de pregatire Preinrea, se face timp de 12 14 zile. Compostarea aeroba dureaza 16 18 zile, timp in care se executa 5 intoarceri, pent ru a rezulta un compost bine fermentat, de culoare bruna negricioasa. Aprecierea calitatii : - fara miros de moniac - ph-ul 7,5-8,0 - umiditatea 62-65% - paiele sa se rupa usor.

1.4.Insamintarea ciupercilor Agaricus spp In vederea insamintarii, compostul finalizat se repartizeaza in recipientii de c ultura si se introduce in local. Deci, insamintarea se executa direct in lada, s ac pe patul asezat pe stelaj sau pardoseala (dupa caz). Dupa introducerea compostului in local, se lasa 24 sua 48 ore pentru a se raci ( in anotimpul calduros ). Ttemperatura in interiorul compostului, la insamintare, nu trebuie sa depaseasca 27-28^C. Pentru a asigura racirea, compostul poate fi amestecat cu mana sau cu furcile. 1.4.a.Norma de miceliu (cantitatea de miceliu folosita ) la ciupercile de balega r este de 700-1000 g (0,7 1,0 g la 100 g compost ), repartizat uniform pe un mp . Inainte de efectuarea insamantarii, se opreste o cantitate de 100 g miceliu, d in fiecare ilogram, care se imprastie la suprafata straturilor gata insamantate (asa-numitul miceliu de control). Insamantarea propriu-zisa consta in introducerea miceliului in compost (care, du pa insamantare, se va numi substrat nutritiv). Miceliul se marunteste cu grija, cu mana curata si se imprastie ( jumatate din cantitate ) deasupra stratului. Se cuprinde o cantitate de compost cu mana si se intoarce, introducand miceliul in interior. Se imprastie apoi alt strat de miceliu si se repeta operatia, dar mai adanc, pana la fundul recipientului. Se niveleaza apoi stratul, se taseaza usor cu o drisca de lemn si se imprastie miceliul de control. Dupa incheierea insamantarii se acopera straturile cu hirtie tip ziar (absorbant a), nu lucioasa, nici prea groasa si nici prea subtire. Nu se foloseste hartie m urdara, rupta sau din doua bucati. Aceasta hartie se mentine in permanenta umeda , prin stropiri fine, zilnice sau mai des, intotdeauna pe suprafata, efectuanduse in acelasi timp si tratamentele preventive cu Formalina, Mirage, Karate. Hart ia se mentine pe straturi timp de 7-8 zile, dupa care se indeparteaza si se apli ca amestecul de acoperire. Dupa insamantare si acoperire cu hartie, in ciupercar ie se mentine o curatenie stricta si se amplaseaza termometre in aer si in subst rat, pentru urmarirea temperaturii. 1.5. Acoperirea straturilor insamantate Operatiunea de acoperire a straturilor se executa la 7-8 zile de la insamantare. Daca se intarzie executia lucrarii peste 10 zile, productia scade proportional cu numarul de zile intarziate. Lucrarea se poate executa si imediat dupa insaman tat, eliminandu-se utilizarea hartiei. Lucrarea de acoperire a straturilor insamantate se face cu un amestec de materia le avand ca baza turba iar, in lipsa acesteia, pamantul de telina. 1.5.a. Principalele componente ale amestecului de acoperire si conditiile pe car e trebuie sa le indeplineasca Turba (poate fi neagra sau rosie ) trebuie sa fie fibroase, sa nu prezinte exces de umiditate (sa se prezinte ca un pamant jilav ). Daca este prea umeda se usuc a, se marunteste si se cerne (particulele care o compun sa nu depaseasca dimensi unea de 5 mm ). Nisipul. Se recomanda nisipul calcaros, deoarece prezinta o capacitate mai mare de retinere a apei. Nu se foloseste singur, ci numai in amestec cu alte material e. Daca contine pietre mari, se cerne. Pamantul de telina. Se prefera pamantul din lucerniere, in care scop se decopert eaza stratul de deasupra solului pe o adincime de 20 30 cm, marunteste si se cern e. Piatra calcaroasa (tuful calcaros ). Se va evita, pe cat posibil, folosirea piet rei calcaroase, preferand piatra de culoare alba, care prezinta avantajul ca nu murdareste ciupercile cu oxizii continuti. Se foloseste numai in amestec. Perlitul e o roca sticloasa formata in medii acvatice. La noi se gaseste in nord ul tarii, in Maramures. Bine maruntit, poate fi inclus in alcatuirea unui ameste c de acoperire curat. Perlit expandat sau perliflor. Este obtinut din tuf vulcanic prin tratare termic a. Prezinta granule cu diametrul de circa 3 mm, favorabile realizarii unui supor t granulat pentru producerea miceliului, cat si pentru realizarea unui amestec d e acoperire de calitate, datorita capacitatii ridicate de retinere a apei. Se po

ate folosi in amestec cu turba sau chiar singur. 1.5.b Retete de amestec de acoperire Retete pe baza de turba Reteta nr. 1 - turba 3 parti - nisip 1 parte - creta furajera 5% Reteta nr. 2 - turba 3 parti - piatra calcaroasa 1 parte - creta furajera 5% Retete pe baza de pamant de telina Reteta nr. 3 - pamant de telina 3 parti - nisip 1 parte - praf de carbune 2 parti Reteta nr. 4 - pamant de telina 3 parti - nisip 1 parte - creta furajera 10 % De retinut ca, dupa cum se poate vedea si din retetele prezentate aici, nisipul nu trebuie sa depaseasca 25% din volumul amestecului. 1.5.c. Pregatirea amestecului si tehnica de acoperire Dupa ce a fost aleasa convenabila, se trece la amestecarea celor 2 3 componente ( omogenizare ). Daca sunt uscate, se umezesc pana se obtine un amestec jilav la p ipait. I se adauga creta furajera si se amesteca din nou . Amestecul obtinut trebuie dezinfectat. Acolo unde exista posibilitati se face o dezinfectare termica (cu abur la temperatura de 60^C, timp de 5-6 ore ). In cele mai frecvente cazuri, in cultura clasica a ciupercilor se practica dezinfectia chimica a amestecului, cu Formalina ( cu concentratia de 40 % s.a ). Pentru un 1 mc amestec de acoperire se folosesc 2 litri Formalina. Daca amestecul nu a fost umezit initial, Formalina se dilueaza cu apa in proportie de 1/1 sau 1/2 .Se st ropeste gramada de amestec, se lopateaza, apoi iar se stropeste pana se folosest e toata cantitatea de solutie chimica. Dupa amestecul chimic, amestecul se acope ra cu o folie din polietilena si se lasa acoperit timp de 8 10 zile. Inainte de f i folosit, amestecul se lopateza de cateva ori pana cand dispare mirosul de Form alina. Tehnica acoperirii. Se strang hartiile si se verifica mai intai daca incubarea m iceliului a decurs fara aparitia de infectii cu diferite mucegaiuri (verzi,negre ,cenusii,rosii). Daca se constata astfel de infectii, se indeparteaza zonele de substrat contamin ate, pe o adancime de 1-2 cm, iar locul respectiv se dezinfecteaza chimic cu o s olutie de Formalina 2% ( cu ajutorul unui tampon de vata sau un tifon ),sau se p rafuieste cu un fungicid 1-2 g/mp (Dithane M45 sau Benlate s.a ). Pentru dezinfe ctie se poate utiliza si Mirage 45 EC in concentratie de 0,6%. Se aseaza amestec ul in grosime de 4-5 cm,se niveleaza cu mana sau cu o drisca de lemn.Nu se tasea za. Verificarea grosimii amestecului de acoperire se face cu degetul aratator, c are se introduce in amestec trebuie ca prima falanga a degetului sa intre complet in amestec. Dupa incheierea lucrarii, in tot spatiul de cultura se face un trat ament preventiv cu Formalina, in concentratie de 1%, aplicat pe peretii lazilor, pe stelaje,pe pardoseala, deci peste tot. Pe o suprafata de 1 mp de cultura se utilizeaza 300 500 ml solutie, iar in restul spatiului, pana cand se umezeste tot ul. Unde exista posibilitati, amestecului de acoperire I se pot face si urmatoarele analize chimice, inainte de a fi folosit, pentru a i se aplica corecturile neces

are astfel: - pH ul 7,2-7,6 (daca este acid se va corecta cu creta ); - continutul in calciu activ 5-10% pentru retinerea apei ; - continutul in azot organic 0,18%; - fara continut in mangan sau fier; - umiditatea 67-70%. Rolul amestecului de acoperire este acela de a regla umiditatea din substratul n utritiv precum si concentratia in bioxid de carbon, degajat prin cresterea micel iului. Pe el se fac si toate tratamentele preventive si curative din perioada cr esterii ciupercilor.

1.6.Lucrari de ingrijire a culturii de ciuperci si conditiile de microclimat rec omandate 1.6.a.Dupa insamantare Temperatura in ciupercarie trebuie sa fie mentinuta intre 20 24^C, pentru a se re aliza incubarea (impanzirea moceliului in substrat). Diferentele de temperatura intre zi si noapte sa nu fie, in spatiul de cultura, mai mari de 3 4^C. De mare importanta este mentinerea intre limite normale a concentratiei in bioxi d de carbon(CO2 ) a aerului din spatiul de cultura. Aceste limite sunt cuprinse intre 0,03 0,1%. Daca aceasta concentratie este mai mare de 0,5%, dezvoltarea si fructificarea ciupercilor este stanjenita si chiar oprita, iar cultura compromis a. De aceea, sistemul de ventilatie trebuie sa aiba un debit de 0,5-a mc aer/ora /mp de cultura care se poata asigura un schimb optim al aerului din ciupercarie. Umiditatea relativa a aerului din spatiul de cultura trebuie mentinuta la 85%. H artia cu care sunt acoperite straturile se mentine in permanenta umeda, prin pul verizarea fina a apei, fara ca aceasta sa balteasca. Daca hartia s-a rupt, din d iferite cauze, se inlocuieste in totalitate pe sacul sau lada respectiva. Se men tine, de asemenea, umeda si pardoseala din ciupercarie. Pentru udat se va folosi o pompa tip Vermorel, pentru dispersarea foarte fina a apei. Nu se folosesc str opitorile sau alte vase deoarece stropii mari si grei rup hartiile si distrug mi celiul. De asemenea, toate tratamentele chimice se vor executa cu Vermorelul sau pompa K alimax. Daca nu intervin atacuri de boli si daunatori in aceasta faza, de la ins amantat si pana la acoperit se fac numai tratamente preventive cu Formalina 0,51% (2 tratamente la interval de 5 6 zile ) si 2 tratamente cu Mirage si Dithane 0 ,2%. Cantitatea de apa pentru stropit, precum si de solutie pentru tratamente, n u trebuie sa depaseasca 100 ml/mp de cultura, aplicata o singura data. 1.6.b.Dupa acoperire Temperatura in spatiul de cultura se scade la 18 20^C,umiditatea relativa a aerul ui trebuie sa fie de 85%, prin mentinerea amestecului de acoperire si a pardosel ii permanent umede. Ventilatia se mareste la 1-2 mc aer/ora/mp. Cantitatea de ap a la o stropire sau tratament se mentine in limitele de 50-100 cm/mp de cultura, ca o conditie obligatorie pentru impanzirea amestecului de acoperire cu miceliu l ciupercii cultivate. Dupa aproximativ 5 zilede la acoperire miceliul ciupercii incepe sa patrunda in amestecul de acoperire, iar dupa 10 12 zile incep sa se fo rmeze fructificatiile. Recoltarea primelor ciuperci are loc dupa 18 20 zile de la acoperirea straturilor si dupa 30 34 zile de la insamantare.In faza in care ince pe formarea primelor fructificatii,adica la 10-12 zile de la acoperire, temperat ura in localul de cultura se scade la 16 18 ^C. Daca aceasta conditie nu este ind eplinita, ciupercile aparute se inmoaie, pier, apar din ce in ce mai putine,pana cand cultura se compromite in totalitate (apar numai 2, maximum 3 valuri de cul tura ).Aici intervine principala deosebire intre cele doua specii de ciuperci ca re se cultiva pe compost asemanator. Ciuperca Agaricus bisporus prefera temperat ira scazuta, chiar pana la 10^C,iar ciuperca termofila Agaricus edulis se dezvol ta la un optim al temperaturii de 24 26^C . De la acoperire si pana la aparitia p rimelor fructificatii se fac, de asemenea, tratamente preventive cu Formalina 0,

5%, Nogos 0,2%, intercalat, la interval de 4 5 zile . La interval de 3 zile,inloc uind stropitul obisnuit pentru mentinerea umiditatii, se recomanda a se face str opiri cu suspensie de drojdie de bere, in concentratie de 0,5% -1%. Aceasta are loc de a stimula impanzirea miceliului in amestecul de acoperire si este bine sa se faca saptamanal, pe toata perioada recoltarilor. 1.6.c.In perioada recoltarilor Temperatura aerului se mentine, pe cat posibil,la pragul de 15-17^C (minimum 1012^C si maximum 19^C). Umiditatea relativa va fi mentinuta intre limitele de 8095%, corelata cu temperatura din local. Ventilatia va fi de 1 2 mc aer/ora/mp de cultura la 8 10 12 m3 aer/mp, dar viteza a erului nu trebuie sa fie mai mare de 0,3m/sec.Acest lucru se verifica, practic,p rin mentinera unei lumanari aprinse la suprafata stratului cu ciuperci cand vitez a de patrundere a aerului este sub 3 m/sec.flacara nu palpaie.In caz contrar,str aturile se usuca prea repede, se administreaza o cantitate prea mare de apa care se acumuleaza in interiorul straturilor, impiedicand astfel formarea butonilor de fructificare (se distruge zona fructifera a miceliului). Opusul acestei situatii, cand ventilatia este insuficienta: piciorul ciupercilor aparute se alungeste, iar palaria ramane mica in diametru si se deschide premat ur,scazand astfel in mod substantial, valoarea comerciala a ciupercilor recoltat e.Tot in cazul unei ventilatii insuficiente, pe suprafata straturilor de cultura isi fac aparitia si diverse mucegaiuri (ciuperci parazite ), favorizate insa si de umiditatea excesiva. Din momentul aparitiei ciupercilor, nu se mai fac trata mente cu substante pesticide. Daca acest lucru se impune in mod absolut obligato riu, atunci se recolteaza toate ciupercile (lasand substratul negru ) si se apli ca tratamentul recomandat. Datorita faptului ca in sistem gospodoresc se utilize aza compost clasic, cu pasteurizare naturala, vor apare in cultura si musculitel e negre ( Phorideae ), care se vor combate cu Decis 0,1 %, Karate 0,2 % sau mai nou Dimilin 0,15 0,2%. Preventiv, intre valurile de cultura, se fac tratamente cu Formalina 0,5 %, care prezinta o actiune bactericida, fungicida si chiar nematoc ida .Se continua stropirile cu suspensie de drojdie de bere. Alte lucrari ce se executa in perioada recoltarilor sunt: Plivitul butonilor si ciupercilor bolnave (inmuiate, patate, negre). Aceasta luc rare se executa acolo unde si daca este cazul, dupa fiecare recoltat. Odata cu a ceasta se scot si cotoarele sanatoase ramase de la recoltarea ciupercilor (se sc ot numai cotoarele care nu mai au butoni in crestere din aceste cotoare nu se ma i dezvolta ciuperci). Operatia se executa cu varful unui cutit. Locurile goale d upa aceasta operatie se acopera cu amestec de acoperire. Se va folosi acelasi am estec pregatit pentru acoperire. In cazul in care amestecul s-a terminat, se va face altul, dupa aceeasi reteta,dezinfectat in mod identic, in cantitate suficie nta pentru a ajunge pe toata perioada recoltarii de aproximativ 45 50 zile. Lucra rea este absolut necesara, se executa dupa fiecare recoltare,urmata de stropit s au tratamente chimice. 1.6.d. Particularitatile microclimatului pentru ciuperca Agaricus edulis In tara noastra este recomandata pentru sezonul cald tulpina ameliorata 303 de A garicus edulis, de culoare alba. Cultura clasica in sistem gospodaresc Pentru insamantat se foloseste o norma mai redusa de miceliu de 0,6 0,7% (600-700 g la 100 g compost ). Incubarea. Temperatura optima in localul de cultura se va situa intre 25-28^C; n ecesarul de aer va fi de 05,-1 mc/ora/mp iar umiditatea relativa a aerului de 95 -100% . Stropitul hartiilor se face la 1-2 zile. In primele 15 zile de la insamantare nu este obligatorie ventilatia dirijata. Dupa acoperire. Grosimea amestecului de acoperire va fi de 3,5-4 cm. Temperatura optima va fi dirijata intre 23-25^C (maxima in aer 38^C iar in substrat 40^C ). Ventilatia va fi de 2-2 mc aer/ora/mp in primele 10 zile, cu o functionare de 1 5 minute pe ora, marindu-se treptat la 30 de minute si un necesar de 5-6 mc/ora/ mp. Concentratia in bioxid de carbon in localul de cultura poate fi de 0,2 0,3 %,

deci mai ridicata de cateva ori decat la Agaricus bisporus. Umiditatea relativa a aerului se mentine la 95-100%. Recoltarea se intinde pe o perioada mai lunga, pana la 80-100 zile, incluzand 67 valuri de ciuperci, cu un randament mai ridicat situandu-se intre 25-30%. Ciuperca Agaricus eduluis este mai rezistenta la atacul unor boli produse de vir usuri, bacterii si ciuperci parazite, decat ciuperca Agaricus bisporus, iar trat amentele preventive sunt identice cu cele aplicate acesteia. 1.7. Tehnica recoltarii Ciupercile apar in 5-6 valuri, fiecare val necesitand 3-5 recoltari la intervale de 2-3 zile. Tehnica recoltarii consta in desprinderea prin rasucire, cu mana dreapta, a ciup recilor, iar cu mana stanga se tine buchetul pentru a nu se smulge cu totul. Dac a intr-un buchet sunt mai multe ciuperci, recoltarea lor se face esalonat, in mo mentul ajungerii la maturitate. Dupa ce s-au recoltat toate ciupercile din buche t, se scoate cotirul cu ajutorul cutitului. Inainte de recoltare nu se fac strop iri cu apa, deaorece ciupercile se smulg cu mult substrat, provocandu-se pierder i si depreciindu-se calitatea celor recoltate, prin patare,murdarire. Momentul optim al recoltarii corespunde aparitiei velumului. Pentru conservare, ciupercile se recolteaza in faza de butoni cu dimensiunea de 1-2 cm. Daca moment ul optim al recoltarii a fost depasit, velumul se rupe, palaria se deschide si i ncepe sa se rasuceasca si sa se inegreasca;ciupercile pierd din greutate si , ma i ales, din valoarea lor comerciala. Pentru ca ciupercile sa nu se murdareasca la recoltare, recomandam ca taiera pic iorului sa se faca de la baza impreuna cu postamentul micelian. Randamentul in cultura ciupercilor in sistem clasic este de 8-10 g ciuperci la 100 g substrat insamantat. Tinand seama de toti factorii enumerati mai inainte si respectand cu strictete toate conditiile de microclimat, utilizand un compost clasic pe gunoi de cal, cu pasteurizare naturala (in conditii de cercetare si n u numai ) s-au obtinut si 20-25 g ciuperci/100 g substrat sau de pe mp. Dupa ultimul recoltat nu se mai uda si se desfiinteaza cutura. Substratul uzat se scoate din local si poate fi folosit fie ca ingrasamant natur al pentru alte specii de plante de cultura, de preferinta pentru legume, fie se depoziteaza in vederea obtinerii de mranita. Spatiul de cultura se curata, se dezinfecteaza in mod asemanator cu cel aratat l a infiintarii culturii. Lazile si sacii se spala si se dezinfecteaza in vederea refolosirii.