Sunteți pe pagina 1din 423

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

TANAVIOSOFT 2012

2012
Autor : profesor Tnase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T1

Tanaviosoft 2012

1.PROCESUL DE ACHIERE.GENERALITI.
Piesele componente ale mainilor i ale aparatelor pentru care se cere o precizie mare i o netezire bun a suprafeelor snt supuse unui proces de prelucrare mecanic prin achiere. Prelucrarea prin achiere presupune ndeprtarea de pe suprafaa pieselor brute, obinute prin turnare, matriare, forjare, laminare etc., a adaosului de prelucrare. Mrimea adaosului de prelucrare depinde de: metoda de elaborare a semifabricatului (a piesei brute); configuraia i complexitatea piesei; natura materialului; caracterul produciei (de unicate, de serie mic, n serie sau n mas) . Adaosul de prelucrare se nltur sub form de achii. Adaosul de prelucrare trebuie s fie ct mai mic, pentru a se face economie de metal, de timp, precum i pentru a se reduce consumul de scule achietoare. Adaosul de prelucrare se stabilete pe baza unor normative sau se poate determina prin calcul n cazul unui numr mare de piese, deoarece n acest caz este foarte important stabilirea unei valori ct mai raionale.
T1-Aschierea metalelor autor: profesor Tanase Viorel 1

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T1

Tanaviosoft 2012 MAINI-UNELTE i PRELUCRRI PRIN ACHIERE

Fig.1.1.Strungul normal

Fig.1.1.a.Strunjirea

Fig.1.2.Maina de gurit

Fig.1.2.a.Gurirea

T1-Aschierea metalelor

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T1

Tanaviosoft 2012

Fig.1.3.Maina de frezat

Fig.1.3.a.Frezarea

Fig.1.4.Maina de rabotat

Fig.1.4.a.Rabotarea

T1-Aschierea metalelor

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T1

Tanaviosoft 2012

Fig.1.5.Maina de mortezat

Fig.1.5.a.Mortezarea

Fig.1.6.Maina de rectificat plan


T1-Aschierea metalelor

Fig.1.6.a.Rectificarea
4

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T1

Tanaviosoft 2012

Fig.1.7.Maina de broat

Fig.1.7.a.Broarea

Fig.1.8.Maina de alezat i frezat

Fig.1.9.Maina de suprafinisat

T1-Aschierea metalelor

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T1

Tanaviosoft 2012

Fig.1.10.Maina de lepuit

Fig.1.11.Lepuirea

Fig.1.12.Maina de honuit
T1-Aschierea metalelor

Fig.1.13.Honuirea
autor: profesor Tanase Viorel 6

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T1

Tanaviosoft 2012

2.PROCESUL FORMRII ACHIEI.

Aschie Forta de aschiere Adaos de prelucrare Scula aschietoare

Semifabricat

Fig.2.1.Procesul formrii achiei n procesul de prelucrare, desprinderea achiilor are loc ca urmare a aciunii forei F, aplicat asupra sculei achietoare . Apsarea exercitat de scul crete treptat, producnd la nceput deformarea local, n stare elastic a materialului, dup care, pe msur ce apsarea crete, deformaiile trec n stare plastic. n faa tiului sculei se formeaz o zon de deformaii puternice. n aceast zon cristalele metalului se lungesc i se nclin treptat. Cnd nclinarea a atins unghiul gruntele de metal ncepe s alunece. Datorit alunecrii grunilor de metal, are loc desprinderea stratului de metal, formndu-se achia . Din cauza frecrilor puternice, ntre suprafaa sculei i achie, aceasta sufer o deformare suplimentar. n aceast zon, grunii se orienteaz aproape paralel cu suprafaa sculei achietoare, iar duritatea n stratul superficial crete ca urmare a unui proces de deformare plastic suplimentar. Modificri ale proprietilor iniiale se produc i n stratul superficial al piesei, datorit apsrii puternice la contactul cu scula achietoare, frecrilor, fenomenelor termice . Zona neafectat de procesul de deformare plastic la formarea i desprinderea achiei este situat n masa. Din cauza comprimrii puternice la formarea achiei, aceasta este mai scurt dect spaiul parcurs de vrful sculei pe piesa de prelucrat, grosimea ar fiind ns mai mare. Acest proces intens de comprimare a achiilor poart denumirea de tasare a achiei i este rezultatul direct al deformaiilor.

T1-Aschierea metalelor

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T1 a

Tanaviosoft 2012
b c

Fig.2.2.Materiale utilizate(a-bronz; b-alama; c-oel aliat.)

Tipuri de achii. Forma achiilor rezultate la prelucrare prin achiere depinde de natura materialului de prelucrat, de forma geometric a sculei, de regimul de achiere.

Dup forma lor, achiile pot fi: de rupere (A), care se prezint sub form de pri izolate, rupte unele de altele. Aceste achii se obin, la prelucrarea materialelor fragile, ca: fonta, bronzul ; de forfecare sau de fragmentare (C ), care se prezint sub forma unor elemente unite ntre ele, avnd o suprafa zimat pe partea concav a achiei. Aceste achii se obin la prelucrarea metalelor dure i semidure; continue sau de curgere (B), care se prezint sub forma unor panglici continue netede. Aceste achii se obin la prelucrarea oelurilor moi, a alamelor .

T1-Aschierea metalelor

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T1

Tanaviosoft 2012

Fig.2.3.Tipuri de achii(A- de rupere; B-de curgere; C-de fragmentare.)

3.MICRILE NECESARE N PROCESUL DE ACHIERE.


Desprinderea achiilor de pe suprafaa unui semifabricat presupune o micare relativ ntre scula achietoare i piesa de prelucrat . Micarea 1, imprimat sculei achietoare (de exemplu: la gurire, frezare etc.) sau piesei de prelucrat (de exemplu: la strunjire), n vederea detarii achiilor, se numete micare principal de achiere. Micarea principal poate fi: de rotaie (n cazul strunjirii, frezrii, guririi etc.); de translaie (n cazul rabotrii, brorii, mortezrii etc.). Pe lng micarea principal de achiere este necesar i o micare de avans 2 sau 3, care asigur detaarea continu a achiilor. Aceast micare poate fi executat de: scula achietoare (la strunjire, rabotare etc.) ; piesa de prelucrat (la frezare, mortezare etc.) .

T1-Aschierea metalelor

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T1

Tanaviosoft 2012
1

Fig.3.1.Strunjirea(1-micarea principal de achiere; 2-micarea de avans longitudinal; 3- micarea de avans transversal)

1 2 1 2 2 1

Fig.3.2.Frezarea(1- micarea principal de achiere; 2-micarea de avans) n timpul procesului de achiere, scula nltur de pe suprafaa de achiat a piesei adaosul de prelucrare. Suprafaa de pe care se ndeprteaz achiile se numete suprafa de achiere, iar suprafaa rezultat n urma prelucrrii, suprafa achiat. Dimensiunile achiilor snt: limea b, care reprezint distana ntre cele dou suprafee, msurat pe suprafaa de achiere; grosimea a, care reprezint distana dintre poziiile succesive ale suprafeei de achiere, msurat n direcia perpendicular pe limea achiei. Grosimea i limea achiei se msoar n milimetri. Seciunea achiei q se calculeaz cu relaia: q = axb [mm2].
T1-Aschierea metalelor autor: profesor Tanase Viorel 10

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T1

Tanaviosoft 2012

Fig.3.3.Dimensiunile achiei

4.SCULE ACHIETOARE.
Cu ajutorul sculei achietoare are loc desprinderea stratului de metal de pe suprafaa unei piese i generarea unei suprafee de o anumit form i dimensiuni. Pentru ca procesul de achiere s poat fi realizat este necesar ca scula s ndeplineasc anumite condiii legate de forma sa geometric i de proprietile materialului din care este executat.

1
A

Fig.4.1.Scule achietoare(1-cuit de strung; 2-frez; 3-burghiu) n general o scul achietoare are o parte activ A, cu care realizeaz detaarea achiilor, i o parte de prindere B. Elementul cel mai important este partea activ a sculei achietoare. n funcie de caracterul micrilor principal i de avans i de modul cum se execut se caracterizeaz operaia de prelucrare realizat i maina pe care se execut.
T1-Aschierea metalelor autor: profesor Tanase Viorel 11

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T1

Tanaviosoft 2012
Elementele geometrice ale capului cuitului de strung snt:

Fig.4.2.Cuitul de strung Faa de aezare principal , ndreptat spre suprafaa de achiere. Faa de aezare secundar , ndreptat spre suprafaa prelucrat. Tiul principal, care rezult din intersecia feei de degajare cu faa de aezare principal . Tiul secundar , ce rezult din intersecia feei de degajare cu faa de aezare secundar . Vrful cuitului , care rezult din intersecia dintre tiul principal i cel secundar. Unghiurile cuitului de strung.Pentru a se determina unghiurile cuitului, se folosesc urmtoarele plane de referin : planul de baz 1, determinat de direcia avansului transversal i longitudinal, ce conine faa de sprijin a cuitului; planul de achiere 2, perpendicular pe planul de baz i care trece prin tiul principal, tangent la suprafaa de achiere; planul secant 3, perpendicular pe planul de baz i pe tiul principal.

T1-Aschierea metalelor

autor: profesor Tanase Viorel

12

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T1

Tanaviosoft 2012

3 1

Fig.4.3.Planele de referin Cu aceste plane se determin urmtoarele unghiuri ale cuitului : unghiul de atac principal , format de proiecia tiului principal pe planul de baz cu direcia avansului longitudinal ; unghiul de atac secundar 1 ,format de proiecia tiului secundar pe planul de baz cu direcia avansului; unghiul de aezare , format de faa de aezare principal i planul de achiere, msurat ntr-o seciune cu un plan 1-1 , perpendicular pe tiul principal i pe planul de baz. n mod similar se poate msura ntr-o seciune 22 unghiul de aezare secundar 1,ntre faa de aezare secundar i un plan ce trece prin tiul secundar, perpendicular pe planul de baz. unghiul de ascuire , format ntre faa de aezare i cea de degajare; unghiul de degajare , format de faa de degajare i un plan perpendicular pe planul de achiere i conine tiul principal.

Fig.4.4.Unghiurile cuitului de strung


T1-Aschierea metalelor autor: profesor Tanase Viorel 13

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T1

Tanaviosoft 2012
Similar, se poate stabili unghiul de degajare n raport cu tiul secundar. Se observ c :

Prelucrarea metalelor prin achiere are loc n condiiile unui proces de deformare plastic intens, nsoit de o serie de fenomene specifice. Fenomene termice. n timpul desfurrii procesului de achiere, o mare parte din lucrul mecanic de deformare se transform n cldur, la care se mai adaug cldura rezultat din frecarea ntre scul i achiere, dintre piesa de prelucrat i scula achietoare precum i din frecarea intern ntre elementele componente ale achiei. Cldura astfel dezvoltat conduce la nclzirea sculei achietoare, a piesei de prelucrat, a achiilor detaate n timpul prelucrrii. Cercetrile experimentale efectuate au condus la concluzia c cea mai mare parte din cldura dezvoltat la achiere (5080%) trece n achie i se elimin mpreun cu aceasta, restul trece n scula achietoare i n piesa de prelucrat, iar o cantitate mic se mprtie n mediul nconjurtor. nclzirea sculei achietoare este duntoare, din cauza reducerii proprietilor tietoare ale acesteia. Cldura produs la achiere depinde de natura materialului de prelucrat, de parametri geometrici ai sculei i de regimul de achiere folosit. Astfel, la metalele mai moi cantitatea de cldur este mai mare ns ea se repartizeaz n special n achiile detaate pe cnd la cele mai fragile cldura este transmis n special sculei producnd nclzirea puternic a acesteia cu toate c n ansamblu cldura dezvoltat este mai mic dect n cazul anterior. nclzirea sculei achietoare este influenat de construcia acesteia. Cantitatea de cldur transmis sculei i ca urmare temperatura acesteia crete cu scdeT1-Aschierea metalelor autor: profesor Tanase Viorel 14

5.FENOMENE SPECIFICE PROCESULUI DE ACHIERE.

Fig.4.5.Unghiul lambda

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T1

Tanaviosoft 2012
rea unghiului de degajare i a unghiului de aezare, cu creterea unghiului de atac principal. De asemenea, temperatura prii active a sculei este influenat de regimul de achiere i condiiile de lucru. Astfel, cu creterea vitezei de achiere temperatura scade, ns crete cu creterea seciunii achiei. In condiiile utilizrii lichidelor de rcire i ungere temperatura scade. Depunerile pe ti. La prelucrarea metalelor prin achiere, n special a celor cu o bun plasticitate, pe suprafaa de degajare, n apropierea vrfului cuitului, apare un strat de metal presat, dur, numit depunere pe ti. Aceast depunere pe ti este de 13 mm i depinde de natura materialului de prelucrat, de geometria sculei achietoare, de regimul de achiere i n special de viteza de achiere. Din cauza depunerilor pe ti dimensiunile pieselor prelucrate se modific. Din cnd n cnd depunerea pe ti se rupe mpreun cu poriuni din tiul propriu-zis al sculei, ceea ce are ca urmare nrutirea netezimii suprafeei prelucrate.

Fig.5.1.Depunerea pe ti Uzura sculei achietoare. n procesul de achiere are loc un fenomen de erodare mecanic, chimic, electrochimic, termic etc. a materialului sculei, care duce la modificarea configuraiei iniiale a prii active. Acest fenomen se numete uzura sculei achietoare.

Fig.5.2.Uzura pe faa de aezare


T1-Aschierea metalelor

Fig.5.3. Uzura pe faa de degajare


autor: profesor Tanase Viorel 15

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T1

Tanaviosoft 2012
Uzura se materializeaz n modificarea prii active pe feele de degajare i de aezare. Pe faa de degajare, din cauza frecrii puternice cu achiile detaate, apare o adncitur i o ndeprtare de material de pe faa de aezare, ca urmare a frecrii cu piesa de prelucrat. Elementele principale ale uzurii sculei snt urmtoarele:

Fig.5.4.Diagrama de uzur nlimea uzurii h , pe faa de degajare; adncimea uzurii ha pe faa de aezare; limea B a uzurii msurat pe faa de degajare; adncimea h , a uzurii pe faa de aezare. Din cauza uzurii se modific geometria sculei achietoare i anume: crete unghiul de degajare i se reduce unghiul de aezare. n acelai timp dimensiunea piesei prelucrate se mrete. Cnd uzura depete o anumit valoare maxim, ea influeneaz negativ calitatea piesei prelucrate. Modul cum evolueaz n timp uzura sculei se poate reprezenta ntr-o diagram ,pe care se pot delimita trei domenii distincte: uzura iniial I, care corespunde uzurii rapide a asperitilor tiului; uzura normal II, care corespunde uzurii lente, specifice prelucrrii, n condiii normale de achiere; uzura catastrofal, care corespunde uzurii rapide i pierderii proprietilor achietoare a tiului. Peste aceast zon procesul de achiere nu se mai poate continua, din cauza distrugerii muchiilor tietoare ale sculei. Aprecierea uzurii limit se face n funcie de timpul de lucru efectiv precum i dup aspectul suprafeei prelucrate. Atunci cnd suprafaa piesei prelucrate rezult cu o netezime necorespunztoare nseamn c a aprut uzura catastrofal.
T1-Aschierea metalelor autor: profesor Tanase Viorel 16

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T1

Tanaviosoft 2012
Apariia acesteia poate s aib o cauz normal, dac sa produs dup un timp de lucru normal, sau anormal, dac sa produs ruperea tiului sau tocirea prematur a muchiilor tietoare din cauza alegerii greite a sculei sau a regimului de achiere. Perioada de timp care corespunde domeniilor I i II se numete durabilitatea sculei. Aceasta reprezint timpul de utilizare efectiv ntre dou reascuiri. Dintre factorii care influeneaz puternic asupra durabilitii sculei se menioneaz: materialul sculei i al piesei de prelucrat, geometria sculei, regimul de achiere etc. Materialul sculei este elementul de baz n determinarea durabilitii. Cu ct el este mai rezistent la solicitri mecanice, termice, de uzur etc. cu att uzura este mai mic i durabilitatea mai mare. Materialul piesei influeneaz asupra durabilitii prin rezistena mecanic pe care o opune n timpul procesului de achiere. Cu ct acesta este mai rezistent cu att uzura este mai mare i deci durabilitatea mai mic. Regimul de achiere influeneaz asupra durabilitii n special prin viteza de achiere. Cu creterea vitezei de achiere crete i uzura sculelor. Adncimea de achiere i avansul influeneaz durabilitatea n mod similar vitezei ns cu o intensitate mai mic. Procesul de uzur poate fi diminuat foarte mult prin folosirea lichidelor de rcire i ungere. Asupra uzurii influeneaz i netezimea suprafeelor active ale sculei. Cu ct acestea snt mai netede, cu att uzura este mai mic.

Fig.5.5.Forme de uzur

T1-Aschierea metalelor

autor: profesor Tanase Viorel

17

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T1

Tanaviosoft 2012

6.REGIMUL DE ACHIERE.
Regimul de achiere reprezint totalitatea parametrilor ce caracterizeaz desfurarea procesului de achiere. Aceti parametri sunt: viteza de achiere; avansul; adncimea de achiere. Avansul s este spaiul parcurs de scula achietoare n decursul unei rotaii complete a piesei i se msoar n milimetri pe rotaie (mm/rot). Adncimea de achiat t este distana dintre suprafaa de achiat i suprafaa achiat, msurat n direcia normal pe suprafaa prelucrat. Se exprim n milimetri.

Fig.6.1.Adncimea de achiere Viteza de achiere v este spaiul parcurs de tiul sculei n raport cu piesa de prelucrat, n unitatea de timp, i se msoar n metri pe minut (m/min).

unde:

v-viteza de achiere; d-diametrul piesei de prelucrat, n mm.; n-turaia ,n rot/min.

T1-Aschierea metalelor

autor: profesor Tanase Viorel

18

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T1

Tanaviosoft 2012
Stabilirea raional a acestor parametri ai regimului de achiere este de mare importan pentru calitatea pieselor prelucrate, precum i pentru realizarea lor n condiii ct mai avantajoase. Astfel, la prelucrrile de degroare se recomand ca adncimea de achiere i avansul s aib valori ct mai mari pentru a se nltura adaosul de prelucrare ntr-un timp ct mai scurt. In acest caz, valorile maxime se aleg n funcie de puterea mainii pe care se execut prelucrarea. La prelucrrile de finisare, valorile adncimii de achiere se aleg ct mai mici pentru a nltura ultimele neregulariti rmase pe suprafaa piesei de la prelucrrile anterioare. n acest caz avansul se stabilete n funcie de netezimea cerut pentru suprafaa ce se prelucreaz. Mrimea vitezei de achiere se alege n funcie de felul prelucrrii, materialul de prelucrat i scula achietoare din normative .

7.FORELE N PROCESUL DE ACHIERE.


Mrimea efortului aplicat asupra sculei, pentru a produce achierea, depinde de materialul piesei de prelucrat, de materialul i geometria sculei achietoare, de parametrii regimului de achiere etc. Direcia forei de achiere aplicat asupra cuitului este orientat n spaiu, n funcie de geometria sculei achietoare, poziia acesteia n raport cu piesa etc.

Fig.7.1.Forele de achiere
T1-Aschierea metalelor autor: profesor Tanase Viorel 19

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T1

Tanaviosoft 2012
Efortul aplicat asupra sculei se descompune n trei componente Fx, Fy, Fz, dup trei direcii perpendiculare x, y, z , adic dup direcia avansului, dup direcia normal pe suprafaa de prelucrat i dup direcia vitezei de achiere. Componenta Fx se numete for de avans, Fy for radial, iar Fz for tangenial. Componenta Fz se mai numete i for principal de achiere. Pentru strunjirea oelului cu cuite normale se poate aprecia c: Fx = (0,15 ... 0,3) Fz; Fy = (0,3 ... 0,5)Fz.

8.MATERIALE PENTRU SCULELE ACHIETOARE.


Sculele utilizate la achierea metalelor snt executate din oel carbon pentru scule, oel rapid, carburi metalice, materiale mineraloceramice, materiale abrazive, diamant. Oelul carbon pentru scule. Oelul carbon pentru scule se fabric n mai multe caliti, utilizarea lui fiind legat de destinaia sculelor, astfel: calitile OSC 7 i OSC 8 se folosesc la executarea sculelor care lucreaz prin oc, cum ar fi: dlile, matriele etc.; calitatea OSC 9 se utilizeaz pentru sculele care necesit o tenacitate ridicat i duritate medie, cum ar fi matriele pentru ambutisat i ndoit; calitatea OSC 10 se folosete la executarea sculelor care necesit o bun tenacitate precum i o rezisten ridicat la uzur, cum ar fi: burghiele, filierele, tarozii, bacurile de filetat etc.; calitile OSC 11 i OSC 12 se utilizeaz pentru scule cu duritate ridicat i tenacitate medie, cum ar fi: filierele, frezele, burghiele, ferstraiele; calitatea OSC 13 se folosete pentru executarea sculelor care necesit o duritate foarte ridicat ns au o tenacitate mic, cum ar fi: cuitele pentru achierea cu viteze mici, dlile etc. Dintre aceste caliti de oeluri pentru scule cel mai des se folosesc calitile OSC 10 i OSC 12. Tratamentul termic al oelurilor pentru scule const n nclzirea lor la temperatura de 760820C i rcirea brusc n ap, dup care urmeaz o revenire joas la temperatura de 150300C cu rcire n aer. Se recomand ca tratamentul de clire s se fac pe o anumit adncime, de 2 5 mm, pentru a se asigura, pe lng duritatea mare a stratului superficial, i o rezisten mecanic bun, datorit miezului rmas tenace.
T1-Aschierea metalelor autor: profesor Tanase Viorel 20

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T1

Tanaviosoft 2012
nclzirea sculei, n vederea clirii, se face n bi de plumb, de sruri sau cu curent de nalt frecven. In general, oelul carbon pentru scule se folosete din ce n ce mai puin pentru executarea sculelor achietoare, din cauza capacitii reduse de achiere la temperaturi mai mari de 200250C. Oelul aliat pentru scule. Oelurile aliate pentru scule se deosebesc de oelul carbon pentru scule prin aceea c i pstreaz mai bine proprietile de duritate, tenacitate i rezisten mecanic cnd snt folosite la temperaturi ajungnd pn la 500C. Pentru sculele achietoare, oelurile aliate, fa de oelurile carbon pentru scule, permit creterea vitezei de achiere de circa 45 ori. Dintre oelurile aliate pentru scule pot fi menionate mrcile: VC06, C 15, MCW 14 i C 120. Marca VC 06 este un oel slab aliat cu crom i wolfram destinat executrii sculelor pentru tiere prin achiere sau presare. Marca C 15 este un oel slab aliat cu crom folosit pentru scule achietoare ca: freze, burghie, poansoane etc. Marca MCW 14 este un oel mediu aliat cu crom destinat executrii tarozi- lor, filierelor, frezelor, alezoarelor etc. Marca C120 este un oel cu coninut ridicat de crom folosit la executarea sculelor foarte rezistente la uzur ca: broe, freze, filiere, poansonare i plci de tiere etc. Prin aplicarea tratamentului termic la oeluri aliate pentru scule se urmrete creterea duritii i rezistenei la uzur. Acesta const ntr-o clire i revenire la temperaturi bine determinate n funcie de compoziia chimic, n vederea clirii, oelurile aliate pentru scule se nclzesc n cuptoare cu bi de sruri sau n cuptoare cu dou camere (de prenclzire i de nclzire), urmate de rcirea n ap sau ulei. Revenirea se face n general la temperaturi joase, cu rcire n aer linitit. Oeluri rapide. Oelurile rapide snt oelurile aliate destinate achie- rii cu viteze mari, avnd capacitatea de prelucrare mare la temperaturi de 550700C. Principalele elemente de aliere care confer proprieti deosebite de lucru oelurilor rapide snt: cromul, wolframul, vanadiul i cobaltul. Destinaia mrcilor de oel rapid se stabilete n funcie de proprietile acestora, dup cum urmeaz: mrcile Rp 1 i Rp 6 se utilizeaz pentru scule solicitate puternic la uzur care lucreaz la temperaturi ridicate, cum ar fi: cuitele de strung, frezele, alezoarele, burghiele etc.; mrcile Rp 2, Rp 3, Rp 4 i Rp 5 se utilizeaz pentru scule solicitate puternic la uzur, destinate achierii metalelor cu densitate ridicat, cum snt: frezele profilate, cuitele de strung speciale, tarozii, burghiele etc.;
T1-Aschierea metalelor autor: profesor Tanase Viorel 21

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T1

Tanaviosoft 2012
marca Rp 7 se utilizeaz pentru executarea sculelor destinate prelucrrii metalelor foarte rezistente, greu prelucrabile, cu viteze de achiere mari, cum ar fi: frezele pentru carburi, burghiele, bacurile de filetat, tarozii, filierele etc.; marca Rp 8 se utilizeaz pentru scule solicitate puternic, avnd capacitate ridicat de tiere, folosite la prelucrarea materialelor foarte rezistente, cum ar fi: freze, burghie elicoidale, alezoare etc.

Fig.8.1.Cuit din oel rapid Tratamentul termic const din clire i revenire; aceste operaii se fac n ulei sau ap. n general, aceste oeluri pot fi bine clite, fr pericol de crpturi i fisuri. Carburi metalice. Carburile metalice de wolfram, titan, cobalt etc. se caracterizeaz prin duritate foarte mare care se menine i la temperaturi de 9001 000C. Ele se utilizeaz cu rezultate deosebite la prelucrarea cu viteze mari i foarte mari. Carburile metalice snt foarte rezistente la uzur ns snt sensibile la ocuri.

Fig.8.2.Cuit cu plcu de carbur metalic

T1-Aschierea metalelor

autor: profesor Tanase Viorel

22

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T1

Tanaviosoft 2012
Carburile metalice se prepar sub form de pulbere din care se realizeaz prin presare plcue de diferite forme i dimensiuni, care se lipesc sau se fixeaz mecanic pe corpul sculei. Formele, dimensiunile i calitile plcuelor snt standardizate. Dup domeniul de utilizare, plcuele se mpart n trei grupe principale i anume: grupa P, destinat prelucrrii materialelor feroase, cu achii lungi, subdivizat n ase grupe de utilizare: P 01, P 10, P 20, P 30, P 40, P 50; grupa M, destinat prelucrrii materialelor feroase, cu achii lungi sau scurte, precum i metalelor neferoase, subdivizat n patru grupe de utilizare: M 10, M 20, M 30, M 40; grupaK, destinat prelucrrii materialelor neferoase i materialelor nemetalice, subdivizat n cinci grupe de utilizare: K 01, K 10, K 20, K 30, K 40. Primele caliti de plcue snt mai rezistente la uzur, iar ultimele au proprieti de tenacitate mai bune. Oxizi sinterizai. Plcuele din oxizi sinterizai, cunoscute i sub denumirea de plcue mineralo-ceramice, sunt realizate prin sinterizare la temperaturi de 1500-20000C n cuptoare cu vid, din granule fine de oxid de aluminiu pur sau cu adaosuri de elemente de aliere (cel mai adesea carburi metalice) i metale pure ca liant. Se caracterizeaz printr-o duritate i rezisten la uzur mult superioare carburilor metalice. De asemenea, ca urmare a conductivitii termice mici, a temperaturii de nmuiere nalte i a stabilitii fa de reacii chimice, aceste materiale i pstreaz proprietile achietoare i rezistena la uzur la temperaturi nalte, permind utilizarea unor viteze de 1,5-2,5 ori mai mari dect n cazul plcuelor din carburi metalice.

Fig.8.3.Cuit cu plcu metaloceramic

T1-Aschierea metalelor

autor: profesor Tanase Viorel

23

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T1

Tanaviosoft 2012
n acelai timp ns, oxizii sinterizai prezint o mare fragilitate, nu rezist la ocuri i la nclziri brute. Din acest motiv nu pot fi utilizai la prelucrri cu ntreruperi (mortezare, rabotare etc) i nu pot prelucra seciuni mari de achiare, dect printr-o angajare progresiv. Din cauza tenacitii reduse, se impune folosirea unor parametri geometrici ai muchiilor achietoare care s consolideze tiul i s introduc n acesta solicitri de compresiune, evitndu-le pe cele de ncovoiere sau forfecare. Sistemul tehnologic main-unealt-dispozitiv- pies- scul trebuie s posede rigiditate ridicat pentru a feri plcuele de vibraii. Sub aspectul regimului de achiere, oxizii sinterizai se preteaz prelucrrilor de finisare, la care seciunile de achiere sunt mici, n schimb, vitezele ridicate. Materiale superdure. Materialele superdure folosite n construcia sculelor achietoare au ca elemente de baz diamantul sau nitrura cubic de bor (naturale sau sintetice), utilizate ca monocristale sau policristale. Diamantele au duritatea cea mai ridicat dintre materialele utilizate la confecionarea sculelor, ceea ce le asigur o mare rezisten la uzur. Se folosesc pentru prelucrri de finisare, unde este esenial micorarea variaiei dimensionale prin uzur i o bun netezime a suprafeelor prelucrate.

Fig.8.4.Cuit de strung cu vrf de diamant Folosirea diamantelor industriale sub form de monocristale prezint o serie de dezavantaje cum ar fi:pre ridicat, rezisten mic la compresiune i ncovoiere, sensibilitate ridicat fa de ocuri i vibraii, rezisten mic la uzur n cazul prelucrrii materialelor feroase. Din aceste motive diamantele , ca i nitrura cubic de bor, sub form de monocristale se utilizeaz n mod economic doar la confecionarea corpurilor abrazive folosite la rectificarea materialelor dure (de exemplu, la ascuirea sculelor cu tiuri din carburi metalice).
T1-Aschierea metalelor autor: profesor Tanase Viorel 24

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T1

Tanaviosoft 2012
La prelucrrile de finisare (strunjire, alezare) se folosesc scule cu geometrie bine definit alctuite din policristale de diamant sau nitrur cubic de bor, sub form de plcue sinterizate. Ele se caracterizeaz prin duritate foarte ridicat i permit utilizarea unor viteze de achiere foarte mari (peste 900 m/min), iar suprafeele prelucrate au netezimi i precizii comparabile cu cele obinute la rectificare. Plcuele din policristale de diamant se utilizeaz pentru prelucrarea materialelor neferoase (metale, materiale plastice, lemn, beton etc), iar cele din nitrur cubic de bor la prelucrarea materialelor feroase. Materiale abrazive. Materialele abrazive au proprietatea de a detaa achii din metal i se prezint sub form de pulbere, pnze i pietre abrazive. In general, ele se utilizeaz pentru prelucrarea metalelor dure, in vederea unei precizii i caliti superioare a suprafeei.

MSURI DE TEHNIC A SECURITII MUNCII LA PRELUCRRILE PRIN ACHIERE


n condiiile prelucrrii pieselor prin achiere pe maini-unelte, existena pieselor i a organelor n micare, a achiilor, a conductoarelor electrice sub tensiune, a lichidului de rcire i ungere poate pune n pericol integritatea corporal a muncitorului. Pentru nlturarea accidentelor, n timpul prelucrrii prin achiere, trebuie respectate cu strictee principalele msuri de tehnic a securitii muncii, i anume: s se controleze starea mainii nainte de nceperea lucrului, verificndu-se toate manetele de comand i ndeosebi dac ambreiajul micrii principale i mecanismele de avans nu se pot autocupla sau autodecupla, instalaia de ungere i rcire; s se controleze instalaia electric a mainii-unelte; ndeosebi legtura cu pmntul a instalaiei electrice i integritatea izolaiei conductoarelor, buna funcionare a sistemelor de blocare i siguran electric a mainilor etc.; s se controleze buna fixare a piesei, a sculelor i a dispozitivelor pe mainaunealt; s se foloseasc dispozitive de siguran i de ngrdire a transmisiilor, a angrenajelor i a altor organe n micare; n timpul lucrului s se foloseasc dispozitive de protecie mpotriva achiilor: ecrane, ochelari; nu se admite frnarea organelor n micare cu mna;
T1-Aschierea metalelor autor: profesor Tanase Viorel 25

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T1

Tanaviosoft 2012
nu se admite ndeprtarea achiilor cu mna, ci cu un crlig special sau cu o perie; controlul strii sculei i controlul prelucrrii piesei nu se admite a fi fcute n timpul funcionrii mainii; n cazul rectificrii se verific integritatea dispozitivului de protecie corespunztor unghiului de contact dintre piatr i piesa care se prelucreaz, funcionarea exhaustorului de absorbie a prafului ce se produce n timpul lucrului i protecia contra granulelor care se desprind n timpul lucrului din masa pietrei abrazive i a achiilor incandescente de metal din piesa ce se prelucreaz ; hainele de protecie (halatul sau alopeta) s fie ncheiate la toi nasturii, manetele s fie strnse cu elastic, iar capul trebuie neaprat acoperit; locul de munc trebuie inut n curenie i ordine. In cazul oricrei accidentri, muncitorului trebuie s i se acorde imediat primul ajutor.

T1-Aschierea metalelor

autor: profesor Tanase Viorel

26

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T2

Tanaviosoft 2012

Strunjirea este operaia de prelucrare prin achiere pe maini-unelte numite strunguri. La aceast prelucrare, piesa execut micarea principal de achiere (micarea de rotaie), iar scula micarea de avans (micare rectilinie longitudinal, transversal sau combinat). Strungurile au o pondere foarte mare n atelierele de prelucrri mecanice prin achiere. Aceste maini-unelte se folosesc la producia individual, n serie i n mas, precum i in atelierele de ntreinere i de reparaii.

1.PRELUCRAREA PRIN STRUNJIRE. GENERALITI.

T2-Prelucrarea prin strunjire

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T2

Tanaviosoft 2012
Strungurile normale sunt maini-unelte universale, destinate efecturii unei varieti mari de prelucrri. n Romnia s-au construit o gam nsemnat de strunguri normale dintre care cele mai rspindite au fost: SN 250, SN 320, SN 400, SN 500, SN 630 i altele.

2.STRUNGUL NORMAL.

Fig.2.1.Strungul normal

Fig.2.2.Strungul normal
T2-Prelucrarea prin strunjire autor: profesor Tanase Viorel 2

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T2

Tanaviosoft 2012
tanaviosoft

Fig.2.3.Strungul normal Strungul normal se compune din batiul 9, prevzut cu dou picioare cu care se sprijin pe fundaie, ppua fix 3, in care se gsete cutia cu viteze 4, ppua mobila18, cruciorul 13, deasupra cruia se afl suportul portcuit 23, arborele principal n care se monteaz universalul 26. Arborele principal al strungului execut o micare de rotaie, care este micarea principal de achiere. Acest micare este transmis la arborele principal prin intermediul cutiei de viteze de la un motor electric amplasat n interiorul piciorului din stnga al strungului. Cutia de viteze permite obinerea unei game ntregi de turaii . Scula achietoare se fixeaz n suportul portcuit i execut mpreun cu acesta o micare de translaie prin deplasarea cruciorului 13. Cruciorul se deplaseaz pe batiul strungului pe nite suprafee speciale numite ghidaje 17. Ppua mobil 18 servete la sprijinirea pieselor lungi n timpul prelucrrii. n acest caz, piesa se fixeaz cu un capt n arborele principal, iar cu al doilea se prinde n ppua mobil. Uneori, n ppua mobil mai pot fi fixate diferite scule cum ar fi: burghie, alezoare, tarozi etc.
T2-Prelucrarea prin strunjire autor: profesor Tanase Viorel 3

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T2

Tanaviosoft 2012
Poziia ppuii mobile poate fi modificat dup nevoie, aceasta deplasnduse pe ghidaje speciale prevzute pe batiul 9. Deplasarea cruciorului mpreun cu scula achietoare prin antrenarea acestuia cu ajutorul barei de avans 11 (n cazul strunjirilor obinuite) sau cu urubul conductor 12 (n cazul prelucrrii filetelor).

Fig.2.4.Ppua mobil Pentru nelegerea mai uoar a funcionrii strungului normal, se prezint o schem cinematic simplificat pe care se pot urmri micrile efectuate de maina-unealt n timpul lucrului.

Fig.2.5.Schema cinematic a strungului normal Astfel, micarea principal de achiere, care este micarea de rotaie a arborelui principal, se obine de la motorul de acionare M1 prin lanul cinematic 1 23CV4. Arborele principal execut micarea principal de achiere cu turaii diferite, cu ajutorul cutiei de viteze CV. n general, viteza de rotaie variaz cu ajutorul mecanismelor cu roi baladoare. Deplasarea longitudinal de avans f,
T2-Prelucrarea prin strunjire autor: profesor Tanase Viorel 4

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T2

Tanaviosoft 2012
executat de crucior se obine de la cutia de viteze CV, prin lanul cinematic CV56CA7II89Vz1z2 , prin cutia de avansuri CA la bara de avansuri II i apoi la mecanismul pinion-cremalier z1z. Pinionul z1 este montat n cutia cruciorului, iar cremaliera z pe batiul strungului. Cnd pinionul z1 este antrenat cu o anumit turaie, n funcie de avansul necesar la prelucrare, el antreneaz cruciorul, cremaliera fiind fix. Avansul transversal ft se realizeaz pe acelai traseu cinematic pn n punctul 9, de unde, prin 10, antreneaz n micare de rotaie urubul de avans transversal III, care imprim prin mecanismul urub-piuli, deplasarea corespunztoare a saniei transversale a cruciorului. La deplasrile in gol ale cruciorului, pentru a se reduce timpul consumat cu retragerea cruciorului sau pentru a se uura munca strungarului, strungurile moderne sunt prevzute cu un mecanism special de retragere sau apropiere rapid. Acest mecanism este antrenat de un motor electric separat M2, prin lanul cinematic 1213, la bara de avansuri II i apoi pe circuitele cinematice descrise pentru deplasrile longitudinal f i transversal ft. La filetare, cruciorul trebuie antrenat ntr-o corelaie riguroas cu rotirea semifabricatului SF, pentru a se executa un filet cu un anumit pas dat. Acest lucru se realizeaz pe un circuit cinematic separat de cel de avans, folosind lanul cinematic CV456CA11IV. Arborele IV este urubul conductor al strungului, care realizeaz antrenarea cruciorului cu o anumit vitez, astfel ca la o rotaie a piesei vrful cuitului s se deplaseze cu un pas. De regul, cutia de avansuri permite imprimarea turaiei necesare a urubului conductor pentru a se realiza deplasarea cruciorului (pe care este fixat cuitul de filetare), corelat cu rotirea arborelui principal I (n care se fixeaz piesa de prelucrat). Cnd la prelucrarea filetului nu se poate realiza antrenarea urubului conductor IV cu turaia necesar pentru a tia un filet cu pas special (n oli etc.), pe traseul 56 din lanul cinematic prezentat se introduce o transmisie cu roi dinate AB. Roile dinate AB se calculeaz din condiia ca la rotirea piesei cu o rotaie cruciorul s avanseze cu pasul special cerut.

T2-Prelucrarea prin strunjire

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T2

Tanaviosoft 2012

La prelucrrile prin strunjire cele mai folosite scule sunt cuitele de strung. Dup cum varietatea prelucrrilor executate pe strung este foarte mare, la fel i cuitele sunt foarte numeroase i greu de inclus toate ntr-o clasificare. 31.

3.SCULE UTILIZATE LA PRELUCRAREA PRIN STRUNJIRE.

Fig.2.6.Cruciorul

T2-Prelucrarea prin strunjire

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T2

Tanaviosoft 2012

3.1.Dup forma cozii:


1

Fig.3.Cuite de strung

Fig.3.1.Cutit cu: 1-coada patrata; 2-cu coada cilindrica; 3-cu coada dreptunghiulara. 3.2.Dup forma capului:

Fig.3.2.Cuite de strung(1-cuit drept; 2- cuit cotit)

3.3.Dup poziia suprafeei:


T2-Prelucrarea prin strunjire autor: profesor Tanase Viorel 7

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T2

Tanaviosoft 2012

Fig.3.3.Cutite de interior

Fig.3.4.Cutite de exterior

Pentru strunjirea la interior se folosesc i cuite montate pe o bar portcuit special. n afar de operaia de strunjire propriu-zis, pe strung se mai executa i alte prelucrri pentru care se utilizeaz burghie de diferite tipuri, tarozi, alezoare, filiere etc. 3.4.Dup materialul sculei achietoare:

Fig.3.5.Cuite din oel rapid

Fig.3.6. Cuite cu vrf de diamant

Fig.3.7.Cuit cu carbur metalic

Fig.3.8.Cuit cu placu amovibil

T2-Prelucrarea prin strunjire

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T2

Tanaviosoft 2012

Fig.3.9.Nitrura cubic de bor Fig.3.10.Material mineraloceramic n prezent se folosesc din ce in ce mai mult cuite cu plcue din carburi metalice fixate pe corpul cuitului prin lipire sau cu plcue amovibile (fixate cu uruburi). Acestea asigur o mare durabilitate n condiiile achierii cu viteze ridicate. 3.5.Dup modul constructiv:

Fig.3.11.a-monobloc; b-cu placu lipit; c-cu placu amovibil

Fig.3.11.b.Placue amovibile 3.6.Dup sensul avansului:


b

Fig.3.12.Cuit pe dreapta(a); cuit pe stnga(b)


T2-Prelucrarea prin strunjire autor: profesor Tanase Viorel 9

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T2

Tanaviosoft 2012

4.DISPOZITIVE DE FIXARE A PIESELOR LA STRUNJIRE.


Piesa ce urmeaz a se prelucra se fixeaz ntr-un dispozitiv, innd seama de forma i de dimensiunile ei. Cel mai des se folosete sistemul de fixare al pieselor n mandrina universal.

Fig.3.13.Randalina

Fig.4.1.Dispozitivul universal Universalul este un dispozitiv de fixare prevzut, de obicei, cu trei bacuri, care realizeaz simultan centrarea i strngerea pieselor, avnd diametre ntr-o gam relativ larg. Cele trei bacuri se deplaseaz n canalele din corpul universalului, fiind antrenate de filetul plan de pe faa frontal a roii dinate , care, la rndul ei, este antrenat de pinionul conic . Bacurile se introduc n locaurile din corpul universalului ntr-o anumit ordine marcat cu cifre: exemplu bacul numrul 1 se introduce n locaul numrul
T2-Prelucrarea prin strunjire autor: profesor Tanase Viorel 10

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T2

Tanaviosoft 2012
1, bacul numrul 2 n locaul cu numrul 2 etc., pentru a se realiza deplasarea radial uniform i centrarea pieselor n timpul strngerii. Universalul poate realiza centrarea i strngerea piesei cu bacurile aezate n poziie normal pentru piese de diametru mic sau ntoars pentru piese scurte, cu diametrul mare. Universalul este montat pe captul arborelui principal prin nurubare, avnd un sistem de asigurare.

Fig.4.2.Tipuri de universal

Fig.4.3.Fixarea piesei n universal

Fig.4.4.Universal cu 4 bacuri

Pentru prinderea pieselor cu seciune ptrat se utilizeaz universale cu patru bacuri, acionate simultan. n cazul unor piese cu o configuraie complicat se folosesc universale cu patru bacuri acionate independent. n acest caz fiecare bac este deplasat spre suprafaa piesei, centrarea fcndu-se din aproape n aproape. Strngerea sau desfacerea universalului se face cu ajutorul unei chei care se introduce n locaul cu seciune ptrat din pinionul conic . Universalul folosete n general la prinderea pieselor scurte. Piesele de diametru mic se strng cu bacurile n poziie normal .
T2-Prelucrarea prin strunjire autor: profesor Tanase Viorel 11

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T2

Tanaviosoft 2012

Fig.4.5.Prinderea piesei n universal

Fig.4.6.Prinderea n universal i pinol

n cazul pieselor de lungime mic i diametru mare, centrarea i prinderea piesei se execut cu bacurile in poziie invers .

Fig.4.7.Universal cu bacuri ntoarse La piesele tubulare cu diametrul mare, prinderea se execut prin acionarea bacurilor de la interior spre exterior. Datorit strngerii pieselor pe poriunea anterioar a bacurilor, acestea se uzeaz .Pentru a fixa corect piesa ntr-un asemenea universal este necesar introducerea unui adaos. Adaosul poate fi realizat prin nfurarea pe pies a unor straturi de grosime corespunztoare din tabl subire sau hrtie. Atunci cnd bacurile se uzeaz, ele trebuie ns corectate prin rectificare (sau strunjire).

T2-Prelucrarea prin strunjire

autor: profesor Tanase Viorel

12

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T2

Tanaviosoft 2012

Fig.4.8.Fixarea piesei ntre vrfuri

Fig.4.9.Inima de antrenare

Fig.4.10.Vrf de centrare i fixare

Piesele cu lungime relativ mare se prelucreaz ntre vrfuri .Aezarea i centrarea piesei se execut cu ajutorul vrfurilor, fixate n arborele principal, i respectiv ppua mobil . Strngerea pe cele dou conuri se realizeaz prin deplasarea spre stnga a pinolei . Antrenarea n micare de rotaie se face cu ajutorul unei flane , montat pe captul filetat al arborelui principal. Flana este prevzut cu un bol de antrenare cu ajutorul cruia pune n micare inima de antrenare fixat cu un urub pe piesa . n alte cazuri, flana este prevzut cu un canal n care intr captul ncovoiat al inimii de antrenare .

T2-Prelucrarea prin strunjire

autor: profesor Tanase Viorel

13

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T2

Tanaviosoft 2012

Fig.4.11.Fixarea arborilor ntre vrfuri Pentru a proteja piesa contra strivirii la strngerea cu urubul inimii de antrenare, captul piesei se poate introduce ntr-o buc crestat . n vederea aezrii intre vrfuri, este necesar ca n capetele frontale s se execute n axa piesei gurile de centrare n care vor intra vrfurile . n figura 4.10. este reprezentat construcia unui vrf rotativ universal, la care vrful de centrare se rotete pe rulmeni, fora axial fiind preluat de rulmentul axial . Coada conica a vrfului se introduce n alezajul conic al ppuii mobile. nainte de introducerea vrfurilor n alezajul conic al mainii, suprafeele de asamblare se cur cu atenie pentru a se evita btaia radial a vrfului. Pentru piesele tubulare, care urmeaz a fi prelucrate la exterior, pentru prindere se utilizeaz dornurile. Dornul de construcie rigid servete la centrarea i strngerea piesei cu ajutorul aibei i a piuliei. Dornul astfel montat se prinde n universal sau se aeaz ntre vrfuri, n funcie de lungimea piesei de prelucrat. Pentru prelucrrile de finisare la care centrarea piesei trebuie fcut cu precizie degajrii interioare a dornului sau se utilizeaz buce elastice crestate pe generatoare.

Fig.4.12.Fixarea piesei pe dorn


T2-Prelucrarea prin strunjire

Fig.4.13.Buc elastic
autor: profesor Tanase Viorel 14

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T2

Tanaviosoft 2012

Dintre dispozitivele de prindere a sculelor pe strung, cele mai rspndite sunt suporturile portcuit, de diferite construcii: cu plac sau cu patru poziii Portcuitul cu patru poziii intr n dotarea strungului normal i permite fixarea a patru scule. Aducerea i fixarea sculei n poziia de lucru se realizeaz prin rotirea suportului portcuit cu ajutorul manetei 1.

5.DISPOZITIVE DE FIXARE A CUITELOR DE STRUNG.

Fig.5.1.Dispozitivul portcuit Cuitul se fixeaz n portcuitul 3 cu uruburile 2, astfel nct vrful lui s se gseasc la nlimea axei piesei de prelucrat . Pentru aezarea cuitului la nlimea necesar, de obicei se folosesc plcue de reglare care se aeaz sub cuit. Aceast nlime la care se fixeaz vrful cuitului se verific dup vrful din pinola ppuii mobile sau cu ajutorul unor abloane.

Fig.5.2.Lunete
T2-Prelucrarea prin strunjire autor: profesor Tanase Viorel 15

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T2

Tanaviosoft 2012
Dac rigiditatea pieselor este prea mic, acestea se pot sprijini in timpul prelucrrii cu ajutorul lunetelor mobile, care se fixeaz pe cruciorul strungului, sau cu ajutorul lunetelor fixe, care se fixeaz pe batiu.

Fig.5.3.Luneta

6.PRELUCRRI EXECUTATE PRIN STRUNJIRE.

Fig.5.4.Dispozitiv portcuit

n cazul prelucrrii suprafeelor cilindrice exterioare, piesele de prelucrat se fixeaz in universal sau se prind ntre vrfuri, n funcie de dimensiunile i rigiditatea acestora. Atunci cnd este necesar, sunt sprijinite n lunete sau n dispozitive.

STRUNJIREA SUPRAFEELOR CILINDRICE EXTERIOARE

Fig.6.1.Strunjirea longitudinal exterioar Prelucrarea arborilor scuri, cu acelai diametru pe toat lungimea. Piesa de prelucrat ,avnd diametrul d i lungimea l se poate obine dintr-un semifabricat laminat, cu diametrul mai mare. Acest gen de piese se fixeaz n universal .n veT2-Prelucrarea prin strunjire autor: profesor Tanase Viorel 16

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T2

Tanaviosoft 2012
derea prelucrrii suprafeei cilindrice exterioare n faza a 3-a, este necesar prelucrarea suprafeei frontale n faza a 2-a.

Fig.6.2. n funcie de precizia de prelucrare necesar i de netezimea suprafeei, prelucrarea suprafeei cilindrice exterioare de diametrul d se execut ntr-una sau n mai multe faze.

Fig.6.3.Strunjirea longitudinal exterioar Dup prelucrarea suprafeei pe toat lungimea se execut retezarea la lungimea l cu ajutorul unui cuit de retezat n faza a 4-a, dup care se prelucreaz cea de a doua suprafa frontal n faza a 5-a. Sculele necesare prelucrrilor enumerate se aleg n funcie de natura suprafeelor de prelucrat (cilindrice, frontale etc.), precum i a preciziei cerute (pentru degroare, finisare etc.).

T2-Prelucrarea prin strunjire

autor: profesor Tanase Viorel

17

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T2

Tanaviosoft 2012

Arborii n trepte pot fi prelucrai cu fixare n universal, cei cu lungimea mic, sau ntre vrfuri, cei cu lungime mai mare. Pentru arborii lungi, n trepte, prelucrarea se face ntre vrfuri.n cazul prelucrrii din bar laminat, succesiunea prelucrrii este urmtoarea: n faza 1 se execut strunjirea suprafeei frontale; n faza a 2-a se execut gurile de centrare la ambele capete; n faza a 3-a se prinde piesa ntre vrfuri i se antreneaz cu ajutorul inimii de antrenare; n aceast poziie se execut prelucrarea la captul din dreapta la faza a 4-a; prin ntoarcere se prelucreaz captul din stnga la faza a 5-a. Dac este necesar o precizie mai ridicat, prelucrrile de la fazele a 4-a i a 5-a se execut fiecare n mai multe treceri succesive.

PRELUCRAREA ARBORILOR IN TREPTE.

Fig.6.4.Strunjirea de canelare-retezare

Fig.6.5.Strunjirea arborilor lungi

T2-Prelucrarea prin strunjire

autor: profesor Tanase Viorel

18

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T2

Tanaviosoft 2012

Fig.6.6.Vrfuri de centrare

Fig.6.7.Burghiu de centruit

Succesiunea operaiilor la prelucrarea arborilor

FAZA 1

FAZA 2

FAZA 3 FAZA 4 Cursa transversal a cuitului se regleaz prin apropierea aproximativ a acestuia, dup care se msoar dimensiunea realizat. n funcie de diferena reT2-Prelucrarea prin strunjire autor: profesor Tanase Viorel 19

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T2

Tanaviosoft 2012
zultat intre cota necesar i cea obinut la reglarea prealabil se aduce cuitul n poziia final de lucru cu ajutorul cadranului gradat al manivelei de avans transversal. Adncimea ap a vrfului cuitului se determin n funcie de pasul p al urubului de avans i de numrul de diviziuni N al cadranului (ap = P/N).

Fig.6.8.Stabilirea adncimii de achiere Numrul de diviziuni se citete n dreptul unui reper fix pe tamburul urubului de avans. Pentru reglarea curselor longitudinale ale cuitului, n vederea obinerii unei anumite lungimi, se folosete tamburul de avans longitudinal. Cursele longitudinale ale cuitelor se pot stabili i cu ajutorul opritoarelor. Pentru cursa transversal se fixeaz un opritor pe crucior i unul pe sania de avans transversal n timpul lucrului, sania se va putea deplasa cu o distan egal cu cea existent ntre cele dou opritoare. Prelucrarea se realizeaz antrenndu-se piesa in micarea de rotaie cu turaia n (micarea principal de achiere) i imprimndu-se cuitului o micare de avans. n funcie de parametrii regimului de achiere (adncimea de achiere ap, avansul f i viteza de achiere vc , se deosebesc prelucrri de degroare n care se ndeprteaz cea mai mare parte din adaosul de prelucrare i prelucrri de finisare n care se ndeprteaz straturi de metal degrosime mic. La finisare se urmrete s se realizeze dimensiunile finale ale pieselor i netezimea necesar a suprafeelor. Prelucrrile de degroare se execut cu cuite pentru degroare, iar cele de finisare cu cuite pentru finisare. Dimensiunile pieselor prelucrate se msoar cu ublerul, micrometrul, compasul, calibrele-potcoav etc.
T2-Prelucrarea prin strunjire autor: profesor Tanase Viorel 20

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T2

Tanaviosoft 2012
STRUNJIREA SUPRAFEELOR CILINDRICE INTERIOARE
La strunjirea cilindric interioar , piesa de prelucrat se fixeaz n universal . Cnd este necesar, piesa poate fi strunjit cu ajutorul unei lunete. Micarea principal de achiere n este executat de pies, iar micarea de avans f este executat de cuit. Ca i la strunjirea cilindric exterioar, strunjirea interioar poate fi de degroare i de finisare.

Fig.6.9.Strunjirea longitudinal interioar La strunjirea interioar, condiiile de lucru sunt mai grele dect la strunjirea exterioar, datorita lungimii mai mari a cuitului n consol i evacurii mai dificile a achiilor.

Fig.6.10.Strunjirea frontal interioar


T2-Prelucrarea prin strunjire

Fig.6.11.Strunjirea de canelare
autor: profesor Tanase Viorel 21

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T2

Tanaviosoft 2012
De aceea, parametrii regimului de achiere au valori mai mici dect la strunjirea exterioar. Dimensiunile pieselor executate prin strunjire se msoar cu ublerul, micrometrul, compasul, calibrele-tampon etc.

STRUNJIREA SUPRAFEELOR FRONTALE I RETEZAREA


La prelucrarea suprafeelor frontale, piesa execut micarea principal de achiere (micarea de rotaie), iar scula, micarea de avans ft , care n acest caz este o micare rectilinie-transversal (perpendicular pe axa piesei). n mod obinuit, piesa se fixeaz n universal. Piesele cu lungime relativ mare se fixeaz cu un capt n universal, iar cu cellalt se pot sprijini ntr-o luneta fix sau ntr-un vrf de centrare special , pentru piese cu guri de centrare obinuite.

Fig.6.12.Strunjirea frontal n funcie de parametrii regimului de achiere, prelucrarea poate fi: de degroare sau de finisare. Strunjirea suprafeelor plane poate fi executat cu avansul sculei de la periferie spre centru sau de la centru spre periferie . Deosebirea dintre aceste dou scheme de lucru const n faptul c unghiurile de atac principal i secundar i rolul tiurilor (principal i secundar) se inverseaz. Acest lucru este important n special pentru prelucrrile de degroare, la care adncimea de achiere ap este mai mare i influena, unghiului de atac este important. La strunjirea suprafeelor frontale, de mare importan este aezarea n poziie corect a vrfului cuitului, pentru a fi posibil prelucrarea complet a suprafeei. Operaia de retezare se execut n mod asemntor cu strunjirea plan; piesa
T2-Prelucrarea prin strunjire autor: profesor Tanase Viorel 22

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T2

Tanaviosoft 2012
execut micarea principal de achiere (micarea de rotaie), iar cuitul, micarea de avans transversal.

Fig.6.13.Strunjirea de retezare

Fig.6.14.Strunjirea de canelare

Fig.Strunjirea de retezare O operaie asemntoare cu retezarea este prelucrarea canalelor circulare exterioare i interioare (canelarea), care n funcie de forma canalului se execut cu cuite de retezat sau cu cuite speciale profilate.

T2-Prelucrarea prin strunjire

autor: profesor Tanase Viorel

23

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T2

Tanaviosoft 2012
Suprafeele conice se pot prelucra pe strungul normal prin mai multe meto-

STRUNJIREA SUPRAFEELOR CONICE

de: cu rotirea saniei portcuit a cruciorului; cu rigla de copiat; prin deplasarea transversal a ppuii mobile (pentru suprafee conice exterioare); cu cuite profilate. Prelucrarea suprafeelor conice prin rotirea saniei portcuit se folosete, de obicei, n cazul strunjirii suprafeelor cu lungime mic i conicitate mare. Piesa , avnd diametrul D, lungimea l i unghiul de nclinare al generatoarei , se prelucreaz cu cuitul fixat mpreun cu suportul pe sania portcuit . Pentru prelucrare, sania se rotete fa de direcia avansului longitudinal cu unghiul . Piesa execut micarea principal de achiere (micarea de rotaie), iar cuitul execut micarea de avans de-a lungul generatoarei conului, fiind deplasat de sania nclinat , acionat manual de manivel , prin mecanismul urub-piuli. Cu aceast metod se pot prelucra att suprafeele conice exterioare ct i cele interioare.

Fig.6.15.Strunjirea suprafeelor conice prin rotirea saniei portcuit Prelucrarea suprafeelor conice cu rigla de copiat, se folosete pentru prelucrarea suprafeelor conice cu lungime relativ mare. Rigla de copiat este un dispozitiv cu care sunt echipate strungurile normale moderne. Pe placa 2, se nclin cu unghiul necesar rigla de copiat 3, pe care alunec cursorul , de care este prins bolul 5. De bol se leag prghia 6, care este solidarizat cu sania transversal 7, n care este montat cuitul 8. Piesa de prelucrat 4, se prinde ntre vrfuri. Cuitul se deplaseaz de-a lungul generatoarei conului datorit micrii de avans longiT2-Prelucrarea prin strunjire autor: profesor Tanase Viorel 24

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T2

Tanaviosoft 2012
tudinal a cruciorului i deplasrii radiale a saniei transversale , legat prin prghie i bol de cursor, care alunec de-a lungul riglei de copiat .

Fig.6.16. Strunjirea suprafeelor conice cu rigla de copiat n cazul prelucrrii suprafeelor conice cu ajutorul riglei de copiat, trebuie s se decupleze urubul de avans transversal al saniei transversale, deoarece deplasarea transversal este asigurat de contactul dintre rigla i cursor care se leag de sania transversal . Unghiul de rotire al riglei de copiat se determin cu relaia folosit la procedeul de prelucrare prin rotirea saniei portcuit, iar reglarea n poziia necesar se face pe o scar gradat, aa cum este n cazul strungurilor moderne SN 320 i SN 400. Adncimea de achiere se stabilete de la manivela de avans a saniei portcuit. Prin aceast metod se pot prelucra i suprafeele conice interioare, piesele fiind fixate n universal. Prelucrarea suprafeelor conice prin deplasarea transversal a ppuii mobile. Se folosete la prelucrarea suprafeelor conice exterioare cu lungime mare i conicitate mic. Pentru aceasta, piesa se prinde ntre vrfuri. Vrful din ppua mobil se deplaseaz lateral cu distana h, astfel nct ntre axa de rotaie a piesei i direcia avansului longitudinal f se formeaz unghiul al generatoarei conului.

T2-Prelucrarea prin strunjire

autor: profesor Tanase Viorel

25

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T2

Tanaviosoft 2012

Fig.6.17. Strunjirea suprafeelor conice prin deplasarea transversala a ppuii mobile

Fig.6.18.Ppua mobil n acest mod, n timpul prelucrrii cuitul se deplaseaz n direcia avansului longitudinal f, care este paralel cu generatoarea conului. Prin acest procedeu se prelucreaz suprafee conice cu unghiul mic, ajungndu-se pn la 810, deoarece la unghiuri mai mari piesa nu se mai poate prinde corect ntre vrfurile de centrare. n aceste condiii, deplasarea h a vrfului ppuii mobile se calculeaz cu relaia: h = L (D-d)/2l n care: D, d reprezint diametrul mare i respectiv diametrul mic al suprafeei conice de prelucrat ; L lungimea piesei msurat ntre suprafeele frontale n care sunt prevzute gurile de centrare; l lungimea suprafeei conice.
T2-Prelucrarea prin strunjire autor: profesor Tanase Viorel 26

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T2

Tanaviosoft 2012
Deplasarea ppuii mobile se realizeaz cu ajutorul unei rigle gradate aezat ntre vrful ppuii mobile i a celei fixe. De multe ori este ns necesar s se execute o strunjire de prob n vederea verificrii conicitii obinute. Suprafeele conice de lungime relativ mic se pot prelucra cu ajutorul unor cuite profilate, cu avans transversal sau longitudinal.

Fig.6.19. Strunjirea suprafeelor conice cu cuit profilat De foarte multe ori, operaia de gurire se execut cu burghiul pe strung. n acest caz, piesa se fixeaz n universal, iar burghiul n pinola ppuii mobile, de unde capt avans axial , prin nvrtirea roii de mn . Pentru executarea gurilor de centrare se procedeaz n mod asemntor ca la operaia de gurire. n acest caz, se folosete un burghiu special pentru guri de centrare, fixat cu o mandrin n pinola ppuii mobile.

GURIREA I CENTRUIREA PE STRUNG.

Fig.6.20.Gurirea pe strung
T2-Prelucrarea prin strunjire

Fig.6.21.Centruirea pe strung
autor: profesor Tanase Viorel 27

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T2

Tanaviosoft 2012
Filetul este un canal elicoidal, executat pe o suprafa cilindric sau conic, interioar sau exterioar. Pentru prelucrarea filetului se utilizeaz un cuit profilat, special, dup profilul filetului. Prelucrarea filetelor triunghiulare normale const n ndeprtarea metalului sub form de achii din golul dintre flancuri, ca urmare a deplasrii cuitului de-a lungul axei piesei, dup ce, n prealabil, a fost fixat la adncimea necesar, cu ajutorul avansului transversal st . Cuitul de filetat, se aeaz la adncimea corespunztoare stratului 1 i se execut prima trecere cu avans longitudinal n aceast poziie, pe toat lungimea filetului, dup care cuitul se aaz la,adncimea stratului 2 i se execut o nou trecere. n acest fel se ndeprteaz, succesiv, straturile de material 1, 2, 3, 4 etc., pn cnd se ajunge la adncimea corespunztoare a filetului. Cuitul prelucreaz simultan ambele flancuri ale filetului(poziia A), ceea ce creeaz unele greuti mai ales n cazul unor adncimi de achiere mari. Pentru nlturarea acestui neajuns se procedeaz astfel : La nceput se nltur un strat de material de o anumit grosime (poziia I), dup care cuitul se deplaseaz spre stnga cu distana i (poz. II), prelucrndu-se astfel numai flancul din stnga al filetului. Urmeaz apoi o deplasare egal cu i spre dreapta (poz.III), pentru prelucrarea flancului din dreapta. n final, cuitul se introduce cu avans transversal la adncimea final a filetului (poz. IV) i se prelucreaz definitiv ambele flancuri.

PRELUCRAREA FILETELOR

Fig.6.22.Filetarea cu cuitul.Metode. Se pot observa ,n figura 6.22. cele trei metode: A.Filetarea cu ambele flancuri, simultan; B.Filetarea cu un singur flanc; C.Filetarea cu ambele flancuri, alternativ.
T2-Prelucrarea prin strunjire autor: profesor Tanase Viorel 28

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T2

Tanaviosoft 2012
Metoda asigur condiii foarte bune de achiere. Pentru executarea filetului metric, sania suportului portcuit se rotete cu 30. n acest fel, cuitul este avansat spre pies dup o direcie nclinat cu un unghi egal cu semiunghiul filetului. Achierea se execut cu un singur ti (tiul din stnga), tiul din dreapta fiind executat astfel : unghiul la vrf are 59 i nu 60, nct s nu frece pe flancul drept al filetului. n acest caz, n funcie de adncimea filetului, se ndeprteaz, succesiv, straturile I, II, III, IV etc.(poziia B). n poziia C, achierea se realizeaz cu ambele flancuri, alternativ. La prelucrarea filetelor cu pas mare, n special la cele trapezoidale i ptrate, sunt necesare cel puin dou operaii pentru prelucrare: degroare i finisare. Deosebirea dintre filetarea pe strung i strunjirea obinuit const n faptul c deplasarea cuitului se realizeaz prin avansul longitudinal al cruciorului, care este pus n micare de ctre urubul conductor. Cruciorul este antrenat de la urubul conductor pentru a putea avea o coordonare precis a deplasrii cuitului cu rotaia piesei. n acest caz, la o rotaie complet a piesei, cuitul se deplaseaz cu un pas al filetului. Aceast deplasare este asigurat de cutia de avansuri i filete. La strungurile de construcie modern operaia de filelare se poate executa pentru filete normalizate n sistemul metric, inch, modul etc.

STRUNJIREA SUPRAFEELOR PROFILATE


Prelucrarea are loc n condiii grele, datorit lungimii de contact mare, ntre tiul sculei achietoare i suprafaa piesei.Se utilizeaz cuite din oel rapid: 1. Cuit disc profilat. 2. Cuit prismatic profilat.

Fig.6.23.Strunjirea profilat cu cuit disc


T2-Prelucrarea prin strunjire autor: profesor Tanase Viorel 29

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T2

Tanaviosoft 2012

Fig.6.24.Strunjirea profilat cu cuit prismatic Metodele de prelucrare a suprafeelor profilate sunt urmtoarele: Strunjirea cu cuit profilat. Strunjirea prin combinarea simultan a celor dou micri de avans; Strunjirea cu dispozitiv de copiat(dup ablon).

Fig.6.25.Strunjirea profilat cu dispozitiv de copiat

T2-Prelucrarea prin strunjire

autor: profesor Tanase Viorel

30

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T2

Tanaviosoft 2012

7.TIPURI DE STRUNGURI.

Fig.7.1.Clasificarea strungurilor

Fig.7.2.Strungul normal
T2-Prelucrarea prin strunjire autor: profesor Tanase Viorel 31

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T2

Tanaviosoft 2012

Fig.7.3.Strunguri cu comand numeric

Fig.7.4.Strunguri verticale

Fig.7.5.Strung multiax
T2-Prelucrarea prin strunjire autor: profesor Tanase Viorel 32

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T2

Tanaviosoft 2012

Fig.7.6.Strung copier

Fig.7.7.Strung frontal

Fig.7.8.Strung revolver

Fig.7.9.Strung revolver cu dou capete

T2-Prelucrarea prin strunjire

autor: profesor Tanase Viorel

33

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T2

Tanaviosoft 2012

8.N.T.S.M. la STRUNJIRE.
n condiiile prelucrrii pieselor prin achiere pe maini-unelte, existena pieselor i a organelor n micare, a achiilor, a conductoarelor electrice sub tensiune, a lichidului de rcire i ungere poate pune n pericol integritatea corporal a muncitorului. Pentru nlturarea accidentelor, n timpul prelucrrii prin achiere, trebuie respectate cu strictee principalele msuri de tehnic a securitii muncii, i anume: s se controleze starea mainii nainte de nceperea lucrului, verificndu-se toate manetele de comand i ndeosebi dac ambreiajul micrii principale i mecanismele de avans nu se pot autocupla sau autodecupla, instalaia de ungere i rcire; s se controleze instalaia electric a mainii-unelte; ndeosebi legtura cu pmntul a instalaiei electrice i integritatea izolaiei conductoarelor, buna funcionare a sistemelor de blocare i siguran electric a mainilor etc.; s se controleze buna fixare a piesei, a sculelor i a dispozitivelor pe mainaunealt; s se foloseasc dispozitive de siguran i de ngrdire a transmisiilor, a angrenajelor i a altor organe n micare; n timpul lucrului s se foloseasc dispozitive de protecie mpotriva achiilor: ecrane, ochelari; nu se admite frnarea organelor n micare cu mna; nu se admite ndeprtarea achiilor cu mna, ci cu un crlig special sau cu o perie; controlul strii sculei i controlul prelucrrii piesei nu se admite a fi fcute n timpul funcionrii mainii; n cazul rectificrii se verific integritatea dispozitivului de protecie corespunztor unghiului de contact dintre piatr i piesa care se prelucreaz, funcionarea exhaustorului de absorbie a prafului ce se produce n timpul lucrului i protecia contra granulelor care se desprind n timpul lucrului din masa pietrei abrazive i a achiilor incandescente de metal din piesa ce se prelucreaz ; hainele de protecie (halatul sau alopeta) s fie ncheiate la toi nasturii, manetele s fie strnse cu elastic, iar capul trebuie neaprat acoperit; locul de munc trebuie inut n curenie i ordine.

T2-Prelucrarea prin strunjire

autor: profesor Tanase Viorel

34

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T2

Tanaviosoft 2012

2.9.DICIONAR TEHNIC.

Levier- prghie (de manevr). Schema cinematica-reprezentare grafic a unei maini,insta ii, ce evideniaz transmiterea micrii ntre mecanisme, subansambluri. Cutie de viteze-ansamblu n structura unui sistem tehnic, care permite obinerea unei game de turaii. Diamant-material natural sau sintetic extrem de dur, avnd la baz carbonul. Amovibil-mobil,deplasabil. Randalina-dispozitiv care permite obinerea unei suprafee n relief.

T2-Prelucrarea prin strunjire

autor: profesor Tanase Viorel

35

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T2

Tanaviosoft 2012

2.10.TESTUL DE EVALUARE
PRELUCRRI PRIN STRUNJIRE(WORD) Test de evaluare PRELUCRRI PRIN STRUNJIRE (QUIZ) Test de evaluare PRELUCRRI PRIN STRUNJIRE (PDF) Test de evaluare

2.11.LUCRAREA DE LABORATOR
PRELUCRRI PRIN STRUNJIRE Lucrare de laborator

2.12.ANEXE
http://www.didactic.ro/ http://www.4shared.com/account/dir/12148998/f0e35458/sharing.html?rnd=83 http://www.4shared.com/account/dir/19966750/2c584ca8/sharing.html?rnd=97 http://www.4shared.com/account/dir/8TRHB4qg/sharing.html?rnd=42 http://www.4shared.com/account/dir/s07DeCsa/sharing.html?rnd=10 http://www.4shared.com/account/dir/B2iZe_cW/sharing.html?rnd=42

http://tvet.ro

http://class10c.wikispaces.com

tanaviosoft@yahoo.com

T2-Prelucrarea prin strunjire

autor: profesor Tanase Viorel

36

Prelucrarea prin strunjire NOTA:

Prelucrarea prin strunjire

Numele: Prenumele:

Subiectul 1 20 puncte Identificati partile componente ale strungului normal SN 400 pe baza imaginii de mai jos:

Modulul : Tehnologie general mecanic Test de evaluare sumativa

Strungul normal SN 400


1.Arbore principal 2.Carcasa

Tnase Viorel

Prelucrarea prin strunjire Subiectul 2 30 puncte Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 1. Miscarea de avans longitudinal este data de; a) sania transversala; b) carucior; c) sania portcutit. 2. Universalul are rolul de; a) prindere si fixare a semifabricatului; b) prindere si fixare a sculelor aschietoare. 3. Dispozitivul portcutit are posibilitatea fixarii simultane pentru: a) patru cutite de strung; b) doua cutite de strung; c) un singur cutit de strung. 4. Surubul conducator permite prin antrenarea caruciorului: a) avansul mecanic al caruciorului; b) filetarea cu cutitul de filetat; c) avansul transversal al saniei transversale. 5. Papusa mobila permite: a) fixarea semifabricatelor de tip arbore de lungime mare; b) filetarea pe strung cu filiera sau tarodul; c) gaurirea cu burghiul. 6. Sania portcutit se utilizeaza pentru: a) strunjirea suprafetelor conice de lungime mica; b) strunjirea suprafetelor conice de lungime mare. 7. Inversarea sensului miscarii de rotatie se realizeaza cu: a) maneta ambreiajului; b) comutatorul de pe tabloul de comanda; c) bara de avansuri. 8. Cutitele de strung pentru filetat se confectioneaza din: a) carburi metalice; b) oteluri rapide; c) materiale mineraloceramice. 9. Carburile metalice pentru prelucrarea fontelor au simbolul: a) P10 ,P20; b) K10, K20; c) M10, M20. 10. Autocentrarea semifabricatului este realizata cu universal: a) cu patru bacuri; b) cu trei bacuri. 11. Piesele tip bara calibrata cu diametrul mic se fixeaza in : a) bucsa de reductie; b) bucsa elastica; c) dorn elastic. 12. Inima de antrenare se asociaza cu: a) universal autocentrant; b) flansa de antrenare; c) bucsa extensibila. 13. Taisul cutitului de canelare-retezare se pozitioneaza: a) pe axa de rotatie a semifabricatului; b) deasupra axei de rotatie a semifabricatului; c) sub axa de rotatie a semifabricatului. 14. Fixarea semifabricatelor de diametru mare se face cu: a) bacuri normale; b) bacuri intoarse. 15. Burghiul de centruit se utilizeaza pentru prelucrarea de: a) gauri strapunse b) gauri infundate; c) gauri de centrare si fixare. 16. Fata de asezare a cutitului de strung are rolul: a) elimina aschiile din zona prelucrarii; b) reduce frecarile cu suprafata piesei supusa prelucrarii. 17. La un cutit de strung ,suma unghiurilor (++) este egala cu: a) 180 0 ; b) 90 0 ; c) 360 0 . 18. La un cutit de strung, suma unghiurilor (++1) este egala cu: a) 180 0 ; b) 90 0 ; c) 360 0 . 19. Un inch (tol) are: a) 25,4 mm; b) 24,5 mm; c) 25 mm. 20. Unghiul de degajare al unui cutit de strung este: a) ; b) ; c) . Subiectul 3 Sa se identifice unghiurile cutitului de strung si sa se explice rolul fiecaruia: 10 puncte

- unghiul de asezare ; are rolul de a reduce frecarile cu suprafata piesei.

Tnase Viorel

Prelucrarea prin strunjire Subiectul 4 10 puncte Precizai care dintre afirmaiile de mai jos sunt adevrate (A) i care sunt false (F): 1. Caldura dezvoltata in procesul de aschiere este preluata de aschii, scula aschietoare, semifabricat, lichidul de racire si ungere si de catre mediul inconjurator. 2. Uzura sculei aschietoare se manifesta numai pe fata de asezare. 3. Parametrii regimulului de aschiere sunt adancimea de aschiere, avansul de lucru si viteza de aschiere. 4. Carburile metalice tip P10 ,P20,P30,P40 se utilizeaza la prelucrarea otelurilor aliate. 5. Cremaliera permite deplasarea manuala a caruciorului. A Subiectul 5 Asociati in mod corespunzator afirmatiile din coloana A , cu precizarile din coloana B:

10 puncte

Coloana A 1d 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Miscarea de avans transversal Partea activa a cutitului de strung Adancimea de aschiere se exprima Partea pasiva a cutitului de strung Carburile metalice isi pierd proprietatile Depunerea pe tais influenteaza Viteza de aschiere se exprima Miscarea de rotatie se exprima Avansul de lucru se exprima Otelurile rapide isi pierd proprietatile

Coloana B a b c d e f g h i j
prindere si fixare precizia de prelucrare m/min sania transversala rot/min aschiere mm/rot 550-700 0C mm 900-1000 0 C 10 puncte

Subiectul 6 Identificati, pe baza desenelor de mai jos, tipurile de cutite de strung:

6 Cutit de strunjit longitudial interior Se acorda 10 puncte din oficiu. Tnase Viorel 3

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T2

Tanaviosoft 2012

Site-ul de mai jos permite utilizarea Auxiliarelor curriculare elaborate prin programul PHARE.
http://tvet.ro

2.13.STANDARDE de PREGTIRE PROFESIONAL

http://www.edu.ro

T2-Prelucrarea prin strunjire

autor: profesor Tanase Viorel

37

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T3

Tanaviosoft 2012

3.1.PRELUCRAREA PRIN FREZARE. GENERALITI.


DEFINITIE: Frezarea este operaia de prelucrare mecanic prin achiere pe maini-unelte de frezat, cu scule numite freze.

Fig.3.1.1.Prelucrri prin frezare


T2-Prelucrarea prin frezare autor: profesor Tanase Viorel 1

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T3

Tanaviosoft 2012
Freza este o scul achietoare cu mai multe tiuri, pentru prelucrarea suprafeelor plane i profilate, a canalelor de diferite forme etc.

Fig.3.1.2.Procesul de prelucrare prin frezare n cazul frezrii, micarea principal de achiere este executat de scul, iar micarea de avans de piesa de prelucrat (mai rar de scul). Regimul de achiere la frezare este caracterizat de: adncimea de achiere(t); avansul de achiere(s); viteza de achiere(v). Adncimea de achiere este stabilit n funcie de mrimea adaosului de prelucrare i numrul de treceri adoptat. La frezare se urmrete ca ntregul adaos de prelucrare s fie nlturat ntr-o singur trecere. Dac condiiile de precizie i calitate a suprafeei sunt ridicate, adaosul de prelucrare se ndeprteaz n dou faze: frezare de degroare i frezare de finisare.

Fig.3.1.3.Micrile necesare n procesul de achiere


T2-Prelucrarea prin frezare autor: profesor Tanase Viorel 2

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T3

Tanaviosoft 2012
Micarea principal de achiere se realizeaz cu viteza de achiere v. Mrimea vitezei de achiere se poate determina cu ajutorul unor relaii experimentale sau se alege din normative n funcie de: schema de lucru adoptat; natura i materialul sculei; materialul de prelucrat . Ea se exprim n [m/min]. Pe baza vitezei de achiere calculate, se determin turaia la arborele principal al mainii cu relaia:

n=

unde: v-viteza de achiere; D-diametrul sculei achietoare. Micarea de avans(s) presupune o deplasare ntre scul i pies. Viteza de avans se determin din relaia : unde: s-avansul de lucru; z-numrul de dini; sd-avansul pe dinte; w-viteza de achiere. Este preferabil s se lucreze cu avansuri ct mai mari, deoarece n acest fel se asigur o productivitate ridicat. Avansul pe dinte ales se verific funcie de rezistena mecanismului de avans al mainii de frezat i funcie de rigiditatea dornului port-frez. Avansul pe dinte (sd), ca dimensiune a seciunii transversale a stratului de achiere, este distana dintre dou suprafee de achiere consecutive, generate de doi dini alturai, msurat n direcia avansului de frezare.

1000 v [rot/min] D

sd =

s w = [mm/rot] z nz

T2-Prelucrarea prin frezare

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T3

Tanaviosoft 2012

Fig.3.1.4.Parametri geometrici la achiere Seciunea transversal a stratului de achiere se caracterizeaz prin parametri geometrici grosime i lime i parametri tehnologici avans i adncime de achiere. Unghiul de contact este unghiul sub care suprafaa periferic a frezei se gsete n contact de lucru cu adaosul de prelucrat. El indic numrul de dini aflai simultan n achiere, conform relaiei:

z0 =

+1

Limea stratului de achiere (b) este egal cu lungimea muchiilor de ti aflate n contact cu materialul. La frezele cu dini nclinai, ea variaz de la zero la un maxim i din nou la zero (n momentul ieirii dintelui din achiere).

Fig.3.1.5.Stratul de achiere.Particulariti
T2-Prelucrarea prin frezare autor: profesor Tanase Viorel 4

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T3

Tanaviosoft 2012
Fora de achiere F, care acioneaz asupra unui dinte elicoidal al unei freze este rezultanta a trei fore: FT dup direcia tangent la traiectoria micrii principale, FR dup direcia radial i FA dup direcia paralel cu axa frezei. unde: T A R FT-componenta tangenial; FR -componenta radial; FA -componenta axial. Componenta tangenial(FT) produce momentul de torsiune MR care trebuie nvins de cuplul motor al lanului cinematic principal al mainii. Componenta radial(FR) acioneaz asupra dornului frezei cu un moment ncovoietor, iar componenta axial(FA) tinde, dup sensul elicei dinilor, s preseze sau s elibereze conul dornului din axul principal.

F=F +F +F

Fig.3.1.5.a.Forele de achiere n funcie de fora tangenial medie se poate calcula i valoarea forei radiale medii, cu relaia aproximativ:

FR = (0.6...0.8)FT
Valoarea componentei axiale, care apare la freze cu dini elicoidali este:

FA = (0.35...0.55)FT

T2-Prelucrarea prin frezare

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T3

Tanaviosoft 2012 METODE DE FREZARE


Prelucrarea prin frezare poate fi realizat n contra avansului (B) sau n sensul avansului (A).

Fig.3.1.6.Metode de frezare

Fig.3.1.7.Metode de frezare La frezarea n sens contrar avansului: angajarea dintelui se face de la grosime mic de achiere, ceea ce face ca ocurile s fie mai mici; jocul dintre flancurile filetului urubului conductor i piuliei din lanul cinematic al micrii de avans este preluat de componenta orizontal FH , care este ndreptat n sens contrar avansului, n felul acesta fiind excluse vibraiile pe orizontal;
T2-Prelucrarea prin frezare autor: profesor Tanase Viorel 6

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T3

Tanaviosoft 2012
componenta vertical FV , fiind ndreptat n sus, tinde s ridice semifabricatul de pe masa mainii, putnd provoca n acest fel vibraii pe vertical, care influeneaz negativ calitatea suprafeei prelucrate ; uzura sculei este mai puin intens ca urmare a faptului c tiurile lucreaz totdeauna pe suprafaa prelucrat a piesei, nu ca n cazul frezrii n sensul avansului, la care dintele ia contact de fiecare dat cu suprafaa de prelucrat, care poate avea pe ea oxizi, impuriti sau crust dur La frezarea n sensul avansului : achia este atacat de ti n partea sa cea mai groas, fora de achiere la angajare fiind maxim, deci, prelucrarea este nsoit de ocuri; componenta vertical FV apas semifabricatul pa masa mainii, eliminnd posibilitatea apariiei vibraiilor pe vertical, n schimb masa fiind mai ncrcat, trebuie s fie bine susinut n consol; componenta orizontal FH este dirijat, n acest caz, n sensul avansului i tinde s trag materialul sub scul ; ea nu mai poate prelua jocul din cupla cinematic urub-piuli, motiv pentru care pot s apar vibraii n plan orizontal; frezarea n sensul avansului se aplic mai ales la operaiile de finisare sau de frezare rapid.

T2-Prelucrarea prin frezare

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T3

Tanaviosoft 2012

3.2.MAINA DE FREZAT UNIVERSAL. TIPURI DE FREZE.


3.2.1.MAINA DE FREZAT UNIVERSAL.
Maini-unelte de frezat n funcie de construcia i de destinaia lor, mainile-unelte de frezat pot fi: universale; verticale; orizontale; speciale (longitudinale, pentru frezat filet, roi dinate etc).

Fig.3.2.1.1.Maina de frezat universal Maina de frezat universal este destinat executrii unei game foarte largi de prelucrri, cum ar fi prelucrarea suprafeelor plane, profilate, nclinate, a roilor dinate, a canalelor elicoidale etc. Scula achietoare se monteaz n arborele prinT2-Prelucrarea prin frezare autor: profesor Tanase Viorel 8

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T3

Tanaviosoft 2012
cipal 3, prin intermediul unui dorn care se sprijin ntr-un lagr n traversa 1, i primete micarea de rotaie (micarea principal de achiere) de la motorul 11, prin cutia de viteze 10. Piesa de prelucrat se fixeaz pe masa 4 i execut, mpreun cu aceasta, micarea de avans. Micarea de la motorul de avans se transmite la masa 4 prin cutia de avansuri. Masa mainii 4 se deplaseaz mpreun cu consola 6 pe ghidajele verticale 14 ale batiului 12. Aceast deplasare constituie micarea de avans pe vertical fv . Avansul pe orizontal se efectueaz dup dou direcii: longitudinal i transversal. Avansul longitudinal fl este efectuat de masa 4 de-a lungul ghidajelor din masa inferioar 5. Avansul transversal ft este efectuat de masa inferioara 5, pe ghidajele de pe consola 6. Micrile mesei mainii de frezat pot fi realizate manual sau n ciclu automat de la motorul 11. De asemenea, masa mainii poate avea i un avans rapid pentru deplasarea rapid pn la apropiere de locul unde se face prelucrarea. La maina de frezat universal mai exist posibilitatea rotirii mesei superioare 4, cu 15...30, pentru prelucrarea canalelor elicoidale.

Fig.3.2.1.2.Schema cinematic Funcionarea mainii de frezat universal se poate urmri cu uurin pe schema cinematic de principiu .Astfel, micarea principal de achiere, care este micarea de rotaie a sculei, fixat n arborele principal, se obine de la motorul M prin lanul cinematic 1 2 3 4 CV 5 6 I. Micarea de avans longitudinal fl se realizaz prin lanul cinematic 1 2 3 7 8 CA 9 10 11 12 13 14 urubul conductor II. Elementele lanului cinematic de avans pot fi acionate, cum s-a artat, de la acelai motor M sau de la un motor separat, montat naintea cutiei de avansuri CA, prin ntreruperea legturii pe traseul
T2-Prelucrarea prin frezare autor: profesor Tanase Viorel 9

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T3

Tanaviosoft 2012
3 7. Acest sistem de acionare separat se utilizeaz n special la mainile moderne. Avansul transversal ft se realizeaz prin lanul cinematic 1 2 3 7 8 CA 9 10 11 12 13 14 16 17 urubul conductor III. Pentru avansul pe vertical al mesei mainii se folosete acelai lan cinematic (descris la avansul longitudinal i transversal) pn n punctul 12, de unde micarea se transmite mai departe pe ramura 18 urubul conductor IV. Micrile de avans se pot realiza i manual prin antrenarea uruburilor conductoare corespunztoare de la o manivel de acionare. Pentru reducerea timpului de deplasare n gol a mesei, la mainile moderne exist un circuit special de avans rapid care ocolete cutia de avans pe traseul 7 20 21 10. Mecanismele pentru deplasarea rapid pot fi acionate de la acelai motor, ca la mecanismele de avans. Pe maina de frezat universal se poate ataa un cap de frezat vertical care preia micarea de rotaie de la arborele principal orizontal I i o transmite la arborele II, cu ajutorul roilor dinate conice Z1 i Z2 . n arborele II se monteaz freze frontale sau cilindro-frontale ca la maina de frezat vertical.

Maina de frezat universal

T2-Prelucrarea prin frezare

autor: profesor Tanase Viorel

10

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T3

Tanaviosoft 2012 3.2.2.TIPURI DE FREZE


La o frez se deosebesc dinii achietori i corpul. Din punct de vedere constructiv, frezele pot fi executate dintr-o bucat (n acest caz se numesc freze monobloc) sau asamblate (n acest caz se numesc freze cu dini montai).

Fig.3.2.2.1.Freza monobloc Fig.3.2.2.2.Freza cu dini montai Dup modul de executare a dinilor pe suprafaa de aezare , frezele pot fi: cu dini frezai i cu dini detalonai .

Fig.3.2.2.3.Freza cu dini detalonai

Fig.3.2.2.4.Freza cu dini frezai

Construcia frezelor cu dini frezai este mai simpl i mai uor de realizat. Detalonarea se folosete n cazul frezelor profilate, pentru care este necesar s se menin profilul i dup reascuire care se execut pe suprafaa de degajare 2. Frezele cu dini frezai se ascut pe suprafaa de aezare 1. Suprafaa 3 se numete spatele dintelui. n general, frezele se clasific n funcie de forma suprafeei pe care o prelucreaz i de maina-unealt pe care se execut prelucrarea.
T2-Prelucrarea prin frezare autor: profesor Tanase Viorel 11

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T3

Tanaviosoft 2012
Frezele cilindrice se folosesc pentru prelucrarea suprafeelor plane pe mainile de frezat orizontale. Ele pot avea dini drepi sau nclinai . Cele cu dini nclinai lucreaz n condiii mai bune, deoarece achierea decurge mai linitit. Pentru dimensiuni mari de freze, construcia acestora poate fi realizat cu dini asamblai. Aceast soluie permite construirea corpului din oel de construcie, iar dinii achietori, din oel rapid (HSS) sau plcue din carburi metalice, ceea ce reduce simitor costul sculei.

Fig.3.2.2.5.Freza cilindric cu dini nclinai

Fig.3.2.2.5.a.Freza modul melc

Frezele cilindro-frontale se folosesc pentru prelucrarea suprafeelor plane pe mainile de frezat verticale. Ca i frezele cilindrice, frezele cilindro-frontale pot fi: monobloc sau cu dini asamblai . Aceste freze achiaz cu partea frontal i cu partea cilindric.

Fig.3.2.2.6.Freza cilindro-frontal cu dini nclinai Frezele disc se folosesc pentru prelucrarea canalelor pe mainile de frezat orizontale. Aceste freze sunt prevzute pe suprafaa cilindric exterioar i pe cele dou suprafee frontale cu dini achietori.
T2-Prelucrarea prin frezare autor: profesor Tanase Viorel 12

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T3

Tanaviosoft 2012

Fig.3.2.2.7.Freze disc Frezele deget se folosesc pentru prelucrarea canalelor pe maini de frezat verticale. Aceste freze au dini achietori pe suprafaa frontal i pe suprafaa cilindric.

Fig.3.2.2.8.Freze deget Frezele unghiulare se folosesc pentru prelucrarea suprafeelor nclinate.

Fig.3.2.2.9.Freze unghiulare La frezele profilate, suprafaa activ are un anumit profil pentru prelucrarea unor suprafee complexe. Din categoria frezelor profilate fac parte i frezelemodul ,care se folosesc pentru tierea dinilor roilor dinate.
T2-Prelucrarea prin frezare autor: profesor Tanase Viorel 13

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T3

Tanaviosoft 2012

Fig.3.2.2.10.Frez profilat

Fig.3.2.2.11.Frez modul disc

1.Frez deget 2.Frez cilindric cu dini elicoidali 3.Frez modul disc 4.Frez deget 5.Frez cilindro-frontal 6.Frez disc 7.Frez disc 8.Frez pentru canale (coad de rndunic) 9.Frez deget pentru profilare 10.Frez pentru canale n T 11.Frez conic 12.Frez pentru canale 13.Frez deget

Fig.3.2.2.12.Freze

T2-Prelucrarea prin frezare

autor: profesor Tanase Viorel

14

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T3

Tanaviosoft 2012

14.Frez unghiular 15.Frez pentru canale 16.Frez pentru canale 17.Frez profilat(suprafee convexe) 18.Frez disc 19.Frez biunghiular 20.Frez profilat(suprafee concave) 21.Frez pentru canale 22.Frez cilindro-frontal

Piesele se pot fixa pe masa mainii de frezat n diferite feluri, folosindu-se sisteme de fixare simple, dispozitive universale i speciale.

3.3.FIXAREA PIESELOR PE MAINILE DE FREZAT.

Fig.3.2.2.13.Freze

Fig.3.3.1.Menghina rotativ
T2-Prelucrarea prin frezare

Fig.3.3.2.Menghina rotativ
autor: profesor Tanase Viorel 15

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T3

Tanaviosoft 2012
Astfel, n numeroase cazuri, mai ales la producia individual, piesele se pot fixa direct pe masa mainii, folosindu-se bride, uruburi, menghine simple, rotative i nclinabile .

Fig.3.3.3.Menghina complex Fig.3.3.4.Menghina nclinabil La aezarea ei fixarea pieselor n dispozitivele de fixare pe mainile de frezat, acestea trebuie s fie ct mai aproape de bacurile de strngere, pentru a-i se asigura o rigiditate bun i a se evita apariia vibraiilor n timpul prelucrrii.

Fig.3.3.5.Menghina articulat

Fig.3.3.6.Cap divizor

Fig.3.3.7.Fixarea pieselor cu bride


T2-Prelucrarea prin frezare autor: profesor Tanase Viorel 16

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T3

Tanaviosoft 2012

Pentru a se asigura desfurarea procesului de prelucrare n bune condiii, frezele trebuie s fie bine fixate n arborele principal al mainii. Frezele se fixeaz cu ajutorul unui dorn care se introduce n alezajul conic al arborelui principal. Alezajul conic de la captul arborelui este normalizat n sistemele Morse sau ISO. Frezele cilindrice se monteaz pe un dorn al crui capt se fixeaz n arborele principal n alezajul conic, iar cel de-al doilea se sprijin ntr-un lagr n consola mainii.

3.4.FIXAREA FREZELOR PE MAINILE DE FREZAT.

y x

Fig.3.4.1.Fixarea frezelor pe dorn In figura 3.4.1. este reprezentat modul de fixare a frezelor cilindrice. Freza este introdus pe dorn la distana y de captul arborelui principal i respectiv la distana x de lagrul de sprijin . Poziia pe dorn a frezei se asigur cu ajutorul unor buce distaniere . Pentru o mai bun rigiditate, distana y trebuie s fie ct mai mic.

Fig.3.4.2.Buce elastice(pensete)
T2-Prelucrarea prin frezare autor: profesor Tanase Viorel 17

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T3

Tanaviosoft 2012

Fig.3.4.3.Fixare pe dorn Fig.3.4.4.Dorn scurt La frezele cu dini elicoidali este foarte important modul de fixare a acestora, pentru a nu crea o for de apsare spre lagrul de sprijin . Strngerea se face cu dornuri filetate. Frezele frontale se fixeaz n arborele principal prin intermediul unui dorn scurt, iar antrenarea se realizeaz cu o pan montat pe partea lateral a conului sau n captul frontal .

3.5.PRELUCRRI EXECUTATE PE MAINILE DE FREZAT.


O problem foarte important care trebuie avut n vedere la operaiile de frezare o constituie aezarea i fixarea piesei de prelucrat deoarece la frezare apar fore de achiere mari. n general, pe mainile de frezat pot fi executate prelucrri foarte variate, n funcie de maina-unealt i de sculele folosite.

Fig.3.5.1.Frezarea suprafeelor plane


T2-Prelucrarea prin frezare autor: profesor Tanase Viorel 18

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T3

Tanaviosoft 2012

Fig.3.5.2.Frezarea suprafeelor plane

Fig.3.5.3.Frezarea ghidajelor

Fig.3.5.4.Frezarea cu frez modul melc

Fig.3.5.5.Frezarea cu frez deget

T2-Prelucrarea prin frezare

autor: profesor Tanase Viorel

19

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T3

Tanaviosoft 2012

Fig.3.5.6.Frezarea-canal de pan

Fig.3.5.7.Frezarea cu freza deget

Fig.3.5.8.Frezarea cu freza deget(1); frezarea cu cap de frezat(2)

Fig.3.5.9.Prelucrri prin frezare


T2-Prelucrarea prin frezare autor: profesor Tanase Viorel 20

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T3

Tanaviosoft 2012

3.6.PRELUCRRI PRIN FREZARE CU CAPUL DIVIZOR.

1 4 5

Fig.3.6.1.Capul divizor Divizarea. Capul divizor servete la divizarea ntr-un numr anumit de pri, n vederea stabilirii poziiei unghiulare a suprafeelor pieselor de prelucrat. Capul divizor 1 se monteaz pe masa a mainii de frezat. Piesa de prelucrat se aaz ntre vrfurile 4 (din capul divizor) i 5 (din ppua mobil 2). Din punct de vedere cinematic ,capul divizor universal se compune din angrenajul melc-roat melcat Z2 i Z1 montat pe arborii I i II, roile dinate conice Z3, Z4 i roile de schimb ZA, ZB Zc i ZD. Piesa ce urmeaz a fi divizat se fixeaz n dispozitiv (care poate fi vrf de centrare sau un universal obinuit). Micarea pentru divizarea piesei, fixat n dispozitiv, se transmite de la manivel la arborele I, care, prin rotire, antreneaz urubul melc Z1 i roata melcat Z2. De obicei, roata melcat Z2 se construiete cu 40 de dini (mai rar cu 60). Aceasta nseamn c pentru a se obine o rotaie complet a arborelui I, deci a piesei de prelucrat este necesar ca manivela s se roteasc de 40 de ori (pentru c urubul melc Zr are un singur nceput). Raportul ntre Z1 i Z2 se numete caracteristica capului divizor i se noteaz cu N. Acest raport are, de regul, valoarea 40(mai rar 60).

T2-Prelucrarea prin frezare

autor: profesor Tanase Viorel

21

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T3

Tanaviosoft 2012

Fig.3.6.2.Roi dinate Divizarea cu o fraciune dintr-o rotaie a piesei se obine prin rotirea manivelei 3 de un numr oarecare de ori, mai mic de 40. Pe capul divizor se pot executa mai multe divizri, i anume: Divizarea direct, care se ntlnete cnd caracteristica capului divizor (numrul de dini ai roii melcate) se mparte exact la numrul de diviziuni ce trebuie obinute la piesa de prelucrat. Raportul dintre N i numrul de diviziuni Z ce trebuie obinute reprezint numrul de rotaii n pe care trebuie s le fac manivela mpreun cu arborele I pentru ca arborele II ,deci , piesa s se roteasc cu o diviziune:

A-numr ntreg de rotaii. Pentru a se realiza divizarea, manivela este pus n micare cu ajutorul minerului . Poziia minerului se fixeaz n raport cu un disc cu guri , cu ajutorul unui cui la extremitatea minerului . Capul divizor pentru divizarea direct este foarte simplu. Divizarea se face prin rotirea direct a arborelui principal, folosindu-se un disc cu guri. Divizarea indirect, simpl, se ntlnete cnd raportul dintre caracteristica capului divizor N i numrul de diviziuni ce trebuie obinut Z, nu este un numr ntreg:
T2-Prelucrarea prin frezare autor: profesor Tanase Viorel 22

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T3

Tanaviosoft 2012

unde: a- este numrtorul fraciei; b -numitorul fraciei (mai mare dect numrtorul); A - numr ntreg. Aceasta nseamn c, pentru a se obine o diviziune pentru piesa de prelucrat, manivela trebuie s se roteasc cu A rotaii complete, plus o fraciune de rotaie egal cu a/b. Aceast fraciune se obine cu ajutorul discului divizor cu guri. Fiecare cap divizor are trei asemenea discuri divizoare, avnd fiecare un numr de guri dispuse dup cercuri concentrice, astfel: discul numrul 1: 15, 16, 17, 18, 19 i 20 guri; discul numrul 2: 21, 23, 27, 29, 31 i 33 guri; discul numrul 3 : 37, 39, 41, 43, 47 i 49 guri. Pentru a se realiza fraciunea de rotaie cu ajutorul discului divizor cu guri , se nmulete att numitorul ct i numrtorul cu aceeai cantitate m, pentru a se obine la numitorul fraciei o cifr egal cu un numr de guri de pe discul divizor:

Aceasta arat c mprirea se realizeaz rotindu-se cu manivela , A rotaii ntregi plus m a guri pe discul avnd n total m b guri. Divizarea indirect diferenial se utilizeaz atunci cnd orice artificiu s-ar face, pentru mprirea unei piese n Z diviziuni, nu se gsete pe discul divizor cercul cu numrul de guri necesar. Aceasta nseamn c, pe lng numrul de rotaii ntregi i numrul m a de guri pe discul m b, mai este necesar o fraciune dintre dou guri consecutive A i C ,astfel ca manivela s ajung n poziia punctat B i nu n poziia A sau C. Practic, acest lucru se realizeaz prin rotirea discului dup sgeata I, astfel ca gaura A s ajung n poziia B, n timp ce manivela 3 a efectuat cele A rotaii ntregi, plus m a guri pe discul m b. De asemenea, se poate imprima discului o rotaie, II, astfel ca gaura C s ajung in poziia B, n timp ce manivela a efectuat rotirea cu cantitatea amintit mai sus.
T2-Prelucrarea prin frezare autor: profesor Tanase Viorel 23

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T3

Tanaviosoft 2012
Pentru acest lucru, discul 2 va fi pus n micare de rotaie (dup sgeata I sau II), cu roile de schimb ZAZB ;Zc ZD i angrenajul conic Z3Z4 . n vederea divizrii, se alege un numr Ze apropiat de Z (numrul de diviziuni n care trebuie mprit piesa), astfel ca divizarea s fie posibil prin metoda indirect simpl. Divizarea cu Ze pentru fiecare diviziune a piesei presupune:

Divizarea n Ze pri va duce la o eroare fa de numrul de diviziuni reale Z. Rezult c n realitate manivela trebuie s se roteasc cu o cantitate mai mare sau sau mai mic dect:

Acest lucru se realizeaz prin rotirea discului divizor, tocmai cu eroarea care se obine divizndu-se cu Ze i nu cu Z diviziuni. Scriindu-se ecuaia lanului cinematic pentru rotirea discului cu diferena necesar, se obine relaia de calcul a roilor dinate de schimb pentru divizarea indirect diferenial:

Semnul ( + ) corespunde cazului cnd se alege un numr Ze > Z. In aceast situaie, discul 2 se va roti n acelai sens cu manivela . Semnul () corespunde cazului cnd Ze < Z i discul se va roti n sens contrar cu manivela .

Fig.3.6.3.Metode de divizare
T2-Prelucrarea prin frezare autor: profesor Tanase Viorel 24

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T3

Tanaviosoft 2012

3.7.TIPURI DE MAINI DE FREZAT.

Fig.3.7.1.Maina de frezat universal Maina de frezat orizontal Maina de frezat orizontal este asemntoare cu maina de frezat universal, cu deosebirea c masa superioar nu se poate roti n plan orizontal.

Fig.3.7.2. Maina de frezat vertical Maina de frezat vertical. Maina de frezat vertical este destinat, n general, prelucrrii cu freze cilindro-frontale i cu freze deget. Scula achietoare se fixeaz n arborele principal i execut micarea de rotaie cu turaia n. Micrile de avans vertical fv transT2-Prelucrarea prin frezare autor: profesor Tanase Viorel 25

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T3

Tanaviosoft 2012
versal ft i longitudinal fl sunt executate de masa mainii. Consola 6 se deplaseaz pe ghidajele verticale 9 ale batiului 3, efectund micarea de avans fv . Masa inferioar 7 se deplaseaz pe ghidajele consolei 6, efectund micarea de avans transversal ft , iar masa superioar 8 efectueaz micarea de avans longitudinal fl de-a lungul ghidajelor de pe masa inferioar 7. n

fl

ft

fv

Fig.3.7.3. Maina de frezat vertical Maina de frezat longitudinal Pentru prelucrarea unor piese mari, la producia n serie i n mas, se utilizeaz maini de frezat longitudinale, prevzute cu mai multe capete de frezat, care asigur o productivitate foarte mare prin prelucrarea simultan a mai multor suprafee. Aceste maini mai poart i denumirea de maini de frezat portal.

T2-Prelucrarea prin frezare

autor: profesor Tanase Viorel

26

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T3

Tanaviosoft 2012

Fig.3.7.2. Maina de frezat longitudinal n figura 3.7.2. este reprezentat maina de frezat longitudinal. Piesele de prelucrat se fixeaz pe masa 2, care execut micarea de avans longitudinal de-a lungul ghidajelor de la batiul 1. Sculele sunt fixate n capetele de frezat 5 i execut micarea principal de achiere. Pentru executarea prelucrrilor pe maina de frezat portal (longitudinal) este nevoie de o micare de avans de potrivire, n funcie de poziia suprafeelor ce se prelucreaz. Aceast micare este executat de scula achietoare, prin capul de frezat respectiv, care poate executa o micare de avans de-a lungul ghidajelor verticale sau de-a lungul ghidajelor ale traversei 6. La unele maini de frezat longitudinale, capetele de frezat se pot nclina putnduse prelucra astfel piese cu suprafee nclinate.

Fig.3.7.3.Maina de frezat universal de sculerie


T2-Prelucrarea prin frezare autor: profesor Tanase Viorel 27

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T3

Tanaviosoft 2012
Pe batiu sunt prevzute ghidajele verticale pe care se deplaseaz masa vertical . Aceast mas are diferite canale, pe care se pot monta diferite dispozitive i accesorii, cum este, n cazul de fa, masa orizontal . La partea superioar a batiului sunt ghidajele orizontale pe care se poate deplasa sau bloca n poziia necesar capul de frezat , mpreun cu arborele principal . Micrile executate de aceast main-unealt snt urmtoarele: micarea principal de achiere care este micarea de rotaie a arborelui ; micarea de apropiere II a capului de frezat se blocheaz apoi pe ghidaje; micarea de ridicare i coborre IV a mesei mainii; micarea de avans longitunal III, efectuat de masa .

Micrile de avans ale mesei , pe orizontal i pe vertical, pot fi executate manual i automat. Celelalte micri de potrivire se execut manual. La maina de sculrie se pot ataa o serie de dispozitive speciale care mresc considerabil posibilitile de lucru.

Fig.3.7.4.Maina de frezat vertical

T2-Prelucrarea prin frezare

autor: profesor Tanase Viorel

28

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T3

Tanaviosoft 2012

3.8.N.T.S.M. la prelucrarea prin frezare.


PRELUCRAREA METALELOR PRIN FREZARE Fixarea sculei Art. 36. - Inainte de fixarea frezei se va verifica, daca aceasta corespunde materialului ce urmeaza a se prelucra, precum si regimul de lucru indicat in fisa de operatii. Art. 37. - Montarea si demontarea frezei se vor face cu minile protejate. Art. 38. - Dupa fixarea si reglarea frezei, se va regla si dispozitivul de protectie, astfel incat dinii frezei sa nu poata prinde minile sau imbracamintea lucratorului in timpul lucrului. Fixarea pieselor Art. 39. - (1) Fixarea pieselor pe masina de frezat se va executa cu dispozitive speciale de fixare sau in menghina. (2) Se interzic improvizatiile pentru fixarea pieselor. Art. 40. - La fixarea in menghina sau direct pe masa masinii a pieselor cu suprafete prelucrate, se vor folosi menghine cu faclci zimtate sau placi de reazem si strangere zimtate. Art. 41. - In timpul fixarii sau desprinderii piesei, precum si la masurarea pieselor fixate pe masa masinii de frezat, se va avea grija ca distanta dintre piesa si freza sa fie cat mai mare. Pornirea si exploatarea frezelor Art. 42. - (1) La operatia de frezare,cuplarea avansului se va face numai dupa pornirea frezei. (2) La oprirea masinii de frezat, se va decupla mai intai avansul, apoi se va opri freza. Art. 43. - In timpul functionarii masinii de frezat, nu este permis ca pe masa ei sa se gaseasca scule sau piese nefixate. Art. 44. - In timpul inlocuirii rotilor de schimb, masina de frezat va fi deconectata de la retea. Art. 45. - Verificarea dimensiunilorpieselor fixate pe masa masinii , precum si a calitatii suprafetei prelucrate,se vor face numai dupa oprirea masinii.

T2-Prelucrarea prin frezare

autor: profesor Tanase Viorel

29

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T3

Tanaviosoft 2012

3.9.DICIONAR TEHNIC.

Productivitate- o msurare a eficienei tehnice sau inginereti a produciei. Parametru-caracteristic. Elicoidal- n form de elice. Vibraii-micare oscilatorie periodic a unui corp. Consol-constructiv, este o semigrind ncastrat n perei sau susinut de coloane. Detalonare- teitur pe faa de aezare a sculelor achietoare.

T2-Prelucrarea prin frezare

autor: profesor Tanase Viorel

30

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T3

Tanaviosoft 2012

3.10.TESTUL DE EVALUARE
PRELUCRRI PRIN FREZARE(WORD) Test de evaluare PRELUCRRI PRIN FREZARE (QUIZ) Test de evaluare PRELUCRRI PRIN FREZARE (PDF) Test de evaluare

3.11.LUCRAREA DE LABORATOR
PRELUCRRI PRIN FREZARE Lucrare de laborator

3.12.ANEXE
http://www.didactic.ro/ http://www.4shared.com/account/dir/12148998/f0e35458/sharing.html?rnd=83 http://www.4shared.com/account/dir/19966750/2c584ca8/sharing.html?rnd=97 http://www.4shared.com/account/dir/8TRHB4qg/sharing.html?rnd=42 http://www.4shared.com/account/dir/s07DeCsa/sharing.html?rnd=10 http://www.4shared.com/account/dir/B2iZe_cW/sharing.html?rnd=42

http://tvet.ro

http://class10c.wikispaces.com

tanaviosoft@yahoo.com

T2-Prelucrarea prin frezare

autor: profesor Tanase Viorel

31

Prelucrarea prin frezare NOTA:

Prelucrarea prin frezare

Numele: Prenumele:

Subiectul 1 20 puncte Identificati partile componente ale masinii de frezat universale, pe baza imaginii de mai jos:

Modulul : Tehnologie general mecanic Test de evaluare sumativa

Masina de frezat universala


1.Motor electric 2.Tablou de comanda

Tnase Viorel

Prelucrarea prin frezare Subiectul 2 Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 20 puncte

1. Canalele in T se pot prelucra prin frezare cu : a) freza deget; b) freza disc; c) freza cilindrofrontala cu coada. 2. Rotile dintate cu profil evolventic se pot prelucra cu: a) freze modul disc; b) freze modul deget; c) freze disc profilate. 3. Piesa supusa prelucrarii prin frezare se fixeaza pe: a) masa superioara; b) masa inferioara. 4. Frezele cu alezaj se fixeaza : a) pe dorn; b) in bucsa extensibila; c) in bucsa de reductie. 5. La frezarea in contra avansului apare tendinta de; a) desprindere a semifabricatului de pe masa masinii; b) apasare a semifabricatului pe masa masinii de frezat. 6. La frezarea in sensul avansului detasarea aschiei se face : a) de la sectiune minima catre sectiune maxima; b) de la sectiune maxima catre sectiune minima. 7. Miscarea de avans vertical este data de: a) masa superioara a masinii de frezat; b) masa inferioara a masinii de frezat; c) prin consola. 8. Traversa se poate demonta in urmatorul scop: a) montarea capului de frezat vertical; b) pentru prelucrarea unor piese de dimensiuni mari. 9. Contralagarul se monteaza pentru: a) evitarea vibratiilor la prelucrare; b) evitarea incovoierii dornului in timpul prelucrarii prin frezare. 10. Miscarea de rotatie a arborelui principal se exprima in: a) mm/rot; b) rot/min. Subiectul 3 Pe baza imaginilor de mai jos, sa se identifice tipurile de freze:

15 puncte

12

7 2 8

13

14

9
15

10

11

16

5 1-freza cilindrica 2-

Tnase Viorel

Prelucrarea prin frezare Subiectul 4 5 puncte Precizai care dintre afirmaiile de mai jos sunt adevrate (A) i care sunt false (F): 1. Frezarea in sensul avansului se realizeaza cu socuri in timpul prelucrarii. 2. La frezarea in sensul avansului apare tendinta de desprindere a semifabricatului de pe masa. 3. Frezele se confectioneaza din : a) oteluri rapide; b) carburi metalice; c) oteluri carbon de scule. 4. Canalele de pana se prelucreaza cu freze deget. A 5. Freza modul-melc se utilizeaza pentru prelucrarea rotilor dintate. Subiectul 5 Asociati in mod corespunzator afirmatiile din coloana A , cu precizarile din coloana B: 20 puncte

Coloana A 1d 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Frezele se obtin Frezele cu coada cilindrica se fixeaza Frezele cu coada conica se fixeaza Frezele cu alezaj se fixeaza Capul divizor se utilizeaza la prelucrarea Utilizarea lichidului de racire si ungere Frezele cilindro-frontale sunt cu Capul de frezat poate avea Canalul de pana la arbore se prelucreaza Canalul coada de randunica se prelucreaza

Coloana B a b c d e f g h i j
roti dintate, suprafete poligonale preia caldura dezvoltata la prelucrare dinti cu doua taisuri turnare in forme coji penseta dinti demontabili bucsa de reductie freza cilindro-frontala unghiulara dorn frezare

Subiectul 6 10 puncte Identificati cele doua metode de frezare si precizati cate doua avantaje pentru fiecare dintre ele:

Se acorda 10 puncte din oficiu. Tnase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T3

Tanaviosoft 2012

Site-ul de mai jos permite utilizarea Auxiliarelor curriculare elaborate prin programul PHARE.
http://tvet.ro

3.13.STANDARDE de PREGTIRE PROFESIONAL

http://www.edu.ro

T2-Prelucrarea prin frezare

autor: profesor Tanase Viorel

32

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4

Tanaviosoft 2012

DEFINIIE: Gurirea este operaia tehnologic de prelucrare mecanic prin achiere, cu ajutorul unor scule achietoare numite burghie, pe maini de gurit. n construcia de maini peste 70% din totalul pieselor prelucrate au unul sau mai multe alezaje, care pot fi nfundate sau ptrunse, cu praguri sau drepte, cilindrice sau conice etc. n comparaie cu arborii, alezajele se prelucreaz n condiii mai grele. Suprafeele interioare sunt mai greu accesibile, nu ntotdeauna se poate asigura o rigiditate suficient i o ghidare corect a sculei achietoare. De asemenea, nu n toate cazurile se poate realiza o rcire corespunztoare sculei achietoare, iar evacuarea achiilor este mai dificil. Tehnologia de prelucrare a alezajelor se stabilete innd seama de forma constructiv a piesei, materialul folosit, dimensiunile i condiiile de precizie, de form i de rugozitate, precum i de costul prelucrrii. Alezajele se clasific n funcie de forma constructiv, greutate, diametru i adncime n urmtoarele grupe mai importante: alezaje scurte, atunci cnd l/d 0,5; alezaje normale, dac 0,5 l/d 3; alezaje lungi, dac 3 < l/d 10; alezaje foarte lungi, dac l /d>10.
T4-Prelucrarea prin gaurire si alezare autor: profesor Tanase Viorel 1

4.1.PRELUCRAREA PRIN GAURIRE. GENERALITI.

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4

Tanaviosoft 2012
n general, prelucrarea alezajelor prin achiere, innd seama de precizia de prelucrare i calitatea suprafeelor, se poate face prin una sau mai multe procedee de prelucrare, i anume: gurire, adncire, strunjire, broare, rectificare, strunjire de netezire, honuire, rodare, lepuire, vibronetezire, netezire nsoit de ecruisare prin deformare plastica.

Fig.4.1.1.Gurirea-a; Alezarea-b; Teirea-c; Adncirea-d.

Fig.4.1.2.Maini de gurit de banc

Aceast main este utilizat pentru prelucrarea gurilor de dimensiuni ajungnd pn la 40 mm diametru. Cele mai mici maini de gurit, cum ar fi cele de tipul G 10 i G 25 ,au coloana cilindric. Mainile mai mari au, n locul coloanei

4.2.MAINA DE GURIT VERTICAL CU COLOAN.

T4-Prelucrarea prin gaurire si alezare

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4

Tanaviosoft 2012
cilindrice, un montant care asigur o rigiditate mult mai mare. Aceast soluie este adoptat n cazul mainilor G 25 i G 40 . Principalele pri componente ale mainii de gurit verticale snt: placa de baz 6, prin intermediul creia maina se fixeaz de fundaie, coloana sau montantul 4 pe care esta montat masa 5. Pe masa mainii de gurit se aaz piesele de prelucrat, fie direct, fie ntr-un dispozitiv n cazul pieselor mai complicate. Pentru prindere se folosesc menghinele de main. Poziia mesei 5 poate fi modificat dup necesitate prin deplasarea pe vertical cu ajutorul unui mecanism urubpiuli. Blocarea mesei n poziia necesar se face cu ajutorul unei manete. La partea superioar a mainii se gsete carcasa 2, n care se afl cutia de viteze i avansuri. Acionarea mainii se face de la motorul 1. Arborele principal 7, n care se fixeaz scula achietoare, execut micarea principal de aehiere n, care este o micare de rotaie, precum i micarea de avans axial notat cu sa.

Pri componente: 1.Motor electric 2.Cutia de viteze i avansuri 3.Prghie de acionare 4.Coloana 5.Masa mainii 6.Placa de baz 7.Arbore principal(axul mainii) 8.Tablou de comand

Fig.4.2.1.Maina de gurit vertical Funcionarea mainii de gurit poate fi urmrit pe schema cinematic de principiu din figura 4.2.2.. Astfel, micarea principal de achiere, care este rotaia
T4-Prelucrarea prin gaurire si alezare autor: profesor Tanase Viorel 3

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4

Tanaviosoft 2012
n , a arborelui I, se obine de la motorul electric M, prin lanul cinematic 1 2 3 cutia de viteze CV 4 5 6 I . Avansul axial al sculei se obine de la acelai motor M, prin lanul cinematic 6 7 8 cutia de avansuri CA 9 mecanismul pinion-cremalier Z1 Z2 . Avansul axial f1 al sculei se mai poate obine i manual de la roata R prin lanul cinematic 13 14 9 Z1 Z2. n funcie de nlimea la care este necesar executarea operaiei de gurire, ppua arborelui principal poate fi ridicat sau cobort cu un mecanism pinion-cremalier Z3 Z4, acionat manual, sau de la motorul M, prin lanul cinematic 1 2 10 11 12 Z3 Z4 .

Fig.4.2.2.Schema cinematic Fig.4.2.3.Maina de gurit G 40 Maina de gurit G 40 este constituit din urmtoarele pri componente: 1. Motor electric. 2. Carcasa. 3. Montant. 4. Cutia de viteze i avansuri. 5. Arborele principal. 6. Ghidaje. 7. Masa mainii. 8. Placa de baz.

T4-Prelucrarea prin gaurire si alezare

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4

Tanaviosoft 2012

Fig. 4.2.4.Maini de gurit cu coloan

Aceast main se utilizeaz pentru prelucrarea pieselor de dimensiuni mari, care nu pot fi fixate pe masa mainii de gurit cu coloan. La aceste maini, executarea diferitelor guri se realizeaz prin deplasarea sculei la locul de prelucrare. Prile principale ale mainii de gurit radiale sunt puse n eviden in figura 4.2.5. : placa de baz 6, pe care se monteaz masa mainii 7 sau piesa de prelucrat, coloana vertical 2, braul rotitor 3, pe care se deplaseaz cruciorul 11, n interiorul cruia se gsesc cutia de viteze i cutia de avansuri, arborele principal 8, n care se fixeaz sculele achietoare.

MAINA DE GURIT RADIAL

Pri componente: 1.Motor electric. 2.Coloana. 3.Bra rotitor(traversa). 4.Tablou de comand. 5.Suport. 6.Placa de baz. 7.Masa mainii. 8.Arborele principal(ax). 9.Prghie. 10.Ghidaje. 11.Cutia de viteze i avansuri. 12.Motor electric Fig.4.2.5.Maina de gurit radial
T4-Prelucrarea prin gaurire si alezare autor: profesor Tanase Viorel 5

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4

Tanaviosoft 2012
Micarea de rotaie n, a sculei se obine de la motorul electric 12, prin cutia de viteze din cruciorul 11, iar micarea de avans se obine de la acelai motor 12, prin cutia de avansuri. Pentru a aduce scula n dreptul gurii de executat trebuie efectuate urmtoarele micri: deplasarea pe vertical I a braului, pentru a ajunge la nlimea corespunztoare piesei de prelucrat, rotirea II a braului 3, mpreun cu coloana 2, pentru a ajunge n dreptul poziiei de prelucrat, i deplasarea III a cruciorului 11, de-a lungul braului 3. Braul 3 se deplaseaz pe vertical cu urubul antrenat de motorul electric 1. Cruciorul se deplaseaz de-a lungul ghidajelor braului 3 manual, cu un mecanism roat dinat-cremalier. Braul 3, mpreun cu coloana 2, se rotesc, de obicei, manual, iar la unele maini, cu un mecanism urub roat melcat, antrenate de un motor electric.

Fig.4.2.6.Schema cinematic Cinematica de principiu a mainii de gurit radiale este reprezentat n figura 4.2.6.. Micarea principal de achiere, care este rotaia arborelui principal I, se obine de la motorul M1 , prin lanul cinematic 1 2 cutia de viteze CV 3 4 I. Diferitele turaii necesare n procesul de prelucrare se obin cu ajutorul cutiei de viteze CV. Micarea de avans f1 se obine de la acelai motor M1 , printr-o ramificare, prin lanul cinematic 5 6 cutia de avansuri CA 7 8 mecaT4-Prelucrarea prin gaurire si alezare autor: profesor Tanase Viorel 6

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4

Tanaviosoft 2012
nismul pini-on-cremalier Z1Z2. Pentru deplasarea cruciorului pe travers se acioneaz de la roata de mn R asupra mecanismului pinion-cremalier Z3 Z4. Coborrea i ridicarea traversei (braului) se execut cu ajutorul motorului M2, prin lanul cinematic 91011 mecanismul urub-piuli p. Braul se poate roti pe coloan manual, dup deblocarea acestuia.

Maina de gurit, alezat i frezat orizontal este o main universal, la care se pot executa (evident) operaii de gurit, alezat i frezat. n general, aceast main se folosete pentru prelucrarea pieselor mari, de tipul carcaselor, care necesit o precizie mare i care sunt n acelai timp greu de aezat pe alte tipuri de mainiunelte. De obicei, prelucrrile se execut din ct mai puine aezri ale piesei.

4.3.MAINA DE GURIT I ALEZAT ORIZONTAL.

Fig.4.3.1.Maini de gurit i alezat Principalele pri ale unei maini de gurit, alezat i frezat orizontale (fig. 4.3.2.) sunt: batiul 1, pe ale crui ghidaje se deplaseaz masa 2. La un capt al batiului este fixat montantul 4, pe ale crui ghidaje se deplaseaz ppua principal 3, n care sunt montate arborele principal 6 i platoul 5. Antrenarea n micarea principal de achiere se realizeaz cu motorul electric 8. La prelucrarea pieselor cu lungime mare n consol a arborelui principal 6, captul liber al acestuia sau al unei scule fixate n el se sprijin n contralagrul 7, care se poate aeza la nlimea dorit pe montantul 9. La maina de gurit, alezat i frezat exist urmtoarele micri: 1. Micri principale de achiere: micarea de rotaie I a arborelui principal 6; micarea de rotaie II a platoului 5.
T4-Prelucrarea prin gaurire si alezare autor: profesor Tanase Viorel 7

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4

Tanaviosoft 2012
Aceste micri se obin de la motorul electric 8, prin cutia de viteze montat n ppua principal 3. 2. Micri secundare: micarea de avans longitudinal III a arborelui principal, n care se fixeaz scula pentru executarea unor guri n piesele aezate pe masa mainii (care nu se mic). Aceast micare este obinut, printr-un lan cinematic de avans, de la motorul 8; deplasarea radial IV a saniei platoului, pentru cazul prelucrrii prin srunjire frontal a unor suprafee verticale perpendiculare pe arborele principal. Micarea este obinut de la motorul principal 8; deplasarea pe vertical V a ppuii principale, pentru cazul frezrii cu freza fixat n arborele principal al unor suprafee verticale perpendiculare pe arborele principal. Micarea este obinut de la un motor separat, pentru avans; deplasarea longitudinal VI i cea transversal VII ale mesei mainii, pe care se fixeaz piesele n timpul prelucrrii, se realizeaz cu ajutorul unui motor pentru avans. 3. Micri de potrivire: micarea de rotaie VIII a mesei, care poate fi realizat manual sau cu un motor pentru avans; micarea de deplasare rapid longitudinal i transversal a mesei, care se obine de la un motor de avans rapid; micarea de deplasare pe vertical IX a contralagrului n care se sprijin arborele principal, care se poate realiza manual sau cu uu motor pentru avans.

Fig.4.3.2.Maina de gurit , alezat i frezat


T4-Prelucrarea prin gaurire si alezare autor: profesor Tanase Viorel 8

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4

Tanaviosoft 2012

Maina de gurit n coordonate se utilizeaz n lucrrile de sculrie i de prototipuri, avnd o precizie mare. Poziia sculei, n vederea prelucrrii, se stabilete cu ajutorul coordonatelor rectangulare sau polare, legate de elementele de referin ale mainii (batiu, ghidaje etc), n care dimensiunile se citesc cu precizie mare, ajungnd la ordinul micrometrilor sau fraciunilor de micrometri. Dup construcie, mainile de gurit n coordonate se clasific astfel: 1. maini de gurit i alezat cu o coloan ,la care arborele principal execut micarea principal de achiere n, precum i micarea de avans f1 prin deplasarea pe ghidajele coloanei . Masa mainii se deplaseaz transversal dup direcia f2 sau longitudinal dup direcia f3; 2. maini de gurit i alezat cu dou coloane. Cinematica mainilor de alezat i gurit n coordonate este asemntoare cu cea a mainilor de gurit obinuite. Mainile de gurit n coordonate se deosebesc de cele obinuite prin precizia mare cu care execut prelucrarea diferitelor suprafee prin frezare i gurire. Aceast precizie se refer att la poziionarea sculelor ct i la precizia dimensional i calitatea suprafeelor. Determinarea poziiei n care se execut operaiile de prelucrare (exemplu de gurire) se poate face n diferite moduri, n funcie de construcia mainii. n trecut se foloseau sisteme optice de poziionare, iar n prezent se aceste maini-unelte se construiesc cu controlere CNC (Computer Numerical Control), care asigur o poziionare de ordinul de mrime a micrometrilor (0,001... 0,002mm) sau chiar submicronic.

4.4.MAINA DE GURIT N COORDONATE.

Fig.4.4.1.Maina de gurit n coordonate


T4-Prelucrarea prin gaurire si alezare autor: profesor Tanase Viorel 9

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4

Tanaviosoft 2012

Burghiele se confecioneaz din oel rapid i se durific aplicnd tratamentul termic de clire, urmat de tratamentul termic de revenire joas. Burghiele utilizate la prelucrarea lemnului se confecioneaz din oel de scule sau din oel slab aliat. dup forma suprafeei de nfurare: burghie cilindrice; burghie late (zencuitoare). dup lungime: scurte; normale; lungi. dup forma cozii: cu coad cilindric; cu coad conic.

4.5.SCULE UTILIZATE LA GURIRE I ALEZARE.

Clasificarea burghielor

Fig.4.5.1.Burghie cu coad conic

Fig.4.5.2.Burghie cu coad cilindric


T4-Prelucrarea prin gaurire si alezare autor: profesor Tanase Viorel 10

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4

Tanaviosoft 2012

Fig.4.5.3.Burghie cu coad cilindric

Fig.4.5.4.Burghie de centruit
a.Partea activ(achietoare) b.Partea pasiv(fixare) 1.Tiuri principale 2.Ti transversal 3.Canale de evacuare a achiilor 4.Faete 5.Coada 6.Antrenorul

Fig.4.5.5.Prile componente ale unui burghiu

T4-Prelucrarea prin gaurire si alezare

autor: profesor Tanase Viorel

11

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4

Tanaviosoft 2012
Burghiele cu coad cilindric se fixeaz n mandrin,iar burghiele cu coad conic se fixeaz n buca de reducie sau con Morse. Antrenorul are rolul de a evita rotirea liber a burghiului n buca de reducie. Canalele elicoidale au rolul de a evacua achiile din zona prelucrrii. Feele de aezare reduc frecrile cu suprafaa generat. Feele de degajare nltur achiile din zona prelucrrii. Faetele au rolul de finisare a suprafeei generate i de ghidare a burghiului. Tiurile principale nltur adaosul de prelucrare sub form de achii. Tiul transversal are rolul de a rupe achiile produse

1-fata de degajare. 2-fateta. 3-inima. 4-fata de asezare

Fig.4.5.6.Elemente geometrice i constructive Pentru o achiere optim este necesar s se adopte anumite valori ale unghiului de atac 2. Aceste valori sunt: 80-900-metale i aliaje moi (alame bronzuri); 116-1180-oeluri moi; 130-1400-oeluri aliate,fonte. Ascuirea burghielor se face pe feele de aezare.n timpul ascuirii se face rcire repetat n ap.La ascuire se asigur mrimea detalonrii.

T4-Prelucrarea prin gaurire si alezare

autor: profesor Tanase Viorel

12

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4

Tanaviosoft 2012

4.6.DISPOZITIVE UTILIZATE LA GURIRE I ALEZARE.

Fig.4.6.1.Accesorii pentru gurire Mandrinele sunt dispozitive utilizate pentru prinderea i fixarea sculelor achietoare cu coad(burghie, alezoare, lrgitoare,teitoare, tarozi, etc.). Buca elastic permite fixarea burghielor cu coad cilindric.Buca de reducie(con Morse) permite fixarea burghielor cu coad conic. Pentru fixarea pieselor n vederea prelucrrii se utilizeaz menghina paralel, menghina rotativ, sisteme de fixare cu bride.

T4-Prelucrarea prin gaurire si alezare

autor: profesor Tanase Viorel

13

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4

Tanaviosoft 2012

4.7.OPERAII PE MAINILE DE GURIT I ALEZAT.


Gurile se execut, n general, cu burghie elicoidale, avnd diametrul de la 0,5 mm la 80 mm. Burghiele speciale se folosesc numai n cazurile deosebite, ca de exemplu la prelucrarea gurilor cu diametru mai mic de 0,5 mm i a gurilor adnci. De asemenea, burghie speciale se folosesc i la executarea gurilor cu diametru mai mare de 80 mm. Burghiele elicoidale,cu diametrul de (50...80) mm se folosesc foarte rar la executarea gurilor n plin i numai n cazul pieselor foarte rigide, prelucrate pe maini-unelte puternice i rigide, ntruct, pentru a realiza avansul corespunztor diametrului, este necesar o for de achiere foarte mare. Pentru a folosi regimurile optime de achiere i n cazul executrii gurilor cu diametrul mai mare de 30 mm, se recomand executarea gurilor din dou treceri. Diametrul primului burghiu trebuie s fie egal cu (0,5.. .0,6) d, unde d este diametrul final al gurii. Gurile cu diametrul de la 80 mm pn la 400 mm i cu adncimea de (150.200) mm se execut cu burghie speciale numite burghie tubulare, cu dinii achietori aezai pe coroana frontal inelar a corpului tubular al burghiului .

Fig.4.7.1.Gurirea cu burghiu tubular n mod obinuit, gurirea se execut pe maini de gurit, dar aceasta nu nseamn c nu se poate apela, dup necesiti, i n mod justificat i la alte tipuri de maini-unelte, ca de exemplu: strunguri, maini speciale pentru guri adnci, strunguri revolver semiautomate sau automate, maini de alezat i frezat i altele. Pentru prelucrarea gurilor cu lungimea l 10 D , unde D este diametrul burghiului, se folosesc urmtoarele tipuri de burghie: din oel rapid, pentru prelucrarea oelului; cu plcue din carburi metalice, pentru prelucrarea fontei i a pieselor din oel clit.
T4-Prelucrarea prin gaurire si alezare autor: profesor Tanase Viorel 14

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4

Tanaviosoft 2012

Fig.4.7.2.Prelucrarea prin gurire

4.7.2.1.ALEGEREA MAINII-UNELTE I A SCULEI.


sunt: Parametrii principali ai geometriei prii achietoare a burghiului elicoidal

unghiul la vrf 2x se stabilete n funcie de materialul de prelucrat; pentru prelucrarea oelului cu rezistena de rupere Rm 70 daN/mm2 i a fontelor se recomand s se foloseasc burghie cu ascuire dubl, ntruct solicitarea termic a acestora este mai favorabil; unghiul de aezare , se stabilete n funcie de diametrul burghiului; unghiul de degajare are valori ce depind de unghiul de nclinare al canalului elicoidal ; uzarea burghiului este definit prin uzarea feei de aezare la prelucrarea oelului i uzarea muchiilor achietoare la prelucrarea fontei; durabilitatea economic a burghielor T, n min, se stabilete n funcie de natura materialului de prelucrat, precum i de diametrul, materialul i costul burghiului. Gurile adnci se execut, de obicei, cu burghie de construcie special, nestandardizate, pe maini speciale de gurit orizontale sau pe strunguri special echipate pentru aceast operaie. Burghiele elicoidale de construcie normal nu dau rezultate bune la burghierea gurilor adnci datorit dificultii evacurii achiilor i alimentrii insuficiente cu lichid de rcire, precum i din cauza devierii sculei de la direcia corect de gurire.

T4-Prelucrarea prin gaurire si alezare

autor: profesor Tanase Viorel

15

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4

Tanaviosoft 2012

Fig.4.7.2.1.1.Burghiu cu canale de rcire n domeniul prelucrrilor mecanice se folosesc urmtoarele tipuri de burghie pentru guri adnci: Burghiu cu un singur ti principal .Vrful burghiului este deplasat fa de axa sculei cu 1/4 din diametru, pentru a realiza n timpul guririi un con n axa gurii, care nu permite devierea burghiului de la direcia corect de gurire. nainte de gurirea cu acest burghiu, semifabricatul trebuie s aib o gaur prealabil de adncime mic de circa (0,75... 1,0) d, realizat cu un burghiu de centruire i un burghiu elicoidal scurt, aceasta fiind necesar pentru evitarea devierii burghiului special de gurire adnc Achiile sunt ndeprtate de lichidul de achiere introdus sub presiune prin canalul executat.

Fig.4.7.2.1.2.Burghiu cu un ti n lungul burghiului, n fig. 7.2.1.2. se arat circulaia lichidului de rcire. Pentru a se mri productivitatea burghierii cu burghiul cu un singur ti, acesta poate fi prevzut cu plcue din carburi metalice, la aceast construcie fiind posibile viteze de achiere mai mari. Burghiu-lam, cu dou tiuri principale.Tiurile principale sunt prevzute cu canale pentru fragmentarea achiilor. Burghiul lam este ncastrat ntr-o mandrin, prevzut la capt cu filet pentru montare n eava (tija) de guT4-Prelucrarea prin gaurire si alezare autor: profesor Tanase Viorel 16

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4

Tanaviosoft 2012
rire. Gurirea se face cu micarea de rotaie a piesei i micarea de avans a sculei. Achiile sunt evacuate sub aciunea lichidului de rcire sub presiune, prin interiorul evii de gurire. Burghiu inelar (carotier)utilizat pentru guri cu diametre de la 80 pn la 200 mm i lungimea pn la 500 mm. Acest tip de burghiu realizeaz achierea parial a seciunii gurii, lsnd un miez neachiat. Se poate folosi numai pentru guri de trecere, deoarece n guri nfundate miezul nu poate fi ndeprtat. Dinii aplicai sunt din oel rapid sau din carburi metalice. Ghidarea sculei este asigurat prin plci de ghidare din bronz sau textolit, fixate pe corp. Lichidul de rcire este trimis sub presiune prin coada tubular i se ntoarce cu achiile evacuate, prin golurile dintre dini i dintre plcile de ghidare.

Fig.4.7.2.1.3.Burghiu lam i burghiu inelar(carotier)

Fig.4.7.2.1.4.Burghiu carotier Toate burghiele de construcie special, prezentate mai nainte, realizeaz achierea continu a gurilor adnci, n afar de gurirea cu burghie speciale, se mai folosete i metoda de gurire ntrerupt, cu ajutorul burghielor elicoidale cu bar prelungitoare, corespunztoare cu lungimea gurii, n acest caz, dup un
T4-Prelucrarea prin gaurire si alezare autor: profesor Tanase Viorel 17

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4

Tanaviosoft 2012
anumit timp de prelucrare stabilit n prealabil, burghiul se retrage din gaur pentru evacuarea achiilor; acest fapt conduce ns la mrirea timpilor auxiliari. Metoda guririi ntrerupte se ntrebuineaz, de obicei, la guri cu diametre mici, n piese cu forme asimetrice: arbori cotii, carcase etc. n producia de mas, gurirea ntrerupt a gurilor adnci se realizeaz pe maini-agregat, iar n producia de serie mijlocie i serie mic ,pe strunguri normale i strunguri-revolver.

4.7.2.2.REGIMUL DE ACHIERE LA GURIRE.


Parametri regimului regimului de achiere , la gurire sunt: 1. Adncimea de achiere; 2. Avansul axial; 3. Viteza de achiere(turaia de lucru)

Fig.4.7.2.2.1.Parametri regimului de achiere Adncimea de achiere t, la gurire se determin cu relaia: t = D/2 [mm], Avansul s, n mm/rot, de naintare a burghiului n lungul axei gurii, se alege inndu-se seama de prescripiile impuse pentru precizia i rugozitatea suprafeei gurii, de rigiditatea sistemului tehnologic piesa-main-dispozitiv, de
T4-Prelucrarea prin gaurire si alezare autor: profesor Tanase Viorel 18

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4

Tanaviosoft 2012
rezistena burghiului, precum i de rezistena mecanismului de avans al mainiiunelte. Turaia necesar la gurire se determin cu relaia:

unde: n-turaia [rot/min.]; Va-viteza de achiere [m/min]; D-diametrul burghiului [mm]. n cazul prelucrrii unor guri cu diametre mari apar fore axiale mari i momente de torsiune mari, care ar putea depi fora maxim admis de rezistena mecanismului de avans al mainii, respectiv momentul de torsiune admisibil maxim.

4.7.2.3.FORELE DE ACHIERE LA PRELUCRAREA GURILOR.


La gurire, forele de achiere acioneaz pe cele dou tiuri principale ale sculei, fiind ndreptate oarecum n spaiu. Raportnd burghiul la un sistem de referin triortogonal, forele de achiere se pot descompune n urmtoarele componente: componentele axiale - pe direcia axei burghiului, care trebuie nvinse de mecanismul de avans al mainii, pentru a se putea realiza deplasarea axial a sculei. Aceste componente i nsumeaz efectul, solicitnd burghiul la compresiune cu fora axial Fx: componentele tangeniale - pe direcia vitezei principale de achiere, care dau natere momentului de torsiune Mt, a crui mrime condiioneaz valoarea puterii necesare operaiei de burghiere; componentele radiale - care, n cazul unei ascuiri identice a celor dou tiuri, sunt egale i de sens contrar i, ca urmare, se anuleaz.

T4-Prelucrarea prin gaurire si alezare

autor: profesor Tanase Viorel

19

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4

Tanaviosoft 2012

Fx-fora axial de achiere. Fz- fora tangenial de achiere. Fy- fora radial de achiere. Fig.4.7.2.3.1.Forele de achiere PROBLEME TEHNOLOGICE SPECIFICE GURIRII. n timpul guririi cu burghiul elicoidal se pot produce abateri caracteristice, care influeneaz negativ precizia de prelucrare. Precizia diametrului gurii prelucrate depinde de tolerana la diametrul burghiului i de erorile care apar datorit supralrgirii gurii. Supralrgirea se manifest prin aceea c diametrul gurii rezult mai mare dect diametrul burghiului i se datorete ascuirii defectuoase, nesimetrice, a tiurilor principale. Nesimetria tiurilor face ca componentele radiale P s fie diferite i s nu se mai echilibreze reciproc, putnd aprea devierea burghiului, mrirea considerabil a frecrii faetelor de ghidare pe pereii gurii i supralrgirea gurii. Alt cauz a supralrgirii gurii const n necoaxialitatea prii achietoare a burghiului cu coada sa. La guri cu diametrul pn la 50 mm, supralrgirea poate ajunge la valori de (0,2...l,2) mm.

Fig.4.7.2.3.2.Reglarea poziiei burghiului


T4-Prelucrarea prin gaurire si alezare autor: profesor Tanase Viorel 20

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4

Tanaviosoft 2012
Alte erori care apar la burghiere sunt nclinarea axei gurii fa de poziia nominal corect i eroarea de la rectilinitate a axei gurii, aceste erori fiind produse de ascuirea nesimetric a tiurilor principale, uzarea neuniform a acestora, deformaiile elastice ale sistemului tehnologic. Pentru evitarea unor erori mari n ce privete nclinarea i nerectilinitatea axei gurii, se recomand ascuirea corect, simetric a burghiului i folosirea bucelor de ghidare. De altfel i supralrgirea gurii se micoreaz prin ghidarea sculei n buc.

4.7.2.4.LRGIREA GURILOR
Lrgirea const n mrirea diametrului unei guri prelucrate sau a unei guri brute obinute la turnare, forjare, matriare. Se realizeaz cu lrgitoare elicoidale cu trei sau patru dini, sau cu burghie. Se recomand lrgirea cu lrgitor, deoarece asigur o productivitate i o precizie mai bun dect lrgirea cu burghiu. Lrgirea cu lrgitor permite micorarea devierii axei gurii de la poziia corect, ns numai dac scula este ghidat n buc de ghidare. Lrgirea poate fi de degroare sau de finisare. Lrgirea de degroare se aplic la gurile brute, asigur precizia 12 ISO i rugozitatea Ra = 12,5 m. Lrgirea de finisare asigur precizia 11 ISO i rugozitatea Ra = (12,5...6,3) pm i se aplic dup lrgirea de degroare sau dup burghiere. La fel ca la burghiere, se recomand ca dimensiunile gurilor lrgite s fie prevzute cu abateri n plus i n minus.

CARACTERISTICI TEHNOLOGICE

Lrgirea se execut pe aceleai maini-unelte ca i gurirea. Se recomand evitarea lrgirii pe strung normal, din cauza dificulti de aezare a lrgitorului riguros pe axa gurii. Lrgitoarele sau adncitoarele au trei sau patru dini i au aceeai geometrie ca i burghiele elicoidale, cu excepia faptului c nu au ti transversal i c au miezul mai gros.

ALEGEREA MAINII-UNELTE I A SCULEI

T4-Prelucrarea prin gaurire si alezare

autor: profesor Tanase Viorel

21

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4

Tanaviosoft 2012

Fig.4.7.2.4.1. Pentru diametre ale gurilor pn la 40 mm se folosesc lrgitoare elicoidale cu coad conic, iar pentru diametre de (40...80) mm ,lrgitoare cu alezaj, cele cu coad nefiind economice. Pentru diametre peste 80 mm se folosesc lrgitoare cu dini demontabili, execuia lrgitorului dintr-o bucat nefiind raional. La prelucrarea mai multor guri coaxiale cu diametrul de peste 30 mm se pot folosi lrgitoare cu alezaj, montate pe o bar portscule, cu ghidare bilateral. Astfel se obine o bun coaxialitate a gurilor.

REGIMUL DE ACHIERE

Adncimea de achiere la lrgire se determin cu relaia

t = ( D D0 ) / 2 [mm]

Adncimea de achiere cu lrgitor poate avea valori de la 0,5 pn la maxim 4 mm. Cnd lrgirea se face cu burghiul, adncimea de achiere trebuie s fie minimum 5 mm pentru a se evita ruperea colurilor burghiului. Avansul maxim admis din punct de vedere tehnologic se calculeaz cu relaia: 0, 6 s n care: D este diametrul lrgitorului, n mm; Cs - coeficient funcie de materialul prelucrat i de precizia impus gurii. Viteza de achiere la lrgire se calculeaz cu relaia:

s=C D

[mm / rot ],

T4-Prelucrarea prin gaurire si alezare

autor: profesor Tanase Viorel

22

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4

Tanaviosoft 2012

Fig.4.7.2.4.2.Lrgirea La lrgire nu se verific regimul comparativ cu rezistena mecanismului de avans sau cu puterea mainii-unelte, deoarece regimul este mai uor ca la gurire.

4.7.2.5.ADNCIREA GURILOR

Fig.4.7.2.5.1.Adncitoare Adncirea este operaia de prelucrare prin care se obine un loca cilindric la extremitatea unei guri fa de care este coaxial .Scopul principal al adncirii este obinerea fundului plan al locaului, ns inevitabil are loc i o lrgire a diametrului. Se aplic la executarea locaurilor pentru capul uruburilor cu cap cilindric sau a degajrilor pentru aibe, inele elastice, garnituri. Scula folosit este
T4-Prelucrarea prin gaurire si alezare autor: profesor Tanase Viorel 23

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4

Tanaviosoft 2012
un adncilor cilindric cu 2, 4 sau 6 dini, prevzut cu cep de ghidare .Cepul ghideaz n gaura iniial de diametru mai mic, obinndu-se astfel o concentricitate suficient a adncirii cu gaura care rmne la dimensiunile iniiale.

Fig.4.7.2.5.2.Adncirea Cepul de ghidare poate s fie fix sau demontabil. Avantajul cepului demontabil const n faptul c poate fi schimbat pentru a fi adaptat la diametrul gurii iniiale n care ghideaz, iar demontarea uureaz, pe de alt parte, ascuirea sculei. Cepurile demontabile se execut din oeluri de cementare clite la (56...60) HRC sau oeluri nitrurate, pentru a se preveni uzarea produs la rotirea cepului n gaur. Operaia se execut mai ales pe maini de gurit.

ADNCIREA CONIC(TEIREA).

Fig.4.7.2.5.3.Adncitor conic
T4-Prelucrarea prin gaurire si alezare autor: profesor Tanase Viorel 24

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4

Tanaviosoft 2012
Adncirea conic (sau teirea) este operaia prin care se execut o gaur conic la extremitatea unei guri fa de care este coaxial .Aceast prelucrare este necesar, de exemplu, la realizarea locaurilor pentru capetele uruburilor sau niturilor cu cap necat, la executarea scaunelor de supape de la motoare cu ardere intern i, n general, la teirea de debavurare a muchiilor interioare ale gurilor. Sculele folosite sunt adncitoare conice la 60, 90 i 120 cu coad cilindrica sau conic .Acestea se pot executa i cu cep de ghidare demontabil. Pentru diametre de peste 50 mm, se pot folosi adncitoare conice cu alezaj, demontabile, economisindu-se astfel oelul rapid pentru construcia sculei. n gurile mici, cu diametrele pn la (8... 10) mm, se recomand ca teirea muchiilor s se fac cu burghie elicoidale normale, scurtate n urma uzrii i reascuite la unghiul de teire necesar. Operaia de lamare const n prelucrarea plan a unei suprafee frontale circulare a bosajului gurii, pentru obinerea condiiei de perpendicularitate pe axa gurii executate n prealabil sau n vederea angajrii corecte a burghiului. Astfel de suprafee lamate se execut n jurul gurii, pentru aezarea corecta a unei piulie, a unui cap de urub, a unui capac etc. Scula achietoare, n forma sa cea mai simpl, este un cuit-lam (de unde i denumirea de lamare dat acestei prelucrri), aceast lam fiind fixat ntr-o bar portscul, care servete ca element de antrenare i ghidare. Frecvent se folosete ns adncitorul pentru lamare (sau lamator), care nu are dect tiuri principale pe partea frontal (nu are tiuri pe partea cilindric) i uneori numai canale pentru evacuarea achiilor de la dinii frontali. Pentru obinerea perpendicularitii suprafeei plane pe axa gurii, scula este prevzut cu cep de ghidare demontabil, care poate fi schimbat n funcie de diametrul gurii.

4.7.2.6.LAMAREA GURILOR

Fig.4.7.2.6.1.Lamator
T4-Prelucrarea prin gaurire si alezare autor: profesor Tanase Viorel 25

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4

Tanaviosoft 2012
Scula achietoare are o micare de rotaie i o micare de avans axial, iar avansul trebuie s fie oprit nainte de a nceta micarea de rotaie a sculei, care trebuie s-i continue rotirea cteva ture pentru a se obine o suprafa plan i nu elicoidal. Operaiile de lamare se pot face pe aceleai maini ca i burghierea: maini de gurit, maini de alezat i frezat orizontale, strunguri-revolver.

4.7.2.7. ALEZAREA GURILOR CILINDRICE


Alezarea este o operaie de prelucrare final a gurilor prin care se obine o form geometric corect a gurii, rectilinitatea axei gurii, diametrul gurii cu precizie mare i o calitate superioar a suprafeei. Alezarea cu alezor asigur o precizie a diametrului n treptele de precizie 7...8 ISO i o rugozitate Ra = (3,2...0,8) m. n anumite cazuri, la alezarea cu dou, trei alezoare succesive i dac ultimul alezor folosit are tiuri lepuite, iar btaia dinilor sculei fixate ntre vrfuri nu depete 0,01 mm, se poate obine i precizia 6 ISO i rugozitatea Ra = 0,4 m. Pentru a obine ns precizia 6 este necesar ca prelucrarea gurii nainte de alezare i alezarea s fie efectuate cu o singur aezare a piesei pe maina-unealt.

CARACTERISTICI TEHNOLOGICE

Fig.4.7.2.7.1.Alezarea Alezarea manual se folosete pentru calibrarea gurilor cu diametre mici, n general pn la circa 30 mm, la fabricaia individual.
T4-Prelucrarea prin gaurire si alezare autor: profesor Tanase Viorel 26

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4

Tanaviosoft 2012
Alezarea mecanic este folosit att la fabricaia de serie, ct i la fabricaia individual, pentru guri ale cror diametre i tolerane corespund cu diametrele i toleranele alezoarelor standardizate. Prin alezare nu se corecteaz nclinarea i deplasarea axei gurii fa de poziia nominal corect, deoarece, n timpul achierii, alezorul este centrat i condus de gaura care se alezeaz, executat anterior. Rezult c operaiile efectuate naintea alezrii sunt cele care trebuie s asigure poziia corect i rectilinitatea axei gurii. Pentru a permite conducerea liber a alezorului exclusiv de gaura care se alezeaz, alezorul nu se fixeaz rigid cu arborele mainii-unelte, ci este antrenat prin intermediul unei mandrine oscilante care asigur o legtur elastic ntre scul i arborele principal. Dac alezorul este fixat rigid n arborele principal al mainii-unelte, acesta poate modifica att direcia, ct i poziia relativ a axei gurii executate anterior, ns diametrul gurii va fi diferit de cel al alezorului i poate aprea chiar o abatere de form a gurii din cauza abaterilor de la coaxialitate descrise mai nainte. Prinderea rigid a alezorului cu arborele principal se poate folosi numai dac alezarea se face n continuare cu ultima lrgire, din aceeai aezare a piesei i cu aceeai poziie neschimbat a arborelui principal, pentru a nu aprea abateri de la coaxialitate. Pe mainile de alezat i pe mainile de gurit pe care se folosesc dispozitive fixe, alezoarele se pot folosi ghidate n buce de ghidare, asigurndu-se poziia axei gurii fa de suprafeele de referin i direcia corect a axei gurii. n acest caz, alezoarele trebuie s fie montate pe bare portscul rigide (alezoare cu alezaj), sprijinite fr joc n buce de ghidare perfect cilindrice, pentru ca tiurile sculei s fie concentrice cu axa de rotaie. Prin montarea mai multor alezoare cu alezaj pe aceeai bar portscul se pot aleza simultan mai multe alezaje coaxiale (de exemplu, pe maini de alezat i frezat orizontale). Pentru obinerea unei caliti bune a alezrii (precize i rugozitate) o importan mare prezint mrimea adaosului lsat pentru alezare: la adaosuri prea mari, alezorul se uzeaz rapid i gaura rezult de calitate sczut, cu rizuri, iar pentru adaosuri prea mici se obine, de asemenea, o calitate necorespunztoare, cu urme de la prelucrarea premergtoare. Valorile optime ale adaosului sunt de (0,25...0,5) mm pe diametru la alezarea de degroare i (0,05.. .0,15) mm pe diametru la alezarea de finisare, aceste recomandri fiind pentru diametre de (S....80) min.
T4-Prelucrarea prin gaurire si alezare autor: profesor Tanase Viorel 27

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4

Tanaviosoft 2012
ALEGEREA MAINII-UNELTE I A SCULEI
Mainile pe care se face alezarea sunt, mai ales, strungurile-revolver semiautomate, strungurile automate, mainile de gurit, mainile de alezat i frezat orizontale, mainile-agregat. Pe mainile de gurit, piesele sunt fixate n dispozitive i alezoarele sunt ghidate n buce de ghidare, cu excepia alezorului de finisare, care, n majoritatea cazurilor, este neghidat i antrenat cu un portalezor oscilant. Alezoarele se clasific n alezoare de mn i alezoare de main. Ambele tipuri pot fi executate ca alezoare fixe (nereglabile) sau alezoare reglabile.

Fig.4.7.2.7.2.Alezoare fixe.Alezoare reglabile Alezoarele de main dintr-o bucat se folosesc pentru guri cu diametre pn la 30 mm i pot avea coad cilindric sau conic. Pentru diametre de (25...80) mm se folosesc alezoare de main cu alezaj, n scopul economisirii de oel rapid pentru execuia alezorului.

Fig.4.7.2.7.3.Alezoare cilindrice.Alezoare conice


T4-Prelucrarea prin gaurire si alezare autor: profesor Tanase Viorel 28

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4

Tanaviosoft 2012
n general, la alezarea diametrelor mari, cuprinse ntre 40 i 100 mm, este preferabil s se foloseasc alezoare reglabile cu dini nemontabili din oel rapid sau carburi metalice care permit realizarea a dou scopuri: readucerea diametrului alezorului la cota dorit, n urma uzrii i reascuirii; reglarea diametrului gurii obinute prin variaia diametrului alezorului. Domeniul de reglare al alezoarelor reglabile este de (0,5...3) mm. Se folosesc de asemenea i alezoare extensibile de mn spintecate, care au un domeniu limitat de reglare, de (0,16...0,5) mm .
1

Fig.4.7.2.7.4.Alezor cu dini elicoidali-1; Alezor extensibil-2; Alezor lam-3; Alezor cu tiuri demontabile-4; Alezor cu dini drepi. Alezoarele se execut cu dini drepi sau elicoidali. Pentru alezarea gurilor ntrerupte de canale de pan sau crestturi se folosesc alezoarele cu dini elicoidali, deoarece alezoarele cu dini drepi trepideaz n aceste condiii.

Adncimea de achiere t se calculeaz cu aceeai relaie ca i la lrgire.

REGIMUL DE ACHIERE

t = ( D D0 ) / 2 [mm]
Avansul se determin cu relaia

T4-Prelucrarea prin gaurire si alezare

autor: profesor Tanase Viorel

29

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4

Tanaviosoft 2012

S = Cs D 0, 7 [mm / rot ],
n care coeficientul Cs este funcie de materialul prelucrat i de precizie. Viteza de achiere trebuie s aib valori mici, deoarece uzura sculei i deci durabilitatea acesteia sunt puternic influenate de viteza.

La alezarea de finisare, viteza de achiere nu trebuie s depeasc anumite valori tehnologice admise, altfel se nrutete calitatea suprafeei. PROBLEME TEHNOLOGICE SPECIFICE ALEZRII. Diametrul gurii obinute dup alezarea de finisare depinde de precizia diametrului alezorului, respectiv de toleranele de fabricaie i de natura metalului alezat (starea fizic, structura, omogenitatea etc.). O anumit influen asupra preciziei are i forma piesei alezate: unele piese au tendina de a se deforma elastic sub aciunea forelor de achiere, n cazul alezajelor cu perei subiri etc. i la alezare apare fenomenul de "supralrgire" a gurii, care se datorete fie necoaxialitii axei gurii de alezat cu cea a arborelui principal al mainii-unelte n care alezorul este fixat rigid, fie btii radiale a arborelui principal i sculei . Micorarea supralrgirii gurii se poate obine prin: folosirea mandrinei oscilante pentru prinderea alezorului; folosirea de lichide de rcire-ungere, ceea ce micoreaz supralrgirea de 2...4 ori. Ca lichide de rcire se folosesc: pentru oel - emulsii cu concentraia de (5...8) %, iar pentru aluminiu - terebentin i petrol lampant n proporie de 4:5.

PRELUCRAREA GURILOR CONICE


Pe maini de gurit, gurile conice cu rugozitatea suprafeei Ra = (3,2...6,3) m se prelucreaz n mai multe operaii care se stabilesc n funcie de valoarea conicitii. Astfel, gurile cu conicitatea de la l :50 pn la l:30, dup gurirea cu burghiu cilindric la diametrul db = d - (0,2...0,3) mm se alezeaz cu un alezor conic cu diametrul d, acesta fiind diametrul mic al gurii conice. Alezoarele conice sunt standardizate n STAS 2646-80 pentru con 1:30 i STAS 2647-78 pentru con 1:50;
T4-Prelucrarea prin gaurire si alezare autor: profesor Tanase Viorel 30

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4

Tanaviosoft 2012
sunt de asemenea standardizate alezoare pentru conuri Morse (STAS 588-80) i conuri metrice (STAS 589-80). n unele cazuri se pot folosi burghie elicoidale conice care au o parte cilindric pentru burghiere, urmat de o parte conic de alezare. Aceste scule permit executarea gurii conice dintr-o singur trecere. Gurile cu conicitatea K = l: 20 se prelucreaz cu diametrul db = d - (0,3...0,5) mm, apoi se alezeaz cu dou alezoare conice succesive, pn la dimensiunea final d. Gurile cu conicitatea K de la l: 15 pn la l: 8 se prelucreaz la diametrul db = d - (l...l,2) mm, se lrgesc cu lrgitorul conic la diametrul d1 = d - (0,3...0,5) mm i apoi se alezeaz cu alezor conic la diametrul d. Semifabricatele obinute cu gaura cilindric ia turnare sau matriare, cu diametrul dQ , se prelucreaz cu largilor cilindric, apoi se face lrgirea conic i alezarea cu alezor conic, naintea lrgirii cu lrgitorul conic, este convenabil s se lrgeasc gaura n trepte, n una sau dou treceri. Pe mainile de alezat i frezat orizontale gurile conice se prelucreaz, n mai multe treceri: cu o bar de alezat cu mai multe cuite reglate la diametre succesiv cresctoare ,apoi cu un lrgitor conic i un alezor conic .Aceast schem de lucru se aplic, n general, la guri cu diametrul sub 300 mm i lungimea mai mic de 400 mm. Pentru gurile cu conicitatea mic (pn la 1:30) se folosete un singur alezor conic, iar pentru gurile cu conicitate mai mare (pn la 1:20) se utilizeaz dou alezoare conice.

Fig.4.7.2.7.5.Alezarea pe maina de alezat i frezat Pentru guri conice cu diametre mari, pn la 800 mm, i lungimi pn la 1000 mm se folosesc dispozitive speciale montate n consol pe platoul mainiiunelte. Cuitul fixat n dispozitiv efectueaz o micare de avans longitudinal, paralel cu generatoarea conului i, simultan, o micare de rotaie.

T4-Prelucrarea prin gaurire si alezare

autor: profesor Tanase Viorel

31

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4

Tanaviosoft 2012

Fig.4.7.2.7.6.Alezarea pe maina de alezat i frezat

4.8.N.T.S.M. la prelucrarea prin gurire i alezare.


PRELUCRAREA METALELOR PRIN GAURIRE, ALEZARE SI HONUIRE Fixarea si demontarea sculelor Art. 54. - Mandrinele pentru fixarea burghielor si alezoarelor se vor strange si desface numai cu chei adecvate, care se vor scoate inainte de pornirea masinii. Art. 55. - Burghiul sau alezorul din mandrina de prindere va fi bine centrat si fixat. Art. 56. - Scoaterea burghiului sau alezorului din mandrina se va face numai cu ajutorul unei scule speciale. Art. 57. - Se interzice folosirea burghielor , cu coada conica in universalelor masinilor. Art. 58. - Se interzice folosirea burghielor cu coada cilindrica in bucse conice. Art. 59. - Se interzice folosirea burghielor, alezoarelor sau sculelor de honuit cu cozi uzate sau care prezinta crestaturi, urme de lovituri etc. Art. 60. - Se interzice folosirea burghielor necorespunzatoare sau prost ascutite. Art. 61. - Ascutirea burgielor se va face numai cu burghiul fixat in dispozitive speciale. Art. 62. - Cursa sculei va fi astfel reglata inct aceasta sa se poata retrage cat mai mult la fixarea sau desprinderea piesei.
T4-Prelucrarea prin gaurire si alezare autor: profesor Tanase Viorel 32

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4

Tanaviosoft 2012
Fixarea pieselor Art. 63. - Inaintea fixarii piesei pe masa masinii, se vor curata canalele de aschii. Art. 64. - Prinderea si desprinderea piesei pe si de pe masa masinii, se vor face numai dupa ce scula s-a oprit complet. Art. 65. - Fixarea piesei pe masa masinii se va face in cel putin doua puncte,fie cu ajutorul unor dispozitive de fixare,fie cu ajutorul menghinei. Pornirea si exploatarea masinii. Art. 66. - Inaintea pornirii masinii, se va alege regimul de lucru corespunzator operatiei care se executa, sculelor utilizate si materialului piesei de prelucrat. Art. 67. - La operatia de honuire, avand in vedere materialele din care sunt realizate sculele,introducerea si scoaterea in si din alezajul piesei de prelucrat se vor face cu foarte mare atentie, pentru a evita sspargerea placilor de honuire. Art. 68. - In timpul functionarii masinii, se interzice franarea cu mana a axului portmandrina. Masina de gaurit portabila Art. 69. - Masinile de gaurit portabile se vor porni numai dupa ce au fost ridicate de pe masa. Art. 70. - Masinile de gaurit portabile se vor lasa din mana ( se vor depune ) numai dupa oprirea burghiului.

Fig.4.8.1.Curarea achiilor
T4-Prelucrarea prin gaurire si alezare autor: profesor Tanase Viorel 33

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4

Tanaviosoft 2012

4.9.DICIONAR TEHNIC.

Arbore-organ de main(suprafa cuprins). Alezaj-organ de main(suprafa cuprinztoare). Rigiditate-proprietate a corpurilor solide de a nu se deforma sub aciunea forelor exterioare. Montant-pies din metal care se aaz vertical ntr-o construcie pentru susinere. Ghidaj- Dispozitiv mecanic fix al unui mecanism , care permite deplasarea unei piese mobile doar ntr-o anumit direcie i ntre anumite limite. Durabilitate economic-interval de timp,exprimat n minute,ntre doua ascuiri succesive ale unei scule achietoare

T4-Prelucrarea prin gaurire si alezare

autor: profesor Tanase Viorel

34

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4

Tanaviosoft 2012

4.10.TESTUL DE EVALUARE
PRELUCRRI PRIN GURIRE(WORD) Test de evaluare PRELUCRRI PRIN GURIRE (QUIZ) Test de evaluare PRELUCRRI PRIN GURIRE (PDF) Test de evaluare

4.11.LUCRAREA DE LABORATOR
PRELUCRRI PRIN GURIRE Lucrare de laborator

4.12.ANEXE
http://www.didactic.ro/ http://www.4shared.com/account/dir/12148998/f0e35458/sharing.html?rnd=83 http://www.4shared.com/account/dir/19966750/2c584ca8/sharing.html?rnd=97 http://www.4shared.com/account/dir/8TRHB4qg/sharing.html?rnd=42 http://www.4shared.com/account/dir/s07DeCsa/sharing.html?rnd=10 http://www.4shared.com/account/dir/B2iZe_cW/sharing.html?rnd=42

http://tvet.ro

http://class10c.wikispaces.com

tanaviosoft@yahoo.com

T4-Prelucrarea prin gaurire si alezare

autor: profesor Tanase Viorel

35

Gaurirea metalelor si aliajelor NOTA: Se acorda 10 puncte din oficiu.

Gaurirea metalelor si aliajelor


Modulul : Tehnologie generala mecanica Test de evaluare
Subiectul 1 10p Sa se completeze,in mod corespunzator, spatiile punctate cu notiunile specifice operatiei de gaurire: Gaurirea este ...............................................de prelucrare a metalelor si aliajelor, cu ajutorul unor scule................................numite ..............................pe masini de ........................ Subiectul 2 Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 1. 2. 3. 4. 5. 30p

Numele: Prenumele:

Prin gaurire se obtin: a) suprafete exterioare; b) suprafete interioare; c) alezaje. Alezajele obtinute la gaurire sunt: a) cilindrice; b) conice; c) tronconice. Fatetele au rolul de: a) ghidare a burghiului; b) finisare a suprafetei generate; c) centrare a burghiului. La gaurire miscarile necesare sunt: a) rotatie; b) avans axial; c) rotatie si avans axial. Antrenorul unui burghiu cu coada conica are rolul: a) evita rotirea libera in mandrina; b) evita rotirea libera in bucsa de reductie. 6. Burghiele cu coada conica se fixeaza in: a) mandrina; b) bucsa de reductie. 7. Taisul transversal are rolul de: a) inlaturare a adaosului de prelucrare sub forma de aschii; b) rupere a aschiilor. 8. Zencuitorul este un burghiu cu suprafata de infasurare: a) cilindrica; b) conica; c) lata. 9. Burghiele se confectioneaza din: a) fonta aliata; b) otel rapid; c) otel carbon de scule. 10. Masina de gaurit de piept are transmisie cu roti dintate cilindrice care: a) asigura raport de transmisie 1:1 ; b) asigura raport de transmisie marit. 11. La masina de gaurit de banc, schimbarea turatiei se face: a) prin trecerea butonului pe o turatie superioara; b) prin trecerea curelei pe alta pozitie. 12. La ascutirea burghiului este necesara: a) pozitionarea corespunzatoare a fetelor de asezare; b) pozitionarea corespunzatoare a fetelor de degajare; c) racirea repetata in apa. 13. Detalonarea este o marime prin care : a) se evita frecarile cu fetele de degajare; b) se evita frecarile cu fetele de asezare. 14. Utilizarea burghiele cilindrice pentru gaurirea tablelor subtiri determina: a) obtinerea unor gauri cu contur circular; b) obtinerea unor gauri cu contur poligonal. 15. La iesirea din alejazul supus prelucrarii, este necesara: a) mentinerea turatiei de lucru; b) reducerea turatiei de lucru; c) cresterea turatiei de lucru.

Tanase Viorel

Gaurirea metalelor si aliajelor

Subiectul 3 10p Pe baza schitelor de mai jos, sa se identifice tipurile de burghie si sa se precizeze partile componente:

Figura 3.1 Subiectul 4 20p Asociai n mod corespunztor ,prin cifre i litere,notiunile referitoare la operatia de gaurire: A Burghiele late se utilizeaza Pentru oteluri unghiul la varf al burghiului Pentru alame,bronzuri unghiul la varf Burghiele cu coada cilindrica se fixeaza Ascutirea burghiele se face In timpul gauririi se recomanda Burghiele se confectioneaza din Prin tesirea cu burghiul La gaurire calitatea suprafetei La gaurirea tablelor subtiri B oteluri rapide si mai rar oteluri carbon de scule cu burghiu cilindric se obtine gaura poligonala 800-900 1160-1180 se inlatura bavurile prelucrarea tablelor subtiri mandrina pe fetele de asezare utilizarea lichidului de racire satisfacatoare bucsa de reductie 1300-1400 pe fetele de degajare

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

a b c d e f g h i j k l m

Tanase Viorel

Gaurirea metalelor si aliajelor

Subiectul 5 Apreciati care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate (A) si care sunt false (F). 1. 2. 3. 4. 5. Unghiul la varf pentru prelucrarea otelurilor aliate este 130-1400 . Inlaturarea aschiilor rezultate la gaurire se face pirn suflare cu aer comprimat. La gaurirea pe masina de gaurit de banc nu este necesara punctarea centrului gaurii. Unghiul la varf al burghiului se noteaza cu 2. Tesirea unei gauri se face cu acelasi burghiu utilizat la prelucrare.

20p

( ( ( ( (

) ) ) ) )

Materiale ajutatoare

Masina de gaurit radiala

Masina de gaurit in coordonate

Masina de gaurit cu coloana

Masina de gaurit de banc

Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4

Tanaviosoft 2012

Site-ul de mai jos permite utilizarea Auxiliarelor curriculare elaborate prin programul PHARE.
http://tvet.ro

4.13.STANDARDE de PREGTIRE PROFESIONAL

http://www.edu.ro

T4-Prelucrarea prin gaurire si alezare

autor: profesor Tanase Viorel

36

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T5

Tanaviosoft 2012

DEFINIIE: Rabotarea este operaia tehnologic de prelucrare mecanic prin achiere, cu ajutorul unor scule achietoare tip cuite de strung, pe maini de rabotat. n construcia de maini sunt foarte multe piese care au una sau mai multe suprafee plane, cum ar fi, de exemplu, batiurile, carcasele, coloanele, mesele mainilor-unelte etc. Unele dintre aceste suprafee ale pieselor ndeplinesc funcii de baz, fiind prevzutecu alezaje, altele cu rol de ghidare, de reazem sau de fixare. Condiiile tehnice care se impun suprafeelor plane se refer la: planitatea suprafeelor, paralelismul sau perpendicularitatea axelor fa de suprafaa plan principal a piesei, rectilinitatea suprafeelor etc. Suprafeele plane pot fi prelucrate prin diferite procedee: rabotare, mortezare, frezare, broare, strunjire plan, rectificare. Dintre procedeele de netezire a suprafeelor plane se menioneaz: frezarea fin, lepuirea i rzuirea. Alegerea procedeului de prelucrare economic depinde de forma i dimensiunile piesei, de natura i starea materialului, de precizia de prelucrare prescris i de volumul de fabricaie.

5.1.PRELUCRAREA PRIN RABOTARE. GENERALITI.

T5-Prelucrarea prin rabotare

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T5

Tanaviosoft 2012

Fig.5.1.1.Maina de rabotat transversal

Rabotarea se efectueaz pe maini de rabotat longitudinal (raboteze) sau pe maini de rabotat transversal (epinguri). La rabotarea pe raboteze, masa mpreun cu piesa execut o micare rectilinie alternativ. Avansul transversal, pe direcie perpendicular, este realizat de suportul cuitului i se produce intermitent dup fiecare curs de lucru. Achia este luat numai la cursa de lucru a mesei. Cu toate c la cursa n gol viteza este de 2 ... 3 ori mai mare dect la cursa de lucru, totui pierderile de timp la cursele n gol fac ca rabotarea s fie un procedeu mai puin productiv dect frezarea. O caracteristic important a mainilor de rabotat longitudinal este aceea c au mai multe suporturi portcuit: suporturi centrale i suporturi laterale, care permit prelucrarea simultan a mai multor suprafee ale piesei. Pe epinguri, micarea rectilinie alternativ este executat de cuitul fixat n portcuitul de pe berbecul mainii. Piesa de prelucrat fixat pe masa mainii primete micarea de avans transversal, care se realizeaz intermitent, dup fiecare curs dubl a cuitului.

5.2.MAINI DE RABOTAT.

Fig.5.2.1.Rabotarea
T5-Prelucrarea prin rabotare autor: profesor Tanase Viorel 2

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T5

Tanaviosoft 2012

1.Placa de baz. 2.Sistem de rigidizare. 3.Masa mainii. 4.Menghina. 5.Sania portcuit. 6.Dispozitivul portcuit. 7.Berbecul. 8.Batiul. 9.Tabloul de comand. 10.Mecanismul cu culis oscilant. 11.Motorul electric. 12.Mecanismul cu clichet. 13.Ghidaje. 14.Traversa.

Fig.5.2.2.Maina de rabotat transversal(eping) Maina de rabotat transversal (epingul) este o main cu cuit mobil. Micarea principal de achiere, care este o micare rectilinie- alternativ, este executat de scul. Scula achietoare se fixeaz ntr-un dispozitiv special 6, legat de berbecul 7. Dispozitivul sau suportul portcuit 5 are posibilitatea s se deplaseze efectund o micare de avans ntr-un plan vertical sau nclinat fie manual, fie automat. Deplasarea manual a cuitului se realizeaz cu ajutorul manetei . Berbecul mainii 7, execut o micare de du-te-vino, deplasndu-se pe ghidajele prevzute n batiul 8. Piesa de prelucrat se aaz pe masa 3 i execut mpreun cu aceasta micare secundar de achiere. Masa mainii se deplaseaz orizontal pe ghidajele 13, prevzute pe o travers care se poate deplasa pe vertical prin acionarea unui urub. Avansul orizontal al mesei 3 poate fi manual de la maneta . La acest procedeu de prelucrare , micarea principal de achiere este rectilinie-alternativ I, fiind efectuat de scula achietoare, la maina de rabotat transversal (epinguri) sau de piesa de prelucrat , la mainile de rabotat longitudinal (raboteze). Aceast micare se efectueaz cu o anumit vitez de achiere v, care se msoar n m/min. Micarea de avans este o micare de translaie executat de piesa de prelucrat III, n cazul mainilor de rabotat transversal, sau de scula achiT5-Prelucrarea prin rabotare autor: profesor Tanase Viorel 3

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T5

Tanaviosoft 2012
etoare , n cazul mainilor de rabotat longitudinal. La rabotare avansul reprezint deplasarea piesei (sculei) dup sgeata III i se exprim n milimetri pe curs dubl.

Fig.5.2.3.Schema cinematic Mainile de rabotat longitudinal se construiesc cu dou coloane sau cu o singur coloan i sunt prevzute cu l ... 4 crucioare pe care se fixeaz cufiele. Rabotezele cu o singur coloan se folosesc pentru prelucrarea pieselor cu limea mai mare dect limea mesei, cnd piesa nu ar putea trece pe sub traversa rabotezei cu dou coloane.

Fig.5.2.4.Maina de rabotat longitudinal


T5-Prelucrarea prin rabotare autor: profesor Tanase Viorel 4

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T5

Tanaviosoft 2012
Rabotezele i epingurile se folosesc pe scar larg la producia individual i de serie mic, datorit universalitii lor, simplitii deservirii, preciziei suficiente de prelucrare i costului mai mic n comparaie cu mainile de frezat. Cuitele de rabotat sunt scule mai simple i mai ieftine n comparaie cu frezele, n ce privete domeniul de utilizare, rabotezele se folosesc de obicei pentru prelucrarea pieselor cu suprafee plane lungi, n timp ce epingurile se utilizeaz pentru piese cu dimensiuni mici.

Fig.5.2.5.Maina de rabotat transversal(eping) Masa poate fi acionat cu mecanisme cu culis oscilant, pentru curse mici, cu mecanisme cu cremalier sau mecanisme hidraulice pentru curse mai mari. La mainile moderne predomin acionarea hidraulic. La mainile de rabotat longitudinal de construcie modern se utilizeaz acionarea hidraulic a mesei.

T5-Prelucrarea prin rabotare

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T5

Tanaviosoft 2012

5.3.SCULE ACHIETOARE UTILIZATE LA RABOTARE.


Se utilizeaz scule asemntoare cu cele utilizate la strunjire. La rabotare ns cuitele lucreaz n condiii mai grele din cauza ocurilor puternice care se produc la ptrunderea lor n metal.

a-grosimea achiei. b-limea achiei. s-avansul longitudinal. t-adncimea de achiere Vg-viteza de achiere la cursa de mers n gol. Va-viteza de achire la cursa de achiere.

Fig.5.3.1.Procesul de achiere la rabotare A.Prelucrarea pe maina de rabotat transversal(micarea principal de achiere este dat de scula achietoare-berbec). B. Prelucarea pe maina de rabotat longitudinal(micarea principal de achiere este dat de pies-masa mainii) Cuitele normale i cele drepte se folosesc pentru prelucrarea de degroare a suprafeelor plane fr trepte. Cuitele ncovoiate i cotite se utilizeaz pentru prelucrarea suprafeelor n trepte. Cuitele late cotite se folosesc pentru prelucrarea de finisare a suprafeelor plane, lucrnd cu avans mare. Cuitele de canelat se utilizeaz pentru rabotarea canalelor nguste, iar cele de retezat pentru retezarea materialelor.

T5-Prelucrarea prin rabotare

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T5

Tanaviosoft 2012

-unghiul de aezare. -unghiul de degajare. -unghiul de atac principal. 1- unghiul de atac secundar. -unghiul de nclinare al tiului.

Fig.5.3.2.Geometria cuitului de rabotat La fixarea cuitelor n suportul portcuit trebuie respectate aceleai reguli ca la strunjire, iar lungimea in consol a captului cuitului s fie ct mai mic, pentru a se evita apariia vibraiilor.Pentru amortizarea ocurilor, la achiere, se pot utiliza cuite cu poziia tiului pe axa de simetrie a corpului acestuia(b). n vederea prelucrrii, piesele se fixeaz pe masa mainilor de rabotat cu ajutorul unor mecanisme i dispozitive, n general de construcie simpl. Cele mai rspndite snt bridele , penele de sprijin , uruburile care se introduc in canalele n T ale mesei mainii , cricurile pentru aezarea pieselor la nlimea necesar , penele n trepte i dispozitivele speciale . Aceste mecanisme i dispozitive se folosesc pentru piese mari. n afara mecanismelor simple de fixare a pieselor direct pe masa mainii, menionate anterior, se mai folosesc menghinele de diferite tipuri, n special pentru prelucrarea pieselor mici.

Fz-fora principal de achiere. Fx, Fy sunt componente ale forei de achiere i se determin procentual din fora principal de achiere Fz.

Fig.5.3.3.Forele de achiere la rabotare


T5-Prelucrarea prin rabotare autor: profesor Tanase Viorel 7

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T5

Tanaviosoft 2012

5.4.OPERAII DE PRELUCRARE PRIN RABOTARE.


Pe mainile de rabotat se pot prelucra suprafee plane, orizontale, verticale sau nclinate, canale de diferite forme, precum i suprafee avind forme complicate.Piesele de prelucrat se fixeaz direct pe masa mainii de rabotat sau prin intermediul unor dispozitive.

2 3

1.Sania portcuit 2.Dispozitivul(suportul) portcuit. 3.Cuitul de rabotat. 4.Berbecul mainii de rabotat.

Fig.5.4.1.Prelucrarea prin rabotare Prelucrarea suprafeelor orizontale. Aceast prelucrare se execut pe mainile de rabotat cu cuite normale. Maina se alege n funcie de dimensiunile piesei de prelucrat. Piesele de dimensiuni mici vor fi prelucrate pe maini de rabotat transversal, iar cele de dimensiuni mari, pe maini de rabotat longitudinal. Prelucrarea const n ndeprtarea adaosului de prelucrare de pe suprafaa de prelucrat n vederea obinerii unei suprafee plane orizontale. Micrile necesare la aceast operaie snt: micarea principal de achiere v, efectuat de scul (pies), i micarea de avans s, efectuat de pies (scul). Prelucrarea suprafeelor verticale. Aceast prelucrare se execut, ca i n cazul suprafeelor orizontale, pe maini de rabotat transversal sau longitudinal, in funcie de dimensiunile piesei de prelucrat.

T5-Prelucrarea prin rabotare

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T5

Tanaviosoft 2012

1.Disc gradat; 2.Sania portcuit; 3.Placa; 4.Suport portcuit; 5.Cuit de rabotat.

Fig.5.4.2.Rabotarea suprafeelor verticale Cuitul cu care se execut prelucrarea trebuie astfel ales i aezat nct s nu se frece pe suprafaa prelucrat. n acest caz, avansul trebuie s se efectueze pe vertical, pentru a se obine o suprafa prelucrat vertical. Prelucrarea suprafeelor nclinate . Aceast prelucrare se execut n mod similar cu suprafeele verticale, cu deosebirea c scula avanseaz dup o direcie nclinat.

1.Disc gradat; 2.Sania portcuit; 3.Placa; 4.Suport portcuit; 5.Cuit de rabotat.

Fig.5.4.3.Rabotarea suprafeelor nclinate


T5-Prelucrarea prin rabotare autor: profesor Tanase Viorel 9

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T5

Tanaviosoft 2012

Faza 1-Rabotarea canalului n adncime; Faza 2-Rabotarea laturii din stnga canalului n T; Faza 3- Rabotarea laturii din dreapta canalului n T; Faza 4-Rabotarea de finisare a canalului; Faza 5-Teirea muchiilor prin rabotare.

Fig.5.4.3.Rabotarea suprafeelor profilate(canal n T) La fixarea pieselor pe masa rabotezei se va avea grij s se evite producerea unor deformaii datorit aplicrii necorespunztoare a forelor de fixare, fapt deosebit de important n cazul operaiei de finisare. La piese cu suprafee mari, lipsa unei bune planiti a suprafeei de aezare va provoca deformri la fixare, de aceea, n acest caz, se recomand s nu se aeze direct pe masa mainii, ci pe reazeme cu suprafa mic de contact. Se folosesc cuite de rabotat cu ti din oel rapid sau cu plcu din carburi metalice. La rabotez, reglarea cuitelor la dimensiune se face, de obicei, dup trasaj sau dup abloane i, mai rar, prin metoda achiilor de prob. Precizia asigurat prin rabotare, n cazul unei aezri i fixri corecte a piesei, se carcaterizeaz prin urmtoarele valori: pe maini de rabotat longitudinal, rectilinitatea n limitele de 0,02 mm pelungimea de 1000 mm, cu o abatere total de la rectilinitate de 0,05 mm pe ntreaga lungime a piesei; pe epinguri, rectilinitatea n limitele de 0,02 mm pe 300 mm lungime. Pe mainile de rabotat longitudinal se pot executa urmtoarele categorii de prelucrri ale suprafeelor plane: Rabotarea suprafeelor plane orizontale, verticale, nclinate sau n trepte.
T5-Prelucrarea prin rabotare autor: profesor Tanase Viorel 10

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T5

Tanaviosoft 2012
Suprafeele orizontale se prelucreaz, de obicei, cu cuite fixate pe suporturile centrale de pe traversa mainii, iar suprafeele verticale se raboteaz cu cuite fixate pe suporturile laterale sau pe suporturile centrale. Suprafeele cu nclinaie mic i lime mare se pot rabota prin copiere .

Fig.5.4.4.Prelucrarea pe maina de rabotat longitudinal Rabotarea pe eping a suprafeelor nclinate se execut cuun cuit cu ti cu suprafaa nclinat, sau cu un cuit normal. Avansul cuitului are loc pe o direcie paralel cu suprafaa prelucrat.n cazul rabotrii suprafeelor n trepte, este necesar s se prevad, la proiectarea piesei, canale pentru scparea cuitului, care s aib limea de (510) mm. Pentru a se mri productivitatea pe raboteze, se recomand urmtoarele metode de lucru: prelucrarea simultan cu mai multe cuite; aceasta se poate realiza cu divizarea adaosului de prelucrare n adncime, cu divizarea limii de achiere sau prin prelucrarea simultan a mai multor suprafee ; prelucrarea simultan a mai multor semifabricate fixate pe masa rabotezei; folosirea unor dispozitive cu prindere rapid a semifabricatelor, pneumatice sau hidraulice.

Fig.5.4.5.Rabotarea roilor dinate


T5-Prelucrarea prin rabotare autor: profesor Tanase Viorel 11

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T5

Tanaviosoft 2012
REGIMUL DE ACHIERE
Elementele stratului de achiere la rabotare i parametrii regimului de achiere se definesc i se msoar ca i n cazul strunjirii. Adncimea de achiere t (distana ntre suprafaa iniial i cea prelucrat, msurat pe direcie perpendicular pe aceasta). Avansul s (distana dintre dou suprafee de achiere consecutive, msurat pe direcia micrii de avans), se aleg diferit pentru rabotri de degroare i de finisare. la prelucrri de degroare, adncimea de achiere variaz ntre 2,5 i 25 mm, iar avansul ntre 0,2 i 2 mm/c.d., fiind tot mai mic pe msur ce adncimea este mai mare; la rabotrile de finisare adncimea de achiere se ia ntre 0,2 -1 mm, iar avansul 0,2 - 0,5 mm/c.d. Vitezele de achiere folosite frecvent la rabotare variaz ntre 10 i 25 m/min., fiind limitate de masele mari aflate n micare.

T5-Prelucrarea prin rabotare

autor: profesor Tanase Viorel

12

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T5

Tanaviosoft 2012

2.4. . PRELUCRAREA METALELOR PRIN RABOTARE, MORTEZARE SI BROSARE Art. 46. - Inainte de fixarea cutitului in suport, se vor verifica ascutirea si profilul cutitului, precum si daca acesta corespunde materialului care se lucreaza si regimului de lucru indicat in planul de operatii. Art. 47. - (1) Brosele se vor monta si demonta cu dispozitive special construite in acest scop. (2) Este interzis a manevra brosa cu mana libera. Fixarea pieselor Art. 48. - Piesele de prelucrat se vor fixa rigid pe masa masinii, in menghina sau cu ajutorul dispozitivelor de fixare. Pornirea si exploatarea masinii Art. 49. - Inaintea pornirii masinii, se va verifica fixarea sculei si a piesei si se va controla sa nu ramana chei sau piese nefixate pe masa masinii. Art. 50. - Inaintea inceperii lucrului, la masinile de rabotat si mortezat, dupa pornirea acestora, se vor executa cateva curse de mars in gol pentru verificarea functionarii. Art. 51. - In timpul functionarii masinii de rabotat, este interzisa folosirea spatiului dintre ghidajele rabotezei pentru pastrarea sculelor sau a altor materiale. Art. 52. - In cazul prelucrarii prin rabotarea unei piese ale carei dimensiuni depasesc masa mobila a rabotezei, pe toata durata lucrului se va ingradi zona respectiva. Art. 53. - Masinile de brosat vor fi prevazute cu dispozitive corespunzatoare de racire a sculei. Brosele nu se vor raci cu bumbac sau carpe ude. MASINI DE RABOTAT, MORTEZAT SI BROSAT Art. 217. - Masinile de rtabotat vor fi prevazute cu dispozitive de franare si limitatoare, pentru a impiedica iesirea mesei de pe batiu, atunci cand sistemul de inversare a miscarii nu functioneaza corespunzator. Art. 218. - Franarea mesei va fi asigurata in conditiile vitezei sale maxime si cu masa maxima admisibila a piesei de prelucrat. Art. 219. - Masinile de brosat orizontale, care lucreaza cu brose cu masa mai mare de 8 kg, vor avea role de sustinere a brosei pe partea de intrare a acesteia in piesa. Revenirea brosei in pozitie initiala se va face mecanizat. Art. 220. - Masinile de brosatvor fi prevazute cu dispozitive corespunzatoare de racire a sculei.
T5-Prelucrarea prin rabotare autor: profesor Tanase Viorel 13

5.5.N.T.S.M. la PRELUCRAREA PRIN RABOTARE.

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T5

Tanaviosoft 2012
DISPOZITIVE PENTRU MASINI DE RABOTAT, MORTEZAT SI BROSAT Art. 271. - (1) Masinile de rabotat cu cap mobil vor fi prevazute cu colectoare de aschii, prinse de masa masinii. (2) Pe peretele colectorului, in fata capului port-scula, se va monta un ecran rabatabil care sa opreasca zborul aschiilor peste colector. Art. 272. - (1) Spatiul dintre ghidajele rabotezei va fi acoperit. (2) Distanta dintre masa mobila si suprafata de acoperire va fi aproximativ 10 mm. Art. 273. - In cazul masinilor inalte, pentru urcarea la partea superioara, vor fi prevazute scari si platforme fixe, prevazute cu balustrade. Art. 274. - (1) La rabotezele la care cursa maxima a masei mobile depaseste gabaritul batiului, spatiul respectiv va fi ingradit cu balustrade fixate in pardoseala. (2) Spatiul ingradit va fi permanent liber. Art. 275. - Masinile de rabotat vor fi prevazute cu un mecanism pentru blocarea traversei in timpul miscarii mesei. Deplasarea traversei va fi posibila numai daca masa este in repaus. Art. 276. - Opritoarele pentru inversarea miscarii mesei nu vor avea parti proeminente. Partile periculase ale inversorului vor fi acoperite cu un capac de protectie. Art. 277. - Dispozitivul de blocare a capului port-scula la masinile de mortezat va permite fixarea acestuia in orice pozitie pe toata lungimea cursei sale si va impiedica schimbarea pozitiei acestuia in mod accidental. Art. 278. - Masinile de mortezat vor fi prevazute cu dispozitive de siguranta impotriva caderii accidentale a capului port-scula, dupa oprirea masinii. Art. 279. - Masinile de brosat interior, verticale, vor avea un dispozitiv de protectie a lucratorului pentru cazul caderii brosei din dispozitivul de prindere.

T5-Prelucrarea prin rabotare

autor: profesor Tanase Viorel

14

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T5

Tanaviosoft 2012

5.6.DICIONAR TEHNIC.

Culis oscilant-transform miscarea circulara a elementului conductor, n micare de translaie alternativ a elementului condus. Mecanism cu clichet-are rolul funcional de a obine micri de rotaie intermitent (micarea de avans de la unele maini unelte). Cric-mecanism de ridicat care are la baz transmisia roat dinat-cremalier(cu clichet) sau mecanismul urub-piuli

T5-Prelucrarea prin rabotare

autor: profesor Tanase Viorel

15

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T5

Tanaviosoft 2012

5.7.TESTUL DE EVALUARE
PRELUCRRI PRIN RABOTARE(WORD) Test de evaluare PRELUCRRI PRIN RABOTARE (QUIZ) Test de evaluare PRELUCRRI PRIN RABOTARE (PDF) Test de evaluare

5.8.LUCRAREA DE LABORATOR
PRELUCRRI PRIN RABOTARE Lucrare de laborator

5.9.ANEXE
http://www.didactic.ro/ http://www.4shared.com/account/dir/12148998/f0e35458/sharing.html?rnd=83 http://www.4shared.com/account/dir/19966750/2c584ca8/sharing.html?rnd=97 http://www.4shared.com/account/dir/8TRHB4qg/sharing.html?rnd=42 http://www.4shared.com/account/dir/s07DeCsa/sharing.html?rnd=10 http://www.4shared.com/account/dir/B2iZe_cW/sharing.html?rnd=42

http://tvet.ro

http://class10c.wikispaces.com

tanaviosoft@yahoo.com

T5-Prelucrarea prin rabotare

autor: profesor Tanase Viorel

16

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T5

Tanaviosoft 2012

Site-ul de mai jos permite utilizarea Auxiliarelor curriculare elaborate prin programul PHARE.
http://tvet.ro

5.10.STANDARDE de PREGTIRE PROFESIONAL

http://www.edu.ro

T5-Prelucrarea prin rabotare

autor: profesor Tanase Viorel

17

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T6

Tanaviosoft 2012

6.1.PRELUCRAREA PRIN MORTEZARE. GENERALITI.


n construcia de maini sunt foarte multe piese care au una sau mai multe suprafee plane, cum ar fi, de exemplu, batiurile, carcasele, coloanele, mesele mainilor-unelte etc. Unele dintre aceste suprafee ale pieselor ndeplinesc funcii de baz, fiind prevzutecu alezaje, altele cu rol de ghidare, de reazem sau de fixare. Condiiile tehnice care se impun suprafeelor plane se refer la: planitatea suprafeelor, paralelismul sau perpendicularitatea axelor fa de suprafaa plan principal a piesei, rectilinitatea suprafeelor etc. Suprafeele plane pot fi prelucrate prin diferite procedee: rabotare, mortezare, frezare, broare, strunjire plan, rectificare. Dintre procedeele de netezire a suprafeelor plane se menioneaz: frezarea fin, lepuirea i rzuirea. Alegerea procedeului de prelucrare economic depinde de forma i dimensiunile piesei, de natura i starea materialului, de precizia de prelucrare prescris i de volumul de fabricaie.

T6-Prelucrarea prin mortezare

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T6

Tanaviosoft 2012

6.2.MAINI DE MORTEZAT.
Mainile de mortezat se folosesc la fabricaia individual i de serie mic (n special la fabricaia de maini grele), pentru prelucrarea canalelor de pan n guri, prelucrarea suprafeelor plane verticale i nclinate, contururi interioare ale cadrelor i ramelor, pentru executarea gurilor ptrate, dreptunghiulare sau de alte forme, diferite de cele rotunde. Pentru astfel de guri cu forme speciale, la fabricaia de serie mare i de mas, n locul mortezrii se folosete broarea. La mortezare cuitul efectueaz micarea rectilinie alternativ n plan vertical. Masa mainii, pe care este fixat piesa, are micarea de avans n plan orizontal.

Fig.6.2.1.Masina de mortezat universala. Mortezarea se executa pe masini de mortezat numite si morteze, ele fiind destinate realizarii miscarilor relative intre piesa si scula caracteristice procesului. Masina de mortezat se compune dintr-un batiu 11, in interiorul caruia se afla motorul electric M care prin intermediul cutiei de viteze CV actioneaza un mecanism biela manivela care imprima berbecului 2 o miscare rectilinie alternativa in lungul ghidajelor . Pe berbec se monteaza cutitul prin intermediul unui suport portcutit, acesta fiind antrenat in miscarea principala I.

T6-Prelucrarea prin mortezare

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T6

Tanaviosoft 2012

1.Dispozitiv portcuit. 2.Berbec. 3.Ghidaje. 4.Cutia de viteze. 5.Tablou de comand. 6.Mecanism cu clichet. 7.Montant. 8.Motor electric. 10.Cap divizor. 11.Batiu. 12. Sania transversal. 13. Sania longitudinal. 14.Masa mainii.

Fig.6.2.2.Masina de mortezat universala. La majoritatea masinilor de mortezat, berbecul se poate inclina in plan vertical odata cu ghidajele si permite astfel executarea unor suprafete plane sau canale inclinate fata de planul orizontal al mesei 14 pe care se prinde piesa.

Fig.6.2.3.Masina de mortezat universala.Schema cinematic.


T6-Prelucrarea prin mortezare autor: profesor Tanase Viorel 3

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T6

Tanaviosoft 2012
Miscarile de avans se realizeaza de piesa fixata pe masa 14 deplasabila pe ghidajele longitudinale in miscare de avans longitudinal II sau pe ghidajele saniei transversale in miscarea de avans transversal III. Ansamblul sniilor longitudinale si transversale este amplasat pe consola 11 care constituie sania verticala si permite prin deplasarea pe ghidajele verticale , reglarea pozitiei initiale piesa-scula in plan vertical. Unele masini de mortezat permit actionarea mesei intr-o miscare de avans de rotatie IV. La masinile care nu realizeaza aceasta miscare pentru obtinerea avansului circular se utilizeaza o masa divizoare. Miscarile de avans II,III,IV se transmit de regula de la cutia de avansuri CA printr-un sistem de conectare a miscarii la unul din elementele de executie. In lantul cinematic al miscarilor de avans exista de asemenea un mecanism inversor pentru inversarea sensului miscarilor de avans. Mecanismele avansurilor sunt de tipul surub-piulita pentru miscarile de translatie si melc-roata melcata pentru avansul circular. Cutia de viteze contine obligatoriu un mecanism de transformare a miscarii de rotatie continua primita de la arborele principal in miscare de rotatie intermitenta: mecanism cu clichet, mecanism cu cruce de malta, mecanism cu came sau combinatii ale acestora .

Fig.6.2.4.Masina de mortezat universala(CNC).

T6-Prelucrarea prin mortezare

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T6

Tanaviosoft 2012

La prelucrarea prin mortezare, se utilizeaz cuite de strung cu geometria modificat: fea de aezare devine fa de degajare i invers; unghiul de aezare , devine unghi de degajare i invers(fa de considerentele specifice unui cuit de strung).Se utilizeaz cuite din oel rapid, deoarece condiiile de achiere sunt grele(se lucreaz cu ocuri).

6.3.SCULE ACHIETOARE UTILIZATE LA MORTEZARE.

Fig.6.3.1.Cuite de mortezat.

1.faa de aezare; 2.faa de degajare; 4.tiul principal; 5.tiuri secundare. -unghiul de aezare; -unghiul de degajare; -unghiul de atac.

Fig.6.3.2.Geometria cuitului de mortezat.

T6-Prelucrarea prin mortezare

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T6

Tanaviosoft 2012

Fz-fora principal de achiere; Fx-fora datorat micrii de avans.

Fig.6.3.3.Forele de achiere

6.4.OPERAII DE PRELUCRARE PRIN MORTEZARE.


Piesa de mortezat se fixeaz pe masa mainii direct sau ntr-o menghin. Reglarea cuitului se face prin achii de prob, dup trasaj sau dup ablon. Mortezarea se aplica in special in cazul prelucrarii unor suprafete profilate in zone mai greu accesibile ale pieselor cum este cazul suprafetelor profilate interioare: caneluri, danturi interioare, locasuri prismatice de sectiune poligonala, sectoare de suprafete cilindrice etc. De asemenea se poate aplica la prelucrarea suprafetelor plane si in trepte sau a suprafetelor profilate riglate cu conditia ca lungimea acestora sa nu depaseasca lungimea cursei cutitului.

1.cuitul de mortezat; 2.sistem de fixare cu bride; 3.piesa destinat prelucrrii; 4.uruburi de fixare; 5.distanier; 6.masa mainii.

Fig.6.4.1.Prelucrarea prin mortezare


T6-Prelucrarea prin mortezare autor: profesor Tanase Viorel 6

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T6

Tanaviosoft 2012

Fig.6.4.2.Mortezarea roilor dinate

Fig.6.4.3.Prelucrarea prin mortezare

Elementele regimului de aschiere la mortezare sunt: viteza de aschiere, avansul si adancimea de aschiere, lungimea cursei de lucru. Ca si la rabotare, elementele regimului de aschiere se stabilesc in functie de tipul operatiei de prelucrare, degrosare sau finisare, de calitatea suprafetelor prelucrate si precizia dimensionala urmarite, de caracteristicile materialului de prelucrat. Se au in vedere de asemenea rigiditatea sistemului tehnologic si caracteristicile sculei de prelucrat: materialul sculei, dimensiunile acesteia, durabilitatea economica a sculei.

6.5.N.T.S.M. la PRELUCRAREA PRIN MORTEZARE.


2.4. . PRELUCRAREA METALELOR PRIN RABOTARE, MORTEZARE Art. 46. - Inainte de fixarea cutitului in suport, se vor verifica ascutirea si profilul cutitului, precum si daca acesta corespunde materialului care se lucreaza si regimului de lucru indicat in planul de operatii. Fixarea pieselor Art. 48. - Piesele de prelucrat se vor fixa rigid pe masa masinii, in menghina sau cu ajutorul dispozitivelor de fixare. Pornirea si exploatarea masinii Art. 49. - Inaintea pornirii masinii, se va verifica fixarea sculei si a piesei si se va controla sa nu ramana chei sau piese nefixate pe masa masinii. Art. 50. - Inaintea inceperii lucrului, la masinile de rabotat si mortezat, dupa pornirea acestora, se vor executa cateva curse de mars in gol pentru verificarea functionarii.
T6-Prelucrarea prin mortezare autor: profesor Tanase Viorel 7

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T6

Tanaviosoft 2012
Art. 51. - In timpul functionarii masinii de rabotat, este interzisa folosirea spatiului dintre ghidajele rabotezei pentru pastrarea sculelor sau a altor materiale. Art. 52. - In cazul prelucrarii prin rabotarea unei piese ale carei dimensiuni depasesc masa mobila a rabotezei, pe toata durata lucrului se va ingradi zona respectiva. MASINI DE RABOTAT, MORTEZAT Art. 217. - Masinile de rabotat vor fi prevazute cu dispozitive de franare si limitatoare, pentru a impiedica iesirea mesei de pe batiu, atunci cand sistemul de inversare a miscarii nu functioneaza corespunzator. Art. 218. - Franarea mesei va fi asigurata in conditiile vitezei sale maxime si cu masa maxima admisibila a piesei de prelucrat. DISPOZITIVE PENTRU MASINI DE RABOTAT, MORTEZAT Art. 271. - (1) Masinile de rabotat cu cap mobil vor fi prevazute cu colectoare de aschii, prinse de masa masinii. (2) Pe peretele colectorului, in fata capului port-scula, se va monta un ecran rabatabil care sa opreasca zborul aschiilor peste colector. Art. 272. - (1) Spatiul dintre ghidajele rabotezei va fi acoperit. (2) Distanta dintre masa mobila si suprafata de acoperire va fi aproximativ 10 mm. Art. 273. - In cazul masinilor inalte, pentru urcarea la partea superioara, vor fi prevazute scari si platforme fixe, prevazute cu balustrade. Art. 274. - (1) La rabotezele la care cursa maxima a masei mobile depaseste gabaritul batiului, spatiul respectiv va fi ingradit cu balustrade fixate in pardoseala. (2) Spatiul ingradit va fi permanent liber. Art. 275. - Masinile de rabotat vor fi prevazute cu un mecanism pentru blocarea traversei in timpul miscarii mesei. Deplasarea traversei va fi posibila numai daca masa este in repaus. Art. 276. - Opritoarele pentru inversarea miscarii mesei nu vor avea parti proeminente. Partile periculase ale inversorului vor fi acoperite cu un capac de protectie. Art. 277. - Dispozitivul de blocare a capului port-scula la masinile de mortezat va permite fixarea acestuia in orice pozitie pe toata lungimea cursei sale si va impiedica schimbarea pozitiei acestuia in mod accidental. Art. 278. - Masinile de mortezat vor fi prevazute cu dispozitive de siguranta impotriva caderii accidentale a capului port-scula, dupa oprirea masinii.

T6-Prelucrarea prin mortezare

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T6

Tanaviosoft 2012

6.6.DICIONAR TEHNIC.

Cam spaial- Element al unui mecanism cu profil determinat de o curb plan sau spaial, care servete la transmiterea micrii unui organ urmritor (tachet), cu care formeaz un cuplu cinematic. Mecanism biel-manivel- transform micarea de rotaie n micare de translaie (micare) liniar i/sau invers. Lan cinematic- reprezint un ansamblu de elemente mobile legate ntre ele prin cuple cinematice de diferite clase. Mas divizoare-mas rotativ prevzut cu mecanism divizor.

T6-Prelucrarea prin mortezare

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T6

Tanaviosoft 2012

6.7.TESTUL DE EVALUARE
PRELUCRRI PRIN MORTEZARE(WORD) Test de evaluare PRELUCRRI PRIN MORTEZARE (QUIZ) Test de evaluare PRELUCRRI PRIN MORTEZARE (PDF) Test de evaluare

6.8.LUCRAREA DE LABORATOR
PRELUCRRI PRIN MORTEZARE Lucrare de laborator

6.9.ANEXE
http://www.didactic.ro/ http://www.4shared.com/account/dir/12148998/f0e35458/sharing.html?rnd=83 http://www.4shared.com/account/dir/19966750/2c584ca8/sharing.html?rnd=97 http://www.4shared.com/account/dir/8TRHB4qg/sharing.html?rnd=42 http://www.4shared.com/account/dir/s07DeCsa/sharing.html?rnd=10 http://www.4shared.com/account/dir/B2iZe_cW/sharing.html?rnd=42

http://tvet.ro

http://class10c.wikispaces.com

tanaviosoft@yahoo.com

T6-Prelucrarea prin mortezare

autor: profesor Tanase Viorel

10

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T6

Tanaviosoft 2012

Site-ul de mai jos permite utilizarea Auxiliarelor curriculare elaborate prin programul PHARE.
http://tvet.ro

6.10.STANDARDE de PREGTIRE PROFESIONAL

http://www.edu.ro

T6-Prelucrarea prin mortezare

autor: profesor Tanase Viorel

11

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012

DEFINIIE: Broarea este procedeul de prelucrare mecanic prin achiere, la care micarea principal este executat de o scul prevzut cu un numr mare de dini, care detaeaz metalul prin atac succesiv, n cursul unei singure micri relative fa de semifabricat. ndeprtarea adaosului de prelucrare se realizeaz n mod obinuit la o singur trecere a sculei n raport cu piesa, rezultnd forma i dimensiunile finale ale suprafeei prelucrate. Micarea principal de achiere poate fi rectilinie sau elicoidal, executat de scul sau semifabricat.
Fz-fora principal de achiere. v-viteza de achiere. a-supranlarea pe dinte. -unghiul de aezare. -unghiul de degajare. -unghiul de ascuire.

7.1.PRELUCRRI PRIN BROARE. GENERALITI.

Fig.7.1.1.Prelucrarea prin broare


T7-Prelucrarea prin brosare autor: profesor Tanase Viorel 1

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012
Caracteristica procedeului de broare o constituie nlocuirea micrii de avans, necesar ndeprtrii ntregului adaos de prelucrare, cu aciunea succesiv a unor tiuri supranlate pe direcia adncimii stratului de achiere. Prin aceasta avansul se fixeaz n construcia broei i nu poate fi modificat pentru o bro dat. Broarea se aplic n producia de serie.Prezint urmtoarele avantaje: este o prelucrare cu productivitate mare; costul ridicat al broei se amortizeaz. precizie ridicat; cinematic simpl a mainilor-unelte; for de munc ieftin. Principalul avantaj al brorii n comparaie cu alte procedee de prelucrare a gurilor este productivitatea mare. Productivitatea mare se datorete faptului c se poate obine o precizie ridicat ntr-o singur trecere, timpul auxilar este redus, nu sunt necesare msurtori sau reglri deosebite. Dei broa este scump, totui datorit faptului c are o durabilitate mare (permite prelucrarea unui numr de pn la 2000 guri fr reascuire), se asigur i o economicitate bun a procedeului, n condiiile prelucrrii unui numr mare de piese, la producie de serie mare i de mas. Dintre dezavantaje se menioneaz : complexitatea construciei broelor i consum mare de oel rapid (HSS) i de aici costul lor ridicat; dificultatea brorii pieselor nerigide, deoarece la broare apar fore de achiere mari care pot deforma piesele. Operaiile de broare se mpart n dou mari categorii, n funcie de poziia suprafeei prelucrate: brori interioare; brori exterioare. Formele de suprafee care se pot realiza prin broare sunt diverse: suprafee exterioare plane sau profilate, suprafee de revoluie profilate, roi dinate, alezaje, canale de pan i caneluri interioare etc.

T7-Prelucrarea prin brosare

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012

Fig.7.1.2.Piese prelucrate prin broare n condiii de lucru obinuite, prin operaiile de broare interioar se pot obine suprafee care se ncadreaz n treapta a 7-a de precizie ISO, n schimb la broarea exterioar nu se atinge dect precizia aparinnd treptelor 8 9 ISO, deoarece mai intervin precizia de montare a sculelor n portbroe. n ceea ce privete calitatea suprafeei, n condiii normale, rugozitatea (parametrul Ra) este cuprins ntre 0,8 i 3,2 m.

Fig.7.1.3.Prelucrarea prin broare

T7-Prelucrarea prin brosare

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012

7.2.MAINI DE BROARE.
Pentru broare se pot folosi maini de broat orizontale sau verticale. Mainile de broat verticale ocup un spaiu de producie de circa 2...3 ori mai mic dect cele orizontale. Pe mainile de broat verticale se pot broa, n general, guri de lungime mai mic, deoarece cursa mainii este mai mic. Pentru broarea simultan a dou guri cu axe paralele n aceeai pies (de ex. ntr-o biel de motor) se folosesc maini de broat speciale, orizontale sau verticale, cu dou broe.

Fig.7.2.1.Maina de broat vertical Pentru broarea gurilor pe mainile de broat, aezarea pieselor se poate face pe un suport rigid sau pe un suport sferic autocentrant. Aezarea pe suport rigid se folosete cnd suprafaa frontal de aezare a piesei este prelucrat n prealabil perpendicular pe axa gurii . Prelucrarea prealabil a suprafeei frontale trebuie s se fac ntr-o singur aezare, cu prelucrarea prealabil a gurii, pentru a obine condiia de perpendicularitate. Dac suprafaa frontal nu este prelucrat sau este prelucrat insuficient de precis, piesa se aaz pentru broare pe un suport sferic autocentrant .

T7-Prelucrarea prin brosare

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012

Fig.7.2.2.Maina de broat orizontal

Fig.7.2.3.Maina de broat vertical

Fig.7.2.4.Maina de broat vertical


T7-Prelucrarea prin brosare autor: profesor Tanase Viorel 5

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012

Fig.7.2.5.Maina de broat orizontal

Broele pentru guri pot fi: 1. broe normale acionate prin tragere ; 2. broe-poanson acionate prin mpingere. Broele normale sunt cele mai rspndite ; sunt solicitate la ntindere. Broele-poanson sunt solicitate la compresiune i snt mult mai scurte : 150...300mm. Dac la proiectarea sculei lungimea broei rezult prea mare, peste 1000...1500mm, se vor prevedea mai multe treceri de broare, efectuate fiecare cu cte o bro; se obin astfel garnituri de broe.

7.3.SCULE UTILIZATE LA BROARE.

Fig.7.3.1.Broe plate

Fig.7.3.2.Broe plate.Broe cilindrice

T7-Prelucrarea prin brosare

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012

Fig.7.3.3.Broa plat

Fig.7.3.4.Elementele geometrice ale unei broe cilindrice

Fig.7.3.5.Broe.Piese broate
T7-Prelucrarea prin brosare autor: profesor Tanase Viorel 7

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012
Broele sunt prevzute cu un anumit numr de dini de degroare i de finisare care,datorit supranlrii, ndeprteaz adaosul de prelucrare, precum i cu civa dini de pentru calibrare , realizai fr supranlare, care asigur dimensiunea final i netezimea suprafeei conform cerinelor din desenul de execuie .
p-pasul broei; f1 faa de aezare; f-faeta; h-nlimea dintelui; a-supranlarea pe dinte; -unghiul de aezare; -unghiul de degajare

Fig.7.3.6.Construcia broei Unghiul de aezare se alege diferit n funcie de destinaia dinilor, deoarece cerinele privind pstrarea dimensiunilor sunt mult mai importante pentru dinii de calibrare. Pentru obinerea unor suprafee interioare n treapta a 7-a de precizie ISO, se recomand urmtoarele valori ale unghiului de aezare: = 20 30 pentru dinii de degroare; = 1030 pentru dinii de finisare; = 0030 pentru dinii de calibrare. n cazul broelor pentru prelucrri exterioare, fiind posibil reglarea poziiei sculei la cota dorit dup reascuiri, unghiul de aezare poate fi: (50 100), aa cum cer condiiile normale de achiere. Unghiul de degajare se alege n funcie de felul materialului supus operaiei de broare i avnd n vedere c valorile mari ale acestuia conduc la o reducere nsemnat a forelor de achiere i, n consecin, la creterea durabilitii broelor. Astfel, n mod obinuit: = 150 200 pentru broarea oelului; = 40 100 pentru font; = 00 5 0 pentru bronz; 0 150 pentru cupru i aluminiu. = 10

T7-Prelucrarea prin brosare

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012

7.4.TEHNOLOGII DE PRELUCRARE PRIN BROARE.


Pentru broarea gurilor pe mainile de broat aezarea pieselor se poate face pe un suport rigid sau pe un suport sferic autocentrant. Aezarea pe suport rigid se folosete cnd suprafaa frontal de aezare a piesei este prelucrat n prealabil perpendicular pe axa gurii. Prelucrarea prealabil a suprafeei frontale trebuie s se fac ntr-o singur aezare cu prelucrarea prealabil a gurii, pentru a obine condiia de perpendicularitate. Dac suprafaa frontal nu este prelucrat sau este prelucrat insuficient de precis, piesa se aaz pentru broare pe un suport sferic autocentrant.

n funcie de poziia suprafeei de broat n raport cu alte suprafee ale piesei, precum i de felul micrii executate de scul sau semifabricat, se disting dou metode de broare: a. Broarea liber atunci cnd suprafaa de prelucrat prin broare nu este legat prin cote de alte suprafee ale semifabricatului. n acest caz, nu este necesar o ghidare suplimentar a broei, ea se autoghideaz pe suprafeele momentane generate de dinii aflai n achiere. b. Broarea coordonat se aplic atunci cnd suprafaa de prelucrat prin broare este legat prin cote de alte suprafee ale semifabricatului, fiind deci necesare dispozitive care s poziioneze broa fa de aceste suprafee.

METODE DE BROARE.

Fig.7.4.1.Broarea prin tragere(cilindric)

T7-Prelucrarea prin brosare

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012

Fig.7.4.2.Broarea unui canal de pan

Fig.7.4.3.Broarea canelurilor c.Broarea corpurilor de revoluie se folosete la prelucrarea suprafeelor cilindrice sau profilate, exterioare sau interioare, folosind broe plane sau spirale.

Fig.7.4.4.Broarea corpurilor de revoluie;1-piesa; 2-broa.

T7-Prelucrarea prin brosare

autor: profesor Tanase Viorel

10

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012
SCHEME DE BROARE.
1.Broare dup profil. Se caracterizeaz prin faptul c toi dinii broei au n seciune transversal un contur similar cu profilul transversal al suprafeei de prelucrat. Dinii difer doar ca dimensiuni, iar ultimul dinte este identic cu profilul care trebuie obinut. 2.Broarea prin generare. Se caracterizeaz prin faptul c dinii broei au un contur variabil, care trece treptat de la forma rotund sau rectilinie, la conturul corespunztor profilului transversal al suprafeei prelucrate. Ultimii dini ai broei au forma profilului final al piesei. 3.Broarea progresiv. Se caracterizeaz prin aceea c suprafaa care urmeaz a fi prelucrat nu este abordat de dinii broei pe toat limea ei, ci progresiv . Forma dinilor este curbilinie sau rectilinie i nu coincide, de obicei, cu profilul final al piesei de prelucrat. Fiecare dinte achiaz numai o parte din limea stratului de ndeprtat, lsnd achierea prii rmase pe seama dinilor urmtori. Aceasta permite micorarea forei de achiere pe dinte. Broarea se face cu lichide de ungere-rcire : pentru oel se folosete petrol sulfurat, emulsie sau ulei vegetal, iar pentru font sau bronz broarea se face fr rcire sau folosindu-se uleiuri mixte. Utilizarea lichidelor de ungere-rcire micoreaz fora de achiere la broare cu 20...30% fa de broarea uscat.

REGIMUL DE ACHIERE LA BROARE.


innd cont de particularitile procesului de achiere la broare, vom observa c rolul adncimii (adic al limii de achiere) este jucat de lungimea activ a muchiei achietoare, iar avansul (sau grosimea de achiere) este reprezentat de supranlarea pe dinte. Limea de achiere este, de obicei, impus de configuraia suprafeei care se broeaz i de schema de broare care s-a adoptat. Supranlarea se alege n funcie de natura materialului prelucrat, de schema de broare i de profilul suprafeei care se prelucreaz . La stabilirea supranlrii se ine cont de urmtoarele: cu ct grosimea de achiere este mai mic, cu att fora de achiere specific este mai mare, deci fora de achiere rezult mai mare dect n cazul brorii unei seciuni egale, dar de grosime mai mare;
T7-Prelucrarea prin brosare autor: profesor Tanase Viorel 11

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012
la grosimi de achiere mici, pericolul tirbirii dintelui i al strivirii stratului de achiat crete, imediat ce dintele nu mai are tiul bine ascuit; supranlrile mici conduc la obinerea unor broe cu lungimi mari, deoarece pentru a ndeprta ntregul adaos de prelucrare sunt necesari mai muli dini; acest lucru introduce dificulti tehnologice la execuia acestor scule (deformaii datorit forei de achiere n timpul prelucrrilor, deformaii la tratamentul termic, etc.); netezimea suprafeei prelucrate crete pe msura scderii supranlrii, mai ales la broarea unor materiale moi i tenace; pentru o anumit lime de broat, fora de tragere a broei este cu att mai mare cu ct supranlarea este mai mare; Valorile recomandate pentru supranlarea dinilor de degroare variaz ntre 0,02 0,16 mm, iar pentru cei de finisare ntre 0,01 0,04 mm. Se recomand ca ultimilor 3 4 dini de finisare s li se repartizeze grosimi de achiere din ce n ce mai mici, iar dinii de calibrare, s se execute fr supranlare. Viteza de achiere la broare, se determin din condiia realizrii durabilitii optime.T este durabilitatea broei exprimat n minute (durabilitatea optim se alege: T = (90 480) minute); Determinarea regimului de achiere la broare const n stabilirea avansului pe dinte fd i a vitezei de achiere vc. Avansul pe dinte fd reprezint grosimea stratului achiat de un dinte al sculei i este determinat de diferena nlimilor a doi dini succesivi ai broei. Valoarea avansului pe dinte se stabilete n prealabil la proiectarea broei i este de 0,02...0,05 mm pentru broe rotunde. Viteza de achiere la broare depinde de: proprietile fizico-mecanice ale materialului de prelucrat; de materialul broei; de precizia diametrului gurii; rugozitatea cerut suprafeei broate. Principalul factor care limiteaz viteza de achiere nu este durabilitatea economic a sculei, ci rugozitatea i precizia dimensiunilor. Informativ, valorile vitezelor de achiere pentru a obine precizia 7 ISO i rugozitatea Ra = 1,6...0,8m sunt de 2...4[m/min], la broarea oelului.

T7-Prelucrarea prin brosare

autor: profesor Tanase Viorel

12

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012
FORELE DE ACHIERE LA BROARE.
Componentele forei de achiere la broare sunt cele prezentate n figura : componenta principal Fz, ndreptat dup direcia micrii principale de achiere; componenta radial Fy; componenta Fx perpendicular pe planul format de forele Fz i Fy.

Fig.7.4.5.Forele la broare Componenta Fx pe dinte: Fx = Fztg Deoarece n timpul achierii se afl n contact cu piesa simultan z0 dini, fora total de achiere la broare este: Ft = Fz0 Componenta Fz total real se calculeaz innd cont de condiiile concrete ale prelucrrii prin broare i de faptul c n timpul achierii se afl z0 dini n contact simultan cu piesa. Componentele Fx i Fy totale, reale, se calculeaz lund n considerare aceleai elemente. Pentru calculele de verificare a broei din punct de vedere al rezistenei la solicitrile din timpul achierii, este necesar determinarea forei de tragere, care se stabilete n funcie de tipul constructiv al broei. Pentru broe cilindrice, canelate, poligonale i profilate, cu canale drepte, folosite la prelucrarea gurilor, avnd n vedere c componentele Fy se anuleaz pe tiurile diametral opuse, fora de tragere (sau mpingere)este: Ftragere = Ft real = Fzt real
T7-Prelucrarea prin brosare autor: profesor Tanase Viorel 13

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012

7.5.N.T.S.M. la PRELUCRAREA PRIN BROARE.


Art. 47. - (1) Brosele se vor monta si demonta cu dispozitive special construite in acest scop. (2) Este interzis a manevra brosa cu mana libera. Art. 48. - Piesele de prelucrat se vor fixa rigid pe masa masinii, in menghina sau cu ajutorul dispozitivelor de fixare. Art. 53. - Masinile de brosat vor fi prevazute cu dispozitive corespunzatoare de racire a sculei. Brosele nu se vor raci cu bumbac sau carpe ude. Art. 192. - (1) Elementele de comanda si pozitiile lor functionale trebuie sa fie marcate in culori distincte, pentru a elimina confuziile in timpul lucrului; (2) Constructia si amplasarea elementelor de comanda trebuie sa excluda posibilitatea de accidentare a lucratorului care le actioneaza. Art. 193. - Elementele de comanda vor fi prevazute cu inscriptii clare care sa indice felul comenzii. Sensul de miscare a elementelor de comanda manuala trebuie sa corespunda cu sensul de miscare a organului de masina sau mecanismului comandat. Art. 197. - Masinile - unelte si partile componente ale acestora trebuie astfel concepute incat sa asigure evacuarea cu usurinta a aschiilor si a lichidului de racire si ungere. Art. 198. - In rezervoarele sistemelor hidraulice de ungere si racire amplasate separat de batiuri, precum si in fundatiile batiurilor, utilizate ca rezervoare pentru ulei, trebuie sa se prevada orificii pentru evacuarea acestuia. Art. 199. - (1) Masinile- unelte actionate hidraulic, pneumatic si prevazute cu instalatii de ungere si racire, trebuie sa aiba conductele colorate diferit (se admite si colorarea numai a capetelor conductei) pe o lungime de cel putin 50 mm. Art. 219. - Masinile de brosat orizontale, care lucreaza cu brose cu masa mai mare de 8 kg, vor avea role de sustinere a brosei pe partea de intrare a acesteia in piesa. Revenirea brosei in pozitie initiala se va face mecanizat. Art. 220. - Masinile de brosat vor fi prevazute cu dispozitive corespunzatoare de racire a sculei. Art. 279. - Masinile de brosat interior, verticale, vor avea un dispozitiv de protectie a lucratorului pentru cazul caderii brosei din dispozitivul de prindere.

T7-Prelucrarea prin brosare

autor: profesor Tanase Viorel

14

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012

7.6.DICIONAR TEHNIC.

Cinematica-este o ramur a mecanicii clasice ce se ocup cu studiul micrii obiectelor fr a lua n consideraie cauza ce duce la aceast micare. Treapta de precizie-noiune specific sistemului de ajustaje i tolerane internaional ISO. Caneluri-soluie constructiv pentru transmiterea micrii, forei, momentului, comparabil cu un ansamblu de pene. Ra-Rugozitatea medie aritmetic. Biela-este piesa de legtur ntre bolul pistonului i fusul manetonului.

T7-Prelucrarea prin brosare

autor: profesor Tanase Viorel

15

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012

7.7.TESTUL DE EVALUARE
PRELUCRRI PRIN BROARE(WORD) Test de evaluare PRELUCRRI PRIN BROARE (QUIZ) Test de evaluare PRELUCRRI PRIN BROARE (PDF) Test de evaluare

7.8.LUCRAREA DE LABORATOR
PRELUCRRI PRIN BROARE Lucrare de laborator

7.9.ANEXE
http://www.didactic.ro/ http://www.4shared.com/account/dir/12148998/f0e35458/sharing.html?rnd=83 http://www.4shared.com/account/dir/19966750/2c584ca8/sharing.html?rnd=97 http://www.4shared.com/account/dir/8TRHB4qg/sharing.html?rnd=42 http://www.4shared.com/account/dir/s07DeCsa/sharing.html?rnd=10 http://www.4shared.com/account/dir/B2iZe_cW/sharing.html?rnd=42

http://tvet.ro

http://class10c.wikispaces.com

tanaviosoft@yahoo.com

T7-Prelucrarea prin brosare

autor: profesor Tanase Viorel

16

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012

Site-ul de mai jos permite utilizarea Auxiliarelor curriculare elaborate prin programul PHARE.
http://tvet.ro

7.10.STANDARDE de PREGTIRE PROFESIONAL

http://www.edu.ro

T7-Prelucrarea prin brosare

autor: profesor Tanase Viorel

17

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T8

Tanaviosoft 2012

8.1.CARACTERISTICI TEHNOLOGICE.
Alezarea este o operaie de prelucrare final a gurilor prin care se obine o form geometric corect a gurii, rectilinitatea axei gurii, diametrul gurii cu precizie mare i o calitate superioar a suprafeei. Alezarea cu alezor asigur o precizie a diametrului n treptele de precizie 7...8 ISO i o rugozitate Ra = (3,2...0,8) m. n anumite cazuri, la alezarea cu dou, trei alezoare succesive i dac ultimul alezor folosit are tiuri lepuite, iar btaia dinilor sculei fixate ntre vrfuri nu depete 0,01 mm, se poate obine i precizia 6 ISO i rugozitatea Ra = 0,4 m.

Fig.8.1.1.Alezarea cu cuit de alezat


T8-Prelucrarea prin alezare autor: profesor Tanase Viorel 1

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T8

Tanaviosoft 2012
Pentru a obine ns precizia 6 este necesar ca prelucrarea gurii nainte de alezare i alezarea s fie efectuate cu o singur aezare a piesei pe maina-unealt. Alezarea cu alezor se poate efectua manual sau mecanic.

Fig.8.1.2.Alezarea cu alezor de main Alezarea manual se folosete pentru calibrarea gurilor cu diametre mici, n general pn la circa 30 mm, la fabricaia individual. Alezarea mecanic este folosit att la fabricaia de serie, ct i la fabricaia individual, pentru guri ale cror diametre i tolerane corespund cu diametrele i toleranele alezoarelor standardizate. Prin alezare nu se corecteaz nclinarea i deplasarea axei gurii fa de poziia nominal corect, deoarece, n timpul achierii, alezorul este centrat i condus de gaura care se alezeaz, executat anterior. Rezult c operaiile efectuate naintea alezrii sunt cele care trebuie s asigure poziia corect i rectilinitatea axei gurii. Pentru a permite conducerea liber a alezorului exclusiv de gaura care se alezeaz, alezorul nu se fixeaz rigid cu arborele mainii-unelte, ci este antrenat prin intermediul unei mandrine oscilante care asigur o legtur elastic ntre scul i arborele principal. Dac alezorul este fixat rigid n arborele principal al mainii-unelte, acesta poate modifica att direcia, ct i poziia relativ a axei gurii executate anterior, ns diametrul gurii va fi diferit de cel al alezorului i poate aprea chiar o abatere de form a gurii din cauza abaterilor de la coaxialitate descrise mai nainte. Prinderea rigid a alezorului cu arborele principal se poate folosi numai dac alezarea se face n continuare cu ultima lrgire, din aceeai aezare a piesei i cu aceeai poziie neschimbat a arborelui principal, pentru a nu aprea abateri de la coaxialitate. Pe mainile de alezat i pe mainile de gurit pe care se folosesc dispozitive fixe, alezoarele se pot folosi ghidate n buce de ghidare, asigurndu-se poziia axei gurii fa de suprafeele de referin i direcia corect a axei gurii.n acest caz, alezoarele trebuie s fie montate pe bare portscul rigide (alezoare cu alezaj),
T8-Prelucrarea prin alezare autor: profesor Tanase Viorel 2

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T8

Tanaviosoft 2012
sprijinite fr joc n buce de ghidare perfect cilindrice, pentru ca tiurile sculei s fie riguros concentrice cu axa de rotaie. Prin montarea mai multor alezoare cu alezaj pe aceeai bar portscul se pot aleza simultan mai multe alezaje coaxiale (de exemplu, pe maini de alezat i frezat orizontale). Pentru obinerea unei caliti bune a alezrii (precize i rugozitate) o importan mare prezint mrimea adaosului lsat pentru alezare: la adaosuri prea mari, alezorul se uzeaz rapid i gaura rezult de calitate sczut, cu r izuri, iar pentru adaosuri prea mici se obine, de asemenea, o calitate necorespunztoare, cu urme de la prelucrarea premergtoare. Valorile optime ale adaosului sunt de (0,25...0,5) mm pe diametru la alezarea de degroare i (0,05.. .0,15) mm pe diametru la alezarea de finisare, aceste recomandri fiind pentru diametre de (5....80) mm.

8.2.MAINI UNELTE UTILIZATE LA ALEZARE.


Mainile pe care se face alezarea sunt, mai ales, strungurile-revolver semiautomate, strungurile automate, mainile de gurit, mainile de alezat i frezat orizontale, mainile-agregat. Pe mainile de gurit, piesele sunt fixate n dispozitive i alezoarele sunt ghidate n buce de ghidare, cu excepia alezorului de finisare, care, n majoritatea cazurilor, este neghidat i antrenat cu un portalezor oscilant.

Fig.8.2.1.Maina de alezat i frezat


T8-Prelucrarea prin alezare autor: profesor Tanase Viorel 3

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T8

Tanaviosoft 2012

8.3.SCULE I DISPOZITIVE UTILIZATE LA ALEZARE.

Fig.8.3.1.Tipuri de alezoare Alezoarele se clasific n alezoare de mn i alezoare de main. Ambele tipuri pot fi executate ca alezoare fixe (nereglabile) sau alezoare reglabile. Alezoarele de main dintr-o bucat se folosesc pentru guri cu diametre pn la 30 mm i pot avea coad cilindric sau conic. Pentru diametre de (25...80) mm se folosesc alezoare de main cu alezaj, n scopul economisirii de oel rapid pentru execuia alezorului. n general, la alezarea diametrelor mari, cuprinse ntre 40 i 100 mm, este preferabil s se foloseasc alezoare reglabile cu dini uemontabili din oel rapid sau carburi metalice care permit realizarea a dou scopuri: readucerea diametrului alezorului la cota dorit, n urma uzrii i reascuirii; reglarea diametrului gurii obinute prin variaia diametrului alezorului.

T8-Prelucrarea prin alezare

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T8

Tanaviosoft 2012

Fig.8.3.2.Tipuri de alezoare nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Alezor Alezor cilindric(coada cilindrica) Alezor cilindric(coada conica) Alezor cilindric(dinti elicoidali) Alezor extensibil(cu bila) Alezor conic(dinti drepti) Alezor conic(dinti elicoidali) Alezor conic(coada cilindrica) Alezor conic(coada cilindrica) Alezor cilindric(masina) nr. 10 11 12 13 14 15 16 17 18 Alezor Alezor cilindric(coada conica) Alezor cilindric(dinti drepti) Alezor extensibil(dinti elicoidali) Alezor cilindric(dinti drepti) Alezor cu taisuri demontabile Alezor conic(masina) Alezor conic(masina) Alezor cilindric(masina) Alezor scurt

Domeniul de reglare al alezoarelor reglabile este de (0,5...3) mm. Se folosesc de asemenea i alezoare extensibile de mn spintecate, care au un domeniu limitat de reglare, de (0,16...0,5) mm (STAS 1266-92).

T8-Prelucrarea prin alezare

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T8

Tanaviosoft 2012
Alezoarele se execut cu dini drepi sau elicoidali. Pentru alezarea gurilor ntrerupte de canale de pan sau crestturi se folosesc alezoarele cu dini elicoidali, deoarece alezoarele cu dini drepi trepideaz n aceste condiii.

Fig.8.3.3.Alezoare de main

Adncimea de achiere t se calculeaz cu aceeai relaie ca i la lrgire. Avansul se determin cu relaia

8.3.1.REGIMUL DE ACHIERE.

S = Cs D 0, 7 [mm / rot ],
n care coeficientul Cs este funcie de materialul prelucrat i de precizie. Viteza de achiere trebuie s aib valori mici, deoarece uzura sculei i deci durabilitatea acesteia sunt puternic influenate de viteza. Pentru alezarea de degroare se aplic relaia

p = C D /* (T mt x S y ) [m / min ]
z
v v

La alezarea de finisare, viteza de achiere nu trebuie s depeasc anumite valori tehnologice admise, altfel se nrutete calitatea suprafeei. Astfel, pentru oel cu Rm 90 daN/mm2, viteza maxim admis este de 12 m/min pentru obinerea rugozitii Ra = 1,6 m i 6 m/min pentru obinerea Ra = 0,8 m.

T8-Prelucrarea prin alezare

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T8

Tanaviosoft 2012 8.3.2.PRECIZIA PRELUCRRII LA ALEZARE.


Diametrul gurii obinute dup alezarea de finisare depinde de precizia diametrului alezorului, respectiv de toleranele de fabricaie i de natura metalului alezat (starea fizic, structura, omogenitatea etc.). O anumit influen asupra preciziei are i forma piesei alezate: unele piese au tendina de a se deforma elastic sub aciunea forelor de achiere, n cazul alezajelor cu perei subiri.

Fig.8.3.2.1.Prelucrarea prin alezare i la alezare apare fenomenul de "supralrgire" a gurii, care se datorete fie necoaxialitii axei gurii de alezat cu cea a arborelui principal al mainii-unelte n care alezorul este fixat rigid, fie btii radiale a arborelui principal i sculer nsi. Micorarea supralrgirii gurii se poate obine prin: folosirea mandrinei oscilante pentru prinderea alezorului; folosirea de lichide de rcire-ungere, ceea ce micoreaz supralrgirea de 2...4ori. Ca lichide de rcire se folosesc: pentru oel - emulsii cu concentraia de (5...8)%, iar pentru aluminiu - terebentin i petrol lampant n proporie de 4:5.

T8-Prelucrarea prin alezare

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T8

Tanaviosoft 2012

8.4.ALEZAREA GURILOR CONICE.


Pe maini de gurit, gurile conice cu rugozitatea suprafeei Ra = (3,2...6,3) m se prelucreaz n mai multe operaii care se stabilesc n funcie de valoarea conicitii. Astfel, gurile cu conicitatea de la l :50 pn la l:30, dup gurirea cu burghiu cilindric la diametrul db = d - (0,2...0,3) mm se alezeaz cu un alezor conic cu diametrul d, acesta fiind diametrul mic al gurii conice. Alezoarele conice sunt standardizate n STAS 2646-80 pentru con 1:30 i STAS 2647-78 pentru con 1:50; sunt de asemenea standardizate alezoare pentru conuri Morse (STAS 588-80) i conuri metrice (STAS 589-80).

Fig.8.4.1.Alezoare conice n unele cazuri se pot folosi scule combinate care au o parte cilindric pentru burghiere, urmat de o parte conic de alezare. Aceste scule permit executarea gurii conice dintr-o singur trecere. Gurile cu conicitatea K = l: 20 se guresc cu diametrul db = d - (0,3...0,5) mm, apoi se alezeaz cu dou alezoare conice succesive, pn la dimensiunea final d. Gurile cu conicitatea K de la l: 15 pn la l: 8 se guresc la diametrul db = d - (l...l,2) mm, se lrgesc cu lrgitorul conic la diametrul d1 = d - (0,3...0,5) mm i apoi se alezeaz cu alezor conic la diametrul d. Semifabricatele obinute cu gaura cilindric la turnare sau matriare, se prelucreaz cu largitor cilindric, apoi se face lrgirea conic i alezarea cu alezor conic, naintea lrgirii cu lrgitorul conic, este convenabil s se lrgeasc gaura n trepte, n una sau dou treceri: pentru lrgirea n trepte, ntr-o singur trecere, se ntrebuineaz un lrgitor n trepte cu diametrele db i dbl . Diametrul celei de-a doua trepte se ia
T8-Prelucrarea prin alezare autor: profesor Tanase Viorel 8

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T8

Tanaviosoft 2012

db1 = d b + 0,5 lK (1...1,2) [mm]


unde: l este lungimea gurii, n mm; K - conicitatea. Pe mainile de alezat i frezat orizontale gurile conice se prelucreaz, n mai multe treceri: cu o bar de alezat cu mai multe cuite reglate la diametre succesiv cresctoare,apoi cu un lrgitor conic i un alezor conic. Aceast schem de lucru se aplic, n general, la guri cu diametrul sub 300 mm i lungimea mai mic de 400 mm. Pentru gurile cu conicitatea mic (pn la 1:30) se folosete un singur alezor conic, iar pentru gurile cu conicitate mai mare (pn la 1:20) se utilizeaz dou alezoare conice. Pentru guri conice cu diametre mari, pn la 800 mm, i lungimi pn la 1000 mm se folosesc dispozitive speciale montate n consol pe platoul mainiiunelte. Cuitul fixat n dispozitiv efectueaz o micare de avans longitudinal, paralel cu generatoarea conului i, simultan, o micare de rotaie.

Pe maini de alezat i frezat orizontale se prelucreaz diferite alezaje n piese turnate cu forme complicate i dimensiuni mari, care nu pot fi fixate i rotite pe mainile din grupa strungurilor: carcase, batiuri, blocuri motoare etc. Micarea principal de rotaie este realizat de cuit, iar micarea de avans longitudinal este efectuat de arborele principal sau de masa pe care este fixat piesa .

8.5.STRUNJIREA PE MAINI DE ALEZAT I FREZAT.

Fig.8.5.1.Maina de alezat i frezat


T8-Prelucrarea prin alezare autor: profesor Tanase Viorel 9

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T8

Tanaviosoft 2012

Fig.8.5.2.Scheme de alezare Cuitul pentru strunjire interioar se fixeaz: a) ntr-un portcuit pe platoul mainii; b) ntr-un dorn portcuit n consol; c) n bar portcuit rigidizat suplimentar prin rezemare la un capt sau la ambele capete. Prelucrarea cu cuit fixat n platou sau pe dorn n consol este aplicabil la alezaje scurte i se face cu avansul longitudinal al mesei (fig. 8.5.2.B). La alezajele mai lungi, bara n care este fixat cuitul este ghidat n buce de ghidare n ambele capete, de o parte i de alta a piesei(fig.8.5.3.) ,sau numai la un capt, n pinola montantului secundar (fig. 8.5.2.A). Dac bara portcuit este ghidat la ambele capete, primete micarea de rotaie de la arborele principal printr-un cuplaj articulat (elastic), pentru a exclude influena necoaxialitii arborelui principal i barei portcuit asupra preciziei de prelucrare. Rectilinitatea axei alezajelor se asigur, n acest caz, datorit coaxialitii celor dou buce de ghidare i prin rectilinitatea barei portcuit nsi. Prelucrarea cu avansul longitudinal al barei portcuit, ghidat n buc de ghidare, poate asigura precizia 7 ISO. Pentru prelucrarea gurilor cu diametre ntre 35 i 250 mm se folosesc blocuri cu dou sau patru cuite, care permit mrirea productivitii prin achierea unui adaos mare de prelucrare de ctre cuite succesive. Pentru prelucrarea de finisare a gurilor cu diametre (25...300) mm se utilizeaz blocuri cu dou cuite, precum i capete de alezat cu avansul microcrometric al cuitului cu precizia de reglare de 0,02 mm. Prelucrarea alezajelor pe maini de alezat i frezat orizontale se poate face: a) dup trasaj; b) prin metoda coordonatelor; c) cu aezarea piesei n dispozitiv.

T8-Prelucrarea prin alezare

autor: profesor Tanase Viorel

10

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T8

Tanaviosoft 2012

Fig.8.5.3. Prelucrarea dup trasaj se folosete la producia individual i de serie mic, ns nu poate asigura precizia distanelor dintre axele gurilor de ordinul sutimilor de milimetru. La centrarea dup trasaj a arborelui principal al mainii pe axa gurii de strunjit, erorile de poziie ale axei sunt de ordinul zecimilor de milimetru. La metoda coordonatelor, poziia axelor gurilor se stabilete prin deplasarea mesei mainii mpreun cu piesa i deplasarea arborelui principal pe direcii perpendiculare ntre ele, distanele de deplasare fiind msurate cu calibre de lungime i limitatoare cu comparator, sau cu ajutorul riglelor cu vernier existente pe main. Pentru a se putea aplica aceast metod, n desenul de execuie al piesei, distanele care determin poziia axelor tuturor gurilor ce urmeaz a fi prelucrate trebuie s fie date fa de dou axe de coordonate rectangulare, care coincid cu bazele tehnologice ale piesei sau sunt legate prin dimensiuni fa de aceste baze. Dac nu este ndeplinit aceast condiie, dimensiunile trebuie recalculate. Metoda de prelucrare a alezajelor cu avans executat de masa mainii sau cu avans executat de arborele principal influeneaz asupra preciziei alezajului executat. Se consider urmtoarele scheme de principiu pentru prelucrarea alezajelor: La strunjirea cu dorn port cuit n consol, cu avansul realizat prin deplasarea mesei mpreun cu piesa (fig. 8.5.4.A), sgeata de ncovoiere a dornului datorit forelor deachiere rmne constant i diametrul alezajului se obine constant pe toat lungimea. Axa gurii va fi rectilinie. La strunjirea cu dorn n consol, cu avansul executat de arborele principal i piesa fix (fig. 8.5.4.B), la sfritul cursei, ncovoierea elastic a dornului poate fi mai mare, diametrul alezajului rezultnd variabil pe lungime, iar axa acestuia curb.

T8-Prelucrarea prin alezare

autor: profesor Tanase Viorel

11

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T8

Tanaviosoft 2012

Fig.8.5.4. La strunjirea cu bara portcuit, cu avansul efectuat de masa mainii-unelte (fig. 8.5.5.), sgeata de ncovoiere a barei rmne constant i, ca urmare, diametrul gurii rezult constant pe ntreaga lungime. Axa gurii este rectilinie, n cazul cnd celelalte condiii sunt egale (diametrul i lungimea gurii), sgeata de ncovoiere a barei portcuit este mai mic dect sgeata dornului n consol, astfel c precizia necesar se obine mai uor.

Fig.8.5.5. La alezarea cu bar portcufit, cu avansul executat de arborele principal i piesa fix. (fig. 8.5.5.), sgeata de ncovoiere a barei este variabil, din cauza modificrii distanei de la cuit pn la reazem. Gaura prelucrat va avea diametrul mai mic la mijloc. La schemele de strunjire interioar cu avans executat de mas mpreun cu piesa, rectili-nitatea axei gurii este influenat de abaterile de la rectilinitate ale ghidajelor pe care se deplaseaz masa. Abaterile de la paralelismul axei arborelui principal cu ghidajele batiului duc la necoincidena direciei de avans a piesei cu direcia axei de rotaie a cuitului, n acest caz, gaura strunjit se obine oval (fig. 8.5.6.).

T8-Prelucrarea prin alezare

autor: profesor Tanase Viorel

12

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T8

Tanaviosoft 2012

Fig.8.5.6. Ovalitatea obinut este ns relativ mic, deoarece a este mic. n general, la prelucrarea alezajelor, n afar de scul i de maina-unealt, rigiditatea sistemului tehnologic i deci precizia de prelucrare sunt influenate i de nsi piesa de prelucrat, precum i de modul de fixare a acesteia pe main. Chiar i atunci cnd scula este relativ rigid iar strunjirea interioar se face pe o main rigid, pot aprea totui vibraii din cauza rigidit(ii mici a piesei cu perei subiri i cu o fixare nestabil pe maina-unealt.

Fig.8.5.7.Capete de alezat

T8-Prelucrarea prin alezare

autor: profesor Tanase Viorel

13

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T8

Tanaviosoft 2012

8.6.DICIONAR TEHNIC.

Arbore-organ de main(suprafa cuprins). Alezaj-organ de main(suprafa cuprinztoare). Rigiditate-proprietate a corpurilor solide de a nu se deforma sub aciunea forelor exterioare. Montant-pies din metal care se aaz vertical ntr-o construcie pentru susinere. Ghidaj- Dispozitiv mecanic fix al unui mecanism , care permite deplasarea unei piese mobile doar ntr-o anumit direcie i ntre anumite limite.

T8-Prelucrarea prin alezare

autor: profesor Tanase Viorel

14

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T8

Tanaviosoft 2012

8.7.TESTUL DE EVALUARE
PRELUCRRI PRIN ALEZARE(WORD) Test de evaluare PRELUCRRI PRIN ALEZARE (QUIZ) Test de evaluare PRELUCRRI PRIN ALEZARE (PDF) Test de evaluare

8.8.LUCRAREA DE LABORATOR
PRELUCRRI PRIN ALEZARE Lucrare de laborator

8.9.ANEXE
http://www.didactic.ro/ http://www.4shared.com/account/dir/12148998/f0e35458/sharing.html?rnd=83 http://www.4shared.com/account/dir/19966750/2c584ca8/sharing.html?rnd=97 http://www.4shared.com/account/dir/8TRHB4qg/sharing.html?rnd=42 http://www.4shared.com/account/dir/s07DeCsa/sharing.html?rnd=10 http://www.4shared.com/account/dir/B2iZe_cW/sharing.html?rnd=42

http://tvet.ro

http://class10c.wikispaces.com

tanaviosoft@yahoo.com

T8-Prelucrarea prin alezare

autor: profesor Tanase Viorel

15

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T8

Tanaviosoft 2012

Site-ul de mai jos permite utilizarea Auxiliarelor curriculare elaborate prin programul PHARE.
http://tvet.ro

8.10.STANDARDE de PREGTIRE PROFESIONAL

http://www.edu.ro

T8-Prelucrarea prin alezare

autor: profesor Tanase Viorel

16

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T9

Tanaviosoft 2012

DEFINIIE:

9.1.PRELUCRAREA PRIN RECTIFICARE. GENERALITI.

Rectificarea este operaia tehnologic de prelucrare a suprafeelor, cu ajutorul unor scule achietoare numite pietre abrazive, pe maini de rectificat. Se urmrete obinerea unei caliti superioare a suprafeei i unei mari precizii dimensionale i de form. Rectificarea este asemntoare cu frezarea, scula utilizat fiind un corp de rotaie ca i freza, dar care, n locul dinilor n numr limitat al acesteia, posed un numr foarte mare de tiuri mici, formate din granule abrazive nglobate n corpul abraziv. Rectificarea se caracterizeaz prin temperaturi mari n zona de achiere (9001200C), deoarece granulele abrazive trec prin adaosul de prelucrare cu viteze foarte mari (15-100 m/s) i cu fore de frecare mari. Din acest motiv achiile detaate se obin sub form de scntei sau de picturi incandescente. Temperatura ridicat i presiunea mare pe suprafaa de achiere, care caracterizeaz prelucrrile prin rectificare, fac ca n stratul superficial al piesei achiate s se produc transformri structurale i fizice. Prelucrarea prin rectificare se utilizeaz n general cnd se impun cerine deosebite, ca:
T9-Prelucrarea prin rectificare autor: profesor Tanase Viorel 1

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T9

Tanaviosoft 2012
precizie nalt (dimensional, de form i de poziie); calitate deosebit a suprefeei (rugozitate, structur superficial); comportare funcional special (anduran, rezisten la coroziune, precizie de micare, interschimbabilitate a organelor de main) ; suprafae cu aspect estetic. n comparaie cu celelalte metode de prelucrare prin achiere, rectificarea prezint avantajul c se poate aplica la prelucrarea metalelor cu duritate mare sau a materialelor dure utilizate la fabricarea sculelor achietoare.

Fig.9.1.1.Rectificarea rotund

Fig.9.1.2.Rectificarea plan
T9-Prelucrarea prin rectificare autor: profesor Tanase Viorel 2

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T9

Tanaviosoft 2012

Sculele abrazive sunt confecionate din granule de material abraziv prinse cu ajutorul unui liant. Datorit duritii ridicate i a formei lor coluroase, granulele abrazive realizeaz achierea.

9.2.SCULE ABRAZIVE UTILIZATE LA RECTIFICARE.

Fig.9.2.1.Pulberi abrazive Sculele abrazive se comport diferit n timpul procesului de achiere, aceast comportare fiind condiionat de: natura materialului abraziv, granulaia materialului abraziv, natura liantului, duritatea sculei abrazive, structura acesteia. Materialele abrazive din care se confecioneaz corpuri abrazive pot fi: naturale; sintetice. Dintre materialele abrazive naturale se folosesc: cuarul (oxid de siliciu cristalin); din cauza duritii sale relativ reduse, se utilizeaz n special la prelucrarea lemnului, sub form de granule abrazive prinse pe suport textil; corindonul (oxid de aluminiu cristalin) cu diverse impuriti; se utilizeaz mai rar (la finisarea sticlei sau, sub form de discuri speciale, la rectificarea rulmenilor) ;

T9-Prelucrarea prin rectificare

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T9

Tanaviosoft 2012
mirghelul ( un amestec de oxid de aluminiu, oxid de siliciu, silicai i alte impuriti); ca urmare a duritii nu prea ridicate se folosete sub form de granule la fabricarea hrtiei de lefuit ; diamantul ( o varietate de carbon cristalin) ; datorit duritii sale ridicate este folosit la fabricarea corpurilor abrazive utilizate la ascuirea carburilor metalice i a oxizilor sinterizai.

Fig.9.2.2.Corpuri abrazive(diamant si CBN) Dintre materialele abrazive sintetice, o larg utilizare au : Electrocorindonul obinut pe cale electrotermic din bauxit. n funcie de coninutul n oxid de aluminiu, este de dou caliti: electrocorindon nobil ( conine 98...99,5% Al2O3); electrocorindon normal (conine aproximativ 95% Al2O3). Electrocorindonul are caliti achietoare superioare corindonului, manifestate prin duritate i rezisten la temperaturi nalte. Din acest motiv, este materialul cel mai frecvent folosit la fabricarea sculelor abrazive.

Fig.9.2.3.Corpuri abrazive(corindon)
T9-Prelucrarea prin rectificare autor: profesor Tanase Viorel 4

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T9

Tanaviosoft 2012
Carbura de siliciu n funcie de coninutul de impuriti, carbura de siliciu poate fi verde (de calitate superioar) sau neagr. Granulele din carbur de siliciu sunt foarte dure, dar i foarte casante, de aceea se folosesc n general la prelucrarea materialelor fragile ( font, bronz turnat etc.). De asemenea, carbura de siliciu verde se folosete i la confecionarea discurilor abrazive pentru rectificarea plcuelor din carburi metalice i oxizi sinterizai.

Fig.9.2.4.Corpuri abrazive(carbura de siliciu) Carbura de bor are o duritate superioar carburii de siliciu, dar i o fragilitate mai mare. Se utilizeaz de obicei sub form de pulbere sau past pentru rodare. Mrimea granulelor de material abraziv condiioneaz n mare msur rugozitatea suprafeei obinute, deoarece influeneaz mrimea achiilor detaate. Cu ct prelucrarea este mai fin, cu att este necesar utilizarea unor corpuri abrazive cu granule mai mici. Conform standardelor n vigoare, materialele abrazive se mpart m trei grupe de granulaie: granule, cuprinznd granulaii ntre 2500 i 160 m; pulberi, cu granulaii ntre 160 i 40 m; micropulberi, care cuprind granulaii ntre 40 i 3 m; Notarea granulaiei se face, pentru granule i pulberi, prin numere care reprezint mrimea granulei n sutimi de milimetru, iar pentru micropulberi prin litera M urmat de numrul care reprezint dimensiunea maxim a granulei n microni . Granulele sunt legate ntre ele cu ajutorul liantului care are rolul s asigure corpului abraziv rezistena mecanic necesar. Exist dou categorii de liani utilizai n construcia sculelor abrazive:
T9-Prelucrarea prin rectificare autor: profesor Tanase Viorel 5

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T9

Tanaviosoft 2012
liani organici (cauciuc, bachelit, elac); anorganici (ceramici, silicioi, pe baz de magneziu). Lianii pe baz de cauciuc confer sculelor abrazive elasticitate i rezisten mecanic ridicat, rezisten la umiditate i la viteze periferice mari. Nu permit ns utilizarea petrolului i a uleiului ca agent de rcire i, ntruct sunt sensibile la cldur, n cazul folosirii unor viteze periferice mari, este necesar rcirea abundent a corpului abraziv. Astfel de liani sunt ntrebuinai la fabricarea sculelor abrazive folosite la lustruire, netezire, tiere, deoarece se pot executa discuri cu lime foarte mic i diametru relativ mare. Corpurile abrazive construite cu liant de bachelit sunt rezistente, elastice i suport bine vitezele periferice mari, dar sunt distruse de aciunea lichidelor de rcire alcaline. Dintre lianii anorganici, cel mai des utilizat este liantul ceramic, cu care se execut scule abrazive cu o capacitate de achiere ridicat i o structur poroas, care suport bine umiditatea, dar sunt fragile. Liantul silicios se ntrebuimeaz la fabricarea sculelor abrazive mari, dar care rezult cu rezisten i duritate mai mic dect a celor cu liant ceramic, fiind, de asemenea, fragile. Liantul are rolul s rein granulele n corpul abraziv att timp ct acestea nu sunt uzate i s le permit dislocarea de ctre forele de achiere mrite, atunci cnd s-au uzat. Prin duritatea sculelor abrazive se nelege fora de legare a granulelor n corpul abraziv i este cu att mai mare cu ct rezistena liantului este mai ridicat i legturile dintre granule sunt mai puternice. Conform standardelor n vigoare, corpurile abrazive se mpart n patru grupe de duritate(I,II,III i IV) cu subgrupele a,b, i c: moale; mijlocie; tare; foarte tare; Se recomand ca la prelucrarea materialelor dure s se foloseasc pietre abrazive moi i invers, deoarece materialele dure uzeaz mai repede granulele i acestea trebuie s fie mai uor eliberate, n timp ce la achierea materialelor moi, granulele abrazive uzndu-se mai ncet, trebuie reinute mai mult de liant.

T9-Prelucrarea prin rectificare

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T9

Tanaviosoft 2012

Fig.9.2.5.Scara de duritate MOHS Structura sculelor abrazive este reprezentat de corelarea cantitativ dintre granulele abrazive i liant pe unitatea de volum. Structura poate fi : foarte deas; deas; mijlocie; rar. Prin creterea procentului de liant i scderea procentului de granule se obine o structur mai rar i invers. Notarea structurii se face printr-un indice de structur de la 0 la 20.

Fig.9.2.6.Corpuri abrazive
T9-Prelucrarea prin rectificare autor: profesor Tanase Viorel 7

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T9

Tanaviosoft 2012

9.2.1.CLASIFICAREA PIETRELOR ABRAZIVE

Pietrele abrazive cu alezaj se fixeaz pe axul mainii de rectificat, iar pietrele abrazive cu coad n mandrin sau buc elastic. Duritatea pietrelor abrazive se determin pe scara Mohs(diamantul este materialul natural cel mai dur-10 uniti Mohs). Carbura de siliciu(verde sau neagr )are duritate ntre 9,3-9,5 Mohs. Structura pietrelor abrazive este dat de raportul volumul total al pietrei abrazive i volumul porilor. Pietrele abrazive cu liant ceramic sunt rigide, iar pietrele cu liant cauciuc sunt elastice. Mrimea granulelor abrazive se exprim prin numrul de ochiuri pe unitatea de suprafa sitei.

Fig.9.2.1.Bare abrazive
T9-Prelucrarea prin rectificare autor: profesor Tanase Viorel 8

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T9

Tanaviosoft 2012

Fig.9.2.1.1.Pietre abrazive cu alezaj

Fig.9.2.1.2.Pietre abrazive diamantate

Fig.9.2.1.3.Pietre abrazive disc

Fig.9.2.1.4.Pietre abrazive cu coad

Fig.9.2.1.5.Pietre abrazive cu alezaj


T9-Prelucrarea prin rectificare

Fig.9.2.1.6.Pietre abrazive disc


autor: profesor Tanase Viorel 9

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T9

Tanaviosoft 2012

Pietrele abrazive cu alezaj se monteaz astfel: dac diametrul alezajului este prea mare se introduc buce din plumb sau material plastic; dac diametrul alezajului este mai mic nu se introduc pe ax forat; la fixare,ntre piatra abraziv i piuli se introduce aib din carton,cauciuc sau metal moale; la montaj se verific poziia pietrei abrazive (abateri n direcie radial i axial).

9.2.2.CONTROLUL I MONTAREA PIETRELOR ABRAZIVE.

Fig.9.2.1.7.Identificarea pietrelor abrazive

Fig.9.2.2.1.Piatr abraziv cu alezaj


T9-Prelucrarea prin rectificare

Fig.9.2.2.2. Piatr abraziv oal


autor: profesor Tanase Viorel 10

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T9

Tanaviosoft 2012

Fig.9.2.2.3.Accesorii utilizate la montaj Fig.9.2.2.4.Adaptor VERIFICAREA PIETRELOR ABRAZIVE Pietrele abrazive se verifica la: prezena fisurilor; rezistena mecanic. Prezena fisurilor se poate evideania prin urmtoarele metode: 1. observare vizual; 2. dup sunet; 3. atac chimic. Rezistena mecanic a pietrelor abrazive se verific pe maini speciale la turaie dubl. ndreptarea i ascuirea pietrelor abrazive ndreptarea pietrelor abrazive se face cu role din oel de scule clit. Ascuirea pietrelor abrazive se face cu vrf de diamant.

Fig.9.2.2.5.Vrfuri de diamant(ascuire) Fig.9.2.2.6.Scule pentru ndreptare

Fig.9.2.2.7.Vrf de diamant
T9-Prelucrarea prin rectificare autor: profesor Tanase Viorel 11

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T9

Tanaviosoft 2012

Fig.9.2.2.8.Ascuirea pietrelor abrazive

9.3.PRELUCRRI EXECUTATE PRIN RECTIFICARE.

Fig.9.3.1.Clasificarea metodelor de rectificare

T9-Prelucrarea prin rectificare

autor: profesor Tanase Viorel

12

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T9

Tanaviosoft 2012

Fig.9.3.2.Prelucrri prin rectificare RECTIFICAREA SUPRAFEELOR CILINDRICE I CONICE EXTERIOARE Rectificarea este utilizat frecvent ca operaie final pentru obinerea unei mari precizii dimensionale i a unei caliti superioare a suprafeei. Rectificarea suprafeelor cilindrice i conice exterioare ale pieselor clite este procedeul cel mai economic i de multe ori singurul posibil pentru obinerea condiiilor tehnice prescrise. La semifabricatele turnate sau matriate foarte precis, cu adaosuri minime de prelucrare, rectificarea se poate folosi pentru prelucrarea semifabricatului netratat termic,direct ca operaie de finisare,fr o prelucrare prealabil prin strunjire. A-Rectificarea cilindric exterioar cu avans longitudinal. B-Rectificarea cilindric exterioar cu avans transversal(de ptrundere). C-Rectificarea cilindric exterioar cu avans longitudinal i cu avans transversal. D-Rectificarea cilindric exterioar cu avans transversal. E-Rectificarea conic exterioar cu avans longitudinal. F- Rectificarea conic exterioar cu avans transversal.
T9-Prelucrarea prin rectificare autor: profesor Tanase Viorel 13

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T9

Tanaviosoft 2012

Fig.9.3.3.Metode de rectificare RECTIFICAREA SUPRAFEELOR CILINDRICE EXTERIOARE. Rectificarea suprafeelor cilindrice exterioare se poate face pe maini de rectificat rotund, pe maini de rectificat universal i pe maini de rectificat fr vrfuri. Pe mainile de rectificat rotund i universal, rectificarea suprafeelor cilindrice exterioare se face deobicei ntre vrfuri.

Fig.9.3.4.Rectificarea suprafeelor cilindrice exterioare


T9-Prelucrarea prin rectificare autor: profesor Tanase Viorel 14

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T9

Tanaviosoft 2012
Dup modul de lucru folosit, rectificarea se poate executa cu avans longitudinal, atunci cnd limea pietrei este mai mare decit lungimea piesei. n acest caz, piesa execut o micare de rotaie vp, care este micarea de avans pentru generarea suprafeei cilindrice, precum i micarea de avans sl, pentru a se efectua prelucrarea pe toat lungimea. Discul de rectificat execut micarea principal de achiere v. O alt schem de lucru ntlnit la rectificarea pieselor cilindrice scurte i rigide, mai ales pentru producia n serie i n mas, este prelucrarea cu avans de ptrundere .n acest caz, avansul de ptrundere st poate fi executat de pies sau de piatra de rectificat. RECTIFICAREA NTRE VRFURI Ca procedee de rectificare ntre vrfuri se deosebesc: Rectificarea cu avans longitudinal, prezentat n figura 9.3.4.A.. La acest procedeu piesa de rectificat fixat ntre vrfuri efectueaz micarea de rotaie i micarea de avans longitudinal alternativ. Avansul transversal se execut la sfritul fiecrei curse sau a unei curse duble. La unele construcii de maini de rectificat, micarea de avans longitudinal este executat de ppua port-piatr. Pentru obinerea formei i calitii de suprafa necesare, se fac treceri suplimentare fr avans transversal la sfritul prelucrrii (treceri de netezire) care se continu pn cnd nu mai apar scntei.

Fig.9.3.5.Rectificarea cu avans longitudinal Rectificarea se poate efectua n dou operaii (faze) : 1. degroare; 2. finisare.
T9-Prelucrarea prin rectificare autor: profesor Tanase Viorel 15

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T9

Tanaviosoft 2012
Rectificarea de degroare i cea de finisare pot constitui dou faze succesive ale unei singure operaii, dac prelucrarea se execut de la nceput pn la sfrit pe aceeai main fr scoaterea piesei de prelucrat, sau dou operaii diferite, dac rectificarea de finisare se execut separat pe o main de rectificat mai precis. Ultima variant este raional la prelucrarea pieselor n serii mari i n cazul unor condiii ridicate de precizie a suprafeei rectificate. Rectificarea cu avans longitudinal cu o singur trecere, este prezentat n figura 9.3.4.B. Acest procedeu se folosete ca rectificare de degroare, la care ntregul adaos de prelucrare, 0,1...0,4 mm, se ndeprteaz ntr-o singur trecere, discul abraziv fiind reglat la dimensiunea necesar. Deoarece discul abraziv se uzeaz foarte intens pe muchia din stnga, el se ascute de la nceput sub un unghi mic de circa 2,pe o lungime de 6...12 mm. Pentru obinerea unei dimensiuni precise, se recomand ca dup rectificarea ntr-o singur trecere s se fac cteva treceri de finisare prin metoda obinuit, cu adncime mic de achiere. n cazul arborilor n trepte, pentru a se obine acelai diametru pe toat lungimea unei trepte, rectificarea se ncepe dinspre treapta cu diametrul mai mare, ca n figura 9.3.4.C. Prelucrarea va ncepe printr-un avans transversal pn la diametrul necesar i apoi se va cupla avansul longitudinal automat. Rectificarea cu avans de ptrundere , st este prezentat n figura 9.3.4.D. La acest procedeu rectificarea se execut numai cu avans de ptrundere, efectuat de discul abraziv, care are limea ceva mai mare dect lungimea treptei. Procedeul se folosete pentru rectificarea suprafeelor scurte la producia de serie mare i de mas. Mainile de rectificat prin ptrundere sunt prevzute cu una sau mai multe ppui portpiatr.

Fig.9.3.6.Rectificarea cu avans de ptrundere Pe arborele principal al ppuilor portpiatr pot s se fixeze una sau mai multe pietre abrazive. Existena mai multor ppui de rectificat mrete productiT9-Prelucrarea prin rectificare autor: profesor Tanase Viorel 16

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T9

Tanaviosoft 2012
vitatea i asigur obinerea preciziei prescrise pentru diferitele suprafee rectificate simultan ale piesei. Rectificarea ntre vrfuri a pieselor cu lungime mare se face cu sprijinirea pe lunete al cror numr trebuie s fie mai mare dect la strunjire. Astfel, pentru l/d > 5, rectificarea se face folosind o lunet, pentru l/d 10...15 sunt necesare dou lunete. La sprijinirea pe lunet, partea din suprafa care este ndreptat spre discul abraziv este liber, astfel nct luneta nu mpiedic trecerea discului abraziv pe ntreaga lungime a suprafeei care se rectific.

Fig.9.3.7.Rectificarea cu avans de ptrundere RECTIFICAREA FR VRFURI O main de rectificat cilindric fr centre (vrfuri) este constituit din: 1 batiu; 2 panoul de comand; 3 ppua discului de antrenare; 4 sania ppua discului de antrenare; 5 dispozitiv de profilare a discului de antrenare; 6 disc de antrenare; 7 discul de rectificat; 8 ppua de rectificat; 9 dispozitivul de profilare a discului de rectificat 10 suport;

T9-Prelucrarea prin rectificare

autor: profesor Tanase Viorel

17

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T9

Tanaviosoft 2012

Fig.9.3.8.Maina de rectificat fr centre La rectificarea fr vrfuri piesa se introduce liber, fr fixare, ntre dou discuri abrazive care se rotesc n acelai sens. Dintre acestea, discul cu diametrul mai mare 7, este discul rectificator, iar discul 6 cu diametrul mai mic este discul conductor care rotete piesa. Piesa se sprijin pe rigla de ghidare 10 . Discul conductor se deosebete de discul rectificator nu numai ca diametru, dar i prin aceea c este executat cu un anumit tip de liant care s asigure un coeficient de frecare ct mai mare i deci o for de frecare ct mai mare, necesar rotirii piesei. Rigla de ghidare se aaz n aa fel nct axa piesei de prelucrat s se afle deasupra liniei care unete centrele ambelor discuri, cu o anumit mrime h, care se recomand s se ia: h = ( d / 10) + 5, unde d este diametrul piesei de prelucrat. Dac axa piesei de prelucrat s-ar afla pe linia care unete centrele discurilor abrazive, ar apare o eroare de form a suprafeei rectificate, poligonalitatea. Dimpotriv, dac axa piesei ar fi cu mult mai sus de linia centrelor (peste valorile optime recomandate), atunci ar aprea vibraii conducnd la mrirea ovalitii suprafeei rectificate. Cele dou discuri abrazive se rotesc cu turaii diferite:discul conductor are o vitez de 0,4...0,5 m/s, n timp ce discul rectificator are viteza de 30...35 m/s, valoare caracteristic rectificrii obinuite.

T9-Prelucrarea prin rectificare

autor: profesor Tanase Viorel

18

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T9

Tanaviosoft 2012

Fig.9.3.9.Rectificarea fr centre Rectificarea fr vrfuri se poate realiza prin urmtoarele metode: Rectificarea cu avans longitudinal, la care piesa avanseaz n lungul axei sale, astfel c intr ntre discuri pe o parte a mainii i iese n partea opus. Pentru realizarea acestei micri de avans longitudinal a piesei, este necesar ca discul conductor s se aeze nclinat la unghiul fa de discul rectificator. Se recomand valorile = 5...6 pentru degroare i = 0,5...1,0 pentru finisare. Viteza periferic a discului conductor Vdc se descompune n dou componente : Vp = Vdc cos unde Vp este viteza periferic a piesei i: Va =Vdc sin unde Va este viteza micrii longitudinale, de avans a piesei. n realitate, datorit influenei discului rectificator, care rotindu-se cu vitez mare accelereaz rotirea piesei, viteza periferic a piesei este ceva mai mare i anume : Vp=(1 + ) Vdc cos n care = 0,04...0,07. Pe de alt parte, datorit alunecrii care se produce, viteza micrii de avans este mai mic i va fi: Va = Vdc sin n care este coeficientul de alunecare i se ia 0,9...0,98. Cu ct unghiul este mai mare, cu att mrimea vitezei de avans longitudinal este mai mare care duce la nrutirea calitii suprafeei rectificate. Aceast metod de rectificare se folosete deobicei pentru piese cu form cilindric, fr gulere.

T9-Prelucrarea prin rectificare

autor: profesor Tanase Viorel

19

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T9

Tanaviosoft 2012

Fig.9.3.10. Rectificarea fr centre Rectificarea cu avans longitudinal pn la opritor, se folosete n cazurile n care piesa de rectificat are la capt un guler sau o treapt cu diametru mai mare. La rectificarea pn la opritor, unghiul de nclinare al discului este mic, de circa 0,5, astfel c avansul longitudinal este mult mai mic dect la rectificarea obinuit cu avans longitudinal. Piesa la nceput se rectific cu avansul longitudinal sl, i n momentul cnd atinge opritorul , discul conductor se retrage n direcia sgeii iar piesa este eliberat. Rectificarea cu avans transversal. La aceast metod discul conductor efectueaz o micare de avans transversal continuu, perpendicular pe axa longitudinal a piesei de rectificat. Axele discurilor abrazive snt paralele sau, axa discului conductor are o nclinaie de circa 0,5...1,0, n scopul de a crea o for axial care s apase piesa pe opritor, asigurndu-se astfel fixarea poziiei axiale a piesei. Dup terminarea rectificrii piesei, cnd s-a atins dimensiunea necesar, discul conductor se retrage, piesa este scoas i se introduce o nou pies. Rectificarea cu avans transversal se folosete mai ales pentru piesele cu guler, pentru suprafeele conice sau profilate. Suprafeele cilindrice pot fi rectificate cu ajutorul mainilor de rectificat fr virfuri, la care, pentru piesele cu diametrul mic i lungimea mare, se aplic schema rectificrii cu avans longitudinal , iar la piesele cu diametrul mare i lungime mic cu avans de ptrundere . La aceste scheme de prelucrare, piesa este aezat ntre discul de rectificat i discul de conducere . Discul de conducere este aezat nclinat fa de cel de rectificat, pentru a imprima piesei o micare de avans axial, n vederea rectificrii pe toat lungimea. Discul de rectificat execut micarea principal de achiere , iar piesa micrile de avans, de rotaie i de deplasare axial . Micrile de avans executate de
T9-Prelucrarea prin rectificare autor: profesor Tanase Viorel 20

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T9

Tanaviosoft 2012
pies se realizeaz prin rotirea discului de conducere, care are o structur fin i o aderen cu piesa de rectificat. Datorit acestei aderene cu piesa se va executa o micare de rotaie cu aceeai vitez cu care se rotete discul de conducere. n acelai timp piesa este sprijinit pe o rigl , aezat ntre cele dou discuri, cu axa de rotaie mai sus declt axa discurilor. Din cauza poziiei nclinate a discului de conducere, acesta imprim piesei o micare de avans axial, pentru a se putea executa operaia de rectificare pe toat lungimea. n cazul pieselor scurte sau profilate, rectificarea se execut cu avans de ptrundere, cele dou discuri avnd axele paralele. Piesa va fi rectificat cnd a trecut printre cele dou discuri. RECTIFICAREA SUPRAFEELOR CONICE EXTERIOARE. Suprafeele conice exterioare se pot rectifica: pe maini de rectificat rotund exterior ntre vrfuri, n cazul conicitilor mici; pe maini de rectificat universal, pentru coniciti mari; pe maini de rectificat fr vrfuri, pentru suprafee scurte. Pe mainile de rectificat rotund exterior obinuite, rectificarea suprafeelor conice cu conicitate mic se execut prin rotirea mesei portpies, cu jumtate din unghiul la vrf al conului.

Fig.9.3.11.Rectificarea suprafeelor conice exterioare Rectificarea se realizeaz prin metoda obinuit a avansului longitudinal, executat de masa mainii. Rotirea maxim posibil a mesei este de 10 deci se poate rectifica o suprafa conic cu unghiul la vrf de maxim 20.
T9-Prelucrarea prin rectificare autor: profesor Tanase Viorel 21

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T9

Tanaviosoft 2012
Mainile de rectificat universal se deosebesc de mainile de rectificat rotund exterior obinuite prin aceea c ppua portdisc i ppua portpies au posibilitatea de a se roti n plan orizontal, ceea ce permite rectificarea suprafeelor conice cu conicitate mare. Schemele de lucru pentru rectificarea suprafeelor conice scurte pe maini de rectificat universal sunt: cu rotirea ppuii portpies, pentru piese care nu se prind ntre vrfuri; cu rotirea ppuii portdisc, pentru piese prinse ntre vrfuri. Avansul longitudinal este efectuat de masa mainii, iar avansul de ptrundere de ppua portdisc. Avansul longitudinal este efectuat de ppua portdisc,iar avansul n adncime se asigur prin deplasarea mesei spre stnga. Pe mainile de rectificat universal se pot rectifica i suprafee conice exterioare lungi prin nclinarea mesei, ns pentru coniciti mici. n unele cazuri, suprafeele conice exterioare scurte se rectific ntre vrfuri, prin procedeul de ptrundere, cu discuri abrazive conice, profilate la unghiul respectiv. Limea discului trebuie s fie mai mare dect lungimea conului de prelucrat. Pentru mbuntirea calitii suprafeei rectificate prin acest procedeu, se recurge la efectuarea unor micri oscilatorii longitudinale ale discului abraziv. Pe mainile de rectificat fr vrfuri, suprafeele conice scurte se rectific numai cu avans transversal, fr micare de avans longitudinal. Axa discului conductor este nclinat cu 0,5...1,0 pentru a crea fora de apsare a piesei pe opritor. Rigla de ghidare are suprafaa de aezare nclinat sub un unghi egal cu jumtate din unghiul la vrf al conului, pentru a sprijini piesa pe toat lungimea generatoarei suprafeei conice. Lungimea suprafeei de reazem a riglei trebuie s fie cu 15...20 mm mai mare dect lungimea conului piesei. La discul rectificator conic, poriunea cu diametrul mai mic lucreaz la sarcin mai mare i se uzeaz mai repede. De aceea, este necesar corectarea frecvent a discului rectificator i a discului conductor. Pentru micorarea numrului de corectri se recomand folosirea unor discuri conductoare cu duritate foarte mare. Corectarea discurilor pe con se realizeaz dup rigle de copiat. Rectificarea suprafeelor conice se execut pe mainile de rectificat universale folosindu-se urmtoarele metode: rectificarea prin nclinarea mesei portpies , pentru piese cu conicitate mic (max. 10) i lungime mare . Masa mainii execut micarea de avans axial, piesa avnd generatoarea suprafeei conice paralel cu suprafaa activ a
T9-Prelucrarea prin rectificare autor: profesor Tanase Viorel 22

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T9

Tanaviosoft 2012
discului de rectificat . La acest mod de prelucrare se deosebesc urmtoarele micri: micarea principal a achierii I, executat de piatra de rectificat , micarea de avans de rotaie II, executat de pies, n vederea obinerii suprafeei de revoluie, micarea de avans de translaie III, pentru prelucrarea pe toat lungimea piesei. Pentru a se obine dimensiunea necesar a piesei, piatra abraziv mai execut o micare de ptrundere IV;

Fig.9.3.12.Rectificarea cu avans longitudinal rectificarea cu nclinarea ppuii portpies , pentru cazul pieselor scurte i cu conicitate mare. n acest caz, piesa este fixat n universal. Prelucrarea se poate executa cu avans longitudinal sau de ptrundere ;

Fig.9.3.13.Rectificarea cu avans longitudinal sau cu avans tranversal rectificarea cu nclinarea axei ppuii portpiatr, pentru piese de lungime medie i conicitate mare. In funcie de mrimea pieselor, prelucrarea poate fi executat cu avans longitudinal sau de ptrundere ;

Fig.9.3.14.Rectificarea cu avans transversal


T9-Prelucrarea prin rectificare autor: profesor Tanase Viorel 23

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T9

Tanaviosoft 2012
rectificarea cu ajutorul discurilor conice , la care axa piesei i a discului snt paralele.

Fig.9.3.14.Rectificarea cu avans transversal RECTIFICAREA INTERIOAR A GURILOR CILINDRICE Rectificarea suprafeelor cilindrice interioare asigur precizia diametrului in treptele 7...6 ISO i rugozitatea Ra = 1,6...0,8m. Se deosebesc urmtoarele procedee de rectificare interioar: rectificare cu rotirea piesei fixat n mandrina mainii; rectificarea cu piesa fix pe maini de rectificat interior planetare ; rectificare pe maini de rectificat fr vrfuri. Cel mai rspndit este primul procedeu . Piesa de prelucrat se fixeaz n mandrina mainii i efectueaz micarea de rotaie iar piatra de rectificat execut o micare de rotaie n jurul axei sale, micri rectilinii alternative fl, i avansul transversal ft periodic dup fiecare curs simpl sau la o curs dubl. Sensurile de rotaie ale piesei i pietrei abrazive sunt opuse. Diametrul pietrei de rectificat se ia de obicei 0,7...0,9 din diametrul gurii. Pentru a se obine viteza optim de achiere la rectificare, de 30...35m/s, trebuie ca arborele portpiatr abraziv s aib o turaie foarte mare; la diametre mici ale gurii aceste turaii devin extrem de mari i nu pot fi totdeauna realizate. De aceea, rectificarea gurilor cu diametru mic se face uneori la viteze mai mici dect cele optime. R igiditatea mic a arborelui portpiatr abraziv n consol, n special pentru guri mai lungi i cu diametru mic, oblig la folosirea unui avans transversal mai mic i avans longitudinal mai mic dect pentru rectificarea exterioar. Toate particularitile , fac ca rectificarea interioar s fie puin productiv, mai ales pentru diametre mici i s se caracterizeze printr-un cost ridicat.

T9-Prelucrarea prin rectificare

autor: profesor Tanase Viorel

24

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T9

Tanaviosoft 2012

Fig.9.3.15.Rectificarea planetar Rectificarea pe maini de rectificat interior planetare se folosete pentru guri de diametre mari n piese mari care nu snt corpuri de revoluie i nu pot fi a ntrenate n micare de rotaie. Piesa este fixat pe masa mainii. Arborele portpiatr abraziv execut urmtoarele micri: I rotirea n jurul axei sale; II micarea planetar pe circumferina suprafeei interioare a piesei; III micri rectilinii-alternative n lungul axei gurii; IV micarea de avans transversal. Procedeul se caracterizeaz prin productivitate mic. De aceea, n ultimul timp, rectificarea pe aceste maini este nlocuit cu alezarea fin cu cuit sau cu honuirea.

Fig.9.3.16.Rectificarea planetar Piesa care trebuie s fie n prealabil rectificat pe diametrul exterior, este ghidat si sprijinit pe trei role. Rola cu diametrul mai mare antreneaz piesa n rotaie i se numete rol conductoare. Rola de apsare , apas piesa pe o rola i pe rola care are rolul de a susine piesa. Piatra de rectificat execut micarea principal de rotaie, micarea de avans longitudinal alternativ i micarea de avans de ptrundere. La schimbarea piesei
T9-Prelucrarea prin rectificare autor: profesor Tanase Viorel 25

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T9

Tanaviosoft 2012
dup terminarea rectificrii, rola se retrage spre stnga i elibernd piesa, permite s se introduc automat sau manual piesa urmtoare. Acest procedeu de rectificare se poate folosi numai pentru piesele care au suprafaa cilindric exterioar riguros concentric cu alezajul de rectificat. Procedeul se folosete numai la rectificarea interioar a pieselor cu perei.subiri, fabricate n serie mare sau n mas. Pentru rectificarea interioar dup primul procedeu, cu piesa n rotaie i fixat n mandrin, se folosesc de obicei maini de rectificat cu un arbore principal. Dac la rectificarea piesei se cere respectarea condiiei de perpendicularitate a suprafeei plane frontale pe axa gurii, se pot folosi maini de rectificat cu doi arbori principali. Cele mai productive maini pentru rectificarea interioar cu rotirea piesei fixate n mandrin sunt mainile de rectificat interior semiautomate. Principiul de funcionare al acestor maini este urmtorul: dup fixarea piesei n mandrin i pornirea mainii, piatra de rectificare se apropie de pies cu avans rapid, care se modific automat trecnd n avansul pentru rectificarea de degroare. Urmeaz rectificarea de degroare pn ce rmne numai adaosul pentru rectificarea de finisare. Apoi piatra se retrage rapid din pies i este ndreptat automat cu diamant, nainte de rectificarea de finisare.Finisarea se efectueaz cu un avans transversal mai mic i cu o vitez de rotaie mai mare a piesei. Dup obinerea dimensiunii necesare, piatra se retrage rapid din alezajul rectificat i maina se oprete. Controlul alezajului rectificat se face n timpul prelucrrii cu calibre speciale, respectiv un calibru pentru degroare i unul pentru finisare, care sub aciunea unui arc tind s intre n alezaj la cellalt capt. Rectificarea de degroare se efectueaz pn cnd calibrul de degroare intr n alezaj ; n acest moment este comandat retragerea pietrei pentru corectare naintea finisrii. La fel, oprirea mainii are loc cnd calibrul de finisare a intrat n alezaj. Regimul de achiere la rectificarea interioar se caracterizeaz prin urmtoarele : a) viteza periferic a piesei are valori de 50...150 m/min, pentru alezaje cu diametrul de 20...300mm; b) avansul longitudinal al discului abraziv St se ia n fraciuni din limea sa i anume: pentru rectificarea de degroare St = (0,6...0,8)B [mm]; pentru rectificarea de finisare St = (0,2...0,3)B [mm] ,unde B este limea discului abraziv;
T9-Prelucrarea prin rectificare autor: profesor Tanase Viorel 26

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T9

Tanaviosoft 2012
c) avansul transversal St, are valorile : pentru rectificarea de degroare St = 0,0025...0,005 [mm]; pentru rectificarea de finisare St = 0,0015...0,0025 [mm]. RECTIFICAREA INTERIOARA A GURILOR CONICE Gurile conice se pot rectifica pe maini de rectificat universale sau pe maini de rectificat interior. Pe mainile de rectificat universale, rectificarea conic interioar se realizeaz cu ajutorul unei ppui auxiliare portpiatr, montat pe main special n acest scop. Pentru obinerea conicitii ppua portpies se rotete cu unghiul corespunztor. Avansul longitudinal este efectuat de mas, iar cel de adncime de ppua portpiatr. La mainile de rectificat interior, gurile conice se rectific prin rotirea ppuii portpies. Masa execut micarea rectiliniealternativ, iar avansul de adncime se realizeaz prin deplasarea ppuii portpiatr. RECTIFICAREA PLAN Este operaia de finisare a suprafeelor plane obinute prin rabotare, frezare etc. La aceast prelucrare, micarea principal le achiere este micarea de rotaie v, a pietrei. Micrile de avans snt micri rectilinii executate pe direcia longitudinal st sau transversal st. Prelucrarea la adncimea de achiere t se execut pin ptrunderea discului de rectificat pe direcia sr .

Fig.9.3.17.Rectificarea plan Rectificarea poate fi executat la maini cu arbore orizontal, folosindu-se o piatr abraziv circular .
T9-Prelucrarea prin rectificare autor: profesor Tanase Viorel 27

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T9

Tanaviosoft 2012

Fig.9.3.18.Rectificarea plan Pe mainile de rectificat se pot prelucra i suprafee profilate, discul abraziv avnd axa paralel cu a piesei . Prelucrarea se execut cu avans transversal dup schema de la rectificarea cilindric cu avans de ptrundere.

Fig.9.3.19.Rectificarea profilat Piatra de rectificat are profilul n funcie de piesa care trebuie rectificat . Meninerea profilului pietrei se asigur prin corectare, din limp n timp, cu ajutorul unui vrf de diamant.

Fig.9.3.20.Rectificarea profilat
T9-Prelucrarea prin rectificare autor: profesor Tanase Viorel 28

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T9

Tanaviosoft 2012
Regimul de lucru la rectificare se determin pe baza normativelor, n funcie de materialul i dimensiunile piesei, de felul rectificrii (degroare, finisare) i de tratamentul termic aplicat piesei. n funcie de metoda de rectificare folosit, avansul poate fi: avans transversal (de ptrundere), st, n direcie normal la suprafaa prelucrat, considerat la o rotaie a piesei (mm/rot) n cazul rectificrii prin metoda ptrunderii, sau la o curs simpl sau dubl a piesei (mm/curs, mm/c.d) n cazul rectificrii cu avans longitudinal avans longitudinal (de trecere), sl, n direcie paralel cu axa de rotaie a discului, considerat pe o rotaie (mm/rot). Avansul longitudinal, reprezint deplasarea pietrei de rectificat (sau a piesei) la o rotaie a piesei i este funcie de limea discului abraziv:

sl = B
n care: B este limea discului abraziv n mm; - coeficient subunitar, ce depinde de felul prelucrrii, materialul prelucrat, dimensiunile i caracteristicile pietrei etc. Avansul de ptrundere variaz ntre 0,005 0,015 mm/curs pentru rectificarea de degroare i 0,003 0,007 mm/curs pentru rectificarea de finisare a suprafeelor plane, iar la rectificarea rotund, pentru avansul transversal se recomand : la rectificarea de degroare 0,0025 0,075 mm/rot; la rectificarea de finisare 0,001 0,005 mm/rot. Viteza de achiere (viteza periferic a sculei abrazive) v[ m/sec], este indicat de firma productoare a discului de rectificare, n funcie de caracteristicile acestuia, precum i de materialului prelucrat, de natura liantului. De exemplu, pentru discuri abrazive cu liant ceramic, vitezele periferice utilizabile sunt cele din tabelul de mai jos.

Tabelul 9.3.1. n cazul rectificrii rotunde, avansul n direcia de achiere este definit de micarea de rotaie a piesei, viteza liniar a acestei micri fiind viteza periferic a piesei vp[m/min]. Ea se calculeaz cu relaia:
T9-Prelucrarea prin rectificare autor: profesor Tanase Viorel 29

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T9

Tanaviosoft 2012

Tabelul 9.3.2. FORELE DE ACHIERE I PUTEREA LA RECTIFICARE Forele de achiere la rectificare se reduc aproape numai la fora de respingere Fy, normal la suprafaa prelucrat, iar fora tangenial Fz este produs aproape integral de frecarea datorit forei Fy.

Fig.9.3.21.Forele de achiere la rectificare Fx-fora axial de achiere; Fy- fora radial de achiere; Fz- fora tangenial de achiere;

T9-Prelucrarea prin rectificare

autor: profesor Tanase Viorel

30

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T9

Tanaviosoft 2012

9.4.MAINI DE RECTIFICAT. TIPURI CONSTRUCTIVE.


Dup forma suprafeelor pieselor de prelucrat, mainile de rectificat se mpart n: maini de rectificat rotund; maini de rectificat plan; maini de rectificat speciale. MAINI DE RECTIFICAT ROTUND. Aceste maini se folosesc pentru rectificarea pieselor cu suprafee de revoluie. Din aceast categorie de maini de rectificat fac parte mainile de rectificat exterior, interior i universale. Mainile de rectificat exterior se clasific n maini de rectificat ntre vrfuri i maini fr vrfuri (fr centre). Mainile de rectificat ntre vrfuri snt simple i pot prelucra suprafee cilindrice sau conice cu o conicitate mic. La aceste maini, piatra abraziv execut micarea de avans axial i circular. La unele maini, micarea de avans axial este efectuat de piatra abraziv.

Fig.9.4.1.Maina de rectificat rotund


T9-Prelucrarea prin rectificare autor: profesor Tanase Viorel 31

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T9

Tanaviosoft 2012

Fig.9.4.2.Maina de rectificat fr centre Mainile de rectificat rotund fr vrfuri se utilizeaz pentru prelucrarea suprafeelor cilindrice exterioare. Prile principale ale mainii de rectificat fr centre snt: batiul 1, suportul pietrei de avans 3, suportul dispozitivului de ascuit piatr de avans 4, dispozitivul de ascuit 5, piatra de avans 6, piatra de rectificat 7, suportul pietrei de rectificat 8, dispozitivul de ascuit piatra de rectificat 9, rigla 10 pentru susinerea piesei de prelucrat. Rectificarea se realizeaz cu piatra de rectificat 7 care execut micarea principal de achiere. Piatra de avans 6 realizeaz, pe de o parte, micarea de avans circular, iar pe de alt parte, micarea de avans axial a piesei , datorit nclinrii acesteia. Pentru corectarea pietrelor de rectificat i de avans se folosesc dispozitivele speciale 5 i 9. Mainile de rectificat interior se folosesc pentru prelucrarea suprafeelor interioare cilindrice sau conice, precum i pentru prelucrarea suprafeelor frontale mici. La aceste maini, piatra execut micarea principal de achiere, micarea de avans longitudinal i micarea de avans de ptrundere. Micarea de avans circular
T9-Prelucrarea prin rectificare autor: profesor Tanase Viorel 32

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T9

Tanaviosoft 2012
este efectuat de piesa de prelucrat prins ntr-un dispozitiv care, de obicei, este un universal.

Fig.9.4.3.Maina de rectificat universal Ppua portpiatr pentru rectificarea exterioar 6, ppua mobil 6, dispozitivul de susinere 8, axul pe care se monteaz piatra pentru rectificarea interioar, dispozitivul pentru rcire , masa superioar 2 i masa inferioar 5. La aceste maini, micarea principal de achiere i avansul de ptrundere snt efectuate de pietrele de rectificat. Micrile de avans circular sau longitudinal snt efectuate de piesa de prelucrat. Suprafeele exterioare se prelucreaz cu piatra 9, piesa se fixeaz n universal sau se prinde ntre vrfuri (un vrf in ppua 1 i altul n ppua 6). Suprafeele conice se prelucreaz prin rotirea mesei superioare 2, pentru coniciti relativ mici, sau prin rotirea ppuii portpies, pentru coniciti mai mari; n ambele cazuri, piesa este fixat n universal. Suprafeele interioare se prelucreaz cu piatra de rectificat 10, piesa fixnduse n universal. Suprafeele conice se prelucreaz cu rotirea mesei superioare 2 sau a ppuii portpies 1, pentru coniciti mai mari. Ppua mobil, folosit la prelucrarea ntre vrfuri, se poate deplasa in lungul mesei 2 . Piatra abraziv ptrunde in material prin deplasarea suportului portpiatr pe nite ghidaje laterale perpendiculare pe masa mainii.
T9-Prelucrarea prin rectificare autor: profesor Tanase Viorel 33

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T9

Tanaviosoft 2012

Fig.9.4.4.Maini de rectificat interior MAINI DE RECTIFICAT PLAN. Mainile de rectificat plan se utilizeaz pentru prelucrarea suprafeelor plane. Dup forma mesei, mainile de rectificat plan pot fi: cu mas dreptunghiular i cu mas circular. Micarea principal de achiere este executat de piatr. La mainile cu mas dreptunghiular, micarea de avans este rectilinie-alternativ, fiind executat de mas, iar la mainile cu mas circular, este circular, fiind executate de masa circular. Avansul de ptrundere se realizeaz prin deplasarea pietrei, pe direcia perpendicular de prelucrat. Prile principale ale mainii de rectificat plan cu mas dreptunghiular snt batiul 2, masa transversal 3, masa longitudinal 6, suportul 5 al discului de rectificat 4. Piesa de prelucrat se aaz pe masa 6 i se strnge cu un dispozitiv magnetic. In timpul lucrului, masa longitudinal 6 execut o micare de avans longitudinal.

T9-Prelucrarea prin rectificare

autor: profesor Tanase Viorel

34

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T9

Tanaviosoft 2012

Fig.9.4.5.Maina de rectificat plan

PRELUCRAREA METALELOR PRIN RECTIFICARE SI POLIZARE FIXAREA SCULELOR Art. 71. - Alegerea corpului abraziv se va face in functie de felul materialului de prelucrat, de forma si dimensiunile piesei de prelucrat, de calitatea suprafetei ce trebuie obtinuta, de tipul si starea, masinii de felul operatiei de prelucrare. Art. 72. - Montarea corpurilor abrazive pe masini se face de catre persoane bine instruite si autorizate de conducerea unitatii sa execute astfel de operatii. Art. 73. - La montarea corpului abraziv pe masina, se va verifica marcajul si aspectul suprafetei corpului abraziv si se va efectua controlul la sunet, conform standardelor in vigoare sau conform documentatiei tehnice de produs. Art. 74. - Fixarea corpului abraziv va asigura o centrare perfecta a acestuia in raport cu axa de rotatie. Art. 75. - (1) Corpurile abrazive cu alezaj mic ( diametrul alezajului cu minim 12 mm mai mare decat diametrul arborelui ) se fixeaza cu flanse fara butuc. (2) Corpurile abrazive cu diametrul exterior mai mare de 350 mm se fixeaza cu flanse cu butuc. Art. 76. - Flansa fixa 9 de sprijin ) va fi solidarizata cu arborele printr-un mijloc de fixare; flansa mobila ( de strangere ) va intra cu joc pe butuc sau arbore, ajustajul fiind cel indicat in STAS 9092/1-1983.
T9-Prelucrarea prin rectificare autor: profesor Tanase Viorel 35

9.5.N.T.S.M. la PRELUCRAREA PRIN RECTIFICARE.

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T9

Tanaviosoft 2012
Art. 77. - Corpul abraziv va intra liber ( nefortat ) pe arbore, in cazul flanselor fara butuc, respectiv pe flansa fixa si pe cea mobila, in cazul flanselor cu butuc, abaterile limita fiind cele indicate in STAS 9092/1-83. Art. 78. - Momentul de stringere al piulitei centrale la corpurile abrazive cu alezaj mic, precum si numarul suruburilor, diametrul si momentul lor de strigere, la flansele cu butuc, sunt cele indicate in STAS 6177/1-87 si STAS 9092/1-83. Art. 79. - (1) Daca jocul dintre alezajul corpului abraziv si arbore este sub limita inferiora, gaura va fi largita cu mare atentie, pentru a nu se produce fisuri. Operatia va fi executata pe o masina care sa permita prinderea centrica a corpului abraziv si cu ajutorul unei scule adecvate (diamant, carburi metalice). (2) Nu este admisa largirea gaurii prin spargere cu dalta. (3) Dupa largire, corpul abraziv se controleaza la sunet si la rezistenta de rotire. Art. 80. - La montajul corpurilor abrazive, intre acestea si flansa se introduc garnituri din carton presat ale cararor dimensiuni sunt conform STAS 6177/1-87. Art. 81. - Inainte de montare, toate suprafetelwe in contact reciproc ale corpului abraziv, garniturilor si flanselor vor fi bine curatate de orice corp strain cu ajutorul aspiratorului, aerului comprimat sau periei. Art. 82. - (1) Pentru montarea corpurilor abrazive cu alezaj mic, se vor utiliza bucse de otel, pentru a compensa diferenta dintre diametru alezajului corpului abraziv si diametru arborelui. (2) Lungimea bucsei de otel nu va depasi grosimea corpului abraziv in zona alezajului. Art. 83. - (1) Inainte de efectuarea controlului rezistentei la rotire si/sau inceperea functionarii in gol, ansamblul corp abraziv- flanse cu butuc se echilibreaza static si, unde este posibil, se echilibreaza dinamic. (2) Fixarea contragreutatilor de echilibrare va fi asigurata corespunzator. (3) Este interzisa echilibrarea corpurilor abrazive prin practicarea unor scobituri pe suprafata acestora. Art. 84. - Montarea si fixarea mai multor corpuri abrazive pe acelasi arbore este permisa numai pentru masini dotate cu acasta posibilitate. Art. 85. - Atat persoana instruita sa monteze corpul abraziv cat si utilizatorul vor verifica, respectiv vor folosi corpul abraziv la turatia (sau viteza de lucru) inscrisa pe acesta sau pe eticheta de fabricatie. Art. 86. - Nu este permisa utilizarea pe masini a corpurilor abrazive ale caror tutatii sau viteze periferice nu sunt inscriptionate. Art. 87. - Este interzisa utilizarea corpurilor abrazive cu liant magnezic, in cazul in care a trecut mai mult de un an de la fabricarea lor.
T9-Prelucrarea prin rectificare autor: profesor Tanase Viorel 36

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T9

Tanaviosoft 2012
Art. 88. - La montarea corpurilor abrazive cu alezaj mare, centrarea acestora se va realiza prin baterea lor pe circumferinta, cu ajutorul unui ciocan din lemn. Art. 89. - Se interzice montarea corpurilor abrazive cu mai multe garnituri suprapuse. Art. 90. - Corpurile abrazive cu tija vor fi astfel fixate incit lungimea libera a cozii sa nu deoaseasca, pentru turatia respectiva, pe cea indicata de producator. Art. 91. - (1) Se interzice utilizarea dornului port-piatra dimensionat necorespunzator, ca lungime si diametru in raport cu partea de prindere. (2) Se interzice folosirea dornului port-piatra care prezinta vibratii sau excentricitati (neechilibrat dinamic). PORNIREA SI EXPLOATAREA MASINILORDE RECTIFICAT SI POLIZAT Art. 92. - Masinile care utilizeaza corpuri abrazive nu se vor porni daca corpul abraziv este in contact cu piesa de prelucrat. Art. 93. - (1) La prelucrarile cu corpuri abrazive se vor evita contactele bruste cu piesa sau solicitarile prin soc. (2) Contactul cu piesa se va realiza lent si progresiv. Art. 94. - La prelucrarile cu corpuri abrazive este interzisa marirea artificiala a presiunii pe corpul abraziv prin utilizarea de diverse elemente ajutatoare (parghii, greutati, etc.). Art. 95. - In timpul lucrului va fi evitata uzura neuniforma a corpului abraziv, procedandu-se imediat la corectarea (diamantarea) sau inlocuirea celui uzat neuniform. Art. 96. - Nu este permisa prelucrarea cu suprafetele laterale ale corpurilor abrazive atunci cand masina nu a fost construita pentru astfel de prelucrari sau cand corpul abraziv nu este conceput pentru astfel de prelucrari. Art. 97. - (1) Operatia de indreptare a corpurilor abrazive se va face numai cu ajutorul sculelor speciale de indreptat (corectat). Coprectarea se va face cu multa emulsie de racire. (2) Dupa operatia de indreptare, corpul abrazivului va fi echilibrat. (3) Se impune verificarea periodica a echilibrarii pe timpul duratei de folosire a corpului abraziv. Art. 98. - (1) In cazul utilizarii procedeului de rectificare umeda, lichidul va spala corpul abraziv pe intreaga suprafata de lucru si va ela timp pentru a evita stationarea corpului abraziv in lichid. (2) Sunt exceptate de la aceasta regula rectificarile executate pe masini special adaptate pentru prelucrare in mediul umed. Art. 99. - Este interzisa utilizarea lichidelor de racire puternic bazice la racirea corpurilor abrazive cu liant organic.
T9-Prelucrarea prin rectificare autor: profesor Tanase Viorel 37

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T9

Tanaviosoft 2012
Art. 100. - La rectificarea uscata a aliajelor de magneziu este interzisa utilizarea corpurilor abrazive care au fost folosite in prealabil la prelucrarea metalelor feroase. Art. 101. - Este interzisa utilizarea imbinarilor metalice la curelelel masinilor de polizat la care se prelucraza aliaje de magneziu. Art. 102. - Lagarele arborelui pe care se afla montat corpul abraziv vor fi foarte bine unse pentru evitarea supraincalzirii, care poate provoca spargerea corpului abraziv. Art. 103. - Turatia arborelui pe care se monteaza corpul abraziv va fi controlata periodic si in mod obligatoriu, dupa fiecare reparatie sau revizie, iar pentru polizoarele portative va fi verificat si regulatorul, tinindu-se evidenta acestor controale. Art. 104. - Arborii, flansele si celelalte parti ale masinii pe care se monteaza corpurile abrazive vor fi controlate periodic si mentinute la cotele prescrise. Art. 105. - Reglarea suportilor si vizierelor de protectie va fi executata cu corpul abraziv in stare de repaus. Art. 106. - Este interzisa modificarea masinilor in scopul utilizarii unor viteze superioare de lucru sau diametre superioare de corpuri abrazive. Art. 107. - Corpul abraziv al carui diametru a fost micsorat datorita uzurii poate fi utilizat la viteza periferica de lucru corespunzatoare corpului abraziv nou obtinut. Art. 108. - Corpurile abrazive utilizate partial, care se demonteaza si se depoziteaza in vederea unei reutilizari, se supun acelorasi controale inainte de reutilizare, ca si corpurile abrazive noi. Art. 109. - Corpurile abrazive vor fi ferite de lovituri si trepidatii. Art. 110. - Se interzice manipularea corpurilor abrazive prin rostogolire. Art. 111. - Toate corpurile abrazive, cu exceptia celor cu liant bachelitic, vor fi controlate la sunet, conform prevederilor din STAS 6177/1-87, inainte de fiecare utilizare sau reutilizare. Art. 112. - Corpurile abrazive care au fost supuse la o prelucare mecanica vor fi incercate inainte de a fi reutilizate conform prevederilor din STAS 6177/1-87. Art. 113. - Inainte de inceperea lucrului la fiecare montare pe masina, corpurile abrazive vor fi incercate la rotirea in gol.

T9-Prelucrarea prin rectificare

autor: profesor Tanase Viorel

38

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T9

Tanaviosoft 2012

9.6..DICIONAR TEHNIC.

Granule abrazive-corpuri abrazive de dimensiuni mici, cu capacitate de achiere a suprafeelor metalice. Rugozitate-mrime geometric(m) care exprim calitatea unei suprafee. Anduran-capacitatea de a rezista la eforturi fizice,mecanice. CBN-nitrura cubic de bor m-micrometri(0,001 mm). Mandrin-dispozitiv de fixare pe o main-unealt a unei piese n vederea prelucrrii acesteia sau a unei scule.

T9-Prelucrarea prin rectificare

autor: profesor Tanase Viorel

39

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T9

Tanaviosoft 2012

9.7.TESTUL DE EVALUARE
PRELUCRRI PRIN RECTIFICARE(WORD) Test de evaluare PRELUCRRI PRIN RECTIFICARE(QUIZ) Test de evaluare PRELUCRRI PRIN RECTIFICARE (PDF) Test de evaluare

9.8.LUCRAREA DE LABORATOR
PRELUCRRI PRIN RECTIFICARE Lucrare de laborator

9.9.ANEXE
http://www.didactic.ro/ http://www.4shared.com/account/dir/12148998/f0e35458/sharing.html?rnd=83 http://www.4shared.com/account/dir/19966750/2c584ca8/sharing.html?rnd=97 http://www.4shared.com/account/dir/8TRHB4qg/sharing.html?rnd=42 http://www.4shared.com/account/dir/s07DeCsa/sharing.html?rnd=10 http://www.4shared.com/account/dir/B2iZe_cW/sharing.html?rnd=42

http://tvet.ro

http://class10c.wikispaces.com

tanaviosoft@yahoo.com

T9-Prelucrarea prin rectificare

autor: profesor Tanase Viorel

40

Prelucrarea prin rectificare NOTA:

Prelucrarea prin rectificare

Numele: Prenumele:

Subiectul 1 20 puncte Identificati partile componente ale masinii de rectificat rotund, pe baza imaginii de mai jos:

Modulul : Tehnologie general mecanic Test de evaluare sumativa

10 9 2

5 11

Masina de rectificat rotund


1.Batiu 2.

Tnase Viorel

Prelucrarea prin rectificare Subiectul 2 Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator: 30 puncte

1. Pietrele abrazive sunt constituite din: a) nisip cuartos; b) granule abrazive; c) lianti; d) lubrifianti. 2. Ascutirea pietrelor abrazive se realizeaza cu; a) alte pietre abrazive; b) role din otel de scule calit; c)creion de diamant. 3. Granulele abrazive se confectioneaza din urmatoarele materiale: a) sticla; b) corindon; c) carbura de calciu ; d) carbura de siliciu; e) oxizi de fier ,aluminiu. 4. La ascutire varful de diamant se pozitioneaza: a) in planul care contine axa de rotatie a pietrei abrazive; b) cu 2-3 mm sub axa de rotatie; c) cu 2-3 mm deasupra axei de rotatie . 5. Liantii utilizati sunt: a) petrol; b) benzina; c) argila; d) cauciuc; e) bachelita. 6. La rectificarea fara centre, avansul piesei este dat de: a) masa superiora; b) discul de conducere( avans); c) papusa port piatra. 7. Dupa forma,pietrele abrazive sunt: a) patrate; b) rotunde; c) disc; d) oala; e) bara; f) segment 8. Dupa natura liantului,pietrele abrazive sunt: a) ceramice; b) cauciucate; c) cu bachelita; d) cu magnezita. 9. Rectificarea fara centre( pe masina de rectificat fara varfuri) se face pentru: a) piese tip arbore scurt; b) piese tip arbori de lungime mare. 10. Dupa modul de fixare ,pietrele abrazive sunt: a) cu gaura; b) fara gaura; c) cu alezaj; d) cu coada. 11. Dupa duritate,pietrele abrazive sunt: a) aspre; b) fine; c) moi; d) dure; f) extra dure. 12. Rectificarea suprafetelor conice scurte, pe masini de rectificat rotund , se face: a) cu inclinarea papusii portpiesa; b) cu discuri abrazive tronconice c) prin rotirea mesei masinii de rectificat rotund. 13. Viteza pietrei abrazive se exprima in: a) m/min; b) m/s. 14. La rectificarea suprafetelor profilate cu discuri abrazive profilate este necesara: a) miscarea de avans transversal ( de patrundere); b) miscarea de avans longitudinal; c) cele doua miscari de avans simultan. 15. Dupa structura, pietrele abrazive sunt: a) moi; b) rare; c) dese; d) dure; f) dublu fine. 16. Pentru rectificarea suprafetelor este necesara aplicarea tratamentului termic: a) de revenire; b) de calire; c) de calire urmat de revenire. 17. In raport cu duritatea suprafetei piesei ,se recomanda: a) pietre abrazive moi pentru suprafete dure; b) pietre abrazive dure pentru suprafete moi; c) nu se impune nici o conditie. 18. Rugozitatea suprafetelor rectificate este cuprinsa intre: a) 1,6-3,2 m; b) 0,1-0,8 m c) 12,5-50 m. 19. La rectificarea pe masini de rectificat cu mese rotative se utilizeaza: a) pietre abrazive disc; b) pietre abrazive segment; c) pietre abrazive bara. 20. Prin echilibrarea discurilor abrazive se evita: a) inrautatirea calitatii suprafetelor prelucrate; b) aparitia vibratiilor in timpul prelucrarii; c) distrugerea pietrelor abrazive.

Subiectul 3 10 puncte Precizai care dintre afirmaiile de mai jos sunt adevrate (A) i care sunt false (F): 1. La rectificarea fara centre , discul de conducere este inclinat in raport cu axa piesei. 2. Suprafata periferica a discului de conducere este cilindrica. F 3. Suprafete cilindrice interioare pot fi prelucrate prin rectificare planetara. 4. Pentru fixarea pieselor de otel, se poate utiliza masa magnetica( rectificarea plana). 5. La rectificare ,miscarea principala de aschiere este executata de piesa.

Tnase Viorel

Prelucrarea prin rectificare Subiectul 4 10 puncte Pe baza schitei de mai jos, sa se identifice partile componente ale masinii de rectificat fara varfuri(fara centre):

1.batiu

Subiectul 5 Asociati in mod corespunzator afirmatiile din coloana A , cu precizarile din coloana B:

20 puncte

Coloana A 1g 2 3 4 5 6 7 8 9 10
La rectificarea arborilor lungi La rectificarea suprafetelor conice scurte Pietrele abrazive tip oala La montarea pietrei abrazive pe ax Pietrele abrazive cu alezaj prea mare Dupa marimea adaosului de prelucrare Piesele cu pereti subtiri se fixeaza La rectificare se utilizeaza intotdeauna Prin rectificare se finiseaza Pentru a evita accidentele discurile

Coloana B a b c d e f g h i j
flanse si garnituri de cauciuc dorn elastic fixarea in papusa portpiesa rectificare de degrosare sau de finisare lichid de racire si ungere bucse, cuzineti, fusurile arborilor fixarea intre varfuri de centrare si fixare bucsa din plumb sau din material plastic se echilibreaza static si dinamic cilindrica si tronconica

Se acorda 10 puncte din oficiu. Tnase Viorel 3

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T9

Tanaviosoft 2012

Site-ul de mai jos permite utilizarea Auxiliarelor curriculare elaborate prin programul PHARE.
http://tvet.ro

9.10.STANDARDE de PREGTIRE PROFESIONAL

http://www.edu.ro

T9-Prelucrarea prin rectificare

autor: profesor Tanase Viorel

41

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T10

Tanaviosoft 2012

OPERAII DE FINISARE A SUPRAFEELOR

A. Rzuirea

B.Rodarea

C.Lepuirea

D.Honuirea
T10-Prelucrari de finisare

E.Lustruirea
autor: profesor Tanase Viorel

F.Suprafinisarea
1

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T10

Tanaviosoft 2012

DEFINIIE: Rzuirea suprafeelor este operaia tehnologic de finisare a suprafeelor,cu ajutorul unor scule achietoare numite rzuitoare.

A.10.1.GENERALITI

Fig.A.10.1.1.Rzuirea suprafeelor
T10-Prelucrari de finisare autor: profesor Tanase Viorel 2

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T10

Tanaviosoft 2012
Finisarea are ca scop mbuntirea caliti: suprafeelor sau creterea preciziei dimensiunilor i formelor geometrice ale pieselor prelucrate. n funcie de mijloacele cu care se obine o suprafa fin se cunosc mai multe procedee de finisare i anume : rzuirea, rodarea, lepuirea, lustruirea, honuirea i superfinisarea. Operaia se execut cu ajutorul unor scule achietoare numite rzuitoare. Prin rzuire se nltur rizurile lsate de scule la prelucrrile anterioare, prin achierea unui strat de material foarte subire de la suprafaa piesei (0,0050,015 mm). Exemple de suprafee ale pieselor n micare, care se prelucreaz prin rzuire : suprafeele plane i prismatice ale ghidajelor mainilor- unelte, suprafeele cilindrice ale cuzineilor n care se rotesc fusurile arborilor, precum i suprafeele meselor de trasat ale prismelor, riglelor Suprafeele de contact ce trebuie prelucrate prin rzuire in vederea unei mbinri etane se refer la suprafeele de contact ale chiulaselor i blocurilor de motoare, suprafeele de contact ale diferitelor capace de etanare cu piesele de baz etc. Operaia de rzuire se bazeaz numai pe priceperea executantului necesitind cadre de nalt calificare. Are o productivitate mic i cere un volum mare de munc. Datorit acestor motive se recomand ca ca s se aplice numai acolo unde nu este posibil prelucrarea, prin alte mijloace de finisare, cum ar fi rectificarea, alezarea, broarea n general, rzuirea se aplic la prelucrarea pieselor din metale neferoase, font cenuie i oel neclit, n cazul produciei individuale i n atelierele de reparaii care nu snt dotate cu alte mijloace. Operaia de rzuire se poate executa manual sau mecanic.

T10-Prelucrari de finisare

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T10

Tanaviosoft 2012

A.10.2.SCULE I DISPOZITIVE UTILIZATE.

Fig.A.10.2.1.Rzuitoare La rzuitoarele cu acionare frontal tiul l constituie capul rzuitorului. Rzuitoarele de degroare au acest ti puin rotunjit, pentru a nu permite colurilor s produc rizuri pe pies n t i m p u l rzuirii. La rzuitoarele cu acionare lateral tiurile le constituie muchiile laterale. Dintre acestea o larg utilizare o au rzuitoarele triunghiulare deoarece ele se pot folosi att la rzuirea suprafeelor plane ct i la cea a suprafeelor curbe.Rzuitoarele se confecioneaz din OSC 10 sau OSC 12 i se clesc la cel puin 60 HRC. Pentru a se obine rezultate ct mai bune ele trebuie ascuite cu toat atenia. Dup form, rzuitoarele sunt: rzuitoare plane,rzuitoare triunghiulare i rzuitoare profilate.Rzuitoarele plane pot fi cu capt drept sau ndoit.Rzuitoarele plane se utilizeaz la finisarea suprafeelor plane.Rzuitoarele triunghiulare se utilizeaz la finisarea suprafeelor curbe.Rzuitoarele profilate se utilizeaz la finisarea canalelor de pan i a suprafeelor profilate. Pentru a li se menine duritatea,ele se ascut sub jet de ap i dup ascuire li se finiseaz tiurile cu bare abrazive cu granulaie fin.La rzuirile de nalt precizie,tiul se suprafiniseaz cu bare abrazive foarte fine i n final cu past de lefuit pe discuri, de font. n general, durata de folosire a unui rzuitor ntre dou ascuiri trebuie s nu treac de 2 ore (aceast durat fiind condiionat de duritatea materialului ce se rzuiete). La rzuitoarele de degroare cu aciune frontal, unghiul de ascuire al tiului este de 70 iar la cele de finisare 90. Pentru a se executa ascuirea corect, se recomand ca rzuitoarele s se ascut la maini de ascuit scule achietoare.
T10-Prelucrari de finisare autor: profesor Tanase Viorel 4

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T10

Tanaviosoft 2012

Fig.A.10.2.2.Platou de tuat Aprecierea calitii rzuirii unei suprafee prin tuare.In acest scop se folosete un verificator pe a crui suprafa se depune n prealabil un strat subire de vopsea.Prin frecarea uoar a verificatorului pe suprafaa rzuit,vopseaua se depune pe proeminenele suprafeei respective,sub form de pete.Aceste pete indic locurile care trebuie rzuite. Verificatoarele folosite n acest scop , sunt riglele de tuare, riglele triunghiulare, prismele, plcile de tuare, echerele,dornurile etc. ale cror suprafee sunt perfect finisate i au forme plane. Pentru controlarea poziiei suprafeelor ce se rzuiesc,n raport cu alte suprafee cu care acestea trebuie s fie ntr-o anumit concordan. Operaia de rzuire se execut manual.Pentru a reduce efortul fizic, se pot utiliza rzuitoare portabile, cu acionare electromecanic.Rzuitorul primete o micare alternativ de la un motor electric, printr-o transmisie mecanic si prin mecanismul biel-manivel.

A.10.3.MAINI I UTILAJE.

T10-Prelucrari de finisare

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T10

Tanaviosoft 2012
Lucrri pregtitoare. nainte de nceperea rzuirii se controleaz starea suprafeelor ce trebuie rzuite pentru ca acestea s ndeplineasc anumite condiii i anume : s nu prezinte rizuri pronunate de la prelucrarea anterioar ; s nu prezinte denivelri locale sau alte defecte n adncimea suprafeei ; adaosurile de prelucrare s nu fie mai mari dect cele admise de norme. Dup acest control se procedeaz la tuare (punerea n eviden a neregularitii) suprafeei respective. n vederea turii, verificatorul (sau contrapiesa) i suprafaa ce urmeaz a se rzui, se terg mai nti cu bumbac curat i uscat. Drept vopsea se folosete indigoul sau negrul de fam i n lipsa acestora miniu de plumb. Oricare ar fi vopseaua folosit, ea trebuie s aib granulaia foarte fin. In acest scop pulberea de vopsea se amestec cu ulei i se freac bine pn la omogenizare (cnd orice granul a fost zdrobit). Depunerea vopselei pe verificator sau contrapies se face cu ajutorul unui tampon de pnz care s nu lase scame. Stratul de vopsea trebuie s fie foarte subire i uniform pe toat suprafaa. La rzuirea suprafeelor mici, lucrrile pregtitoare sunt similare, cu excepia c nu se freac verificatorul pe pies, ci piesa pe verificator. Pentru rzuire, piesa respectiv se fixeaz n menghin. Executarea rzuirii. La executarea rzuirii se ntlnesc n general dou cazuri distincte i anume : rzuirea suprafeelor plane i rzuirea suprafeelor cilindrice. Rzuirea suprafeelor plane se execut cu rzuitoare cu aciune frontal (plane) de degroare sau de finisare dup cum este cazul, n funcie de grosimea stratului de metal ce trebuie ndeprtat. n timpul rzuirii, rzuitorul se ine nclinat la un unghi de 3040 fa de suprafaa de rzuit , poziie care se asigur cu mna dreapt care se ine pe mner, iar cu mna stng se apas pe corpul rzuitorului (la mijloc). In aceast poziie, rzuitorul este micat nainte i napoi pe o distan de 25 mm pn se ndeprteaz ntreaga pat de vopsea. Mna dreapt imprim micarea alternativ i asigur poziia rzuitorului, iar mna stng imprim efortul de achiere. La cursa nainte se apas pe rzuitor iar la cursa napoi rzuitorul se ridic dup pies. La fiecare rzuire , se schimb direcia de lucru a rzuitorului la aproximativ 45 fa de direcia ultimei prelucrri, pentru ca rzuiala s apar ca o reea. Dup fiecare rzuire se procedeaz la tuare i operaia se continu pn ce se ajunge la numrul de pete prescris. Petele se numr pe o suprafa de 25 X 25 mm. n acest
T10-Prelucrari de finisare autor: profesor Tanase Viorel 6

A.10.4.TEHNOLOGII DE RZUIRE.

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T10

Tanaviosoft 2012
scop, se folosete un cadru de control din tabl care are decupat la mijloc un ptrat cu latura de 25 mm. Fonta se rzuiete pe uscat iar oelul i neferoasele pe umed folosind o emulsie de spun sau petrol lampant. Rzuirea suprafeelor cilindrice se execut folosind drept verificator pentru tuare contrapiesa, deoarece, n caz contrar, dat fiind gama de diametre ce se pot ntlni, ar duce la un numr prea mare de asemenea verificatoare. Piesele care snt supuse cel mai frecvent acestei operaii sunt cuzineii. Pentru rzuirea lor se folosesc rzuitoarele cu aciune lateral. La rzuirea cuzineilor ns se recomand ca tuarea s se fac prin metoda uscat deoarece n caz contrar, fiind vorba de un spaiu nchis, la rotirea fusului se pot produce aglomerri de vopsea care pot duce n eroare pe executant. Rzuirea cuzineilor se execut astfel : se terge perfect cuzinetul i fusul cu o pnz curat care s nu lase scame ; se strnge lagrul pe fus astfel nct s permit rotirea arborelui cu frecare i se rotete arborele ; n locul unde fusul freac pe cuzinet, aliajul antifriciune va prezenta pete lucioase ; se demonteaz lagrul i se cerceteaz ; petele lucioase se rzuiesc fie pe loc dac nu este posibil demontarea cuzinetului fie la menghin (dac este posibil demontarea). Se terg iari perfect ambele piese, se monteaz i se repet operaia pn se obine numrul de pete prescris. n cazul rzuirii cuzineilor de la arborele unui motor partea superioar se rzuiete la menghin sau prin fixarea ntr-un dispozitiv special, iar partea inferioar se rzuiete pe loc. Controlul rzuirii se execut pentru verificarea dimensiunilor realizate i a numrului de pete. Verificarea numrului de pete realizate se execut prin tuare folosind verificatoare (rigle, rigle triunghiulare etc.), iar verificarea dimensiunilor se efectueaz cu instrumente corespunztoare (comparatoare, micrometre, nivele etc.). Controlul numrului de pete care indic calitatea suprafeei rzuite se face cu ajutorul cadrului de control, dup tuarea prealabil la suprafeele plane, sau dup metoda uscat la suprafeele cilindrice.

T10-Prelucrari de finisare

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T10

Tanaviosoft 2012

B.10.1.GENERALITI
DEFINIIE: Rodarea suprafeelor este operaia tehnologic de finisare a suprafeelor conjugate, ajutorul unor paste abrazive.

Fig.B.10.1.1.Rodarea
T10-Prelucrari de finisare autor: profesor Tanase Viorel 8

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T10

Tanaviosoft 2012
Prin rodare se obine o cretere a preciziei dimensionale i de form, o foarte bun etanare a dou piese conjugate, cum sunt cepul unui robinet cu corpul su, supapa cu scaunul su etc. Cnd se urmrete etanarea perfect a dou piese conjugate, ele se rodeaz mpreun, iar cnd se urmrete obinerea unei forme geometrice ct mai perfecte sau a unei nalte precizii dimensionale, piesa respectiv se rodeaz cu ajutorul unei scule de form i dimensiuni corespunztoare pe care se depune pulberea sau pasta abraziv. Condiia care trebuie ndeplinit n asemenea cazuri, n afar de form i dimensiuni, este ca scula s fie executat dintr-un metal mai moale dect piesa de prelucrat (font moale, oel moale, cupru, alam, etc.). n primul caz rodarea se face prin deplasarea reciproc a pieselor ntre ele, iar al doilea caz prin deplasarea relativ a piesei i sculei cu care se prelucreaz. n urma acestei deplasri, are loc o aciune mecanic de mcinare a proeminenelor suprafeelor respective de ctre particulele abrazive i n felul acesta se obin suprafee cu un aspect mai uniform sau cu un aspect uniform lucios. Rodarea se poate executa numai dup prelucrri care asigur o oarecare precizie i deci adaosuri de prelucrare foarte mici (0,010,02 mm) cum sunt :strun jirea cu diamant, alezarea, rectificarea etc. La rodare, micarea poate fi combinat(rotaie i translaie) sau simpl, numai rotaie sau numai translaie. Suprafeele supuse rodrii pot avea diferite forme: plane,cilindrice, conice, profilate.Rodarea se aplic la finisarea de:robinete,supape,injectoare,batiuri la maini-unelte, cuzinei.

B.10.2.SCULE I DISPOZITIVE UTILIZATE.


Materialele abrazive folosite la rodare. Ca materiale abrazive la rodare se folosesc pulberi de electrocorund cu granulaie fin. Pentru ca rodarea s se execute n bune condiii, pulberile abrazive trebuie folosite n prezena unui mediu lubrifiant corespunztor (ulei mineral sau vegetal, petrol lampant, terebentin, unsori minerale sau vegetale etc.).

T10-Prelucrari de finisare

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T10

Tanaviosoft 2012

Fig.B.10.2.1.Carbur de siliciu neagr

Fig.B.10.2.1.Carbur de siliciu verde

Fig.B.10.2.3.Electrocorindon n caz contrar, pulberea abraziv nu se distribuie uniform ntre cele dou suprafee i totodat din cauza forelor de frecare prea mari care se nasc, se produc nclziri locale care nu numai c nu permit obinerea unei rodri de calitate dar pot duce la rebuturi. Pulberea abraziv se alege n funcie de caracteristicile metalului care se rodeaz, iar mediul lubrifiant se alege att n funcie de caracteristicile metalului: de redat i n funcie de natura i fineea granulelor abrazive. Alte materiale abrazive utilizate sunt:carbura de siliciu, oxidul de fier, oxidul de crom, oxidul de aluminiu.

T10-Prelucrari de finisare

autor: profesor Tanase Viorel

10

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T10

Tanaviosoft 2012
Rodarea se poate realiza n dou moduri: manual i mecanic. Rodarea uscat(fr lubrifiant) nu este o metod productiv.Rodarea umed(pulberi abrazive i lubrifiani) este metoda aplicat frecvent. La piesele din oel moale se utilizeaz electrocorund cu ulei mineral;la piesele din font, carbura de siliciu cu petrol ; la oelurile dure se utilizeaz oxizii de Fe, Al, Cr cu uleiuri sau unsori. Pastele se utilizeaz la rodarea oricrui metal dur sau moale.

B.11.3.MAINI I UTILAJE.

Fig.B.10.3.1.Maini de rodat

B.11.4.TEHNOLOGII DE RODARE.
Tehnologia rodrii. Dac rodarea se execut dup o prelucrare ngrijit n urma creia adaosul de prelucrare nu este mai mare de 0,02 mm, ea se poate efectua ntr-o singur faz. n caz contrar, ea trebuie executat n dou faze i anume : o rodare prealabil i o rodare definitiv. La rodarea prealabil, se folosesc pulberi abrazive cu granulaie mai mare sau paste grosolane care au drept scop ndeprtarea celei mai mari pri din adaosul de prelucrare. La rodarea definitiv, se folosesc pulberi mai fine (micropulberi) sau paste fine, aceast faz avnd drept scop ndeprtarea restului adaosului de prelucrare i obinerea unor suprafee cu caliti corespunztoare. n lucrrile de lcturie se aplic pe scar larg rodarea pieselor conjugate, rodarea cu scule fiind specific produciei de serie i mas. Piesele supuse rodrii, trebuie s fie perfect curate, deoarece cea mai mic impuritate ptruns ntre suT10-Prelucrari de finisare autor: profesor Tanase Viorel 11

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T10

Tanaviosoft 2012
prafeele ce urmeaz a se roda nu numai c duneaz, ns poate duce chiar la rebuturi. n vederea rodrii, abrazivul se amestec cu lubrifiant corespunztor i se depune ntr-un strat subire pe una din piese. n cazul rodrii cu paste, acestea se dilueaz cu un solvent ntr-un vas de sticl sau porelan i se amestec bine pn ce se obine un fluid consistent. Pasta sau pulberea pregtit se depune pe pies dup ce aceasta a fost umezit cu petrol pentru a avea o bun aderen. Astfel pregtit, piesa se suprapune cu perechea ei care este fix i se mic ntr-un anumit mod, exercitndu-se totodat asupra ei o uoar presiune. n general, se execut micri de rotaie combinate cu translaie, astfel c traiectoria fiecrei granule abrazive la micarea urmtoare s nu coincid cu cea anterioar. Abrazivul care dup un numr de micri i pierde calitile achietoare se ndeprteaz cu o crp curat i se depune un strat nou de abraziv. Operaia se repet pn ce se obin rezultatele prescrise. Verificarea se face trasnd cu creta sau cu creionul linii longitudinale pe suprafaa uneia din piese i deplasarea reciproc de 2-3 ori a pieselor ntre ele. Calitatea se apreciaz dup mrimea poriunilor de linie care au disprut n urma frecrii pieselor. O suprafa corect rodat nu trebuie s prezinte zgrieturi sau pete lucioase. Operaia de rodare se termin atunci cnd, pe o suprafa de 25x25 mm se obin 4-5 pete mare.Anterior, suprafaa se poate prelucra prin rzuire. Dup fiecare succesiune de micri, se demonteaz suprafeele, se spal cu petrol, se terg i se continu operaia de rodare cu past proaspt. La terminarea operaiei de rodare,suprafeele se spal cu petrol pentru a elimina orice urma de impuritate.

T10-Prelucrari de finisare

autor: profesor Tanase Viorel

12

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T10

Tanaviosoft 2012

C.10.1.GENERALITI
DEFINIIE: Lepuirea suprafeelor este operaia tehnologic de finisare a suprafeelor cu ajutorul unui dispozitiv numit lepuitor, pe maini de lepuit.

Fig.C.10.1.1.Lepuirea
T10-Prelucrari de finisare autor: profesor Tanase Viorel 13

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T10

Tanaviosoft 2012
Lepuirea poate fi considerat ca o rodare care se aplic pieselor neconjugate (nepereche). n acest scop se folosesc ca scule contrapiese de form corespunztoare pe care se depune materialul abraziv numite abrazoare. Principala condiie care se cere , este ca ele s aib forme i dimensiuni corespunztoare pieselor ce se prelucreaz. Materialele din care se execut abrazoare depind de procedeul de lepuire adoptat. La lepuire, dispozitivul numit lepuitor prezint dou micri simultane: o micare de translaie alternativ si o micare de rotaie alternativ.n acest mod, nu se repet traiectoriile granulelor abrazive.

Lepuitorul prezint ntre 3-12 bare, fixate rigid sau elastic, pe corpul su. Lepuitorul cu bare fixate rigid nltur abaterile de form, pe lng finisarea propriu-zis.Lepuitorul este fixat printr-o articulaie n axul mainii de lepuit. Se utilizeaz urmtoarele materiale abrazive: electrocorindon,carbura de siliciu,oxizi de Fe, Cr,Al.Barele se confecioneaz din lemn,cupru,bronz,font, oel moale.n timpul prelucrrii se utilizeaz liani(lichide) :petrol,gazolin, ulei mineral.

C.10.2.SCULE I DISPOZITIVE UTILIZATE.

Fig.C.10.2.1.Lepuitor(bare din cupru)

T10-Prelucrari de finisare

autor: profesor Tanase Viorel

14

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T10

Tanaviosoft 2012

C.11.3.MAINI I UTILAJE.

Fig.C.10.3.1.Lepuirea suprafeelor

Lepuirea servete ca operaie de netezire final a suprafeelor care au fost n prealabil rectificate.

C.10.4.TEHNOLOGII DE LEPUIRE.

Fig.C.10.3.1.Maina de lepuit

T10-Prelucrari de finisare

autor: profesor Tanase Viorel

15

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T10

Tanaviosoft 2012
Prelucrarea se efectueaz cu ajutorul unei pulberi abrazive fine imprimate pe scula de rodat sau interpus liber ntre piesa de prelucrat i scul ; se folosesc de asemenea, paste abrazive aplicate pe scul. Prin deplasarea relativ a sculei de rodat i piesei, n prezena pulberii abrazive, se ndeprteaz particulele de metal. Materialul sculei de rodat i abrazivul se aleg n funcie de metoda de lepuire, care poate fi: a) Lepuirea cu abrazivi care se fixeaz n abrazor. n timpul lucrului se execut cu abrazoare din metale mai moi dect piesa, pentru a permite abrazivului s ptrund n el i s se fixeze n timpul lucrului. Abrazivul se depune ntr-un strat subire pe suprafaa piesei de lepuit i n rest se procedeaz similar ca la rodare, procedeul putndu-se aplica att manual ct i mecanizat. Abrazivii folosii sunt de obicei mirghelul, electrocorundul i carbura de siliciu, iar ca lichide de ungere se folosete petrolul lampant sau uleiul mineral fie separat, fie n amestec, funcie de metoda de lepuire folosit. Barele se confecioneaz din cupru,bronz, font, oel moale. Metoda se aplic la finisarea de calibre, segmeni de pistoane, roi dinate,pistoane,cilindri. b) Lepuirea cu abrazivi care se fixeaz n stratul superficial al abrazoarelor nainte de prelucrare necesit o pregtire prealabil a abrazoarelor n vederea presrii granulelor de abrazivi n stratul superficial al acestora. La lepuirea prealabil se folosesc abrazoare cu cupru, stibiu sau alte materiale moi care rein bine granulele mari de abrazivi, iar la lepuirea final abrazoare din font perlitic care rein cel mai bine granulele foarte fine. Barele se confecioneaz din cupru, antimoniu, font perlitic. Metoda se aplic la finisarea de calibre de interior, instrumente de msur,scule achietoare. c) Lepuirea cu abrazivi n stare liber se execut cu abrazoare al cror strat superficial are o duritate mare pentru a nu permite ca pulberea abraziv s ptrund n acest strat, ca n cazul precedent. Lubrifianii folosii depind de natura materialului. La oeluri i fonte se folosete petrolul lampant, toluenul sau uleiul mineral, iar la aliajele de cupru un amestec de ulei mineral cu seu animal. Acest procedeu de lepuire se aplic de regul bilelor de rulmeni. Pasta abraziv are la baz oxid de crom,iar ca liant petrol, toluen,ulei mineral. d)Lepuirea mecanochimic are la baz aciunea simultan a granulelor abrazive i a lichidului cu caracter acid.
T10-Prelucrari de finisare autor: profesor Tanase Viorel 16

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T10

Tanaviosoft 2012
La aceast metod se folosesc paste abrazive care exercit nu numai o aciune mecanic, ci i o aciune chimic asupra suprafeei de prelucrat i anume oxideaz suprafaa. Pelicula de oxid care se formeaz este ndeprtat uor de scul n micarea ei. Pastele pot avea diferite compoziii: granule de oxid de crom i ca liant acid oleic sau stearic. Subierea pastei se face prin adugare de petrol, pentru scule din font, sau ulei de maini pentru scule din oel. Metoda se aplic la finisarea de boluri de pistoane,tije de supape. Lepuirea se poate executa mecano-manual sau mecanic. La lepuirea mecano-manual una dintre micri, de regul a sculei, se face manual, iar a doua printr-o acionare mecanic. Pentru lepuirea mecano-manual a suprafeelor cilindrice exterioare scula de rodat se prezint sub forma unei buce. n interiorul bucei cilindrice se afl inelul elastic care se poate regla la diametrul necesar cu ajutorul uruburilor . Piesa de rodat este prins n universalul mainii-unelte i execut micarea de rotaie, iar scula de rodat se deplaseaz manual cu ajutorul mnerelor n lungul suprafeei cilindrice exterioare a piesei. Lepuirea mecanic se face pe maini speciale de lepuit.. Maina este prevzut cu dou discuri din font , care snt rodate perfect unul fa de altul i care se rotesc n sensuri opuse, cu turaii diferite. ntre discurile de rodat se afl un platou-suport , n care snt executate locauri pentru introducerea pieselor cilindrice care se prelucreaz. Platoul-suport primete micarea de rotaie de la un bol, excentric fa de axa discurilor, locaurile n care se introduc piesele snt nclinate cu un unghi fa de direcia radial a platoului-suport, cu scopul ca piesele n afar de rostogolire n jurul axei lor s alunece fa de discul de rodat, pentru a asigura achierea. Discul superior exercit o anumit apsare asupra pieselor. Pentru aezarea pieselor discul superior se deplaseaz lateral. Valoarea unghiului de nclinare a locaurilor influeneaz calitatea suprafeei rodate: prin mrirea lui se nrutete calitatea suprafeei ns precizia de prelucrare nu este afectat. Se recomand pentru rodarea prealabil = 15, iar la rodarea final 6. Mainile de lepuit cu dou discuri se folosesc att pentru lepuirea suprafeelor cilindrice exterioare ct i a suprafeelor plan-paralele. Prin rodare se asigur o calitate foarte bun a suprafeei, Ra=0,05...0,012 m i o precizie foarte ridicat, treapta de precizie 5 ISO. O condiie important pentru obinerea acestor rezultate, este ca nainte de lepuire piesele s fie prelucrate n treapta de precizie 6 ISO, iar rugozitatea Ra nainte de lepuire s nu depeasc valorile 1,6...0,4 m.
T10-Prelucrari de finisare autor: profesor Tanase Viorel 17

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T10

Tanaviosoft 2012

D.10.1.GENERALITI
DEFINIIE: Honuirea suprafeelor este operaia tehnologic de finisare a suprafeelor cu ajutorul unui dispozitiv numit hon, pe maini de honuit.

Fig.D.10.1.1.Honuirea
T10-Prelucrari de finisare autor: profesor Tanase Viorel 18

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T10

Tanaviosoft 2012
Honuirea se execut alezajelor (gurilor) i cilindrilor mecanismelor cu piston care cer o nalt precizie, iar suprafinisarea se aplic pistoanelor i altor piese similare n acelai scop, ns domeniul su de aplicaie este la exteriorul pieselor. Honuirea este procedeul de prelucrare fin a alezajelor cilindrice cu ajutorul unor bare abrazive cu granulaie foarte fin montate pe un cap special (extensibil sau fix) numit hon.

Netezirea gurilor prin honuire se realizeaz pe maini de honuit cu o scul de construcie special, numit hon. Honuirea se execut n general mecanizat cu ajutorul unor maini asemntoare cu mainile de gurit verticale n axul crora se monteaz honul. Axul principal al mainii imprim honului o micare de rotaie alternativ combinat cu o micare de translaie alternativ n sens vertical . Aceast micare complex permite ca, pe lng obinerea unei precizii i caliti corespunztoare, s se nlture i eventualele coniciti sau ovaliti pe care alezajul respectiv le-ar poseda de la prelucrarea anterioar.

D.10.2.SCULE I DISPOZITIVE UTILIZATE.

Fig.D.10.2.1.Cap de honuit. Honul este prevzut cu bare abrazive n numr de 3... 12, cu granulaie fin, care sunt apsate simultan pe pereii gurii. n cazul honului, desfacerea suporilor barelor abrazive se face cu ajutorul conurilor de reglare i a plcilor intermediare , prin rotirea axului filetat , nurubat n conul inferior; astfel se creeaz o anumit presiune de apsare a barelor pe suprafaa de prelucrat. Capul de honuit execut o micare continu de rotaie ntr-un singur sens i o micare rectilinie alternativ, n timp ce piesa este fix. Barele abrazive sunt din electrocorindon pentru piese din oel i carbur de siliciu - pentru piese din font.
T10-Prelucrari de finisare autor: profesor Tanase Viorel 19

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T10

Tanaviosoft 2012

Fig D.10.2.2.Cap de honuit Deoarece honul se autocentreaz dup alezajul de honuit, prin honuire nu se poate asigura corectarea poziiei axei gurii; pentru a permite autocentrarea honului, acesta se mbin printr-un cuplaj articulat cu arborele principal al mainii de honuit. Prin honuire se obine numai precizia diametrului i micorarea ovalitii i conicitii gurii.Prelucrrile care preced honuirea trebuie s asigure poziia corect a axei gurii, nainte de honuire, alezajul trebuie s fie prelucrat prin alezare, strunjire de finisare sau rectificare.

Fig.D.10.2.3.Bare abrazive

T10-Prelucrari de finisare

autor: profesor Tanase Viorel

20

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T10

Tanaviosoft 2012

D.10.2.MAINI I UTILAJE.

Fig.D.10.3.1.Maina de honuit orizontal La honuirea cu honuri fixe se obine i corectarea dimensiunii nominale a alezajului, avansul radial fiind comandat n limitele dorite prin construcia special a honului. Precizia dimensional la honuire variaz ntre 0,0050,01 mm.

Honuirea se execut de obicei dup strunjire fin, broare sau alezare lsndu-se un adaos de prelucrare de 0,020,1 mm ,sau dup rectificare n care
T10-Prelucrari de finisare autor: profesor Tanase Viorel 21

D.10.4.TEHNOLOGII DE HONUIRE.

Fig.D.10.3.2.Maina de honuit vertical

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T10

Tanaviosoft 2012
caz se las un adaos de 0,010,03 mm. n timpul honuirii, alezajul i honul snt rcite abundent cu un amestec de petrol lampant de 90% i 10% ulei mineral (la oeluri) sau numai cu petrol lampant (la fonte). La honuirea cu honuri extensibile, avansul radial al barelor abrazive n vederea prelucrrii suprafeei alezajului se realizeaz de arcurile cu care acesta este prevzut i permite numai corectarea abaterilor geometrice.

Fig.D.10.4.1.Honuirea Piesa se centreaz dup capul de honuit i apoi se fixeaz pe masa mainii. Operatia de honuire se realizeaz n dou faze: degroare i finisare.La degroare se utilizeaz bare cu granulaie mare, iar la finisare bare abrazive cu granulaie mic. Honul este prevzut cu bare abrazive n numr de 3...12, cu granulaie fin, care sunt apsate simultan pe pereii gurii. Desfacerea suporilor barelor abrazive se face cu ajutorul conurilor de reglare prin rotirea unui ax filetat, nurubat n conul inferior ; astfel se creeaz o anumit presiune de apsare a barelor pe suprafaa de prelucrat. Capul de honuit execut o micare continu de rotaie ntr-un singur sens i o micare rectilinie-alternativ, n timp ce piesa este fix. Barele abrazive sunt din electrocorindon pentru piese din oel i carbur de siliciu pentru piese din font. Deoarece honul se autocentreaz dup alezajul de honuit, prin honuire nu se poate asigura corectarea poziiei axei gurii; pentru a permite autocentrarea honului acesta se mbin printr-un cuplaj articulat cu arborele principal al mainii de honuit. Prin honuire se obine numai precizia diametrului i micorarea ovalitii i conicitii gurii. Prelucrrile care preced honuirea trebuie s asigure
T10-Prelucrari de finisare autor: profesor Tanase Viorel 22

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T10

Tanaviosoft 2012
poziia corect a axei gurii. nainte de honuire alezajul trebuie s fie prelucrat prin alezare, strunjire de finisare sau rectificare. n procesul de honuire, traiectoriile granulelor abrazive formeaz pe suprafaa gurii o reea fin de linii elicoidale. Dac se desfoar suprafaa cilindrului pe un plan, aceste linii elicoidale devin drepte care se intersecteaz sub unghiul l . 2 Unghiul 2 este determinat de raportul dintre viteza micrii rectilinii-alternative Vra i viteza micrii de rotaie Vrot .

Fig.D.10.4.2.Honuirea Unghiul 2 de ncruciare a traiectoriilor influeneaz asupra calitii suprafeei i productivitii prelucrrii. Odat cu micorarea valorii tg se mbuntete calitatea suprafeei, ns se micoreaz productivitatea. Dimpotriv, la mrirea valorii tg are loc o intensificare a autoascuirii barelor abrazive, productivitatea crete, ns se nrutete calitatea suprafeei. Honuirea se execut n dou faze : 1. prealabil; 2. final. Pentru honuirea prealabil se recomand s se ia : tg = 0,35...0,6 , iar pentru honuirea final tg = 0,15...0,25. Granulaia barelor abrazive este de 16...4 pentru honuirea prealabil i M28...M7 pentru honuirea final. Deoarece viteza micrii rectilinii-alternative, viteza micrii de rotaie i unghiul de ncruciare a traiectoriilor sunt interdependente, n practic se stabilete n primul rnd viteza micrii de rotaie a honului i apoi se variaz viteza micrii rectilinii-alternative pentru a obine unghiul l dorit. Viteza de rotaie are valori de 60...75 [m/min] pentru font i bronz, respectiv de 20...35 [m/min] la honuirea pieselor din oel clit. Viteza micrii rectilinii-alternative depinde n mare msur de lungimea cursei de lucru este dat n tabelul de mai jos:
T10-Prelucrari de finisare autor: profesor Tanase Viorel 23

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T10

Tanaviosoft 2012

Depirea limitelor de vitez recomandate nu este indicat, deoarece odat cu mrirea valorilor Vra, deci a numrului de curse duble pe minut, cresc forele de inerie. Lungimea cursei Lc se determin astfel :

Lc = L + 2 ld l Lungimea de depire a pieselor se ia aproximativ 1/3; lungimea barelor se ia n funcie de lungimea gurii:
l = (0,5...0,75) L

Depirea de la capetele gurii este necesar pentru a se evita apariia unor micorri de diametre la capete. Presiunea de apsare a barelor abrazive pe capete. Presiunea de apsare a barelor abrazive pe pereii gurii este de 1...4 [daN/cm2] la honuirea prealabil i 0,5...2 [daN/cm2] la honuirea final. Honuirea se execut cu lichide de rcire-ungere : pentru font un amestec de 90% petrol i 10% ulei de maini, pentru oel un amestec de 50% petrol i 50% ulei. La honuire se obin preciziile 6 ...7 I SO I rugozitatea Ra = 0,4...0,01m (suprafa cu luciu de oglind). Honuirea se folosete pentru prelucrarea final a cmilor de cilindri.

T10-Prelucrari de finisare

autor: profesor Tanase Viorel

24

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T10

Tanaviosoft 2012

E.10.1.GENERALITI.
DEFINITIE Lustruirea este operaia tehnologic de suprafinisare a suprafeelor, cu ajutorul unor paste abrazive aplicate pe periferia unor discuri de postav sau esturi, care se rotesc cu o vitez mare (peste 3040 m/s). Lustruirea se execut numai dup o lefuire foarte fin i are drept scop obinerea unor suprafee cu un nalt grad de netezime (oglind).

a. Discuri folosite la lustruire. Discurile folosite la lustruire se confecioneaz din buci de diferite esturi (lin, bumbac sau mtase) cusute mpreun ntr-o anumit ordine, cu diferite custuri concentrice. Ele se monteaz pe axele mainilor cu flane i piulie ca i discurile de lefuit, fiind prevzute n acest scop cu o gaur la centru. Diametrele lor variaz, ntre 150 i 600 mm, iar limea ntre 20 i 30 mm. b. Materiale abrazive folosite la lustruire. La lustruire cei mai folosii abrazivi snt oxizii de aluminiu, crom, nichel, fier, amestecai cu diferii liani, formnd
T10-Prelucrari de finisare autor: profesor Tanase Viorel 25

E.10.2.SCULE I DISPOZITIVE UTILIZATE.

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T10

Tanaviosoft 2012
aa-numitele paste sau masticuri pentru lustruit. Ele pot fi recunoscute dup culoare fiind n general de trei feluri i anume : pasta verde care are ca abraziv oxidul de crom i se ntrebuineaz la lustruirea oelului dur, a oelului inoxidabil i a suprafeelor cromate galvanice ; pasta roie, care are ca abraziv oxidul de fier i se folosete la lustruirea cuprului, aluminiului i a aliajelor lor ; pasta alb, care are ca abraziv oxidul de calciu (var de Viena) care se ntrebuineaz la lustruirea final a pieselor din metale neferoase i a celor nichelate galvanice.

E.10.3.MAINI I UTILAJE.

Fig.E.10.3.1.Maini de lustruit

Fig.E.10.3.2.Maini de lustruit

T10-Prelucrari de finisare

autor: profesor Tanase Viorel

26

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T10

Tanaviosoft 2012

Fig.E.10.3.2.Maina de lustruit electrolitic

E.10.4.TEHNOLOGII DE LUSTRUIRE.
c. Tehnologia lustruirii individuale. Lustruirea individual se execut cu ajutorul discurilor de lustruit montate pe maini corespunztoare, similare celor folosite la lefuirea individual. Suprafeele mari se lefuiesc cu maini portative acionate electric, la care discul are aciune frontal. Aceste maini se aseamn din punct de vedere constructiv cu polizoarele cu ax flexibil. Pentru a se obine o bun productivitate i suprafee cu caliti superioare, direcia de lustruire trebuie s fie perpendicular pe direcia de la operaia precedent i piesa s se mite continuu, folosindu-se pentru fiecare fel de past cte un disc. Lustruirea este un procedeu de netezire care are numai scopul realizrii unei caliti foarte bune a suprafeei. Precizia dimensiunii i a formei geometrice nu pot fi mbuntite, urmnd a fi realizate integral la operaiile premergtoare. Pentru lustruirea suprafeelor cilindrice exterioare se folosesc benzi din pnz pe care sunt aplicai n prealabil abrazivi. Schema de lucru este prezentat n Figura 20. P iesa 1 execut micarea de rotaie. Banda abraziv nfoar rola de antrenare 2 i rola de ghidare 3, executnd o micare n sensul sgeii. ntinderea benzii se realizeaz cu rola 4. Apsarea se obine prin deplasarea mecanismului cu
T10-Prelucrari de finisare autor: profesor Tanase Viorel 27

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T10

Tanaviosoft 2012
band n direcia radial a piesei. Dup acest principiu lucreaz mainile de lustruit fusurile paliere i manetoane ale arborilor cotii. Lustruirea prezint dezavantajul c nu permite realizarea condiiilor de precizie a dimensiunilor i formei, ns comparativ cu vibronetezirea, are avantajul c banda flexibil permite i lustruirea zonei de racordare a fusurilor i manetoanelor cu braele arborelui cotit, ceea ce nu se poate realiza la vibronetezirea cu bare abrazive rigide.

T10-Prelucrari de finisare

autor: profesor Tanase Viorel

28

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T10

Tanaviosoft 2012

DEFINIIE Suprafinisarea este operaia de prelucrare fin a suprafeelor plane, cilindrice sau profilate cu ajutorul unor prisme abrazive fine cu poriunea de lucru cu form corespunztoare formei piesei (curbe sau plane). In timpul suprafinisrii, concomitent cu micarea de avans a piesei, scula execut micri rectilinii oscilatorii foarte rapide cu amplitudini mici (36 mm). Scula are o fixare elastic iar fora de apsare poate fi reglat dup nevoie, corespunztor duritii piesei i grosimii adaosului de prelucrare.

F.10.1.GENERALITI

Fig.F.10.1.1.Scheme de principiu la suprafinisare

T10-Prelucrari de finisare

autor: profesor Tanase Viorel

29

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T10

Tanaviosoft 2012
La piesele rotunde, micarea de avans pe care o execut piesa este o micare de rotaie lent, iar la piesele cu suprafee plane, micarea de avans const ntr-o deplasare transversal pe direcia de oscilare a prismei abrazive.

n timpul prelucrrii, suprafaa piesei i a sculei sunt rcite abundent cu petrol lampant sau ap. Pe lng rcire, lichidul nltur i particulele abrazive care se desprind dup prisme datorit tocirii, procesul de achiere fiind similar cu cel explicat la polizare. Lichidul respectiv, dup ce s-au nlturat asperitile piesei, formeaz o pelicul ntre suprafaa piesei i a prismei abrazive, astfel c operaia se ntrerupe automat, dei piesa i scula continu micrile lor. Dac se constat c pe suprafaa piesei se mai observ rizuri sau nu s-a obinut calitatea dorit suprafeei, se mrete presiunea elastic asupra prismei i operaia se continu.

F.10.4.TEHNOLOGII DE SUPRAFINISARE

Fig.F.10.4.1.Bare abrazive Dac adaosul de prelucrare nu este mai mare de 57 microni pe diametru, la piesele cilindrice operaia se poate executa ntr-o singur faz, iar dac este mai mare, se execut n dou faze : preliminar, folosind prisme cu granulaie mai mare, i final, folosind prisme cu granulaie mai fin. Dei prin suprafinisare se obin suprafee cu un nalt grad de netezime (oglind), erorile de form de la prelucrrile anterioare snt nlturate numai ntr-o mic msur, deoarece prismele abrazive nu au o fixare rigid n main. Supranetezirea se folosete pentru obinerea unor suprafee cilindrice exterioare cu calitate foarte bun, mai ales n atelierele cu producie de serie mare i de mas. Operaia se realizeaz cu bare abrazive cu seciune dreptunghiular, fixate ntr-un cap de supranetezire, care are micri rectilinii alternative vibratorii, scurte, n lungul suprafeei, n timp ce piesa are o micare lent de rotaie. Datorit corelaiei micrilor, fiecare granul abraziv nu trece de dou ori pe aceeai traiectorie. Capul de supranetezire este montat pe strung sau pe main de
T10-Prelucrari de finisare autor: profesor Tanase Viorel 30

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T10

Tanaviosoft 2012
rectificat. n f irmele cu producie de mas se folosesc maini speciale pentru supranetezire. Lungimea cursei barelor abrazive este de 1...6 mm, iar viteza micrii alternative vibratorii este de cel mult 5...7 m/min. Viteza micrii de rotaie a piesei se recomand: la nceputul ciclului de lucru: Vrot = (2...4) Valt la sfritul ciclului de lucru: Vrot = (8...16) Valt unde Vrot este viteza micrii de rotaie a piesei, iar Valt este viteza micrii rectilinii alternative. n afar de micrile vibratorii scurte, la prelucrarea suprafeelor lungi, dispozitivul cu barele abrazive execut i un avans longitudinal n lungul axei piesei. Barele abrazive sunt apsate pe suprafaa piesei de ctre un arc, iar fora de apsare trebuie astfel reglat nct presiunea specific s nu depeasc 1...3 daN/cm2. O influen mare asupra desfurrii procesului o are ungerea n timpul prelucrrii. Pelicula de ulei este rupt uor de ctre vrfurile micro-neregularitilor la nceputul procesului, iar la sfrit, cnd micro-neregularitile se netezesc, pelicula devine continu i preia ntreaga apsare a barelor abrazive, granulele abrazive nceteaz s mai vin n contact cu suprafaa piesei i procesul de achiere nceteaz de la sine. Barele abrazive pot avea limea maxim de 30 mm, valoare care nu trebuie depit, deoarece la limi mai mari lichidul de ungere nu ptrunde ntre materialul abraziv i suprafaa piesei, apare o frecare uscat urmat de tocirea mai rapid a granulelor abrazive. Ca lichid de ungere se ia un a mestec format din 80...90% p etrol i 10...20% ulei mineral de vscozitate medie. Se i mpune o filtrare perfect a lichidului de ungere. nainte de supranetezire suprafaa este prelucrat prin rectificare sau strunjire fin. Dup supranetezire se obine o rugozitate a suprafeei Ra = 0,012m. Mrimea stratului de metal ndeprtat la supranetezire este cuprins n limitele toleranei la diametrul suprafeei finite i de aceea nu se prevede un adaos special pentru supranetezire. Aceast operaie mbuntete numai microgeometria suprafeei. Deoarece capul de supranetezire are o fixare nerigid, macro-geometria suprafeei rmne neschimbat. Din acest motiv precizia formei geometrice, ca i a dimensiunii, trebuie realizat la operaia precedent.

T10-Prelucrari de finisare

autor: profesor Tanase Viorel

31

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T10

Tanaviosoft 2012

Fig.F.10.4.2.Maina de suprafinisare

T10-Prelucrari de finisare

autor: profesor Tanase Viorel

32

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T10

Tanaviosoft 2012

G.10.1.STRUNJIREA DE NETEZIRE.
Strunjirea de netezire se numete i strunjire fin i se folosete ca prelucrare final mai ales pentru piese din metale i aliaje neferoase (aliaje de aluminiu, bronz, alam) i parial pentru piese din font i oel, nlocuind operaia de rectificare. Se cunoate c rectificarea aliajelor neferoase este mult mai dificil dect a oelului i fontei, datorit mbcsirii discului abraziv cu achiile detaate din pies. Strunjirea de netezire asigur treapta de precizie 6 ISO, iar la prelucrarea cu diamant a neferoaselor, treapta de precizie 5 ISO i rugozitatea Ra 0,8...0,2 m. Strunjirea de netezire se efectueaz cu cuite cu vrf de diamant sau armate cu plcue din carburi metalice. Spre deosebire de strunjirea obinuit, strunjirea de netezire se caracterizeaz prin folosirea unor viteze de achiere mari (100...3000 m/min), avansuri mici (0,01...0,15 mm/rot) i adncimi mici de achiere (0,05...0,3 mm). Pentru cuite din carburi metalice viteza de achiere se recomand de 120...300 m/min iar pentru cuite cu vrf de diamant de 2.000...3.000 m/min. Strunjirea de netezire se face pe strunguri rapide care au turaii ale arborelui principal de la 2.000...20.000 rot/min i din acest motiv strungurile trebuie s corespund unor condiii deosebite n ce privete precizia, rigiditatea i stabilitatea la vibraii n timpul achierii, jocuri reduse n lagrele arborelui principal. Cuitele cu vrf de diamant constau din dou pri: corpul din oel i vrful din diamant. Cristalul de diamant n greutate de 0,5...1,2 carate (1 carat = 0,2 g) prelucrat prin lefuire pentru obinerea unghiurilor necesare ale prii achietoare, se fixeaz prin lipire cu alam sau cupru pe corpul cuitului. Diamantul se reascute de 6...15 ori i se poate folosi pn la greutatea de 0,1 carate. Cuitele cu diamant au proprieti achietoare superioare n comparaie cu cuitele cu plcue din carburi metalice, dar se folosesc mai ales pentru aliaje neferoase, pentru c diamantul nu suport fore mari de achiere i din cauza fragilitii sale mari, se poate sparge. Pentru a se obine o calitate bun a suprafeei i o precizie dimensional ridicat, este obligatoriu ca strunjirea de netezire s se execute dup strunjirea de finisare. De obicei strunjirea de netezire se face n dou faze la aceeai prindere a piesei. n prima faz se ndeprteaz 75% din adaosul de prelucrare iar n faza a doua 25%.

T10-Prelucrari de finisare

autor: profesor Tanase Viorel

33

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T10

Tanaviosoft 2012

G.10.2.STRUNJIREA INTERIOAR DE NETEZIRE


Procedeul strunjirii de netezire a gurilor asigur preciziile 6...7 ISO i rugozitatea suprafeei Ra = 0,8...0,1m. Prelucrarea se realizeaz pe strunguri rapide sau pe maini de alezat verticale sau orizontale, cu ajutorul cuitelor cu plcue din carburi metalice sau cu cuite prevzute cu diamant. Procesul de strunjire interioar de netezire se caracterizeaz prin nlturarea unor adaosuri de prelucrare foarte mici, la viteze de achiere mari, care depesc cu mult pe cele de la strunjirea obinuit. Astfel, se lucreaz cu viteze de 300...1500 [m/min] pentru aliaje neferoase i cu 100...250 [m/min] pentru font, cu adncimi de achiere mici de 0,05...0,2 [mm] i avansuri mici: 0,01...0,1 [mm/rot]. Condiia hotrtoare pentru obinerea unei precizii ridicate de prelucrare este starea perfect a lagrelor arborelui principal al mainii (btaia radial maxim 0,005mm), lipsa vibraiilor arborelui principal, precum i a dispozitivului cu piesa de prelucrat. Pe mainile de alezat fin, cuitul se fixeaz n bara de alezat i efectueaz micarea principal de rotaie, iar piesa de prelucrat este fixat pe masa mainii i execut micarea de avans. La unele maini de alezat fin, micarea de avans este realizat de arborele principal. Reglarea foarte precis a cuitului n bara de alezat se realizeaz cu urub micrometric sau cu dispozitiv cu comparator . Strunjirea interioar de netezire se realizeaz n dou faze : prealabil i final. La strunjirea de netezire prealabil se ndeprteaz 75% din adaosul total, iar struujirea final se face cu adncime mic de achiere, pentru ca deformaiile sistemului tehnologic s fie reduse la minim. Pentru asigurarea preciziei, cele dou faze se realizeaz ntr-o singur fixare a piesei. Strunjirea de netezire a suprafeelor cilindrice interioare se folosete la fabricaia de serie mare i de mas pentru netezirea gurilor de bol la pistoanele din aliaje de aluminiu, pentru alezajele bielei, pentru diferite locauri pentru lagre etc.

G10.3. NETEZIREA ALEZAJELOR PRIN DEFORMARE PLASTIC.


n construcia de maini se recurge tot mai des la prelucrarea pieselor fr ndeprtare de achii, prin deformare plastic, care este un procedeu foarte productiv pentru finisarea suprafeelor de revoluie. Procedeul const n trecerea prin alezaj a unor scule de anumite forme, i anume: bile, dornuri, broe, role etc.n urma presrii n alezaj a sculei de diametru mai mare ca al alezajului se
T10-Prelucrari de finisare autor: profesor Tanase Viorel 34

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T10

Tanaviosoft 2012
produc deformaii elastice i plastice. Cu ct diferena dintre cele dou diametre este mai mare, cu att deformaiile vor fi mai pronunate, modificndu-se dimensiunile alezajului datorit deformaiilor remanente. Stratul superficial va rezulta cu o rezisten la oboseal i o duritate mai mare cu (20...30)% dect a materialului de baz.

Fig.G.3.1.(1- semifabricat; 2 - bil; 3 -broa; 4 - poanson), Ds este diametrul sculei (bilei) iar DQ - diametrul iniial al alezajului. Deformaia elastic este dat de relaia e = Ds Dr n care Dr este diametrul alezajului dup prelucrare. Deformaia remanent efectiv va fi r = D r D0 Eficiena tehnico-economic a procedeului este ridicat mai ales la prelucrarea alezajelor mari la piesele grele. Precizia de prelucrare depinde de precizia anterioar a alezajului, marcnd b mbuntire dac au fost alei corespunztor parametrii de lucru. Rugozitatea suprafeei dup netezire prin deformare plastic este Ra = (0,5.. ..3,2) m. Prelucrarea se face n prezena unui lubrifiant. La prelucrarea oelului i a bronzului se folosete uleiul mineral, iar la prelucrarea fontei, petrolul. Pezavanajul procedeului cpnln faptu c, dac tehnologia, aplicat este necorespunztoare, se produc exfolieri la nivelul superficial.

T10-Prelucrari de finisare

autor: profesor Tanase Viorel

35

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T10

Tanaviosoft 2012

10.6.DICIONAR TEHNIC.

Cuzinei- organe de maini utilizate n construcia lagrelor cu alunecare. Arbori-organe de maini cu micare de rotaie supuse unor solicitri mecanice. HRC- unitate de msur pentru duritatea Rockwell. Piese conjugate-Piese cu profil complementar care realizeaz o asamblare. Rectificarea-operaie tehnologic realizat pe maini de rectificat, cu pietre abrazive. Broarea- operaie tehnologic de prelucrare prin achiere cu scule achietoare numite broe.

T10-Prelucrari de finisare

autor: profesor Tanase Viorel

36

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T10

Tanaviosoft 2012

10.7.TESTUL DE EVALUARE
FINISAREA SUPRAFEELOR(WORD) Test de evaluare FINISAREA SUPRAFEELOR (QUIZ) Test de evaluare FINISAREA SUPRAFEELOR (PDF) Test de evaluare

10.8.LUCRAREA DE LABORATOR
FINISAREA SUPRAFEELOR Lucrare de laborator

13.9.ANEXE
http://www.didactic.ro/ http://www.4shared.com/account/dir/12148998/f0e35458/sharing.html?rnd=83 http://www.4shared.com/account/dir/19966750/2c584ca8/sharing.html?rnd=97 http://www.4shared.com/account/dir/8TRHB4qg/sharing.html?rnd=42 http://www.4shared.com/account/dir/s07DeCsa/sharing.html?rnd=10 http://www.4shared.com/account/dir/B2iZe_cW/sharing.html?rnd=42

http://tvet.ro

http://class10c.wikispaces.com

tanaviosoft@yahoo.com

T10-Prelucrari de finisare

autor: profesor Tanase Viorel

37

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T10

Tanaviosoft 2012

Site-ul de mai jos permite utilizarea Auxiliarelor curriculare elaborate prin programul PHARE.
http://tvet.ro

10.10.STANDARDE de PREGTIRE PROFESIONAL

http://www.edu.ro

T10-Prelucrari de finisare

autor: profesor Tanase Viorel

38

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T11

Tanaviosoft 2012

T11-Mijloace de msurare i control

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T11

Tanaviosoft 2012
Msurarea este o operaie sau un proces metrologic prin care, cu ajutorul unui mijloc de msurare(instrument, aparat) i n anumite condiii, se determin valoarea unei mrimi date, exprimat printr-o unitate de msur dat. Controlul include i ideea de calitate, deoarece, pe lng msurare, presupune i un proces de comparare a valorii dimensiunii cu o valoare de referin. Verificarea este o noiune apropiat de noiunea de control. n practic noiunile de msurare, control i verificare se folosesc fr o delimitare precis. Cnd msurarea se efectueaz cu o mare atenie i valoarea efectiv sau abaterea efectiv determinat, se nregistreaz ntr-un certificat, se execut certificarea. Calitatea unui produs este determinat de caracteristicile sale, care sunt evaluate prin msurare i control. Msurarea unei mrimi presupune stabilirea valorii acesteia, controlul sau verificarea prevede n plus fa de msurare i compararea valorii efective stabilit prin msurare au valoarea prescris n documentaia tehnic a produsului.

11.1.GENERALITI

11.1.1.MIJLOACE DE MSUR I CONTROL PENTRU LUNGIMI.

Mijloace de msur i verificat lungimi: Rigla gradat se utilizeaz la msurarea final a acestora, precum i la operaii de trasare. Din punct de vedere constructiv, riglele gradate pot fi: rigide; flexibile .

Fig.11.1.1.2.Rigla gradat rigid


T11-Mijloace de msurare i control autor: profesor Tanase Viorel 2

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T11

Tanaviosoft 2012

Fig.11.1.1.3.Eroarea de citire(0,5 mm)

Fig.11.1.1.4.Rulet Fig.11.1.1.5.Rigl metalic ublerul este un instrument de msur cu scar gradat i cu vernier. Cu ajutorul vernierului se citesc dimensiunile msurate cu precizii de: 0,1; 0,05; 0,02 mm. Vernierul este o scar ajuttoare executat pe cursorul ublerului, acesta putnduse deplasa n faa riglei gradate. Rigla este gradat n mm, iar vernierul este gradat n funcie de precizia de msurare a ublerului.

Fig.11.1.1.6.Citirea dimensiunii msurate cu ublerul Citirea dimensiunii msurate cu ublerul se face astfel: la numrul de milimetri de pe rigla gradat depii de reperul zero de pe vernier se adaug o fraciune care se stabilete n felul urmtor. Se observ a cta diviziune de pe vernier se aliniaz cu una de pe rigla ublerului i se nmulete cu precizia de msurare a ublerului. Gradarea vernierului este fcut astfel nct s uureze citirea, fraciunii de milimetru indicat de vernier. Dup destinaie, ublerele snt de mai multe feluri:
T11-Mijloace de msurare i control autor: profesor Tanase Viorel 3

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T11

Tanaviosoft 2012
ublere de exterior i de interior; ublere de adncime; ublere de trasare ; ubler pentru roi dinate. ublerul de exterior i de interior este utilizat la msurarea dimensiunilor exterioare i a celor interioare. Unele tipuri de ublere au n plus o tij pentru msurarea adncimii. La msurrile interioare se adaug la dimensiunea citit pe ubler valoarea dimensiunii A (mrimea ciocurilor ublerului). Valoarea dimensiunii A este dat n funcie de limita superioar de msurare L a sublerului. La ublerele de fabricaie mai recent pentru msurarea interioarelor nu mai este necesar a se aduga mrimea ciocurilor ntruct limita inferioar de msurare este zero.

Fig.11.1.1.7.ublerul de exterior i de interior

Fig.11.1.1.8.ublerul de exterior i de interior

T11-Mijloace de msurare i control

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T11

Tanaviosoft 2012

Fig.11.1.1.9. ublerul de exterior i de interior cu afiaj digital

Fig.11.1.1.10. ublerul de exterior i de interior

Fig.11.1.1.11. ublerul de exterior i de interior cu cadran ublerul de adncime se utilizeaz la msurarea adncimli canalelor, gurilor nfundate, pragurilor etc. Precizia de msurare a ublerelor de adncime este de 0,1, 0,05 i 0,02 mm.
T11-Mijloace de msurare i control

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T11

Tanaviosoft 2012

Fig.11.1.1.12. ublerul de adncime

Fig.11.1.1.13. ublerul de adncime cu afiaj digital

Fig.11.1.1.14. ublerul de adncime ublerul de trasare este utilizat la lucrri de trasare i de msurare a nlimilor. Vrful de trasare este confecionat dintr-un material dur. n vederea trasrii sau msurrii, pe masa de trasare se aaz att piesa ct i talpa de baz a ubleruT11-Mijloace de msurare i control autor: profesor Tanase Viorel 6

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T11

Tanaviosoft 2012
lui, se regleaz apoi vrful de trasare la nlimea dorit, nlime ce se citete pe ubler, se aduce vrful n contact cu suprafaa piesei i se deplaseaz ublerul paralel cu piesa pe masa de trasare.

Fig.11.1.1.15. ublerul de trasare

Fig.11.1.1.16. ublerul de trasare

Fig.11.1.1.17. ublerul pentru roi dinate


T11-Mijloace de msurare i control autor: profesor Tanase Viorel 7

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T11

Tanaviosoft 2012

Fig.11.1.1.18. ublerul pentru canale

Fig.11.1.1.19.Tehnici de msurare cu ublerul Micrometrele sunt aparate de msur a lungimilor bazate constructiv pe folosirea unui mecanism micrometric format dintr-o asamblare filetat, care transform miearea de rotaie a urubului micrometric ntr-o deplasare liniar a tijei micrometrului. Dup destinaie, micrometrele pot fi: de exterior; de interior; de adncime; speciale (pentru table, evi, filete, roi dinate etc.). Micrometrul de exterior. Braul cilindric este gradat din 0,5 n 0,5 mm, diviziunile succedndu-se de o parte i de alta a unei linii generatoare. n interiorul braT11-Mijloace de msurare i control autor: profesor Tanase Viorel 8

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T11

Tanaviosoft 2012
ului cilindric se afl dispozitivul micrometric format dintr-o asamblare filetat cu pasul 0,5 mm. Piulia este fix, iar urubul este solidar la un capt cu tamburul gradat, iar la cellalt capt cu tija micrometrului. Tamburul este prevzut cu o scar circular cu 50 de diviziuni. La o rotaie complet a tamburului, ntregul ansamblu tambur-urub, se deplaseaz liniar cu un pas, deci cu 0,5 mm. La o rotaie a tamburului cu o diviziune de pe scara circular deplasarea tijei este de 0,01 mm, valoare care reprezint i precizia de msurare a micrometrului. Piesa de msurat este cuprins ntre tij i nicoval, deplasarea tijei fcndu-se prin acionarea dispozitivului care limiteaz fora de msurare. Micrometrele de exterior se construiesc pentru urmtoarele domenii de msurare: 0 ... 25 mm; 25 ... 50 mm i n continuare din 25 n 25 mm.

Fig.11.1.1.20.Micrometrul de exterior

0,01 mm

Tehnica msurrii cu micrometrul

T11-Mijloace de msurare i control

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T11

Tanaviosoft 2012

Fig.11.1.1.21.Micrometre de exterior

Fig.11.1.1.22.Micrometrul de exterior Micrometrul cu flci are urubul micrometric solidar cu tamburul gradat, iar piulia dispozitivului micrometric solidar cu cilindrul gradat i cu falca fix. Imprimndu-se tamburului o mieare de rotaie prin intermediul dispozitivului de limitare a forei se va deplasa liniar i falca mobil. Indicaiile sunt inverse dect la micrometrul de exterior. Domeniul de msurare este cuprins n intervalul 5 ... 30 mm. Grosimea flcilor fiind egal cu limita inferioar de msurare (5 mm), dimensiunile interioare se citesc direct, fr a se mai aduga grosimea flcilor de msurare.

Fig.11.1.1.23.Micrometre de interior
T11-Mijloace de msurare i control autor: profesor Tanase Viorel 10

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T11

Tanaviosoft 2012

Fig.11.1.1.24.Micrometre de interior Micrometrul de adncime se deosebete din punct de vedere constructiv de celelalte micrometre prin aceea c este prevzut cu o talp, iar scrile de pe cilindru i tambur sunt inverse dect la micrometrul de exterior. Dimensiunea msurat cu micrometrul se citete n punctul de intersecie dintre linia generatoare trasat pe cilindrul gradat i marginea tamburului. Pe cilindru se citesc dimensiunile din 0,5 n 0,5 mm, la care se adaug sutimile de milimetru citite pe tambur.

Fig.11.1.1.25.Micrometrul de adncime

T11-Mijloace de msurare i control

autor: profesor Tanase Viorel

11

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T11

Tanaviosoft 2012

Fig.11.1.1.26.Tehnici de msurare cu micrometrul

Fig.11.1.1.27.Micrometru cu talere pentru roi dinate Comparatoarele sunt mijloace de msur cu ajutorul crora se efectueaz msurri relative, adic se determin abaterile dimensiunilor efective fa de dimensiunile nominale ale pieselor. De asemenea, cu comparatoarele se pot determina
T11-Mijloace de msurare i control autor: profesor Tanase Viorel 12

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T11

Tanaviosoft 2012
abaterile de poziie ale pieselor (abateri de la: circularitate, planitate, rectilinitate, cilindricitate, paralelism, perpendicularitate etc.)

Fig.11.1.1.28.Comparatorul mecanic n atelierele de lcturie-montaj se utilizeaz n mod frecvent comparatoarele mecanice dintre care se menioneaz: comparatorul cu cadran circular cu valoarea diviziunii de 0,01 mm; minimetrul, ortotestul, cu valoarea diviziunii de 0,001 mm; pasametrul, cu valoarea diviziunii de 0,02 mm. Elementele principale ale unui comparator sunt: palpatorul; mecanismul de amplificare ; mecanismul indicator.

Fig.11.1.1.29.Ceasul comparator
T11-Mijloace de msurare i control autor: profesor Tanase Viorel 13

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T11

Tanaviosoft 2012

Fig.11.1.1.30.Comparatorul de exterior(masurarea) Palpatorul vine n contact cu piesa n timpul msurrii. Mecanismul de amplificare este format dintr-un sistem de prghii i roi dinate i are rolul de a amplifica, de un numr oarecare de ori, deplasarea palpatorului i de a transmite aceast deplasare la mecanismul indicator. Mecanismul indicator red, pe o scar gradat pe cadran, prin intermediul unui ac indicator, deplasarea palpatorului i deci abaterea piesei care se controleaz. Fiecare comparator este caracterizat printr-un raport de amplificare egal cu raportul dintre valorile deplasrilor acului indicator i deplasrile palpatorului. Comparatorul cu cadran circular are cea mai larg utilizare in construcia de maini. Domeniul de msurare este de la 0 la 10 mm, acul indicator puind executa zece rotaii a o sut de diviziuni.

T11-Mijloace de msurare i control

autor: profesor Tanase Viorel

14

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T11

Tanaviosoft 2012
Ortotestul este un aparat comparator cu prghii i roi dinate utilizat frecvent n atelier datorit preciziei ridicate i a domeniului de msurare mai larg ( 100 um). Pentru a se msura abaterea unei mrimi, comparatoarele se monteaz pe suporturi i se regleaz la zero cu ajutorul unui foloo de cale egal cu dimensiunea nominal a cotei de msurat. n acest scop, dup ce s-a fixat comparatorul pe braul suportului, iar pe mas se aaz cala sub tija palpatoare, se deplaseaz braul mpreun cu comparatorul pe coloan pn cnd acul indicator este pe reperul zero. La unele comparatoare, cum sunt comparatorul cu cadran, ortotestul, exist posibilitatea rotirii cadranului, ceea ce uureaz reglarea la zero. Dup efectuarea reglrii se fixeaz braul pe coloan i apoi se controleaz piesele, prin introducerea acestora sub palpator, care sub influena unui arc elicoidal este apsat pe pies, fora de msurare fiind de aproximativ 8 N. Comparatorul de interior este utilizat la msurarea i verificarea alezajelor putndu-se determina abaterile dimensiunilor efective fa de dimensiunile nominale sau abaterile de la circularitate i cilindricitate.

Fig.11.1.1.31.Comparator de interior Tija mobil acioneaz prghia , care prin rotirea n jurul articulaiei , acioneaz tija , montat n prelungitorul , pe captul cruia este fixat un comparator cu cadran circular. Astfel, tija palpatoare a comparatorului va fi acionat de tija. Tija schimbabil poate fi nlocuit cu alta, din trusa comparatorului, n funcie de intervalul de dimensiuni n care se afl cota nominal a alezajului de verificat. nainte de efectuarea msurrii, comparatorul se regleaz la zero cu ajutorul unui inel calibrat executat la dimensiunea nominal a piesei care este supus msurrii. Se introduce capul de msurare al comparatorului n inelul calibrat, oscilndu-se uor aparatul ntr-un sens sau altul n planul axei vrfurilor de msurare pn
T11-Mijloace de msurare i control autor: profesor Tanase Viorel 15

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T11

Tanaviosoft 2012
cnd acul indicator i schimb sensul de rotaie. In punctul respectiv de pe scara gradat este adus reperul zero prin rotirea cadranului. La verificarea unui alezaj abaterea va fi indicat de asemenea de punctul unde acul indicator i schimb sensul de rotaie. MSURAREA LUNGIMILOR - TEST DE EVALUARE SUMATIV

11.2.MIJLOACE DE MSUR I CONTROL PENTRU UNGHIURI.


Mijloace de msur i verificat unghiuri. Echerele snt mijloace de verificat unghiurile prin metoda fantei de lumin i de trasare a acestora. Echerele se execut cu unghiuri active de 45, 60, 90 i 120. Cele mai utilizate sunt echerele cu unghiurile active de 90.

Fig.11.2.1.Echere Raportoarele sunt mijloace de msurare direct a unghiurilor. La msurrile de precizie se utilizeaz dou tipuri de raportoare: mecanice (universale) ; optice. Raportorul universal este folosit pentru msurarea unghiurilor exterioare n intervalul 0 ... 320 i a unghiurilor interioare n intervalul 40 . . . 180. Principiul constructiv al vernierului circular este identic cu cel al vernierului liniar (la ubler). La 29 de pe sectorul gradat corespund 30 de diviziuni pe vernier. Se asigur o precizie de msurare de 2'. Citirea se face n mod asemntor ca la ubler. n dreptul reperului zero de pe vernier se citesc gradele, iar n dreptul reperului de pe vernier, care se alineaz cu un reper de pe scara gradat, n grade, se citesc minutele.
T11-Mijloace de msurare i control autor: profesor Tanase Viorel 16

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T11

Tanaviosoft 2012
Una din suprafeele msurtoare este pe rigla fix, iar a doua pe rigla mobil, echer sau lama mobil.

Fig.11.2.2.Raportor universal Raportorul optic este format dintr-un corp cilindric , fixat rigid pe rigla . Prin corpul raportorului se poate deplasa longitudinal o rigl mobil , care se fixeaz ntr-o anumit poziie cu mnerul . Pe discul se afl o lup, prin care se citete valoarea unghiului msurat n dreptul unui indice fix. Unghiul se formeaz ntre cele dou rigle.

11.3.MIJLOACE DE MSUR I CONTROL PENTRU SUPRAFEE.

Mijloace de verificat suprafee. Riglele sunt mijloace de verificat a planitii i rectilinitii. Ele pot fi: cu muchii active; cu fee active ; sub form de pan.

Fig.11.3.1.Rigle
T11-Mijloace de msurare i control

Fig.11.3.2.Verificarea planitii

autor: profesor Tanase Viorel

17

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T11

Tanaviosoft 2012
Cel mai mult se folosesc riglele cu muchii active . Verificarea planitii i rectilinitii se face la fanta de lumin, aezndu-se una din muchiile active pe suprafaa de verificat i apreciindu-se mrimea fantei dintre rigl i pies.

Fig.11.3.3.Rigla optic Nivelele snt instrumente utilizate la determinarea abaterilor suprafeelor fa de poziia orizontal sau vertical. Nivela simpl este compus dintr-un corp metalic , n care este montat un tub de sticl , cu eter sau alcool, n aa fel umplut nct s rmn o bul de aer n interior. Tubul este paralel cu baza nivelei. Pe tub sunt trasate dou repere principale, de o parte i de alta a poziiei mediane, iar de pe o parte i de alta a acestora o serie de repere secundare. Suprafaa de verificat este orizontal atunci cnd bula de aer este ncadrat de reperele principale. Nivelele de nalt precizie au sensibilitatea cuprins n domeniul 0,02 . .. 0,06/1 000 mm; prin sensibilitate nelegnduse nclinarea nivelei pentru care bula de aer se deplaseaz cu o diviziune fa de poziia central.

11.4.CALIBRE I ABLOANE.
Calibre i abloane de verificat. Calibrele snt msuri terminale, adic mijloace de msurare fr repere. Calibrele netede sunt mijloace de verificat cu ajutorul crora se stabilete dac o pies (alezaj sau arbore) se afl sau nu n cmpul de toleran. n funcie de piesele care se controleaz, calibrele sunt de dou feluri: pentru verificarea alezajelor (calibre tampon) i pentru verificarea arborilor (calibre potcoav i calibre inel).
T11-Mijloace de msurare i control autor: profesor Tanase Viorel 18

Fig.11.3.4.Nivela

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T11

Tanaviosoft 2012
Calibrele au dou pri: partea trece" (T) i partea nu trece" (NT). Partea nu trece" are o lungime mai redus dect partea trece. Calibrele tampon se verific cu mijloace optice de msurare, calibrele potcoav cu cale plan-paralele iar calibrele inel cu contracalibre.

Fig.11.4.1.Calibre

Fig.11.4.2.Calibre pentru filete

Calibrele de interstiii sunt msuri terminale sub form de lame cu feele planparalele, utilizate la verificarea dimensiunilor inaccesibile altor mijloace de msurare, de exemplu: jocul dintre dinii roilor dinate, jocul dintre culbutor i capul supapei, abaterea de la planitate a ghidajelor mainilor-unelte etc.

Fig.11.4.3.Calibre de intestiie(spioni) Dimensiunile se verific prin ncercri, introducnd calibrele cu joc alunector ntre suprafeele care se controleaz. abloanele sunt mijloace de verificat executate din tabl avnd diferite profile n funcie de piesele care se controleaz. Verificarea se face prin metoda fantei de lumin.
T11-Mijloace de msurare i control autor: profesor Tanase Viorel 19

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T11

Tanaviosoft 2012
abloanele pentru verificarea razelor sunt dispuse n truse, putnd fi utilizate la o gam variat de valori a razelor.

Fig.11.4.4.Lere Lerele pentru filete servesc la determinarea pasului filetelor. Trusele de abloane de filet (lere de filet) pot fi pentru filetele metrice sau pentru filete n inci.

11.5.MIJLOACE DE MSUR I CONTROL PENTRU PRESIUNI.


Mijloace de msurat presiuni. Presiunea p reprezint fora de apsare F pe unitatea de suprafa A. n funcie de baza de referin, presiunea este de dou feluri: presiune absolut i presiune relativ. Presiunea absolut se consider n raport cu vidul absolut. Presiunea relativ se consider n raport cu presiunea atmosferic i poate fi de dou feluri: suprapresiune i depresiune . Suprapresiunea indic cu ct este mai mare presiunea dintr-un recipient dect presiunea atmosferic, iar depresiunea indic cu ct este mai mic presiunea dintrun recipient dect presiunea atmosferic. Aparatele pentru msurarea presiunilor pot fi: manometre pentru msurarea suprapresiunilor; vacuummetre pentru msurarea depresiunilor; manovacuummetre pentru msurarea att a suprapresiunilor ct i a depresiunilor; barometre pentru msurarea presiunii atmosferice.
T11-Mijloace de msurare i control

autor: profesor Tanase Viorel

20

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T11

Tanaviosoft 2012
Manometrul cu tub elastic este aparatul cel mai frecvent utilizat n industrie pentru msurarea suprapresiunilor. Tubul elastic are o seciune eliptic i este confecionat din aliaje de cupru, iar pentru presiuni mai mari se folosesc oeluri aliate, cu modul de elasticitate ridicat, sau oeluri inoxidabile pentru medii corosive. Prin creterea presiunii n tub, acesta tinde s capete o seciune circular i s se ndrepte, iar captul liber acioneaz prin sistemul de prghii.

Fig.11.5.1.Manometru

Fig.11.5.2.Manometru electric(contacte)

T11-Mijloace de msurare i control

autor: profesor Tanase Viorel

21

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T11

Tanaviosoft 2012

11.6.DICIONAR TEHNIC.

Rigl flexibil-care se poate strnge(mpacheta). Scar gradat-un ansamblu de repere. Roat dinat-organ de main utilizat n transmisiile mecanice.

T11-Mijloace de msurare i control

autor: profesor Tanase Viorel

22

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T11

Tanaviosoft 2012

11.7.TEST DE EVALUARE
MSURAREA PIESELOR(WORD) Test de evaluare MITUTOYO (QUIZ) Aplicaie(por.) MSURAREA PIESELOR (PDF) Test de evaluare

11.8.LUCRAREA DE LABORATOR
MSURAREA PIESELOR Lucrare de laborator

MSURAREA CU UBLERUL Lucrare de laborator MSURAREA CU MICROMETRUL Lucrare de laborator MSURAREA CU COMPARATORUL Lucrare de laborator

11.9.ANEXE
http://www.didactic.ro/ http://www.4shared.com/account/dir/12148998/f0e35458/sharing.html?rnd=83 http://www.4shared.com/account/dir/19966750/2c584ca8/sharing.html?rnd=97 http://www.4shared.com/account/dir/8TRHB4qg/sharing.html?rnd=42 http://www.4shared.com/account/dir/s07DeCsa/sharing.html?rnd=10 http://www.4shared.com/account/dir/B2iZe_cW/sharing.html?rnd=42

T11-Mijloace de msurare i control

autor: profesor Tanase Viorel

23

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T11

Tanaviosoft 2012
http://tvet.ro

http://class10c.wikispaces.com

tanaviosoft@yahoo.com

Site-ul de mai jos permite utilizarea Auxiliarelor curriculare elaborate prin programul PHARE.
http://tvet.ro

11.10.STANDARDE de PREGTIRE PROFESIONAL

http://www.edu.ro

T11-Mijloace de msurare i control

autor: profesor Tanase Viorel

24

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T12

Tanaviosoft 2012 NORME SPECIFICE DE SECURITATE A MUNCII PENTRU PRELUCRAREA METALELOR PRIN ASCHIERE
Continut.Scop Art. 1. - (1) Normele specifice de securitate a muncii pentru preluarea metalelor prin aschiere cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale specifice activitatii de prelucrare a metalelor prin aschiere pe masiniunelte actionate electric,hidraulic,pneumatic sau electropneumatic,pe masini si dispozitive manuale actionate electric sau pneumatic si pentru prelucrari manuale. (2) Masurile de prevenire cuprinse in prezentele norme au ca scop eliminarea factorilor periculosii existenti in sistemul existenti in sistemul de munca, proprii fiecarui element component al acestuia ( executant-sarcina de munca-mijloace de productie-mediu de munca). Domeniu de aplicare Art. 2. - Prezentele norme se aplica in toate unitatile economice in care exista activitatea de preluare a metalelor prin aschiere, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social si de modul de organizare a acestora. Art. 3. - (1) Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile Normelor Generale de Securitate a Muncii. (2) Pentru activitatile nespecifice sau auxiliare activitatii de preluare a metalelor prin aschiere,desfasurate in unitati, se vor aplica prevederile normelor prezentate in anexa 1. Revizuirea normelor Art. 4. - Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de cite ori este necesar,ca urmare, a modificarilor de natura legislativa,tehnica etc., survenite la nivel national sau proceselor de munca. 1. PREVEDERI GENERALE

T12-N.T.S.M.

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T12

Tanaviosoft 2012
2. NORME PENTRU PRELUCRAREA METALELOR PRIN ASCHIERE 2.1. Repartizarea sarcinilor de munca la preluarea metalelor prin aschiere Realizarea sarcinii de munca Art. 5. - (1) Deservirea masinilor-unelte este permisa numai lucratorilor calificati si instruiti special pentru acest scop. (2) Lucratorii in formare (calificare) vor fi supravegheati o perioada de timp de 1-3 luni, in functie de complexitatea lucrului, de un lucrator calificat si vor lucra singuri numai dupa ce conducatorul locului de munca il va testa practic si teoretic asupra cunoasterii normelor si exploatarii corecte a utilajului. Art. 6. - Se interzice lucrul la masini-unelte fara ca lucratorii sa posede documentatia necesara ( desene, fise tehnologice , planuri de operatii , schema de ungere si instructiuni speciale de securitate a muncii corelate cu prevederile din cartea tehnica a masinii-unelte) cu exceptia lucrului dupa piese model. Art. 7. - Ajutorul de lucrator va lucra numai in prezenta lucratorului. Art. 8. - Ridicarea , montarea, demonstrarea subansamblelor si dispozitivelor, a accesoriile, sculelor si pieselor de pe masini-unelte, care depasesc 20 kg se vor face cu mijloace de ridicat adecvate, tinindu-se cont de prescriptiile Normelor de Igiena Muncii privind efortul fizic.De la caz la caz, in functie de frecventa operatiilor de ridicare, se va aprecia necesitatea dotarii cu mijloace ajutatoare de ridicat si transportat , chiar daca sarcinile sunt mai mici de 20 kg. DESERVIREA MASINILOR-UNELTE Art. 9. - Inainte de inceperea lucrului,lucratorul va controla starea masinii, a dispozitivelor de comanda (pornire-oprire si schimbarea sensului miscarii), existenta si starea dispozitivelor de protectie si a gratarelor din lemn. Art. 10. - Lucratorul care deseveste o masina-unealta actionata electric va verifica zilnic: a) integritatea sistemului de inchidere a carcaselor de protectie (usi, capace etc); b) starea de contact intre bornele de legare la pamant si conductorul de protectie ; c) modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimenteaza partile mobile, cu caracter temporar, precum si integritatea invelisurilor exterioare ; d) continuitatea legaturii la centura de impamantare. Art. 11. - Se interzice lucratorilor care deservesc masinile-unelte sa execute reparatii la masini sau instalatii electrice. Art. 12. - In mod obligatoriu , masina-unealta , agregatul, linia automata vor fi oprite si scula indepartata din piesa in urmatoarele cazuri : a) la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindere atunci cand masina nu este dotata cu un dispozitiv special care permite executarea acestor operatii in timpul functionarii masinii :
T12-N.T.S.M. autor: profesor Tanase Viorel 2

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T12

Tanaviosoft 2012
b) la masurarea manuala a pieselor ce se prelucreaza ; c) la schimbarea sculelor si a dispozitivelor; d) la oprirea motorului transmisiei comune in cazul cand masina este actionata de la aceasta transmisie. Art. 13. - In mod obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de antrenare ale masinii-unealta, agregatului, liniei automate in urmatoarele cazuri: a) la parasirea locului de munca sau zonei de polideservire, chiar si pentru un timp scurt ; b) la orice intrerupere a curentului electric ; c) la curatirea si ungerea masinii si la indepartarea aschiilor ; d) la constatarea oricaror defectiunii in functionare. Art. 14. - In cazul cand in timpul functionarii se produc vibratii, masina se va opri imediat si se va proceda la constatarea si inlaturarea cauzelor. In situatia in care acestea sunt determinate de cauze tehnice, se va anunta conducatorul procesului de munca. Art. 15. - Dupa terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucratorul este obligat sa curete si sa unga masina, sa lase ordine la locul de munca si sa comunice schimbului urmator , toate defectiunile care au avut loc in timpul lucrului, pentru a nu expune la accidente lucratorul care preia masina. Art. 16. - Inlaturarea aschiilor si pulberilor de pe masinile-unelte se va face cu ajutorul maturilor, periilor speciale sau carligelor. Se interzice inlaturarea aschiilor cu mana. Se interzice suflarea aschiilor sau pulberilor cu jet de aer ; aceasta operatie este permisa numai cu justificari tehnologice sau constructive si cu folosirea aerului comprimat de maxim 2 atm. Art. 17. - Evacuarea deseurilor de la masini se va face ori de cate ori prezenta acestora este stanjenitoare pentru desfasurarea procesului de productie sau pentru siguranta operatorului si cel putin o data pe pe schimb. Art. 18. - Piesele prelucrate, materialele , deseurile se vor aseza in locuri stabilite si nu vor impiedica miscarile lucratorilor, functionarea masinii si circulatia pe caile de acces. Piesele prelucrate, materialele si deseurile cu dimensiuni mai mici se vor depozita in containere. Art. 19. - (1) Gratarele din lemn de la masini vor fi mentinute curate si in buna stare, evitandu-se petele de ulei. (2) Petele de ulei de pe gratare sau paviment se inlatura prin acoperire cu rumegus. Art. 20. - Se interzice spalarea mainilor cu emulsii sau uleiuri de racire , produse inflamabile ( benzina, tetraclorura de carbon, silicat de sodiu etc.) precum si stergerea lor cu bumbac utilizat la curatare masinii.
T12-N.T.S.M. autor: profesor Tanase Viorel 3

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T12

Tanaviosoft 2012
2.2. .PRELUCRAREA METALELOR PRIN STRUNJIRE Fixarea si demontarea sculelor Art. 21. - (1) Fixarea cutitelor de strung in suport se face astfel incat inaltimea cutitului sa corespunda procesului de aschiere. (2) Partea din cutit care iese din suport nu va depasi de 1,5 ori inaltimea corpului cutitului pentru strunjirea normala. (3) Fixarea cutitului in suport se va face toate suruburile din dispozitivul portscula. Art. 22. - La montarea si demontarea mandrinelor, universalelor si platourilor pe strung, se vor folosi dispozitive de sustinere si deplasare. Fixarea si demontarea pieselor Art. 23. - (1) Piesele de prelucrat vor fi fixate bine in universal sau intre varfuri si perfect centrate, pentru a nu fi smulse. (2) La fixarea pieselor si scoaterea pieselor din universal,se vor utiliza chei corespunzatoare, fara prelungitoare din teava sau alte parghii. Art. 24. - La fixarea pieselor in universul strungului, se va repeta conditia L < 3d, unde L si d reprezinta lungimea, respectiv diametrul piesei de prelucrat. Art. 25. - La prelucrarea pieselor lungi, pentru sustinerea lor se vor utiliza linete. Art. 26. - La fixarea piesei intre varfuri se va fixa rigid papusa iar pinola se va bloca in pozitia de strangere. Art. 27. - Slabirea piesei din pinola papusii mobile se va efectua numai dupa oprirea strungului. Art. 28. - Inainte de inceperea lucrului, lucratorul se va verifica starea fizica a fiecarui bac de strangere.Daca bacurile sunt uzate (sterse) , au joc, prezinta deformatii sau fisuri, universalul sau platoul vor fi inlocuite. Art. 29. - Inainte de inceperea lucrului, lucratorul va verifica daca modul in care este ascutit cutitul si daca profilul acestuia corespund preluarii pe care trebuie sa o execute, precum si materialului din care este confectionata piesa. Se vor folosi cutite de strung cu prag special pentru sfaramarea aschiei continue. Art. 30. - La cutitele de strung prevazute cu placute din carburi metalice se vor controla cu atentie fixarea placutei pe cutit si starea acestuia.Nu se permite folosirea cutitelor la care placutele prezinta fisuri, arcuiri sau deformtii. Cutitele cu placute din carburi metalice sau ceramice vor fi ferite de socuri mecanice. PORNIREA SI EXPLOATAREA STRUNGULUI Art. 31. - (1) Angajarea cutitului in material va fi facuta lin, dupa punerea in miscare a piesei de prelucrat..In caz contrar , exista pericolul smulgerii piesei din universal sau ruperii cutitului.
T12-N.T.S.M. autor: profesor Tanase Viorel 4

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T12

Tanaviosoft 2012
(2) La sfirsitul prelucrarii se va indeparta mai intai cutitul si apoi se va opri masina. Art. 32. - La prelucrarea intre varfuri se vor folosi numai antrenoare( inimi de antrenare ) de tip protejat sau saibe de antrenare protejate. Art. 33. - La prelucrarea pieselor prinse cu bucse elastice, strangerea , respectiv desfacerea bucsei se vor face numai dupa oprirea completa a masinii. Art. 34. - (1) Se interzice urcarea pe platoul strungului carusel in timpul cat acesta este conectat la reteaua de alimentare. (2) se interzice asezarea sculelor si pieselor pe platou daca utilajul este conectat la reteaua electrica de alimentare. Art. 35. - Pe strungurile automate se vor prelucra numai bare drepte, tesite la ambele capete.

T12-N.T.S.M.

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T12

Tanaviosoft 2012
Fixarea sculei Art. 36. - Inainte de fixarea frezei se va verifica scutirea acesteia, daca aceasta corespunde materialului ce urmeaza a se prelucra, precum si regimul de lucru indicat in fisa de operatii. Art. 37. - Montarea si demontarea frezei se vor face cu mainile protejate. Art. 38. - Dupa fixarea si reglarea frezei, se va regla si dispozitivul de protectie, astfel incat dintii frezei sa nu poata prinde mainile sau imbracamintea lucratorului in timpul lucrului. Fixarea pieselor Art. 39. - (1) Fixarea pieselor pe masina de frezat se va executa cu dispozitive speciale de fixare sau in menghina. (2) Se interzic improvizatiile pentru fixarea pieselor. Art. 40. - La fixarea in menghina sau direct pe masa masinii a pieselor cu suprafete prelucrate, se vor folosi menghine cu faclci zimtate sau placi de reazem si strangere zimtate. Art. 41. - In timpul fixarii sau desprinderii piesei, precum si la masurarea pieselor fixate pe masa masinii de frezat, se va avea grija ca distanta dintre piesa si freza sa fie cat mai mare. Pornirea si exploatarea frezelor Art. 42. - (1) La operatia de frezare,cuplarea avansului se va face numai dupa pornirea frezei. (2) La oprirea masinii de frezat, se va decupla mai intai avansul, apoi se va opri freza. Art. 43. - In timpul functionarii masinii de frezat, nu este permis ca pe masa ei sa se gaseasca scule sau piese nefixate. Art. 44. - In timpul inlocuirii rotilor de schimb, masina de frezat va fi deconectata de la retea. Art. 45. - Verificarea dimensiunilorpieselor fixate pe masa masinii , precum si a calitatii suprafetei prelucrate,se vor face numai dupa oprirea masinii. 2.3. PRELUCRAREA METALELOR PRIN FREZARE

T12-N.T.S.M.

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T12

Tanaviosoft 2012
2.4. . PRELUCRAREA METALELOR PRIN RABOTARE, MORTEZARE SI BROSARE Art. 46. - Inainte de fixarea cutitului in suport, se vor verifica ascutirea si profilul cutitului, precum si daca acesta corespunde materialului care se lucreaza si regimului de lucru indicat in planul de operatii. Art. 47. - (1) Brosele se vor monta si demonta cu dispozitive special construite in acest scop. (2) Este interzis a manevra brosa cu mana libera. Fixarea pieselor Art. 48. - Piesele de prelucrat se vor fixa rigid pe masa masinii, in menghina sau cu ajutorul dispozitivelor de fixare. Pornirea si exploatarea masinii Art. 49. - Inaintea pornirii masinii, se va verifica fixarea sculei si a piesei si se va controla sa nu ramana chei sau piese nefixate pe masa masinii. Art. 50. - Inaintea inceperii lucrului, la masinile de rabotat si mortezat, dupa pornirea acestora, se vor executa cateva curse de mars in gol pentru verificarea functionarii. Art. 51. - In timpul functionarii masinii de rabotat, este interzisa folosirea spatiului dintre ghidajele rabotezei pentru pastrarea sculelor sau a altor materiale. Art. 52. - In cazul prelucrarii prin rabotarea unei piese ale carei dimensiuni depasesc masa mobila a rabotezei, pe toata durata lucrului se va ingradi zona respectiva. Art. 53. - Masinile de brosat vor fi prevazute cu dispozitive corespunzatoare de racire a sculei. Brosele nu se vor raci cu bumbac sau carpe ude.

T12-N.T.S.M.

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T12

Tanaviosoft 2012
2.5. PRELUCRAREA METALELOR PRIN GAURIRE, ALEZARE SI HONUIRE Fixarea si demontarea sculelor Art. 54. - Mandrinele pentru fixarea burghielor si alezoarelor se vor strange si desface numai cu chei adecvate, care se vor scoate inainte de pornirea masinii. Art. 55. - Burghiul sau alezorul din mandrina de prindere va fi bine centrat si fixat. Art. 56. - Scoaterea burghiului sau alezorului din mandrina se va face numai cu ajutorul unei scule speciale. Art. 57. - Se interzice folosirea burghielor , cu coada conica in universalelor masinilor. Art. 58. - Se interzice folosirea burghielor cu coada cilindrica in bucse conice. Art. 59. - Se interzice folosirea burghielor, alezoarelor sau sculelor de honuit cu cozi uzate sau care prezinta crestaturi, urme de lovituri etc. Art. 60. - Se interzice folosirea burghielor necorespunzatoare sau prost ascutite. Art. 61. - Ascutirea burgielor se va face numai cu burghiul fixat in dispozitive speciale. Art. 62. - Cursa sculei va fi astfel reglata incat aceasta sa se poata retrage cat mai mult la fixarea sau desprinderea piesei. Fixarea pieselor Art. 63. - Inaintea fixarii piesei pe masa masinii, se vor curata canalele de aschii. Art. 64. - Prinderea si desprinderea piesei pe si de pe masa masinii, se vor face numai dupa ce scula s-a oprit complet. Art. 65. - Fixarea piesei pe masa masinii se va face in cel putin doua puncte,fie cu ajutorul unor dispozitive de fixare,fie cu ajutorul menghinei. Pornirea si exploatarea masinii. Art. 66. - Inaintea pornirii masinii, se va alege regimul de lucru corespunzator operatiei care se executa, sculelor utilizate si materialului piesei de prelucrat. Art. 67. - La operatia de honuire, avand in vedere materialele din care sunt realizate sculele,introducerea si scoaterea in si din alezajul piesei de prelucrat se vor face cu foarte mare atentie, pentru a evita sspargerea placilor de honuire. Art. 68. - In timpul functionarii masinii, se interzice franarea cu mana a axului portmandrina. Masina de gaurit portative Art. 69. - Masinile de gaurit portative se vor porni numai dupa ce au fost ridicate de pe masa. Art. 70. - Masinile de gaurit portative se vor lasa din mana ( se vor depune ) numai dupa oprirea burghiului.
T12-N.T.S.M. autor: profesor Tanase Viorel 8

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T12

Tanaviosoft 2012
2.6. PRELUAREA METALELOR PRIN RECTIFICARE SI POLIZARE Fixarea sculelor Art. 71. - Alegerea corpului abraziv se va face in functie de felul materialului de prelucrat, de forma si dimensiunile piesei de prelucrat, de calitatea suprafetei ce trebuie obtinuta, de tipul si starea, masinii de felul operatiei de prelucrare. Art. 72. - Montarea corpurilor abrazive pe masini se face de catre persoane bine instruite si autorizate de conducerea unitatii sa execute astfel de operatii. Art. 73. - La montarea corpului abraziv pe masina, se va verifica marcajul si aspectul suprafetei corpului abraziv si se va efectua controlul la sunet, conform standardelor in vigoare sau conform documentatiei tehnice de produs. Art. 74. - Fixarea corpului abraziv va asigura o centrare perfecta a acestuia in raport cu axa de rotatie. Art. 75. - (1) Corpurile abrazive cu alezaj mic ( diametrul alezajului cu minim 12 mm mai mare decat diametrul arborelui ) se fixeaza cu flanse fara butuc. (2) Corpurile abrazive cu diametrul exterior mai mare de 350 mm se fixeaza cu flanse cu butuc. Art. 76. - Flansa fixa 9 de sprijin ) va fi solidarizata cu arborele printr-un mijloc de fixare; flansa mobila ( de strangere ) va intra cu joc pe butuc sau arbore, ajustajul fiind cel indicat in STAS 9092/1-1983. Art. 77. - Corpul abraziv va intra liber ( nefortat ) pe arbore, in cazul flanselor fara butuc, respectiv pe flansa fixa si pe cea mobila, in cazul flanselor cu butuc, abaterile limita fiind cele indicate in STAS 9092/1-83. Art. 78. - Momentul de stringere al piulitei centrale la corpurile abrazive cu alezaj mic, precum si numarul suruburilor, diametrul si momentul lor de strigere, la flansele cu butuc, sunt cele indicate in STAS 6177/1-87 si STAS 9092/1-83. Art. 79. - (1) Daca jocul dintre alezajul corpului abraziv si arbore este sub limita inferiora, gaura va fi largita cu mare atentie, pentru a nu se produce fisuri. Operatia va fi executata pe o masina care sa permita prinderea centrica a corpului abraziv si cu ajutorul unei scule adecvate (diamant, carburi metalice). (2) Nu este admisa largirea gaurii prin spargere cu dalta. (3) Dupa largire, corpul abraziv se controleaza la sunet si la rezistenta de rotire. Art. 80. - La montajul corpurilor abrazive, intre acestea si flansa se introduc garnituri din carton presat ale cararor dimensiuni sunt conform STAS 6177/1-87. Art. 81. - Inainte de montare, toate suprafetelwe in contact reciproc ale corpului abraziv, garniturilor si flanselor vor fi bine curatate de orice corp strain cu ajutorul aspiratorului, aerului comprimat sau periei.

T12-N.T.S.M.

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T12

Tanaviosoft 2012
Art. 82. - (1) Pentru montarea corpurilor abrazive cu alezaj mic, se vor utiliza bucse de otel, pentru a compensa diferenta dintre diametru alezajului corpului abraziv si diametru arborelui. (2) Lungimea bucsei de otel nu va depasi grosimea corpului abraziv in zona alezajului. Art. 83. - (1) Inainte de efectuarea controlului rezistentei la rotire si/sau inceperea functionarii in gol, ansamblul corp abraziv- flanse cu butuc se echilibreaza static si, unde este posibil, se echilibreaza dinamic. (2) Fixarea contragreutatilor de echilibrare va fi asigurata corespunzator. (3) Este interzisa echilibrarea corpurilor abrazive prin practicarea unor scobituri pe suprafata acestora. Art. 84. - Montarea si fixarea mai multor corpuri abrazive pe acelasi arbore este permisa numai pentru masini dotate cu acasta posibilitate. Art. 85. - Atat persoana instruita sa monteze corpul abraziv cat si utilizatorul vor verifica, respectiv vor folosi corpul abraziv la turatia (sau viteza de lucru) inscrisa pe acesta sau pe eticheta de fabricatie. Art. 86. - Nu este permisa utilizarea pe masini a corpurilor abrazive ale caror tutatii sau viteze periferice nu sunt inscriptionate. Art. 87. - Este interzisa utilizarea corpurilor abrazive cu liant magnezic, in cazul in care a trecut mai mult de un an de la fabricarea lor. Art. 88. - La montarea corpurilor abrazive cu alezaj mare, centrarea acestora se va realiza prin baterea lor pe circumferinta, cu ajutorul unui ciocan din lemn. Art. 89. - Se interzice montarea corpurilor abrazive cu mai multe garnituri suprapuse. Art. 90. - Corpurile abrazive cu tija vor fi astfel fixate incit lungimea libera a cozii sa nu deoaseasca, pentru turatia respectiva, pe cea indicata de producator. Art. 91. - (1) Se interzice utilizarea dornului port-piatra dimensionat necorespunzator, ca lungime si diametru in raport cu partea de prindere. (2) Se interzice folosirea dornului port-piatra care prezinta vibratii sau excentricitati (neechilibrat dinamic). Pornirea si exploatarea masinilorde rectificat si polizat Art. 92. - Masinile care utilizeaza corpuri abrazive nu se vor porni daca corpul abraziv este in contact cu piesa de prelucrat. Art. 93. - (1) La prelucrarile cu corpuri abrazive se vor evita contactele bruste cu piesa sau solicitarile prin soc. (2) Contactul cu piesa se va realiza lent si progresiv.

T12-N.T.S.M.

autor: profesor Tanase Viorel

10

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T12

Tanaviosoft 2012
Art. 94. - La prelucrarile cu corpuri abrazive este interzisa marirea artificiala a presiunii pe corpul abraziv prin utilizarea de diverse elemente ajutatoare (parghii, greutati, etc.). Art. 95. - In timpul lucrului va fi evitata uzura neuniforma a corpului abraziv, procedandu-se imediat la corectarea (diamantarea) sau inlocuirea celui uzat neuniform. Art. 96. - Nu este permisa prelucrarea cu suprafetele laterale ale corpurilor abrazive atunci cand masina nu a fost construita pentru astfel de prelucrari sau cand corpul abraziv nu este conceput pentru astfel de prelucrari. Art. 97. - (1) Operatia de indreptare a corpurilor abrazive se va face numai cu ajutorul sculelor speciale de indreptat (corectat). Coprectarea se va face cu multa emulsie de racire. (2) Dupa operatia de indreptare, corpul abrazivului va fi echilibrat. (3) Se impune verificarea periodica a echilibrarii pe timpul duratei de folosire a corpului abraziv. Art. 98. - (1) In cazul utilizarii procedeului de rectificare umeda, lichidul va spala corpul abraziv pe intreaga suprafata de lucru si va ela timp pentru a evita stationarea corpului abraziv in lichid. (2) Sunt exceptate de la aceasta regula rectificarile executate pe masini special adaptate pentru prelucrare in mediul umed. Art. 99. - Este interzisa utilizarea lichidelor de racire puternic bazice la racirea corpurilor abrazive cu liant organic. Art. 100. - La rectificarea uscata a aliajelor de magneziu este interzisa utilizarea corpurilor abrazive care au fost folosite in prealabil la prelucrarea metalelor feroase. Art. 101. - Este interzisa utilizarea imbinarilor metalice la curelelel masinilor de polizat la care se prelucraza aliaje de magneziu. Art. 102. - Lagarele arborelui pe care se afla montat corpul abraziv vor fi foarte bine unse pentru evitarea supraincalzirii, care poate provoca spargerea corpului abraziv. Art. 103. - Turatia arborelui pe care se monteaza corpul abraziv va fi controlata periodic si in mod obligatoriu, dupa fiecare reparatie sau revizie, iar pentru polizoarele portative va fi verificat si regulatorul, tinindu-se evidenta acestor controale. Art. 104. - Arborii, flansele si celelalte parti ale masinii pe care se monteaza corpurile abrazive vor fi controlate periodic si mentinute la cotele prescrise. Art. 105. - Reglarea suportilor si vizierelor de protectie va fi executata cu corpul abraziv in stare de repaus.
T12-N.T.S.M. autor: profesor Tanase Viorel 11

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T12

Tanaviosoft 2012
Art. 106. - Este interzisa modificarea masinilor in scopul utilizarii unor viteze superioare de lucru sau diametre superioare de corpuri abrazive. Art. 107. - Corpul abraziv al carui diametru a fost micsorat datorita uzurii poate fi utilizat la viteza periferica de lucru corespunzatoare corpului abraziv nou obtinut. Art. 108. - Corpurile abrazive utilizate partial, care se demonteaza si se depoziteaza in vederea unei reutilizari, se supun acelorasi controale inainte de reutilizare, ca si corpurile abrazive noi. Art. 109. - Corpurile abrazive vor fi ferite de lovituri si trepidatii. Art. 110. - Se interzice manipularea corpurilor abrazive prin rostogolire. Art. 111. - Toate corpurile abrazive, cu exceptia celor cu liant bachelitic, vor fi controlate la sunet, conform prevederilor din STAS 6177/1-87, inainte de fiecare utilizare sau reutilizare. Art. 112. - Corpurile abrazive care au fost supuse la o prelucare mecanica vor fi incercate inainte de a fi reutilizate conform prevederilor din STAS 6177/1-87. Art. 113. - Inainte de inceperea lucrului la fiecare montare pe masina, corpurile abrazive vor fi incercate la rotirea in gol. POLIZAREA MANUALA Art. 114. - (1) Polizorul manual nu se va lasa din mana la intreruperea lucrului decat dupa oprirea completa a corpului abraziv. (2) Pentru prevenirea pericolului de lovire a corpului abraziv la intreruperea lucrului, polizoarele manuale se vor aseza in suporti special executati. Suportii orizontali nu vor fi folositi in stare uzata. Art. 115. - Polizoarele manuale vor fi utilizate la operatiile de polizare exterioara numai daca corpurile abrazive sunt protejate cu o carcasa de protectie corespunzatoare. Art. 116. - Polizoarele manuale vor fi pornite numai daca corpul abraziv nu este in contact cu un corp care sa impiedice rotirea lui libera. Art. 117. - La polizoarele manuale actionate pneumatic sau electric, nu va fi depasita turatia maxima a corpului abraziv, functie de diametrul maxim admisibil al acestuia, functie de natura piesei abrazive si turatia maxima a polizorului. Marcarea corpurilor abrasive Art. 118. - Viteza periferica maxima de lucru a corpurilor abrasive este cea care se afla inscriptionata pe suprafata, eticheta, garniture corpului abraziv sau este indicate de producator. Art. 119. - Este interzisa utilizarea corpurilor abrasive fara marcaj sau cu marcaj neclar, din care nu se poate stabili cu precizie viteza periferica de lucru sau turatia de lucru.
T12-N.T.S.M. autor: profesor Tanase Viorel 12

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T12

Tanaviosoft 2012
Art. 120. - Marcarea corpurilor abrasive este facute pe acestea sip e eticheta de control. Marcajul pe eticheta de control va contine cel putin urmatoarele date: a) Marca de fabrica a unitatii producatoare; b) Numarul standardului de forma si dimensiuni; c) Simbolul materialului abraziv; d) Granulatia; e) Gradul de duritate; f) Simbolul liantului; g) Structura; h) Turatia maxima de lucru in rotatii pe minut; i) Viza controlului C.T.C.; j) Data fabricatiei pentru corpurile abrasive cu liant magnezic. Art. 121. - Marcajul de pe corpurile abrasive cu diametrul exterior mai mare de 100 mm va contine obligatoriu turatia maxima de lucru sau viteza periferica maxima de lucru. Polizarea cu pila disc Art. 122. - Lucratorii care executa operatii de ajustare a pieselor turnate din aliaje de aliminiu, cu polizorul cu pila disc, vor fi instruiti si autorizati pentru aceasta activitate. Art. 123. - Inainte de inceperea lucrului, se controleaza starea tehnica a pilelor disc, suportii de sprijin, carcasa de protectie si instalatia electrica de alimentare. Art. 124. - Suourtul de sprijin va fi astfel reglat, incat punctual superior de contact al piesei cu corpul abraziv sa se gaseasca pe planul orizontal care trece prin centrul corpului abraziv sau mai sus cu cel mult 10 mm, iar distanta dintre suport si pila disc sa nu depaseasca 3 mm. Art. 125. - Dintii pilelor disc nu vor fi lipiti sau incarcati cu aluminiu. Art. 126. - (1) Pila disc va fi montata correct, astfel incat san u aiba joc radial. (2) Dupa montarea, inainte de inceperea lucrului, polizorul va fi incercat prin functionare in gol la turatie de regim. Art. 127. - Se interzice introducerea brusca a pieselor in pila disc. Art. 128. - Se interzice ajustarea la polizorul cu pila disc a pieselor turnate din alte materiale decat aliajele de aluminiu. Art. 129. - Se interzice ajustarea pieselor fara ca acestea sa fie sprijinite pe support.

T12-N.T.S.M.

autor: profesor Tanase Viorel

13

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T12

Tanaviosoft 2012
SLEFUIREA MECANICA Art. 130. - Fixarea, probarea si corectarea circumferintei saibelor de lustruire se supun acelorasi reguli ca si corpurile abrasive. Art. 131. - (1) la exploatarea instalatiilor automate de slefuire sau lustruire, schimbarea saibelor, periilor sau benzilor abrasive se va axecuta de catre personal instruit special si autorizat intern in acest scop. (2) Orice interventie asupra elementelor mobile se va face numai dupa oprirea acestora. 2.7. . Prelucrarea metalelor prin aschiere printr-o succesiune de prelucrari (masiniunelte agregat si masini automate) Fixarea sculelor Art. 132. - Inainte de fixarea sculelor in port-scule se vor verifica unghiurile de ascutire, profilul precum si daca acestea corespund materialului care se prelucreaza. Fixarea pieselor Art. 133. - Piesele ce urmeaza a se prelucra se vor fixa rigid pe masa agregatului cu ajutorul dispozitivului de fixare. Exploatarea masinilor-unelte agregat si liniilor automate Art. 134. - Inainte de inceperea lucrului, masina-unelta agregat va fi reglata pentru regimul de prelucrare prescris in documentatia tehnica. Art. 135. - La orice zgomot suspect in timpul functionarii agregatului, se va actiona butonul "STOP". Art. 136. - Se interzice reglarea supapelor de siguranta peste limitele prescrise pentru a evita deteriorarea unor elemente din instalatie. Art. 137. - Se interzice blocarea releelor de presiune. Art. 138. - In cazul aparitiei unor scurgeri de lichid la conducte sau racorduri, va fi oprita masina agregat si remediata defectiunea. Art. 139. - Se interzice racirea sculelor cu bumbac sau carpe ude; racirea sculelor se face numai cu instalatii speciale destinate acestui scop. Art. 140. - Este interzis accesul in spatiile de deplasare a port-sculelor automate. Art. 141. - Este interzis accesul in spatiile de deplasare a pieselor in timpul transportarii acestora intre posturile de lucru sau punctele de depozitare. Art. 142. - In cazul in care sistemul de masini este prevazut cu mecanisme pentru schimbarea pieselor la posturile de lucru, de tip roboti sau maini mecanice, este interzis accesul in zona de manevra a acestor mecanisme in perioada cat sunt in functiune. Art. 143. - Curatirea de aschii se face de la distanta si numai cand linia automata este oprita.
T12-N.T.S.M. autor: profesor Tanase Viorel 14

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T12

Tanaviosoft 2012
Art. 144. - Reparatiile si reglajele se vor executa numai de personal calificat si instruit pentru aceste operatii, numai dupa deconectarea masinii de sub tensiune si inchiderea aerului de la instalatiile pneumatice. Art. 145. - Repararea instalatiilor pneumatice este permisa numai dupa inchiderea aerului de la retea si scoaterea de sub tensiune a liniei automate. Art. 146. - Umplerea cu petrol a buteliilor de suflat si de uns tarozi se va face numai dupa inchiderea aerului de la retea si descarcarea completa a presiunii din butelii. Art. 147. - Este interzis a se aseza scula, instrumentela de masurare si control etc., pe elementele liniei automate. Acestea se vor aseza pe rastele sau mese special amenajate. Art. 148. - Este interzisa cu desavarsire apropierea de uneltele de lucru dupa cuplarea liniei automate la retea. Art. 149. - Operatorul principal este obligat sa avertizeze, prin intermediul dispozitivelor acustice si optice, cuplarea liniei automate la retea. Art. 150. - Actionarea organelor de comanda se va face numai de la pupitrul de comanda. Art. 151. - Este interzisa traversarea liniei automate prin alte locuri decat pe culoarele prevazute in acest scop. Art. 152. - Controlul pieselor intre operatii este permis numai dupa scoaterea liniei automate de sub tensiune.

T12-N.T.S.M.

autor: profesor Tanase Viorel

15

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T12

Tanaviosoft 2012
2.8. DEBITAREA MATERIALELOR PRIN TAIERE CU FERASTRAIE Fixarea sculelor Art. 153. - Fixarea discului taietor pe axul ferastraului circular se face cu doua flanse de acelasi diametru. Art. 154. - Inaintea montarii discului taietor al ferastraielor circulare se vor curata cu grija suprafetele de contact ale flanselor si discului. Art. 155. - (1) Diametru flanselor de fixare a discului taietor va fi de cel putin 1/3 din diametru discului. (2) La viteze periferice ale discului taietor mai mari de 12 m/sec, diametru flanselor de stragere va fi egal cu 1 din diametrul discului. Art. 156. - La montarea discului taietor se va realiza centrarea si echilibrarea corecta a acestuia. Fixarea materialului Art. 157. - Asezarea materialului de debitat pe masa ferastraului circular se va face astfel incat inaltimea de taiere sa fie cat mai redusa, adica numarul dintilor care taie concimitent sa fie cat mai redus. Art. 158. - La ferastraiele circulare prevazute cu dispozitive de fixare a piesei in plan orizontal si vertical se vor utiliza concomitent ambele dispozitive. Art. 159. - Fixarea materialului de debitat si sustinerea semifabricatelor debitate se vor realiza astfel incat sa se evite caderea neprevazuta a acestora. Art. 160. - Fixarea materialului la debitarea cu ferastraul alternativ se va face cu ajutorul menghinei, iar capetele libere ale materialului de debitat vor fi sprijinite pe un suport cu role. Art. 161. - La asezarea si fixarea materialului pe masa masinii de debitat, precum si la desprinderea si scoaterea materialului de pe masa, masina va fi oprita, iar rama cu panze va fi in pozitie ridicata si asigurata in aceasta pozitie. Exploatarea masinilor de debitat Art. 162. - (1) La exploatarea masinilor de debitat se vor respecta intocmai indicatiile unitatii constructoare privind dimensiunile si calitatea materialului care se debiteaza, precum si vitezele periferice admise. (2) Se vor respecta intocmai instructiunile de exploatare ale constructorului masinii si ale producatorului de discuri taietoare. Art. 163. - Pe ferastraiele circulare obisnuite nu se vor debita materialele la care lungimea zonei de contact dintre piesa si discul taietor depaseste 50 mm. Art. 164. - Se interzice utilizarea discurilor taietoare cu dinti tociti, adica avand muchiile taietoare rotunjite, respectiv daca inaltimea dintilor este mai mica decat 70% din inaltimea dintilor discului nou.
T12-N.T.S.M. autor: profesor Tanase Viorel 16

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T12

Tanaviosoft 2012
Art. 165. - (1) Discurile taietoare la care au aderat particule din materialul debitat pot fi utilizate daca este posibila curatirea lor si daca in procesul de taiere nu a avut loc o incalzire excesiva. (2) Desprinderea materialui de pe discurile taietoare se face cu ajutorul unei scule cu muchii neascutite. Art. 166. - Se interzice utilizarea discurilor taietoare care prezinta crapaturi, au trei dinti lipsa pe toata circumferinta, au doi dinti alaturati lipsa sau la care s-a rupt un dinte de sub cercul bazei dintilor. Art. 167. - Se interzice solicitarea la incovoiere prin presare laterala a discului taietor, atat in timpul lucrului, cat si dupa deconectarea masinii de la retea. Art. 168. - Se interzice debitarea materialelor nefixate pe masa masinii. Art. 169. - Inaintea inceperii lucrului la ferastraul alternativ, se vor alege ritmuri de taiere si panza corespunzatoare materialului de taiat. Art. 170. - Dupa fixarea panzei se va porni ferastraul alternativ in gol, verificanduse functionarea tuturor comenzilor. Art. 171. - In timpul lucrului lucratorul va avea o pozitie laterala fata de planul panzei de ferastrau. Art. 172. - Se interzice utilizarea panzei de ferastru panglica la care lipsesc mai mult de trei dinti pe metru sau doi dinti consecutivi. Art. 173. - Dupa coborarea ramei cu panze in pozitia de lucru si inceperea taierii se va deschide imediat robinetul pentru lichidul de racire. Art. 174. - Se interzice utilizarea la ferastraul alternativ a panzelor care au pe toata lungimea lor cinci dinti lipsa sau trei dinti alaturati lipsa. Art. 175. - Ungerea si curatirea masinii de debitat, respectiv scoaterea jgheabului de colectare a aschiilor, se vor face numai dupa oprirea masinii si cu rama in pozitie superioara.

T12-N.T.S.M.

autor: profesor Tanase Viorel

17

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T12

Tanaviosoft 2012
2.9. .PRELUCRAREA MANUALA A METALELOR PRIN ASCHIERE Art. 176. - La operatiile de prelucrare manuala a pieselor prinse pe strung, cu pila, sabarul sau pinza abraziva se vor respecta urmatoarele : a) operatiile se vor executa numai atunci cand sunt prevazute in planul de operatii; b) se va indeparta caruciorul port-cutit cat mai mult de piesa; c) la pilirea pieselor se va tine manerul pilei cu mana stanga, iar capatul pilei cu mana dreapta; d) la prelucrarea muchiilor pieselor cu sabarul sau panza abraziva, acestea se vor aplica pe partea piesei care se roteste dinspre lucrator; e) La prelucrarea interioara a pieselor cu panza abraziva, aceasta se va infasura pe o bucata de lemn cu sectiunea rotunda.

T12-N.T.S.M.

autor: profesor Tanase Viorel

18

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T12

Tanaviosoft 2012
3. PREVEDERI DE PROIECTARE PRIVIND MIJLOACELE DE PRODUCTIE UTILIZATE LA PRELUCRAREA METALELOR PRIN ASCHIERE 3.1. CLADIRI SI ALTE CONSTRUCTII Conditii de amplasare Art. 177. - Atelierele mecanice de prelucrare prin aschiere a metalelor, inclusiv incaperile auxiliare, administrative si social sanitare ale acestora, se vor amplasa si amenaja in asa fel incat sa fie respectate prevederile Normelor Generale de Securitate a Muncii precum si Normele Generale de Paza si Stingerea Incendiilor. Art. 178. - Atelierele mecanice de prelucrare prin aschiere a metalelor care se gasesc impreuna cu alte ateliere diferite in aceeasi hala, vor trebui sa indeplineasca conditiile de amplasare a atelierelor pentru care prescriptiile sunt cele mai restrictive. Art. 179. - Atelierele mecanice de prelucrare prin aschiere amplasate in aceeasi hala cu procese tehnologice care genereaza noxe dispersate in toata hala, vor fi separate prin compartimentare. Cai de circulatie Art. 180. - Latimea cailor de circulatie din hale se va stabili conform prevederilor Normelor Generale de Securitatea Muncii. Art. 181. - In cazul cailor de circulatie din hale in care se gasesc linii de cale ferata, sinele nu trebuie sa depaseasca nivelul drumului carosabil. Pardoseli Art. 182. - Pardoselile vor indeplini conditiile prevazute in Normele Generale de Securitate a Muncii. Acces in ateliere sau hale Art. 183. - (1) Accesul in atelierele sau halele de prelucrari prin aschiere a metalelor se face prin usi cu dimensiuni corespunzatoare gabaritului mijloacelor de transport, pieselor, produselor si utilajelor care trebuie sa fie introduse sau scoase din hala. (2) Usile trebuie sa previna patrunderea si formarea curentilor de aer rece. Distante minime de amplasare

T12-N.T.S.M.

autor: profesor Tanase Viorel

19

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T12

Tanaviosoft 2012
Art. 185. - In cazul deservirii simultane a mai multor masini, utilaje sau instalatii de catre o singura persoana, amplasarea acestora trebuie sa asigure posibilitatea de urmarire a functionarii, in conditiile impuse de procesul tehnologic, fara pericole de accidentare. Art. 186. - Amplasarea si montarea masinilor-unelte si utilajelor se va face cu respectarea prevederilor Normelor Generale de Securitate a Muncii si prevederilor din standardele de stat in vigoare. Art. 187. - La amplasarea masinulor-unelte, utilajelor inclusiv a agregatelor independente care le compun, precum si a dotarilor locului de munca, se va tine seama de urmatorii factori, in sensul asigurarii unui effort minim din partea executantului si securitatii acestuia: a) caracterul productiei si fluxul tehnologic: - marimea seriei de fabricatie, marimea loturilor; - forma, marimea si greutatea pieselor care se prelucreaza; - modul de alimentare cu semifabricate si evacuare a produselor finite; - gradul de mecanizare si automatizare; - modul de actionare al lucratorului asupra utilajului, frecventa si amplitudinea miscarilor efectuate de lucrator; - modul de organizare si dotare al locului de munca; - numarul de utilaje la care lucreaza acelasi lucrator; - frecventa si complexitatea operatiilor de reglare a utilajelor si sculelor; - frecventa si complexitatea operatiilor de revizie si reparatie a utilajelor pe locul de functionare. b) Complexitatea si particularitatile constructive si functionale ale utilajelor: - spatii necesare deplasarii organelor mobile ale utilajelor,in timpul functionarii acestuia; - existenta unor agregate auxiliare ale utilajului amplasate in afara gabaritului masinii propriu-zise ca: rezervoare si agregate de filtrare a lichidelor de racire, rezervoare si grupuri ale sistemului hidraulic de actionare etc.; - spatii necesare deschiderii capacelor, usilor; - spatii necesare demontarii anumitor parti ale utilajelor, in cursul operatiilor de revizie si reparatie; - spatii de acces pentru anumite mijloace de ridicat si transportat necesare montarii, demontarii si intretinerii utilajului; - existenta unor constructii speciale aferente utilajului (fundatii, canale). c) Particularitatile constructive ale cladirilor: - marimea si adancimea fundatiilor stalpilor halei;
T12-N.T.S.M. autor: profesor Tanase Viorel 20

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T12

Tanaviosoft 2012
- existenta subsolurilor sau a unor niveluri inferioare si conditii impuse de structura de rezistenta respectiva; - existenta unor canale pentru retele energetice la care este racordat utilajul sau pentru transportarea de deseuri. Art. 188. - La amplasarea masinilor de debitat se va tine seama de lungimea maxima a materialelor care trebuie debitate, respectiv a pieselor debitate. 3.2. CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE ALE MASINILOR-UNELTE, MASINILOR DE DEBITAT SI ALE ECHIPAMENTULUI AUXILIAR 3.2.1. Caracteristici constructive ale masinilor-unelte si ale masinilor de de debitat Art. 189. - La conceperea masinilor-unelte se vor respecta prevederile Normelor Generale de Securitate a Muncii privind echipamentele tehnice. Elemente de comanda Art. 190. - Elementele de comanda ale masinilor-unelte nu se vor amplasa in zona de expulzare a aschiilor. Cand o astel de amplasare nu poate fi evitata, se vor lua masuri adecvate pentru protejarea mainilor (scuturi, elemente de deviere a directiei aschiilor etc.). Art. 191. - Destinatia elementelor de comanda trebuie sa se indice prin simboluri sau inscriptii executate clar si vizibil montate cat mai aproape de acestea. Art. 192. - (1) Elementele de comanda si pozitiile lor functionale trebuie sa fie marcate in culori distincte, pentru a elimina confuziile in timpul lucrului; (2) Constructia si amplasarea elementelor de comanda trebuie sa excluda posibilitatea de accidentare a lucratorului care le actioneaza. Art. 193. - Elementele de comanda vor fi prevazute cu inscriptii clare care sa indice felul comenzii. Sensul de miscare a elementelor de comanda manuala trebuie sa corespunda cu sensul de miscare a organului de masina sau mecanismului comandat. Art. 194. - Manerele (parghiile) sistemelor de prindere a dispozitivelor cu mai multe posturi, la care incarcarea si descarcarea pieselor se face simultan cu prelucrarea acestora, trebuie amplasate astfel incat manevrarea acestora sa nu fie periclitata de miscarea sculei, aschiile aruncate si lichidul de racire si ungere. Art. 195. - Rotile de manevra care se rotesc in timpul deplasarii mecanizate a partilor componente ale masinii-unelte si care depasesc viteza periferica de 20 m/min. trebuie sa fie prevazute cu sisteme de deconectare automata in timpul acestor deplasari. Art. 196. - Ferastraiele circulare cu comanda avansului la pedala vor avea pedala protejata. Ungerea, racirea si evacuarea aschiilor
T12-N.T.S.M. autor: profesor Tanase Viorel 21

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T12

Tanaviosoft 2012
Art. 197. - Masinile - unelte si partile componente ale acestora trebuie astfel concepute incat sa asigure evacuarea cu usurinta a aschiilor si a lichidului de racire si ungere. Art. 198. - In rezervoarele sistemelor hidraulice de ungere si racire amplasate separat de batiuri, precum si in fundatiile batiurilor, utilizate ca rezervoare pentru ulei, trebuie sa se prevada orificii pentru evacuarea acestuia. Art. 199. - (1) Masinile- unelte actionate hidraulic, pneumatic si prevazute cu instalatii de ungere si racire, trebuie sa aiba conductele colorate diferit (se admite si colorarea numai a capetelor conductei) pe o lungime de cel putin 50 mm. (2) Culorile conductelor sunt reglementate de STAS 8589-70 si sunt urmatoarele: - maro, pentru conductele hidraulice; - albastru deschis (blue), pentru conductele pneumatice; - verde cu dungi galbene , pentru conductele lichidelor de racire si ungere. Art. 200. - Conductele instalatiilor hidraulice, instalatiilor pneumatice si instalatiilor de ungere si racire care se prevad a fi amplasate deasupra solului, in locurile necesare pentru trecerea lucratorilor care lucreaza la masinile-unelte, trebuie sa fie amplasate la inaltime de cel putin 2300 mm deasupra nivelului solului. Art. 201. - Conductele instalatiilor hidraulice, instalatiilor pneumatice si instalatiilor de ungere si racire, care se prevad a fi amplasate sub nivelul solului in locurile necesare pentru trecerea lucratorilor care lucreaza la masinile-unelte, trebuie sa fie acoperite cu un planseu rezistent, nealunecos. Art. 202. - Pe conductele hidraulice sau pneumatice trebuie sa fie montate manometre pentru a se putea urmarii presiunea. Pe manometru se va indica un semn distinctiv, presiunea maxima admisa. Art. 203. - Dispozitivele pentru aducerea lichidului de racire si ungere la posturile de lucru al;e masinilor-unelte trebuie sa asigure posibilitatea reglarii cu usurinta si fara pericol, a fixarii sigure si a distribuirii lichidului necesar in zona de aschiere. Art. 204. - (1) La masinile-unelte la care ungerea se executa cu ajutorul elementelor de ungere manuale, amplasarea acestora trebuie facuta in afara zonelor periculoase, in locuri comode pentru deservirea lor. (2) Locurile pentru turnarea uleiului trebuie sa se vopseasca intr-o culoare contrastanta fata de culoarea masinii. Art. 205. - Masinile-unelte care degaja in timpul procesului de aschiere pulberi abrazive, praf de la aschierea uscata a fontei, vapori si fum de ulei ars, ceata de ulei sau emulsie, vapori densi ai lichidelor tehnologice de orice fel vor fi prevazute, fie cu instalatii proprii, fie cu instalatii generale de absortie si filtreare a acestora degajari nocive.
T12-N.T.S.M. autor: profesor Tanase Viorel 22

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T12

Tanaviosoft 2012
Art. 206. - (1) Subansamblele masinilor unelte care efectueaza miscari de rotatie in timpul functionarii masinii vor fi astfel concepute incat sa nu prezinte proeminente sau degajari, care ar putea agata si antrena echipamentul lucratorului. (2) Acolo unde acest lucru nu poate fi evitat, se vor impune conditii speciale de protectie. Art. 207. - Universalele si platourile strungurilor nu vor prezenta parti proeminente radiale, cu exceptia bancurilor de stragere, iar acestea nu vor depasi periferia universalului mai mult de 1/3 din lungimea lor. Art. 208. - Platourile vor avea marcate vizibil turatia maxima pana la care pot fi folosite in conditii de securitate. Art. 209. - In cazul universalelor cu actionare electro-hidraulica sau pneumatica, este necesar sa se inice forta de strangere. Art. 210. - Constructia universalelor cu actionare electro-hidraulica sau pneumatica nu trebuie sa permita slabirea fortei de strangere a piesei in timpul lucrului si trebuie sa previna posibilitatea introducerii degetelor intre bancuri, la stragere. Art. 211. - Strungurile vor fi prevazute cu instaltii care sa asigure o franare eficace si rapida a arborelui principal, dupa decuplare. Art. 212. - Strungurile paralele vor fi astfel concepute incat deplasarea manuale a papusii mobile sa se faca cu efort fizic minim din partea lucratorului, iar timpul pana la oprirea platoului, inclusiv universalului, dupa decuplare sa fie cat mai scurt. Art. 213. - Masinile de frezat vor fi astfel concepute incat rotile de mana cu maner, ale avansurilor, sa nu se roteasca in timpul avansului rapid.

T12-N.T.S.M.

autor: profesor Tanase Viorel

23

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T12

Tanaviosoft 2012
MASINI DE FREZAT Art. 214. - (1) Masinile de frezat vor fi concepute astfel incat sensul de rotire al frezei sa corespunda cu pozitia reazemelor dispozitivelor de fixare, astfel ca acestea sa preia eforturile ce iau nastere in timpul aschierii. (2) Pentru o mai buna rigiditate, trebuie ca reazemele si dispozitivele de fixare sa fie cat mai aproape de suprafata de frezat. Art. 215. - Masinile de frezat vor avea un dispozitiv de franare rapida, fara socuri, a arborelui principal. Art. 216. - Conceperea masinilor de frezat cu avansuri automate, vor fi astfel realizate incat: a) miscarea de avans sa nu aiba loc fara miscarea de rotire a arborelui principal; b) la oprirea generala a masinii, mai intai trebuie sa se opreasca miscarea de avans si, dupa aceea miscarea de rotire a arborelui principal. MASINI DE RABOTAT, MORTEZAT SI BROSAT Art. 217. - Masinile de rtabotat vor fi prevazute cu dispozitive de franare si limitatoare, pentru a impiedica iesirea mesei de pe batiu, atunci cand sistemul de inversare a miscarii nu functioneaza corespunzator. Art. 218. - Franarea mesei va fi asigurata in conditiile vitezei sale maxime si cu masa maxima admisibila a piesei de prelucrat. Art. 219. - Masinile de brosat orizontale, care lucreaza cu brose cu masa mai mare de 8 kg, vor avea role de sustinere a brosei pe partea de intrare a acesteia in piesa. Revenirea brosei in pozitie initiala se va face mecanizat. Art. 220. - Masinile de brosatvor fi prevazute cu dispozitive corespunzatoare de racire a sculei. MASINILE DE GAURIT SI ALEZAT Art. 221. - Masinile de gaurit si alezat vor fi prevazute cu posibilitatea de franare a arborelui principal. Timpul de franare pana la oprirea arborelui principal se recomanda sa fie de maximum 6 sec. Art. 222. - Constructia masinii trebuie sa permita decuplarea miscarii principale si utilizarea miscarilor de avans pentru reglarea, trasarea sau masurarea piesei de prelucrat. Art. 223. - (1) Daca la fixarea sculei sau dispozitivului auxiliar se foloseste o pana de antrenre, aceasta va fi astfel construita incat sa nu se desprinda accidental in timpul functionarii masinii.

T12-N.T.S.M.

autor: profesor Tanase Viorel

24

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T12

Tanaviosoft 2012
(2) Scula sau dispozitivul auxiliar vor fi astfel construite incat sa nu se poata slabi din arborele principal decat cu ajutorul unei scule (pana) sau a unui alt dispozitiv special. Art. 224. - La masinile de gaurit cu cap revolver multiax, echipamentul de comanda va fi astfel amplasat incat semnalizarea terminarii cicluilui automat sa fie sesizata sigur de la locul de munca al operatorului. MASINI DE RECTIFICAT SI POLIZAT Art. 225. - Diametrul arborelui port-piatra va fi conform prevederilor STAS 9092/1-83. Art. 226. - Arborii de otel pe care se fixeaza corpurile abrazive vor avea o rezistenta la rupere de minimum 65daN/mm2 si o alungire relativa la rupere de minimum 10%. Art. 227. - Pe toate masinile care utilizeaza corpuri abrazive se vor marca vizibil si durabil : sensul de rotire a corpului abraziv ( printr-o sageata ), turatiile sau vitezele de lucru ale acestuia. Art. 228. - Masinile la care se utilizeaza procedeul de rectificare umeda vor fi astfel concepute incit, la terminarea ciclului normal de lucru, intai sa se indeparteze corpul abraziv de piesa de prelucrat, apoi sa se opreasca lichidul de racire, dupa care sa se opreasca rotirea corpului abraziv ( cand tot lichidul de racire a fost expulzat de pe acesta). Art. 229. - Masinile de rectificat rotund, cu prelucrarea intre varfuri, vor fi prevazute cu linete pentru rectificarea pieselor lungi. Art. 230. - Polizoarele fixe vor fi prevazute cu un suport de sprijin, reglabil in plan orizontal si vertical, care sa permita reglarea lui, astfel incat distanta dintre corpul abraziv si suport sa nu fie mai mare de 3 mm, iar marginile suportului trebuie sa fie netede. Art. 231. - Suportii de sprijin pentru polizare trebuie sa permita o fixare sigura a lor. Art. 232. - Polizoarele portative vor fi astfel concepute incat, la lasarea lor din mina, antrenarea arborelui in miscare de rotatie sa se intrerupa automat. Art. 233. - Polizoarele manuale basculante vor fi astfel concepute, incat corpul abraziv sa se ridice de pe masa, daca nu este apasat spre aceasta de catre lucrator si sa se intrerupa automat din functiune. Art. 234. - Polizoarele cu mai multe trepte de viteza vor fi astfel concepute incat o treapta superioara sa poata fi conectata numai dupa actionarea unui zavor. Actionarea acestui zavor va fi posibila numai cu un mijloc ajutator special.
T12-N.T.S.M. autor: profesor Tanase Viorel 25

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T12

Tanaviosoft 2012
MASINI DE DEBITAT Art. 235. - Masinile de debitat material de lungime mare vor fi prevazute cu suporti suplimentari pentru sprijinirea capetelor libere ale materialului. Art. 236. - Sensul filetului de strangere de pe axul masinii de debitat va fi contrar sensului de rotire a discului taietor. Art. 237. - Este obligatorie marcarea vizibila a sensului de rotire a discului taietor precum si planul panzei taietoare. Art. 238. - Dimensiunile mesei masinii de debitat vor fi astfel stabilite incat rama cu panza sa nu depaseasca muchia ei (mesei).

T12-N.T.S.M.

autor: profesor Tanase Viorel

26

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T12

Tanaviosoft 2012
3.2.2. DISPOZITIVE DE PROTECTIE, DE PRINDERE SI FIXARE, BLOCARE SI SIGURANTA Caracteristici generale Art. 239. - Partile mobile ale masinilor-unelte care depasesc gabaritul masinii si care prezinta pericol de accidentare, vor fi prevazute cu dispozitive de protectie tip aparatoare ( compacte, cu jaluzele, cu orificii ), de rezistenta corespunzatoare si care, dupa necesitate, se doteaza cu minere, bride pentr deschiderea, scoaterea, deplasarea si instalarea cu usurinta si fara pericol a acestora. Art. 240. - (1) Dispozitivele de protectie, care nu necesita interventii frecvente, vor fi fixate de masina- unealta, constituind un intreg cu aceasta. (2) Interventia la masina va fi realizata numai de personal de specialitate si numai dupa oprirea masinii. Art. 241. - (1) Dispozitivele de protectie, care necesita interventii frecvente, vor fi prevazute cu sisteme de deconectare sau blocare automata a masinii-unelte, in cazul unor interventii accidentale. (2) Suprafetele ce trebuie sa fie protejate, cit si interiorul aparatorilor, vor fi vopsite in alta culoare decit masina-unealta, respectiv in culori de avertizare- rosu sau portocaliu. Art. 242. - Dispozitivele de protectie ale posturilor de lucru vor fi prevazute cu ecrane din sticla securizata, sau alt material transparent, care sa nu piarda repede transparenta sub actiunea aschiilor si a lichidului de racire. Art. 243. - Dispozitivele de protectie ale curelelor si angrenajelor cu roti dintate vor fi prevazute cu un sistem de intrerupere a alimentarii motorului, care sa nu permita punerea in functiune a masinii decat numai atunci cind aceste dispozitive sunt in pozitia de protectie. Art. 244. - (1) Dispozitivele de prindere vor fi astfel concepute, incat sa asigure o fixare rigida a pieselor. (2) In cazul folosirii dispozitivelor de fixare pneumatice, hidraulice, electromagnetice si combinate, aceste se vor prevedea cu mecanisme care sa impiedice desfacerea accidentala a dispozitivului si cu blocaje care sa previna aruncarea piesei cind se produce desfacerea sau cind se intrerupe alimentarea cu aer, lichid sau energie electrica. In cazul intreruperii alimentarii, se va opri automat masina. Art. 245. - Masinile-unelte cu comanda numerica si cu schimbarea automata a sculei, care sunt dotate cu magazie de scule, vor fi prevazute cu dispozitive corespunzatoare care sa asigure respectarea urmatoarelor conditii : a) schimbarea automata a sculei numai cind arborele principal se afla in pozitie corecta si nu se roteste;
T12-N.T.S.M. autor: profesor Tanase Viorel 27

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T12

Tanaviosoft 2012
b) pentru schimbarea automata a sculei, zona in care se desfasoara aceasta operatie va fi prevazuta cu elemente de protectie care sa nu admita accesul lucratorului in zona respectiva. Art. 246. - La masinile care nu sunt prevazute cu dispozitive de mutare a curelei in mers, aceasta operatie se va face numai dupa oprirea completa a masinii. Art. 247. - Masinile-unelte vor fi prevazute cu dispozitive de siguranta care sa previna pornirea accidentala a arborilor principali, a consolelor, papusilor, traverselor si a altor subansamble mobile. Art. 248. - Masinile-unelte sau subansamblele acestora vor fi prevazute cu dispozitive de siguranta pentru evitarea orcarui accident in cazul supraincarcarii acestora peste limitele prescrise. Art. 249. - Subansamblele masinilor-unelte care se deplaseaza macanizat vor fi prevazute cu dispozitive de siguranta care sa nu permita depasirea cursei acestora dincolo de limitele stabilite prin documentatia tehnica. Art. 250. - In cazul in care partile subansamblelor depasesc gabaritul masiniiunelte, in timpul functionarii, prezentand pericol de accidentare prin lovire, se va ingradi zona de lucru periculoasa cu elemente care sa nu permita accesul persoanelor. Art. 251. - (1) La masinile-unelte ( linii automate ) care nu pot fi supravegheate vizual in intregime de la locul de munca si a caror cuplare accidentala poate aduce la accidentarea persoanelor care se afla in preajma lor, zona de lucru va fi ingradita si, de asemenea, va fi dotata cu dispozitive de semnalizare acustica si vizuala. (2) Aceste dispozitive vor functiona automat in momentul actionarii butonului de pornire de pe pupitrul de comanda, emitand sunete sau lumina intermitenta timp de cel putin 15 secunde. (3) Masinile-unelte la care se prevede prelucrarea pieselor neechilibrate cu diametrul peste 630 mm vor fi prevazute cu un dispozitiv de blocare care sa nu permita intoarcerea ( rotirea ) accidentala a platoului in timpul fixarii piesei. DISPOZITIVE PENTRU STRUNGURI PARALELE Art. 252. - (1) Strungurile paralele vor fi prevazute cu ecrane de protectie. (2) Functionarea strungului va fi conditionata de pozitia de lucru a ecranului de protectie. Art. 253. - Universalele si platourile vor fi astfel fixate incat sa previna desprinderea lor si sa fie protejate, cel3 putin la partea superioara, cu aparatori.
T12-N.T.S.M. autor: profesor Tanase Viorel 28

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T12

Tanaviosoft 2012
Art. 254. - Pentru eliminarea pericolelor de accidentare, in cazul scaderii presiunii sub limita minima necesara strangerii piesei, se impune oprirea automata a strungului. Art. 255. - Cheile pentru strangerea bacurilor vor fi prevazute cu dispozitiv care sa le ejecteze automat din gaurile universalelor. DISPOZITIVE PENTRU STRUNGURI CARUSEL Art. 256. - (1) La strungurile carusel, in cazul amplasarii suprafetei de lucru a platoului la o inaltime peste 700 mm de la sol, platoul va fi protejat cu aparatoare fixata rigid de batiu, avand inaltimea de 40-100 mm peste nivelul suprafetei de lucru a platoului si paravane suplimentare demontabile, cu inaltimea de 400-500 mm. (2) In cazul amplasarii suprafetei de lucru a platoului de lucru la o inaltime sub 700 mm de la sol, aparatoarea va avea o inaltime de cel putin 1100 mm. Art. 257. - La strungurile carusella care echilibrarea traversei se face cu contragreutati, se va realiza ingradirea acestora. Art. 258. - La strungurile carusel se vor prevedea paravane de protectie reglabile, pentru prevenirea accidentelor cauzate de aschiile aruncate sau de piesele proeminente in rotatie. Art. 259. - Pentru urmarirea procesului de aschiere la strungurile carusel cu diametrul platoului peste 2500 mm, acestea vor fi prevazute cu platforme ingradite, balustrade, eventual instalatii de televiziune in circuit inchis, colivii mobole suspendate etc. DISPOZITIVE PENTRU STRUNGURI REVOLVER SI AUTOMATE Art. 260. - Strungurile automate vor fi prevazute cu aparatori de stropi. Art. 261. - Manetele in forma de cruce ale strungurilor revolver, care se rotesc odata cu avansarea sculelor, vor fi prevazute cu un inel de protectie fixat la extremitatea manetelor. Art. 262. - (1) strungurile revolver precum si cele automate, destinate prelucrarii din bara, vor avea pe toata lungimea barelor aparatori. (2) Aparatorile vor fi prevazute cu dispozitive de amortizare a zgomotului. Art. 263. - Mecanismul de alimentare cu bare, amplasat in afara strungului, va fi prevazut cu o aparatoare care sa nu permita accesul in timpul lucrului.

T12-N.T.S.M.

autor: profesor Tanase Viorel

29

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T12

Tanaviosoft 2012
DISPOZITIVE PENTRU MASINI DE FREZAT Art. 264. - Frezele cu parti proeminente vor fi prevazute cu aparatori pe partea nelucratoare a frezei. Art. 265. - Fixarea dintilor in corpul frezei, in cazul frezei cu dinti demontabili, se va face cu ajutorul unor elemente de trangere speciale, cu blocare contra autodesfacerii. Art. 266. - In cazul cand fixarea dintilor pe corpul frezei se face prin lipire, se impune asigurarea unei aderente bune a suprafetelor care se lipesc. Art. 267. - Dispozitivele de fixare a pieselor pe masa masinii de frezat vor fi de constructie rigida, pentru a impiedica smulgerea piesei la regimurile rapide de frezare. Art. 268. - Tijele de fixare a frezei, actionate printr-o sursa de energie, precum si mecanismele de retinere a frezei, vor fi prevazute cu sistem de siguranta pentru a nu se desface in timpul rotirii arborelui principal sau ca rezultat al pierderii de energie. Art. 269. - Capatul arborelui principal al masinii de frezat, opus frezei, va fi protejat. Art. 270. - Lanturile cinematice prin care se transmite miscarea la accesoriile speciale (masa, cap divizor, masa rotativa) vor fi protejate corespunzator. DISPOZITIVE PENTRU MASINI DE RABOTAT, MORTEZAT SI BROSAT Art. 271. - (1) Masinile de rabotat cu cap mobil vor fi prevazute cu colectoare de aschii, prinse de masa masinii. (2) Pe peretele colectorului, in fata capului port-scula, se va monta un ecran rabatabil care sa opreasca zborul aschiilor peste colector. Art. 272. - (1) Spatiul dintre ghidajele rabotezei va fi acoperit. (2) Distanta dintre masa mobila si suprafata de acoperire va fi aproximativ 10 mm. Art. 273. - In cazul masinilor inalte, pentru urcarea la partea superioara, vor fi prevazute scari si platforme fixe, prevazute cu balustrade. Art. 274. - (1) La rabotezele la care cursa maxima a masei mobile depaseste gabaritul batiului, spatiul respectiv va fi ingradit cu balustrade fixate in pardoseala. (2) Spatiul ingradit va fi permanent liber. Art. 275. - Masinile de rabotat vor fi prevazute cu un mecanism pentru blocarea traversei in timpul miscarii mesei. Deplasarea traversei va fi posibila numai daca masa este in repaus. Art. 276. - Opritoarele pentru inversarea miscarii mesei nu vor avea parti proeminente. Partile periculase ale inversorului vor fi acoperite cu un capac de protectie.
T12-N.T.S.M. autor: profesor Tanase Viorel 30

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T12

Tanaviosoft 2012
Art. 277. - Dispozitivul de blocare a capului port-scula la masinile de mortezat va permite fixarea acestuia in orice pozitie pe toata lungimea cursei sale si va impiedica schimbarea pozitiei acestuia in mod accidental. Art. 278. - Masinile de mortezat vor fi prevazute cu dispozitive de siguranta impotriva caderii accidentale a capului port-scula, dupa oprirea masinii. Art. 279. - Masinile de brosat interior, verticale, vor avea un dispozitiv de protectie a lucratorului pentru cazul caderii brosei din dispozitivul de prindere. DISPOZITIVE PENTRU MASINI DE GAURIT SI ALEZAT Art. 280. - In cazul cand mandrina de prindere a burghiului sau alezorului prezinta elemente radiale, ea se va proteja cu o aparatoare neteda, din tabla, care trebuie sa permita schimbarea comoda a sculei. Art. 281. - Masinile care nu au posibilitatea de franare a arborelui principal vor fi prevazute cu tablite indicatoare, prin care se interzice oprirea arborelui principal cu mana sau cu un obiect. Art. 282. - (1) Arborele principal al masinii cu ax vertical va fi echilibrat (cu arcuri, cu greutati sau alte sisteme) pentru a preintampina caderea accidentala. (2) Constructia masinii va fi astfel realizata incat san u permita coborarea recomandata a arborelui principal, cand se aplica o sarcina egala cu cea maxima prescrisa de producator, prin atasarea de accesorii sau de port-scule. Art. 283. - In cazul utilizarii capetelor de gaurit multiax sau a sculelor speciale, cu masa mai mare decat a celor standardizare, masina sau scula vor fi prevazute cu dispozitive speciale care sa preantampine caderea accidentala a arborelui. Art. 284. - Masina de gaurit va fi prevazuta cu stifturi de forfecare sau alte sisteme de siguranta, care san u permita depasirea unui moment maxim prescris al miscarilor de avans. Art. 285. - Toate sculele si dispozitivele care se fixeaza in arborele principal, fara autoblocare vor fi prevazute cu un system corespunzator de blocare. Art. 286. - In cazul utilizarii mandrinelor cu doua falci, masina va fi echipata cu elemente de protectie corespunzatoare. Art. 287. - Masinile de gaurit cu cap revolver, cu rotire automata, vor fi prevazute cu panouri de protectie laterala, care sa preantampine accesul la sculele fixate pe capul revolver.

T12-N.T.S.M.

autor: profesor Tanase Viorel

31

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T12

Tanaviosoft 2012
DISPOZITIVE PENTRU MASINI DE RECTIFICAT SI POLIZAT Art. 288. - Toate masinile de rectificat vor fi echipate cu carcase de protectie, pentru protectia lucratorului, in cazul spargerii accidentale a corpului abraziv. Art. 289. - Mesele masinilor de rectificat plan vor fi prevazute cu ingradirea pentru retinerea pieselor, in cazul desprinderii lor. Art. 290. - Mesele masinilor cu platou electromagnetic vor fi prevazute cu sisteme de interblocare care: - sa permita cuplarea avansului numai dupa conectarea platoului electromagnetic (pozitia de conectare trebuie sa fie semnalizata cu o lampa); - sa opreasca miscarea mesei in momentul intreruperii curentului electric de alimentare. Art. 291. - Masinile de rectificat plan, cu arborele principal plan, vor fi prevazute cu dispozitive de protectie reglabile, in concordanta cu uzura corpului abraziv si in lungul axului principal. Art. 292. - (1) Masinile de rectificat plan, cu mese dreptunghiulare si circulare, vor fi prevazute cu dispozitive de protectie sub forma de ecrane, de dimensiuni si rezistenta corespunzatoare. (2) Dispozitivele de protectie cu deschidere frecventa vor fi prevazute cu semnalizare electrica a inchiderii (pentru ciclul automat). Art. 293. - Masinile de rectificat rotund, cu prelucrare intre varfuri, vor fi dotate cu dispozitive de blocare care sa excluda posibilitatea deplasarii accidentale a pinolei papusii mobile. Art. 294. - (1) Masinile universale de lustruit cu discuri textile vor fi prevazute cu dispozitive de protectie care, dupa necessitate, vor colecta pulberea abraziva, punand fi conectate la instalatia de absortie. (2) Instalatia de absortie va fi astfel conceputa incat san u prezinte pericol de incendiu-explozie. Sunt interzise fumatul sau alte surse de foc. Art. 295. - Panza abraziva a masinilor de slefuit va fi protejata cu o aparatoare pe toata lungimea ei, cu exceptia zonei de contact cu piesa. Art. 296. - (1) Polizoarele fixe vor fi prevazute cu ecran de protectie mobil cu vizor reglabil, din geam securizat. (2) Functionarea polizorului va fi conditionata de pozitia de lucru a ecranului. (3) Distanta dintre muchia interioara a vizorului abraziv nu va fi mai mare de 6 mm.

T12-N.T.S.M.

autor: profesor Tanase Viorel

32

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T12

Tanaviosoft 2012
Art. 297. - (1) La polizoarele manuale actionate pneumatic, se vor prevedea, la racordurile de aer comprimat, regulatoarele necesare, care sa permita reglarea presiunii aerului la presiunea de regim, prescrisa pentru polizorul respective. (2) Fixarea furtunului la record se face prin coliere metalice. Art. 298. - Polizoarele portative pneumatice vor fi dotate cu sisteme de reglare automata contra cresterii accidentale a turatiei arborelui. Art. 299. - Capetele acelor masinilor de slefuit vor fi acoperite, daca acestea depasesc, cu mai mult de un sfert din diametrul lor, piulita de strangere a discurilor. Capetele netede, mai scurte de 50 mm, nu trebuie acoperite, ci rotunjite. Art. 300. - Saibele de lustruire, confectionate din materiale moi, vor avea gaura centrala protejata cu un material solid si rezistent, astfel incat san u se deformeze in timpul lucrului. DISPOZITIVE PENTRU MASINI DE DEBITAT Art. 301. - La ferastraele circulante, partea inactiva a discului taietor va fi protejata. Art. 302. - Ferastraiele circulante vor fi dotate la partea dintata cu dispozitive de protectie (deplasabile, basculante sau demontabile) care sa protejeze lucratorul impotriva aschiilor si lichidului de racire. Art. 303. - (1) Ferastraiele cu panglica vor fi astfel protejate incat sa ramana libera numai pe portiunea care taie efectiv. (2) Volantii ferastraielor cu panglica vor fi complet carcasati. Art. 304. - (1) Masinile de debitat cu disc abaziv vor fi prevazute cu colectoare de praf care sa asigure captarea pulberii abrazive, metalice sau a scanteielor. (2) Masinile de debitat, dupa necesitate, vor fi prevazute cu dispozitive de aspirare individuale, cuplate la colectoarele de praf. Art. 305. - (1) Daca la masinile de debitat cu disc abraziv se utilizeaza filtre de panza, acestea vor fi executate din tesaturi ignifuge, iar scanteile vor fi captate de un captor de scantei, instalat in fata agregatului, in directia de deplasare a aerului aspirat. (2) Colectorul de praf si conducta de aer vor fi prevazute cu posibilitatea de curatire cu usurinta de cristalele care se formeaza in contactul particulelor metalice cu suprafetele interioare ale acestora.

T12-N.T.S.M.

autor: profesor Tanase Viorel

33

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T12

Tanaviosoft 2012
3.2.3.PROTECTIA IMPOTRIVA ELECTROCUTARII LA MASINILE- UNELTE Art. 306. - Protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa la echipamentele electrice de pe masinile-unelte se realizeaza prin : - utilizarea carcaselor de protectie; - izolarea suplimentara a partilor active; - descarcarea energiei inmagazinate in condensatoare; - interzicerea accesului la partile active a personalului necalificat in meseria de electrician si neautorizat sa lucreze la instalatiile respective. Art. 307. - Deschiderea carcaselor de protectie ( usi, capace, placi de inchidere etc.) se va realiza prin unul din urmatoarele moduri: - utilizand o cheie sau o scula speciala cand, in interiorul carcaselor, au acces persoane calificate in meseria de electrician si autorizate sa lucreze la instalatiile respective; - folosind blocaje electrice sau mecanice care deconecteaza toate partile active, cind in interiorul carcaselor au acces si persoane necalificate in meseria de electrician, insa autorizate sa lucreze la instalatiile respective; - fara folosirea unei chei sau scule si fara deconectarea partilor active, cind accesul este ocazional si se realizeaza un obstacol sau o ingradire in interiorul carcasei, pentru a impiedica atingerea partilor active. Art. 308. - Izolatia suplimentara va acoperi complet partile active si va fi rezistenta la toate solicitarile fizice si chimice posibile. Art. 309. - La intreruperea tensiunii din reteaua electrica, descarcarea energiei inmagazinate in condensatoare se va realiza prin rezistenta, daca energia electrica inmagazinata depaseste 0,1 Jouli. Art. 310. - (1) Pe masinile-unelte sunt admise urmatoarele sisteme de distributie a energiei electrice : a) curent alternativ trifazat : - cu neutru legat direct la pamant ( cu 3 sau 4 conductoare ); - cu neutrul izolat ( cu 3 conductoare ). b) curent alternativ monofazat : - cu doua conductoare, din care unul este legat direct la pamant; - cu doua conductoare izolate fata de pamant. c) curent continuu : - cu doua conductoare, din care unul este legat direct la pamant; - cu doua conductoare izolate fata de pamant.
T12-N.T.S.M. autor: profesor Tanase Viorel 34

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T12

Tanaviosoft 2012
(2) Utilizarea altor sisteme constituie, pentru fiecare caz in parte, obiectul unei examinari speciale. Art. 311. - (1) Protectia impotriva electrocutarii, prin atingere indirecta la masinileunelte, va fi realizata conform prevederilor STAS 12604/1-87, STAS 12604/4-89, STAS 12604/5-90. (2) In cazul masinilor-unelte alimentate de la reteaua electrica de joasa tensiune cu neutrul legat la pamant, protectia principala trebuie sa fie legarea la nul, suplimentata de protectia prin legare la pamant. (3) In cazul masinilor-unelte alimentate de la o retea electrica de joasa tensiune, izolatia fata de pamant, protectia principala trebuie sa fie legarea la pamant, suplimentata obligatoriu de utilizarea unui dispozitiv care sa intrerupa alimentarea cu energie electrica in maximum 3 sec. de la aparitia unui curent de defect periculos sau a unei tensiuni de atingere periculoasa. Art. 312. - Batiul masinilor-unelte va fi prevazut cu 2 borne de protectie. Una dintre borne se va afla in cutia de borne de alimentare, iar cealalta se va afla in exterior, pe constructia metalica a masinii. Aceasta prevedere va fi respectata si la prefabricatele electrice de joasa tensiune (PEJT) din care se alimenteaza cu energie electrica masinili-unelte. Art. 313. - (1) In cazul retelelor electrice legate la pamant cu tensiunea de linie de 380 V, cablurile care alimenteaza masinile-unelte trebuie sa contina 2 conductoare de nul (de lucru si de protectie), daca tablourile electrice sunt montate pe masini si daca pe masini exista receptoare alimentate la tensiunea de 220V. (2) Conductorul de nul se va conecta la o borna izolata de langa bornele fazelor din cutia de borne a masinii. (3) Conductorul de nul de protectie se leaga la borna de protectie aflata in cutia de borne a masinii-unelte. Daca nu exista nici un receptor alimentat la 220V, atunci cablul poate sa contina un singur conductor de nul (conductorul de nul de protectie). Art. 314. - (1) In cazul retelelor legate la pamant cu tensiunea de alimentare de 380V, cablurile care alimenteaza masinile-unelte vor contine un singur conductor de nul, indiferent de tensiunile receptoarelor monofazate (infasurarile primare ale transformatoarelor de iluminat sau de comanda etc.), daca tabloul electric echipat cu protectie maximala de curent (cu carcasa metalica) este sudat pe constructia metalica a masinii, cu conditia sa fie satisfacuta prevederea de la articolul 317 al.3. (2) Conductorul de nul se va conecta la borna sau bara tabloului electric, iar aceasta se va lega prin sudura la masa masinii. Masa se va lega la pamant.
T12-N.T.S.M. autor: profesor Tanase Viorel 35

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T12

Tanaviosoft 2012
Art. 315. - (1) Mijlocul principal de protectie impotriva electrocutarii prin atingere indirecta la echipamentele montate pe masini-unelte va fi legarea la masa metalica a masinii. Legarea la masa a echipamentelor electrice mobile ale masinilor-unelte se va realiza printr-un conductor de cupru flexibil, care va insoti conductoarele de faza. (2) Legarea echipamentelor electrice fixe ale masinilor-unelte se va face cu conductoare de cupru flexibile, conectate intre carcasele lor si bornele special montate pe batiurile masinilor. Daca nu este posibila aceasta solutie, se va realiza masura indicata mai sus pentru echipamentele mobile. Art. 316. - (1) Mijlocul suplimentar de protectie impotriva electrocutarii, prin atingere indirecta la echipamentele electrice montate pe masinile-unelte, va fi deconectare automata in caz de defect. (2) In cazul retelelor legate la pamant, se va adopta protectia prin deconectare automata la curentii de defect (PACD). (3) In cazul in care nu se utilizeaza protectia automata la curentii de defect (PACD) ca protectie suplimentara, atunci legarea la masa metalica a masinii va fi considerata drept protectie suplimentara, iar ca protectie principala va fi adoptata legarea la nul. Legarea la nul va fi asigurata prin conductorul de protectie prin cablul de alimentare a echipamentului de pe masina-unealta. (4) In cazul retelelor izolate de pamant, va fi prevazut obligatoriu un dispozitiv de semnalizare sau deconectare a punerilor simple la pamant. (5) Protectia suplimentara se va adopta numai daca retelele de pe masini sunt separate galvanic de retelele de alimentare ale masinilor. Art. 317. - (1) Buloanele si suruburile care servesc la asamblarea diverselor organe ale masinilor-unelte vor fi considerate ca asigura legatura galvanica la pamant, daca suprafetele de contact sunt curatate si sectiunile lor tranversale suporta curentul de defect. (2) Suprafetele portante metalice ale echipamentelor mobile ale masinilor-unelte vor fi considerate ca asigura continuitatea electrica pentru legarea la masa (pamant), daca intre acestea si suprafetele fixe nu exista straturi izolate. (3) Rezistenta electrica, masurata intre borna de legare la pamant si oricare parte metalica care poate fi atinsa de om, nu va depasi 0,1?. Art. 318. - (1) Tuburile metalice flexibile nu vor fi folosite drept conductoare de protectie, dar vor fi racordate la circuitul de protectie. (2) Racordarea se va face prin elementele de fixare sau printr-un alt conductor. Art. 319. - Suruburile si bornele destinate legaturilor conductoarelor de protectie nu vor avea functia de asamblare.
T12-N.T.S.M. autor: profesor Tanase Viorel 36

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T12

Tanaviosoft 2012
Art. 320. - Partile metalice ale echipamentelor electrice cu actionare manuala vor fi legate la circuitul de protectie sau vor avea izolatie suplimentara. Art. 321. - (1) Cablurile de alimentare ale organelor masinilor-unelte, care in timpul functionarii se deplaseaza sub tensiune, vor fi protejate cu elemente sigure impotriva deteriorarilor mecanice. (2) Tuburile metalice flexibile nu sunt admise pentru astfel de protectie. Art. 322. - (1) pozarea cablurilor flexibile de alimentare a elementelor mobile, cu caracter temporar, prin canalele platformelor de fixare este interzisa. (2) Este obligatorie protectia cablurilor impotriva deteriorarilor cauzate de spanul rezultat din procesul de prelucrare. (3) Cablurile de forta vor fi pozate pe trasee diferite fata de cablurile de comanda sau iluminat local. Se admite montarea cablurilor intr-un singur tub, jgeab sau manunchi, cu conditia izolarii suplimentare a conductoarelor corespunzatoare tensiunii celei mai mari. Art. 323. - Este interzisa amplasarea prizelor pe peretii prefabricatelor electrice de joasa tensiune (PEJT) pentru alimentarea elementelor mobile, daca producatorul PEJT nu a prevazut aceasta. Art. 324. - Amplasarea echipamentelor electrice pe masinile-unelte va fi facuta in asa fel, incat sa nu se produca deteriorarea lor la scoaterea spanului. Art. 325. - Distanta minima fata de tablourile electrice, sub care este interzis sa se depoziteze materiale sau utilaje, va fi de 600 mm. Aceasta distanta se va adopta si in cazul coridoarelor de manevra, comanda si intretinere a tablourilor electrice, cu conditia ca gradul normal de protectie al lor sa fie cel putin IP 2x. Art. 326. - Se interzice depozitarea de materiale, scule sau alte obiecte in tablourile electrice. Art. 327. - (1) Curatirea interioarelor tablourilor se va face o data pe trimestru. (2) In halele cu degajari de prafuri conductibile, daca este necesar, timpul la care se face intretinerea se va reduce in mod corespunzator. Art. 328. - Protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa la corpurile de iluminat amplasate pe masini se va asigura prin realizarea unui grad normal de protectie de cel putin IP 3x. Art. 329. - Corpurile de iluminat care se amplaseaza in zona de manipulare vor fi astfel constrite incat deschiderea lor sa se faca numai cu ajutorul unor scule speciale. Art. 330. - Schimbarea surselor de lumina la corpurile de iluminat este permisa numai dupa intreruperea tensiunii din circuitul de alimentare.
T12-N.T.S.M. autor: profesor Tanase Viorel 37

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T12

Tanaviosoft 2012
Art. 331. - Protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta la corpurile de iluminat fixate pe masina este admisa a se efectua prin: a) alimentare la tensiune redusa, la 24V pentru corpurile de iluminat portabile; b) separare de protectie pentru corpurile de iluminat care se dirijeaza sub tensiune pentru iluminarea zonei de lucru; c) legarea la masa metalica a masinii-unealta, masa legata obligatoriu la pamant. Art. 332. - (1) Conductoarele de alimentare a corpurilor de iluminat, care se dirijeaza sub tensiune, vor avea izolatia intarita pe zona tijei de fixare. (2) In cazul articulatiilor din material electroizolant, se va realiza o legatura electrica, care sa asigure continuitatea galvanica intre tijele separate de articulatie. Art. 333. - Articulatiile tijei de fixare a corpurilor de iluminat, care se dirijeaza sub tensiune, se vor construi in asa fel incat sa nu deterioreze izolatia conductoarelor. Art. 334. - Este interzisa utilizarea constructiilor metalice ale masinilor-unelte drept conductor de nul. Art. 335. - Alimentarea cu energie electrica a circuitelor de comanda este permis sa se faca, fie direct de la reteaua de alimentare a masinilor-unelte, fie de la un transformator de comanda. Art. 336. - (1) Alimentarea directa de la reteaua de alimentare legata la pamant se va face intre faza si nul. In acest caz, butoanele de comanda se vor amplasa de partea fazei. (2) Este admisa si alimentarea intre doua faze, cu conditia ca, la o punere la pamant intre bobina contactorului si butoanele de comanda, sa nu se produca o conectare nedorita a contactorului. Art. 337. - (1) Alimentarea directa a circuitelor de comanda de la reteaua de alimentare izolata fata de pamant este permisa cu conditia utilizarii unui dispozitiv care sa deconecteze reteua la scaderea rezistentei de izolatie sub o anumita valoare. In cazul retelei de 0,4 KV , limita minima a rezistentei de izolatie la care dispozitivul trebuie sa deconecteze este de 7 K?. (2) In cazul in care dispozitivul de protectie semnalizeaza defectele de izolatie in reteaua de alimentare izolata fata de pamant, fara a deconecta reteaua, atunci circuitele de comanda vor fi alimentate printr-un transformator de comanda separator. Art. 338. - (1) Alimentarea circuitelor de comanda de la transformatoarele care fac oseparare galvanica de reteaua de alimentare a masinilor-unelte, se va realiza, fie cu unul din conductoarele legate la pamant, fie cu o distributie izolata fata de pamant.
T12-N.T.S.M. autor: profesor Tanase Viorel 38

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T12

Tanaviosoft 2012
(2) Distributia cu un conductor legat la pamant se va adopta in cazul in care o deconectare rapida in caz de defect nu conduce la accident. Art. 339. - (1) Distributia izolata fata de pamant a circuitelor de comanda, indiferent de tensiunea de alimentare, va fi prevazuta obligatoriu cu dispozitive de semnalizare sau de deconectare a punerilor simple la pamant. (2) Dispozitivele de protectie se vor conecta pe semnalizare in caz de defect, atunci cand o deconectare nedorita duce la accident. (3) Conectarea pe deconectare a dispozitivelor de protectie in caz de defect, se face atunci cand, din cauza deconectarii, nu se produc accidente. Anexa 1 NORME CONEXE NORMELOR SPECIFICE DE SECURITATE A MUNCII PENTRU PRELUCRAREA METALELOR PRIN ASCHIERE Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aschiere vor fi completate cu alte norme, dupa cum urmeaza: 1. Norme Generale de Securitate a Muncii. 2. Norme cuprinzand prevederi de igiena a muncii general valabile. 3. Normativ cadru de acordare a echipamentului de protectie. 4. Norme ce reglementeaza lucrul cu foc deschis si norme P.S.I. in general. 5. Norme Specifice de Securitate a Muncii la utilizarea gazelor naturale. 6. N.S.S.M. pentru activitatea de producere a aerului comprimat. 7. N.S.S.M. la fabricarea, stocarea, transportul si utilizarea oxigenului si azotului. 8. N.S.S.M. la fabricarea, stocarea, transportul si utilizarea acetilenei. 9. N.S.S.M. pentru elaborarea si turnarea fontei. 10. N.S.S.M. pentru elaborarea si turnarea otelului. 11. N.S.S.M. pentru prelucrarea metalelor prin deformarea plastica la rece si stantare. 12. N.S.S.M. pentru sudarea si taierea metalelor. 13. N.S.S.M. pentru transportul intern. 14. N.S.S.M. pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace nemecanizate, depozitarea materialelor. 15. N.S.S.M. pentru utilizarea energiei electrice. 16. N.S.S.M. pentru activitatea de captare, epurare, distributia apei si evacuarea apelor uzate rezultate de la populatie si procesele tehnologice. 17. N.S.S.M. pentru vopsitorie. 18. N.S.S.M. pentru acoperiri metalice. 19. N.S.S.M. pentru tratamente termice.
T12-N.T.S.M. autor: profesor Tanase Viorel 39

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T12

Tanaviosoft 2012
Pana la aparitia normelor prezentate in anexa, raman valabile actualele norme departamentele existente in domeniu. Anexa 2 STANDARDE DE REFERINTA STAS 6177/1-87 Corpuri abrazive. Reguli pentru asigurarea securitatii la utilizare. STAS 9092/1-83 Masini-unelte. Flanse cu butuc pentru fixarea pietrelor abrazive cilindrice. Dimensiuni. STAS 8571-81- Masini-unelte pentru prelucrarea prin aschiere a metalelor. Organe componente comune si termeni principali functionali. Nomenclatura. STAS 5456-80- Prelucrarea metalelor prin achiere. Terminologie. STAS 13961-91- Masini-unelte. Carcase de protectie a corpurilor abrazive. Forme si dimensiuni. STAS 8589-70- Culori conventionale pentru identificarea conductelor care transporta fluide in instalatiile teresre si navale. STAS 12604/1-87 Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale. STAS 12604/4-89- Protectia impotriva electrocutarii. Instalatii electrice fixe. Prescriptii. STAS 12604/5-90 Protectia impotriva electrocutarii. Instalatii electrice fixe. Prescriptii de proiectare, executie, verificare. STAS 6904-81- Masini-unelte. Turatii si avansuri. STAS 12165-83- Masini-unelte pentru prelucrarea prin aschiere a metalelor. Conditii tehnice pentru prevenirea pericolelor mecanice. STAS 9092/1-83- Masini-unelte. Flanse cu butuc pentru fixarea pietrelor abrazive cilindrice. Dimensiuni. GHID DE TERMINOLOGIE DE SECURITATE A MUNCII. NOTIUNI DE BAZA 1. Accident de munca - Accident prin care se produce vatamarea organismului uman in timpul procesului de munca sau in indeplinirea sarcinilor de munca. 2. Dispozitiv de protectie -Dispozitiv care reduce sau elimina, singur sau in asociere cu un protector, riscul de accidentare. 3. Echipament individual de lucru - Totalitatea obiectelor de imbracaminte, incaltaminte si alte accesorii, cu care este dotat salariatul in procesul de munca, in scopul prevenirii uzurii premature sau murdaririi obiectelor personale. 4. Echipament de munca - Orice masina, aparat, dispozitiv, mecanism, unealta sau instalatie etc., utilizate in timpul muncii.
T12-N.T.S.M. autor: profesor Tanase Viorel 40

Anexa 3

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T12

Tanaviosoft 2012
5. Echipament individual de protectie - Totalitatea mijloacelor individuale de protectie cu care este dotat executantul in timpul indeplinirii sarcinii de munca, in vederea asigurarii protectiei sale impotriva pericolelor la care este expus. 6. Instuctaj de securitate a muncii - Modalitate de instruire in domeniul securitatii muncii care se desfasoara la nivelul unitatilor si are ca scop insusirea de catre salariati a cunostintelor si formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice activitatii pe care o realizeaza sau urmeaza a o realiza. 7. Instructiuni specifice de securitate a muncii - Componente ale sistemului de reglementari in domeniul securitatii muncii ale caror prevederi sunt valabile numai pentru activitatile desfasurate in cadrul unei unitati; elaborarea lor, de catre unitati (prin effort propriu sau in colaborare cu institute specializate), este obligatorie atunci cand normele generale si specifice de securitate a muncii nu acopera totalitatea activitatilor desfasurate in unitate, sau voluntara, atunci cand patronul considera necesar pentru imbunatatirea securitatii muncii detalierea si completarea normelor cu unele prevederi specifice unitatii. 8. Instructiuni de utilizare - Instructiuni a caror elaborare este obligatorie pentru orice produs, constituind parte integranta a documentatiei pentru certificarea produsului si prin care, producatorul, trebuie sa prezinte toate informatiile necesare utilizarii produsului in conformitate cu scopul pentru care a fost creat si asigurarii securitatii muncii. 9. Mijloc individual de protectie - Mijloc de protectie (protector) destinat pentru protectia unui singur executant si care se aplica asupra acestuia. 10. Noxa (sinonim : factor nociv) - Agent fizic, chimic sau biologic cu actiune daunatoare asupra organismului, in mediul luat in considerare. 11. Prevenire - Ansamblul procedeelor si masurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor. 12. Risc - Probabilitatea asociata cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii, intr-o situatie periculoasa. 13. Risc profesional - Risc in procesul de munca. 14. Situatie periculoasa - Orice situatie in care o persoana este expusa unuia sau mai multor pericole. 15. Substanta periculasa - O substanta care, in virtutea proprietatilor sale chimice sau fizico-chimice, poate constitui un pericol. 16. Zona periculoasa a unui echipament de munca - Orice zona situata in interiorul sau in jurul echipamentului de munca in care o persoana este expusa riscului de leziune sau afectare a sanatatii.

T12-N.T.S.M.

autor: profesor Tanase Viorel

41

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4.6

Tanaviosoft 2012

Fig.1.Diagrama Fe-Fe3C
T4.6-Fontele autor: profesor Tanase Viorel 1

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4.6

Tanaviosoft 2012
Fierul este un metal gri argintiu ce aparine grupei a VIII-a a sistemului periodic, cu densitatea de 7860 Kg/m3 i temperatura de topire de 15380 C. Fierul pur obinut n condiii de laborator conine mai puin de 0,0001 % impuriti, iar fierul de puritate tehnic n jur de 0,1 0,15% impuriti. Rezistena mecanic a fierului de puritate tehnic este mic.Duritatea este de 60-70 uniti Brinell(HB).

Fig.2.Fierul Fierul, n stare solid, prezint proprietatea de polimorfism: a) ntre 00-9100 C, Fe (cristalizeaz n cub cu volum centrat); b) ntre 9100 -14000 C, Fe (cristalizeaz n cub cu fee centrate); c) ntre 14000 -15380 C, Fe (cristalizeaz n cub cu volum centrat);

Fig.3.Cub cu volum centrat


T4.6-Fontele

Fig.4.Cub cu fee centrate


2

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4.6

Tanaviosoft 2012
Carbonul aparine grupei a IV-a din sistemul periodic al elementelor. Carbonul se ntlnete n natur sub dou forme: diamant i grafit. Masa atomic a carbonului este 12, densitatea grafitului de 2250 Kg/m3 i temperatura de topire de 35000 C. Grafitul cristalizeaz n sistem hexagonal, este un material moale i are o rezisten sczut. Rezistena grafitului crete odat cu creterea temperaturii: la 200 C rezistena Rm = 20 MPa, iar la 25000 C grafitul este mai rezistent dect toate metalele refractare.

Fig.5.Carbonul http://www.freshney.org/education/pte/

T4.6-Fontele

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4.6

Tanaviosoft 2012

4.6.FONTELE
Elaborarea fontelor se realizeaz n instalaii speciale, cu funcionare continu, numite furnale.Aliajele feroase se obin din minereuri de fier:hematit, limonit, siderit i magnetit.Coninutul de fier n aceste minereuri este cuprins ntre 30-60%.

4.6.1.ELABORAREA FONTELOR.

Fig.4.6.1.1.Minereuri de fier http://www.freshney.org/ ncrctura unui furnal este constituit din urmtoarele: minereul de fier(conine fierul); cocsul metalurgic-combustibil destinat topirii ncrcturii, pentru reducerea oxizilor de fier, carburarea fierului topit; fondanii-calcarul, dolomita-separ zgura i impuritile din fonta lichid. La elaborare rezult urmtoarele produse: fonta topit(fonta de prim fuziune); zgura topit; gazele de furnal. Fonta de prim fuziune(fonta brut) ,n funcie de destinaie , se clasific astfel: fonte destinate elaborrii oelurilor(fonte de afinare); fonte destinate retopirii i turnrii de piese; fonte speciale.
T4.6-Fontele autor: profesor Tanase Viorel 4

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4.6

Tanaviosoft 2012

Fig.4.6.1.2.Furnal

Fig.4.6.1.3.Cubilou

4.6.2.GENERALITI.
Aliajele Fe C, ce conin > 2,14 %C, se numesc fonte. Spre deosebire de oeluri fontele au un coninut mult mai mare de carbon, cristalizeaz prin formarea unui eutectic, au deformabilitate plastic sczut i proprieti de turnare ridicate. Proprietile tehnologice ale fontelor sunt dictate de existena eutecticului n structur. Costul fontelor n comparaie cu cel al oelurilor este mai mic. Fontele se elaboreaz n furnale, cubilouri i cuptoare electrice. Cele elaborate n furnale sunt mprite n trei categorii: fonte de afinare; fonte speciale (feroaliaje) fonte de turntorie. Primele dou categorii se utilizeaz pentru elaborarea ulterioar a oelurilor i a altor categorii de fonte. Fontele elaborate n cubilouri i cuptoare electrice sunt fonte de turntorie. Aproximativ 20% din fontele elaborate sunt utilizate pentru turntorie. Fontele pentru turntorie nu au de regul mai mult de 4 %C. n afar de carbon, mai sunt prezente sub form de impuriti i S, P, Mn, Si ntr-o cantitate mai mare dect n oelurile carbon. Coninutul de siliciu n font variaz ntre 0,5 i 4-5 %. i alte elemente care intr n compoziia fontei, cum ar fi Mn, P, S, pot juca un rol important. Manganul mpiedic grafitizarea, crescnd tendina fontei de a se albi. Coninutul de mangan din font nu depete de regul 0,5 1 %.
T4.6-Fontele autor: profesor Tanase Viorel 5

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4.6

Tanaviosoft 2012
Sulful reprezint o incluziune duntoare n font. Tendina sa antigrafitizant este de 5-6 ori mai mare dect a manganului. n plus, sulful scade fluiditatea fontei, favorizeaz formarea porozitilor, crete tendina de contracie i de apariie a fisurilor. Influena fosforului n font se deosebete substanial de influena sa n oel. Dei fosforul practic nu influeneaz grafitizarea, are totui un rol pozitiv ca incluziune, crescnd fluiditatea fontei cenuii pe baza formrii eutecticului fosforos uor fuzibil (9500 9800 C). Cele mai utilizate compoziii chimice n cazul fontelor sunt: 3 3,7 %C; 1 3 %Si; 0,5 1 %Mn; sub 0,3 %P i 0,15 %S; n funcie de forma de apariie a carbonului se disting urmtoarele tipuri de fonte:

1. Fonta alb, n care tot carbonul se afl sub form de cementit Fe3C. n sprtur aceast font are o culoare alb-argintie i un luciu caracteristic. 2. Font pestri, n care cea mai mare cantitate de carbon (mai mult de 0,8 %) se afl sub form de cementit. Fonta are o structur format din perlit, ledeburit i grafit lamelar. 3. Font cenuie, n care ntreaga cantitate de carbon sau marea sa majoritate se afl n stare liber sub form de grafit lamelar, restul de carbon n stare legat sub form de cementit nefiind mai mare de 0,8 %.

T4.6-Fontele

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4.6

Tanaviosoft 2012

Fig.4.6.2.1.Piese din font cenuie Structura masei metalice de baz determin duritatea fontei. Astfel, masa metalic poate fi: perlitic, cnd 0,8 %C se afl sub form de cementit, iar restul sub form de grafit; ferito-perlitic, cnd cantitatea de carbon sub form de cementit este mai mic de 0,8 %; feritic Grafitul din font poate fi lamelar (n fontele cenuii), n cuiburi (n fontele maleabile), sau nodular (n fontele nodulare de nalt rezisten mecanic). Fonta cenuie are caracteristici mecanice sczute. Duritatea i rezistena la ncercri de compresiune sunt destul de ridicate deoarece acestea depind de caracterul masei metalice de baz i nu de grafit.

Fig.4.6.2.2.Piese din font cenuie Dar fonta cenuie cu grafit lamelar are i o serie de avantaje: permite turnarea de piese cu pre sczut, deoarece asigur fluiditate mare i contracie sczut;
T4.6-Fontele autor: profesor Tanase Viorel 7

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4.6

Tanaviosoft 2012
permite o bun prelucrabilitate prin achiere; mbuntete caracterul de antifriciune al fontei; are proprieti bune de amortizare a vibraiilor i a variaiilor de rezonan. Fontele cenuii se simbolizeaz cu Fc i un grup de cifre care exprim valoarea minim a rezistenei la rupere la traciune n N / mm2. Astfel, fontele cenuii cu grafit lamelar n funcie de intervalul de rezisten la traciune se mpart n trei grupe: fonte cu rezisten mecanic mic Fc 100, Fc 150; fonte cu rezisten mecanic medie Fc 200, Fc 250; fonte cu rezisten mecanic ridicat Fc 300, Fc 350, Fc 400; Fontele cenuii au o comportare bun la uzare prin frecare i uzare prin abraziune (determinat de prezena unor particule dure, strine). 4. Font cu strat superficial alb, n care masa principal de aliaj are o structur de font cenuie, iar stratul superficial de font alb. Acest strat se obine n piese masive cu perei groi la turnarea n forme metalice. Pe msur ce viteza de rcire scade din exterior spre interior, structura fontei albe se transform treptat ntr-o font cenuie. Fonta din stratul superficial conine mult cementit dur i fragil, avnd o rezisten la uzur foarte bun. De aceea fontele cu strat alb se folosesc pentru piese cu rezisten la uzur ridicat, pentru cilindri de laminor, pentru mori de mcinare, pentru roi de cale ferat cu strat alb. Stratul alb se poate obine printr-o rcire local mai rapid prin instalarea n forma de turnare a unor adaosuri metalice rcite. 5. Font cu nalt rezisten mecanic, n care grafitul are o form nodular. Prin utilizarea drept modificator a magneziului (pn n 0,5 %), introdus nainte de turnare, se obine o font nodular. Aciunea magneziului se explic prin creterea tensiunii superficiale a grafitului i formarea de microporoziti n care difuzeaz carbonul. Datorit rezistenelor mecanice ridicate, fontelenodulare se utilizeaz pentru obinerea de piese precum roi dinate, arbori cotii.

Fig.4.6.2.3.Batiu
T4.6-Fontele autor: profesor Tanase Viorel 8

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4.6

Tanaviosoft 2012
6. Fonte maleabile, care se obin din fonte albe prin aplicarea unui tratament termic de recoacere, n urma cruia carbonul trece n stare liber sub form de grafit n cuiburi. Fontele maleabile se obin din fonte albe crora li se aplic un tratament termic de recoacere de grafitizare (de maleabilizare) i nu se supun deformrii plastice. Grafitul din fontele maleabile are forma de fulgi aglomerai n nite formaiuni numite cuiburi. Compoziia chimic a unei asemenea fonte este relativ stabil: 2,2 3 %C; 0,7 1,5 %Si; 0,2 0,6 %Mn; 0,2 %P; 0,1 %S; Din cauza coninutului sczut de carbon, fontele maleabile nu se obin de obicei n cubilou, ci n cuptoare electrice. Dup umplerea formei de turnare, lingourile sunt rcite rapid obinndu-se structura unei fonte albe. Lingourile apoi sunt supuse unei recoaceri ndelungate (pn la 2 zile) , fiind ferite de oxidarea prin gazele din atmosfera cuptorului prin acoperire cu nisip. n urma recoacerii structura const din gruni de ferit sau perlit i cuiburi de grafit.

Fig.4.6.2.4.Piese din font maleabil Suprafaa de rupere a unei fonte format din ferit i grafit este cenuiu nchis. O asemenea font maleabil se numete font maleabil neagr deoarece conine relativ mult grafit. Dac n zona transformrii eutectoide fonta este rcit mult mai rapid, atunci masa metalic de baz va fi format din perlit. Acest tip de font se numete font maleabil perlitic, sau font cu inim alb. n acest tip de structur apare mai puin grafit dect n fonta maleabil feritic. Piesele turnate din fonte maleabile sunt rezistente de regul la ocuri i vibraii (reductoare, flane, cuplaje, cartere).
T4.6-Fontele autor: profesor Tanase Viorel 9

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4.6

Tanaviosoft 2012

4.6.3.SIMBOLIZAREA FONTELOR
Sistemul de simbolizare alfanumeric se aplic att fontelor standardizate ct i fontelor nestandardizate. Simbolizarea alfanumeric a fontelor ocup maxim 6 poziii, fr a fi necesar ocuparea tuturor poziiilor. ntre poziiile ocupate nu trebuie s existe spaii libere. Poziia 1 EN Poziia 2 simbolul fontei Poziia 3 simbolul structurii grafitului Poziia 4 simbolul microstructurii sau macrostructurii Poziia 5 simbol de clasificare n funcie de caracteristici mecanice, sau n funcie de compoziia chimic. Poziia 6 simbol utilizat pentru condiii suplimentare Detaliat, semnificaia simbolurilor din fiecare poziie este urmtoarea: Poziia 1 Se indic prefixul EN numai pentru fontele standardizate, adic cele specificate ntr-un standard european. Poziia 2 Se indic simbolul GJ n care G reprezint piesa turnat i J reprezint fonta. Poziia 3 n cazul cnd se precizeaz structura grafitului, se alege din tabelul de mai jos litera corespunztoare. Tabelul 1 L S M V N Y Lamelar Sferoidal Grafit n cuiburi (fonte maleabile cu inim alb) Vermicular Fr grafit (dur), ledeburitic Structur special, indicat n standardul de produs corespunztor

SIMBOLIZAREA ALFANUMERIC

Poziia 4 Dac este necesar identificarea fontelor dup microstructura sau macrostructura lor, atunci, dup literele prezentate n tabelul de mai sus se adaug litere alese convenabil din tabelul urmtor: Tabelul 2 A F P
T4.6-Fontele

Austenit Ferit Perlit


10

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4.6

Tanaviosoft 2012
M L Q T B W Martensit Ledeburit Clit Clit i revenit Inim neagr* Inim alb*

* Numai pentru fontele maleabile Clasificare n funcie de caracteristicile mecanice: Fontele clasificate n funcie de caracteristicile mecanice se simbolizeaz prin cifre care indic caracteristicile mecanice i litere care indic modul de prelevare a probelor pentru ncercri (tabelul de mai jos) i/sau temperatura la care se determin rezistena la ncovoiere prin oc. Tabelul 3 S U C Prob de ncercat turnat separat Prob de ncercat ataat la piesa turnat Prob de ncercat prelevat din piesa turnat

a. Rezistena la traciune se indic prin valori minime corespunztoare mrcii, n N/mm2, ca de exemplu: EN GJL 150 C EN GJL 150 S EN GJV 400 U b. Alungirea se indic imediat dup valoarea minim a rezistenei la traciune prin valori minime corespunztoare mrcii, exprimate n procente, fiind separat de celelalte simboluri prin cratim. EN GJS 350 22C EN GJMW 450 7S EN GJS 350 22U c. Rezisten la ncovoiere prin oc dac aceasta se solicit, temperatura la care se determin seindic prin literele prezentate n tabelul urmtor: Tabelul 4 RT LT
T4.6-Fontele

Temperatur ambiant Temperatur sczut


11

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4.6

Tanaviosoft 2012
d. Duritatea se indic prin unul din cele trei simboluri HB pentru duritatea Brinell; HV pentru duritatea Vickers; HR pentru duritatea Rockwell urmate de dou sau trei cifre care reprezint valoarea duritii, ca de exemplu: EN GJL HB 155 EN GJS HB 230 EN GJN HV 350 Clasificare n funcie de compoziia chimic: Dac fontele se clasific n funcie de compoziia chimic, litera X reprezint primul simbol din poziia 5. Celelalte simboluri sunt dup cum urmeaz: a) clasificare fr indicarea coninutului de carbon litera X este urmat de simbolurile chimice ale elementelor de aliere importante din aliaj, ncepnd cu cel al crui coninut este mai mare. Coninutul se indic n procente, rotunjit la numrul ntreg cel mai apropiat. Cifrele se separ ntre ele prin cratim, ca de exemplu: EN GJL XNiMn 13-7 b) clasificare cu indicarea coninutului de carbon cnd se solicit indicarea coninutului de carbon, acesta se indic dup litera X sub forma coninutului n procente multiplicat cu 100 (de exemplu 300 pentru 3%), ca de exemplu: EN GJN X300CrNiSi 9-5-2 Poziia 6 n cazul clasificrii fontelor n funcie de condiiile suplimentare, n poziia 6 se amplaseaz literele corespunztoare prezentare n tabelul urmtor, care se separ prin cratim. Exemplu: EN GJMW 360 12S W. Tabelul 5 D H W Z Pies brut turnat Pies supus tratamentului termic Sudabilitate pentru suduri de mbinare (standard EN 1559-1:1997) Condiii suplimentare specificate n comand

T4.6-Fontele

autor: profesor Tanase Viorel

12

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4.6

Tanaviosoft 2012 4.6.4.FONTE UTILIZATE N CONSTRUCIA DE MAINI

T4.6-Fontele

autor: profesor Tanase Viorel

13

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4.6

Tanaviosoft 2012

4.6.6.DICIONAR TEHNIC.

Minereu-aglomerare de minerale n compoziia crora se gsesc metale. Cubilou-cuptor vertical, folosit n turntorii pentru topirea fontei. Eutectic-care se topete sau se solidific la o temperatur constant, inferioar punctului de topire a fiecruia din constitueni. Fluiditate-proprietatea tehnologic a metalelor i aliajelor topite de a curge.

T4.6-Fontele

autor: profesor Tanase Viorel

14

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4.6

Tanaviosoft 2012

4.6.7.TESTUL DE EVALUARE
FONTELE(WORD) Test de evaluare FONTELE (QUIZ) Test de evaluare FONTELE (PDF) Test de evaluare

4.6.8.LUCRAREA DE LABORATOR
FONTELE Lucrare de laborator

4.6.9.ANEXE
http://www.didactic.ro/ http://www.4shared.com/account/dir/12148998/f0e35458/sharing.html?rnd=83 http://www.4shared.com/account/dir/19966750/2c584ca8/sharing.html?rnd=97 http://www.4shared.com/account/dir/8TRHB4qg/sharing.html?rnd=42 http://www.4shared.com/account/dir/s07DeCsa/sharing.html?rnd=10 http://www.4shared.com/account/dir/B2iZe_cW/sharing.html?rnd=42

http://tvet.ro

http://class10c.wikispaces.com

tanaviosoft@yahoo.com

T4.6-Fontele

autor: profesor Tanase Viorel

15

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4.6

Tanaviosoft 2012

Site-ul de mai jos permite utilizarea Auxiliarelor curriculare elaborate prin programul PHARE.
http://tvet.ro

4.6.10.STANDARDE de PREGTIRE PROFESIONAL

http://www.edu.ro

T4.6-Fontele

autor: profesor Tanase Viorel

16

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4.7

Tanaviosoft 2012

Diagrama Fe-Fe3C
T4.7-Otelurile autor: profesor Tanase Viorel 1

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4.7

Tanaviosoft 2012
Fierul este un metal gri argintiu ce aparine grupei a VIII-a a sistemului periodic, cu densitatea de 7860 Kg/m3 i temperatura de topire de 15380 C. Fierul pur obinut n condiii de laborator conine mai puin de 0,0001 % impuriti, iar fierul de puritate tehnic n jur de 0,1 0,15% impuriti. Rezistena mecanic a fierului de puritate tehnic este mic.Duritatea este de 60-70 uniti Brinell(HB).

Fierul, n stare solid, prezint proprietatea de polimorfism: a) ntre 00-9100 C, Fe (cristalizeaz n cub cu volum centrat); b) ntre 9100 -14000 C, Fe (cristalizeaz n cub cu fee centrate); c) ntre 14000 -15380 C, Fe (cristalizeaz n cub cu volum centrat);

Fig.1.Cub cu volum centrat


T4.7-Otelurile

Fig.2.Cub cu fee centrate


autor: profesor Tanase Viorel 2

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4.7

Tanaviosoft 2012
Carbonul aparine grupei a IV-a din sistemul periodic al elementelor. Carbonul se ntlnete n natur sub dou forme: diamant i grafit. Masa atomic a carbonului este 12, densitatea grafitului de 2250 Kg/m3 i temperatura de topire de 35000 C. Grafitul cristalizeaz n sistem hexagonal, este un material moale i are o rezisten sczut. Rezistena grafitului crete odat cu creterea temperaturii: la 200 C rezistena Rm = 20 MPa, iar la 25000 C grafitul este mai rezistent dect toate metalele refractare.

http://www.freshney.org/education/pte/

T4.7-Otelurile

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4.7

Tanaviosoft 2012

4.7.OELURILE
Aliajele fierului cu carbonul, ce conin mai puin de 2,11 % C (punctul E), cu un coninut sczut n alte elemente chimice, se numesc oeluri carbon. n structura lor nu apare eutectic (ledeburit), acestea au o plasticitate ridicat, mai ales la nclzire, i n plus au o deformabilitate bun. Oelurile carbon se obin n cuptoare electrice, n cuptoare Martin, sau n convertizoare Bessemer.

4.7.1.GENERALITI.

Cuptor Siemens Martin Convertizor Linz Donawitz Proprietile cele mai bune le au oelurile obinute n cuptoare electrice, avnd un grad de puritate mai mare din punct de vedere al sulfului, fosforului, gazelor i al incluziunilor nemetalice. Aceste oeluri se utilizeaz pentru obinerea de piese cu destinaii speciale. Din punct de vedere al oxidrii se disting oeluri necalmate, semicalmate i calmate. Pentru un acelai coninut de carbon, toate cele trei categorii de oeluri prezint valori apropiate ale proprietilor de rezisten, dar diferite n ceea ce privete plasticitatea. Coninutul de siliciu ntr-un oel calmat este de 0,15 - 0,35, n cel semicalmat este de 0,05 - 0,15, iar n cel necalmat mai mic de 0,05 %.

4.7.2.INFLUENA CARBONULUI ASUPRA PROPRIETILOR OELURILOR.


Carbonul reprezint cel mai important element chimic al oelurilor, element ce determin structura i proprietile oelurilor carbon. Chiar i pentru o variaie foarte mic a coninutului de carbon, acesta are o influen semnificativ asupra proprietilor oelurilor. Odat cu creterea coninutului de carbon crete coninutul de cementit. Pentru o concentraie < 0,8 %C, oelul este format din ferit i
T4.7-Otelurile autor: profesor Tanase Viorel 4

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4.7

Tanaviosoft 2012
perlit, iar pentru concentraii > 0,8 %C, n structura oelului apare cementita secundar n reea, cristalizat separat de cea existent n perlit. n funcie de coninutul de carbon, oelurile se clasific astfel: 1. Oeluri hipoeutectoide(<0,8% C); 2. Oeluri eutectoide(0,8% C); 3. Oeluri hipereutectoide(0,8-2,11% C). Observaie: Dup Metals Handbook ASM, punctul eutectoid S se afl la 0,77% C, iar punctul E la 2,11% C. Ferita are o rezisten mecanic sczut, dar n schimb este plastic. Cementita, pe de alt parte, are o duritate mare, dar este fragil. De aceea, odat cu creterea coninutului de carbon, crete i duritatea i rezistena mecanic a oelurilor, iar plasticitatea scade . Creterea rezistenei mecanice ntr-un oel are loc pentru un coninut de carbon de pn la 0,8 1,0 %C. Pentru un coninut de carbon mai mare dect 0,8 % scade nu numai plasticitatea ci i rezistena oelului. Din aceast cauz, oelurile hipereutectoide sunt supuse unei recoaceri speciale, n urma creia se obine o structur format din perlit globular. Carbonul are, de asemenea, o influen puternic asupra proprietilor tehnologice ale oelurilor cum ar fi sudabilitatea, prelucrarea prin deformare sau tiere. Astfel, cu creterea coninutului de carbon sudabilitatea oelului scade i de asemenea capacitatea de deformare la cald i mai ales la rece. Cel mai bine se prelucreaz prin achiere oelurile cu coninut mediu de carbon, cuprins ntre 0,3 0,4 %. Oelurile cu coninut sczut de carbon duc la obinerea, n urma prelucrrii mecanice, a unor suprafee total neadecvate, cu achii greu de ndeprtat. Oelurile cu coninut ridicat de carbon prezint duritate mare, fapt ce diminueaz rezistena n timp a instrumentelor. Impuritile inevitabile ale oelurilor sunt Mn, Si, S, P, i de asemenea oxigenul, azotul i hidrogenul. Impuritile duntoare din oel sunt sulful i fosforul. Sursa principal de sulf din oel o reprezint materia prim utilizat (fonta). Sulful scade plasticitatea i tenacitatea oelului i produce fragilitate la rou la deformarea sau forjarea oelului. Principala surs de apariie a fosforului o reprezint minereul din care se obine fonta. Fosforul reprezint o impuritate duntoare, solubil n ferit pn la 1,2 %. Dizolvat n ferit, fosforul diminueaz plasticitatea acesteia. Oxigenul i azotul sunt puin solubile n ferit. Acestea formeaz n oel impuriti nemetalice care fragilizeaz oelul i care scad tenacitatea i plasticitatea acestuia. Hidrogenul este solubil n soluia solid i fragilizeaz puternic oelul.
T4.7-Otelurile autor: profesor Tanase Viorel 5

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4.7

Tanaviosoft 2012
Un coninut ridicat de hidrogen, mai ales n oelurile aliate cu crom sau cromnichel, provoac apariia de fisuri interioare, extrem de duntoare.

Institutul Romn de Standardizare, odat cu reprimirea sa n 1990 ca membru al Organizaiei Internaionale de standardizare ISO i cu afilierea sa, tot n 1990, la Comitetul European de Standardizare, a nceput procesul de aliniere a standardelor romneti la cele europene i internaionale. Rolul noilor standarde romneti, aliniate la standardele europene este acela de a permite Romniei o integrare tehnologic ct mai rapid n Europa. Standardele europene pot primi statutul de standard naional fie prin publicarea textului tradus identic, fie prin ratificare. n Romnia, standardele pentru oeluri au diferite sigle n funcie de perioada n care au fost publicate i n funcie de coninutul lor, dup cum urmeaz: 1. standardele cu sigla STAS (standard de stat) au fost publicate nainte de 28 august 1992 i i menin valabilitatea pn la revizuirea i transformarea lor n standarde romneti; 2. standardele cu sigla SR (standard romn) au fost aprobate dup 28 august 1992; 3. standardele cu sigla SR ISO (sau STAS ISO) sunt standarde identice cu standardele internaionale respective, reprezentnd traducerea lor; 4. standardele cu sigla SR EN sunt standarde identice cu standardele europene respective, reprezentnd traducerea lor; 5. standardele cu sigla SR EN ISO sunt standarde identice cu standardele europene elaborate prin adoptarea fr modificri a standardului internaional respectiv i reprezint traducerea lor; Clasificarea mrcilor de oel este fcut conform SR EN 10020 Definirea i clasificarea mrcilor de oel n funcie de compoziia chimic pe oel lichid n: OELURILE

4.7.3.CLASIFICAREA I SIMBOLIZAREA OELURILOR.

OELURI NEALIATE
T4.7-Otelurile

OELURI ALIATE
6

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4.7

Tanaviosoft 2012
tate: OELURILE NEALIATE se clasific n urmtoarele clase principale de caliOELURI NEALIATE

Oeluri nealiate de uz general

Oeluri nealiate de calitate

Oeluri nealiate speciale

Oeluri nealiate de uz general sunt oeluri care se produc prin procedee de elaborare obinuite, nu necesit o tehnologie de fabricaie special, nu necesit tratament termic, nu este prescris nici o alt condiie de calitate (de exemplu aptitudine de tragere la rece, trefilare etc), nu sunt impuse condiii speciale pentru nici un element de aliere (excepie fcnd manganul i siliciul) i caracteristicile mecanice sunt date pentru produsele n stare laminat sau normalizat. UTILIZRI: Oelurile cu coninut de carbon<0,25% se utilizeaz pentru construcii metalice sudate(capace, batiuri, oel beton), iar cele cu coninut mai mare de carbon ,pentru piese n construcia de maini(uruburi,piulie, bride,pene).

Fig.4.7.3.1.uruburi i piulie Oeluri nealiate de calitate sunt oeluri care nu au impuse condiii pentru o comportare precizat la tratament termic sau pentru puritate n ceea ce privete incluziunile nemetalice. Prescripiile privind calitatea acestora ca de exemplu tenacitatea la rupere, controlul mrimii gruntelui, aptitudinea de deformare la rece sunt mai severe dect cele ale oelurilor nealiate de uz general, ceea ce conduce la elaborarea mai atent a acestor oeluri. UTILIZRI: Oelurile nealiate de calitate se utilizeaz n construcia de maini, pentru osii,arbori, arbori cotii, roi dinate, arcuri, buce.
T4.7-Otelurile autor: profesor Tanase Viorel 7

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4.7

Tanaviosoft 2012

Fig.4.7.3.2.Arbori cotii Fig.4.7.3.3.Roi dinate Oeluri nealiate speciale sunt oeluri cu o puritate superioar oelurilor nealiate de calitate, n special n privina incluziunilor nemetalice, sunt destinate tratamentului termic de clire-revenire sau durificrii superficiale iar caracteristicile lor superioare sunt asigurate prin verificarea riguroas a compoziiei chimice, o elaborare atent i control sever al procesului. Aceste oeluri trebuie s satisfac una sau mai multe din urmtoarele condiii: energie la rupere n stare clit i revenit, adncime de clire sau duritate superficial n stare clit, clit i revenit sau clit superficial, coninuturi sczute de incluziuni nemetalice. UTILIZRI: Se utilizeaz pentru fabricarea de poansoane, matrie, filiere, pile, dli,punctatoare.

Fig.4.7.3.4.Pile.Dli.Poansoare.Placa activ.

T4.7-Otelurile

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4.7

Tanaviosoft 2012
OELURILE ALIATE se clasific n urmtoarele clase principale de calitate: OELURI ALIATE

Oeluri aliate de calitate

Oeluri aliate speciale

Oelurile aliate de calitate sunt oeluri la care pentru realizarea caracteristicilor prescrise sunt necesare adaosuri de elemente de aliere. Tipurile de oeluri aliate de calitate sunt urmtoarele: oeluri de constructie cu granulaie fin sudabile, oeluri pentru electrotehnic, oeluri aliate pentru in, armturi de min oeluri aliate pentru produse plate laminate la rece sau la cald pentru utilizri la care intervin deformri la rece severe, care conin elemente chimice de finisare a granulaiei, cum sunt Nb, B, Ti, V, Zr; oeluri aliate la care singurul element de aliere prescris este cuprul. Oelurile aliate speciale sunt caracterizate prin verificarea riguroas a compoziiei chimice, prin condiii speciale de fabricaie i de inspecie care s asigure caracteristici superioare n limite nguste de control. Aceast clas include urmtoarele tipuri: oeluri inoxidabile care conin maxim 1,2% C i minim 10,5 %Cr i se mpart n 2 subcategorii n funcie de concentraia de nichel: a) Ni < 2,5 % b) Ni 2,5 % oeluri rapide alte oeluri aliate Simbolizarea mrcilor de oel adoptat n prezent este de dou feluri: SIMBOLIZARE ALFANUMERIC(standard european) SIMBOLIZARE NUMERIC(standard american)

T4.7-Otelurile

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4.7

Tanaviosoft 2012
4.7.4.STRUCTURA SIMBOLIZRILOR ALFANUMERICE

I. Simbolul iniial pentru piesele turnate din oel n cazul n care un oel este specificat sub form de pies turnat, simbolizarea sa alfanumeric prezint ca simbol iniial litera G. II. Simbolizarea oelurilor n funcie de utilizare i caracteristici mecanice Simbolizarea cuprinde urmtoarele simboluri principale: Tabelul 1 S P L E B Y R H D T M S Oeluri de construcie Oeluri pentru recipiente sub presiune Oeluri pentru evi de conducte Oeluri pentru construcii mecanice Oeluri pentru beton armat Oeluri pentru beton precomprimat Oeluri pentru in Produse plate laminate la rece din oeluri pentru ambutisare Produse plate formate la rece Tabl neagr, tabl stanat Oeluri pentru electrotehnic Oeluri de construcie

S Oeluri de construcie (inclusiv oelurile cu granulaie fin) P Oeluri pentru recipiente sub presiune L Oeluri pentru evi de conducte E Oeluri pentru construcii mecanice B Oeluri beton armat Aceste simboluri sunt urmate de un numr care reprezint valoarea minim specific a limitei de curgere convenionale Rp n N/mm2 pentru intervalul celor mai mici grosimi. n cazul oelurilor nealiate laminate la cald din cadrul oelurilor de construcie S, simbolizarea alfanumeric este completat de urmtoarele simboluri reprezentnd clase de calitate, dup cum urmeaz:
T4.7-Otelurile autor: profesor Tanase Viorel 10

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4.7

Tanaviosoft 2012
Tabelul 2 JR JO J2 K2 G1 G2 N C Clas de calitate pentru produse cu valoare minim a energiei de rupere la ncovoiere prin oc de 27 J la 20C Clas de calitate pentru produse cu valoare minim a energiei de rupere la ncovoiere prin oc de 27 J la 0C Clas de calitate pentru produse cu valoare minim a energiei de rupere la ncovoiere prin oc de 27 J la -20C Clas de calitate pentru produse cu valoare minim a energiei de rupere la ncovoiere prin oc de 40 J la -20C Pentru oeluri necalmate Pentru oeluri n alt stare dect starea necalmat Pentru produsele care nu se livreaz n stare normalizat sau n stare de laminare normalizant Pentru oelurile cu capacitate de deformare la rece

G3 i G4 Pentru alte caracteristici

Y - Oeluri pentru beton precomprimat R - Oeluri pentru in sau sub form de ine Aceste simboluri sunt urmate de un numr care reprezint valoarea minim specific a limitei de curgere convenionale Rp n N/mm2 pentru intervalul celor mai mici grosimi H - Produse plate laminate la rece din oeluri pentru ambutisare la rece Acest simbol este urmat de un numr care reprezint valoarea minim specific a limitei de curgere convenionale Rp n N/mm2 sau, atunci cnd este precizat numai rezistena la traciune, de litera T urmat de un numr care reprezint rezistena la traciune minim specificat n N/mm2 D produse plate pentru formare la rece (cu excepia celor de la punctul anterior H). Acest simbol este urmat de una din urmtoarele litere C, pentru produse laminate la rece; D, pentru produse laminate la cald pentru formare la rece; X, pentru produse a cror stare de laminare nu este indicat - i prin dou simboluri care caracterizeaz oelul i sunt atribuite de ctre organismul responsabil. T tabl neagr, tabl stanat, tabl cromat (oeluri pentru ambalaje) Acest simbol este urmat de:
T4.7-Otelurile autor: profesor Tanase Viorel 11

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4.7

Tanaviosoft 2012
1 pentru produse simplu laminate: litera H, urmat de un numr care reprezint valoarea medie specificat a duritii Rockwell HR 30Tm. 2 pentru produse dublu laminate: un numr care reprezint valoarea nominal specificat a limitei de curgere n N/mm2. M oeluri pentru electrotehnic Acest simbol este urmat de: 1 un numr care reprezint de 100 de ori pierderile reale specificate, exprimate n W/kg, corespunztoare grosimii nominale a produsului, pentru o inducie magnetic la 50 Hz de: 1,5 Tesla, pentru oeluri semiprocesate, oeluri cu gruni neorientai, oeluri cu gruni orientai obinuite; 1,7 Tesla, pentru oeluri electrotehnice cu gruni orientai cu pierderi reduse sau cu permeabilitate ridicat; 2 un numr care reprezint de 100 de ori grosimea nominal a produsului n milimetri; 3 o liter care precizeaz tipul oelului electrotehnic: A, pentru table cu gruni orientai D, pentru table semiprocesate de oel nealiat (fr recoacere final) E, pentru table semiprocesate de oel aliat (fr recoacere final) N, pentru table cu gruni orientai S, pentru table cu gruni orientai cu pierderi reduse P, pentru table cu gruni orientai cu permeabilitate ridicat

Oeluri nealiate (cu excepia oelurilor pentru automate) cu un coninut mediu de mangan (< 1%). Simbolizarea cuprinde succesiv urmtoarele simboluri: a) litera C b) un numr care reprezint de 100 de ori coninutul mediu specificat de carbon.

4.7.5.SIMBOLIZAREA OELURILOR N FUNCIE DE COMPOZIIA CHIMIC

T4.7-Otelurile

autor: profesor Tanase Viorel

12

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4.7

Tanaviosoft 2012
Tabelul 3

(*) Pentru aceste mrci de oeluri, numrul din faa simbolului C poate fi: 1, dac Pmax i Smax sunt 0,045% - SR EN 10083-2, oelurile fiind nealiate de uz general; 2, dac Pmax i Smax sunt 0,035% - SR EN 10083-1, oeluri nealiate de calitate, cu prescripii de calitate ca de exemplu tenacitatea la rupere, controlul mrimii gruntelui, aptitudinea de deformare la rece. 3, dac Pmax = 0,035% si Smax = 0,020-0,040% - SR EN 10083-1, oeluri nealiate speciale, pentru care se face un control riguros al incluziunilor nemetalice, caracteristicile lor superioare fiind asigurate prin verificarea riguroas a compoziiei chimice, o elaborare atent i control sever al procesului. Conform modalitii vechi de standardizare existent n Romnia pn n anii 90, mrcile de oeluri din tabelul 3 corespund cu urmtoarele oeluri din vechiul STAS 880-88 dup cum urmeaz: Tabelul 4 1 C 22 1 C 25 1 C 30 1 C 35 1 C 40 1 C 45 1 C 50 1 C 55 1 C 60
OLC 20 OLC 25 OLC 30 OLC 35 OLC 40 OLC 45 OLC 50 OLC 55

OLC 60

Oeluri nealiate cu un coninut mediu de mangan ( 1,5%), oeluri nealiate pentru automate i oeluri aliate (cu excepia oelurilor rapide) la care coninutul fiecrui element de aliere este < 5% Simbolizarea cuprinde succesiv urmtoarele simboluri: a) un numr care reprezint de 100 de ori coninutul mediu specificat de carbon. b) simbolurile chimice pentru elementele de aliere care caracterizeaz oelul. Succesiunea simbolurilor trebuie s fie n ordine descresctoare a coninuturilor de elemente de aliere pe care le reprezint. Dac valorile coninuturilor sunt identice pentru dou sau mai multe elemente, simbolurile corespunztoare se
T4.7-Otelurile autor: profesor Tanase Viorel 13

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4.7

Tanaviosoft 2012
indic n ordine alfabetic. c) numerele care indic valorile coninuturilor de elemente de aliere. Fiecare numr reprezint coninutul mediu al fiecrui element indicat, exprimat n procente, multiplicat cu factorul corespunztor prezentat n tabelul 2 i rotunjit la numrul ntreg cel mai apropiat. Numerele pentru diferite elemente se separ prin liniue de desprire. Tabelul 5 Element Cr, Co, Mn, Ni, Si, W Al, Be, Cu, Mo, Nb, Pb, Ta, Ti, V, Zr Ce, N, P, S B Factor 4 10 100 1000

Oeluri aliate (cu excepia oelurilor rapide) la care coninutul unui element de aliere este 5% Simbolizarea cuprinde succesiv urmtoarele simboluri: a) litera X b) un numr care reprezint de 100 de ori coninutul mediu specificat de carbon. c) simbolurile chimice pentru elementele de aliere care caracterizeaz oelul. Succesiunea simbolurilor trebuie s fie n ordine descresctoare a coninuturilor de elemente de aliere pe care le reprezint. Dac valorile coninuturilor sunt identice pentru dou sau mai multe elemente, simbolurile corespunztoare se indic n ordine alfabetic. d) numerele care indic valorile coninuturilor de elemente de aliere. Fiecare numr reprezint coninutul mediu al fiecrui element indicat, exprimat n procente, rotunjit la numrul ntreg cel mai apropiat. Numerele pentru diferite elemente se separ prin liniue de desprire.

Fig.4.7.5.1.Scule achietoare din oeluri aliate Oeluri rapide


T4.7-Otelurile autor: profesor Tanase Viorel 14

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4.7

Tanaviosoft 2012
Simbolizarea cuprinde succesiv urmtoarele simboluri: a) literele HS b) numerele care indic valorile coninuturilor de elemente de aliere, prezentate n ordinea urmtoare: wolfram (W) molibden (Mo) vanadiu (V) cobalt (Co) Fiecare numr trebuie s reprezinte coninutul mediu al elementului rotunjit la numrul ntreg cel mai apropiat. Numerele pentru diferite elemente se separ prin liniue de desprire.

Fig.4.7.5.2.Scule achietoare din oel rapid Influena elementelor de aliere asupra transformrilor structurale i proprietilor oelurilor Elementele de aliere reprezint acele elemente chimice care se introduc n structura oelurilor n scopul modificrii structurii i proprietilor acestora din urm. Ca urmare, oelurile ce conin elemente de aliere se numesc oeluri aliate. Astfel, dac coninutul de siliciu depete 0,4 % sau cel de mangan 0,8 %, acestea se consider de asemenea elemente de aliere. Concentraia unor elemente de aliere poate fi ns foarte mic. Niobiul i titanul se introduc n cantiti de aproximativ 0,1 % fiecare, borul nu depete de obicei 0,005%. n cazul n care concentraia elementelor este n jur de 0,1 % sau mai puin, oelul se consider microaliat. Alierea are drept scop mbuntirea proprietilor mecanice (rezistena, plasticitatea, tenacitatea), fizice (conductibilitatea electric, caracteristicile magneT4.7-Otelurile autor: profesor Tanase Viorel 15

4.7.6.OELURI ALIATE

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4.7

Tanaviosoft 2012
tice, rezistena la radiaii) sau a celor chimice (rezistena la coroziune n diferite medii). Aceste proprieti se asigur nu numai prin aliere, dar i prin tratament termic, care permite obinerea unei structuri optime a aliajului. Oelurile aliate sunt mai scumpe dect oelurile carbon i de aceea nu este raional utilizarea lor fr tratament termic.

Fig.4.7.6.1.Elemente active (tane i matrie) Cele mai importante elemente de aliere ale oelurilor sunt: Cr, Ni, Mn, Si, W, Mo, V, Al, Cu, Ti, Nb, Zr, B. De obicei oelurile nu conin un singur element de aliere, ci mai multe, de exemplu Cr i Ni, obinndu-se un oel crom-nichel, sau Cr i Mn un oel crom-mangan, sau Cr, Ni, Mo, V. Elementele de aliere interacioneaz cu fierul i carbonul formnd diferite faze: Ferit aliat soluie solid de element de aliere n fier ; Austenit aliat - soluie solid de element de aliere n fier ; Cementit aliat - soluie solid de element de aliere n cementit sau, n cazul depirii unei anumite limite a elementului de aliere carburi speciale. Elementele de aliere pot fi mprite n urmtoarele dou mari grupe: Gama-gene cele care mresc domeniul i fac posibil, obinerea de austenit aliat la temperatura camerei, caz n care se numesc oeluri austenitice. n aceast categorie intr Ni, Mn, Co, Cu, C, N. Alfa-gene cele care mresc domeniul i fac posibil obinerea de ferit aliat, oelurile feritice. n aceast categorie intr Cr, Si, Al, Mo, V, Ti, W, Nb, Zr. Dac alierea oelului presupune o combinaie de elemente gama-gene i alfa-gene, atunci oelurile vor conine i austenit i ferit aliate, oelurile feritoaustenitice. n majoritatea oelurilor de construcie principala component structural la temperatura de exploatare este ferita, care apare ntr-un procent de cca. 90%. De aceea proprietile oelurilor depind n mare msur de proprietile feritei aliate.
T4.7-Otelurile autor: profesor Tanase Viorel 16

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4.7

Tanaviosoft 2012
Cu ct va fi mai mare diferena dintre razele atomice ale fierului i elementelor de aliere, cu att mai mare va fi distorsionarea reelei cristaline i deci cu att mai mare va fi duritatea feritei, rezistena sa, iar plasticitatea i tenacitatea mai sczute. Principalele elementele de aliere cresc duritatea feritei. Cromul i mai ales nichelul practic nu micoreaz tenacitatea oelului. Nichelul scade puternic pragul de tranziie ductil-fragil. n plus, nichelul, cromul, manganul i alte cteva elemente care se dizolv n austenit, cresc stabilitatea acesteia la rcire, crescnd astfel clibilitatea oelului. Cele mai eficiente elemente n acest sens sunt nichelul i cromul, prin introducerea simultan a acestora n structura oelului, adic printr-o aliere complex. Acesta este motivul, de altfel, pentru care nichelul i cromul reprezint principalele elemente de aliere ale oelurilor creterea clibilitii, a rezistenei i tenacitii. Carburile n oelurile aliate Elementele carburigene reprezint acele elemente care au o afinitate fa de carbon mai mare dect cea a fierului. n funcie de creterea afinitii fa de carbon i a stabilitii carburilor formate, elementele carburigene se pot enumera dup cum urmeaz: Fe Mn Cr Mo W Nb Zr Ti. Cu ct este mai stabil carbura, cu att aceasta se va dizolva mai greu n austenit i va precipita mai greu la revenire. n funcie de tipul reelei cristaline, carburile sunt de dou tipuri: Carburile de tipul Fe3C, Mn3C, cu reele cristaline complexe. Aceste carburi nu au o stabilitate ridicat, n procesul de tratament termic al oelului acestea dizolvndu-se, cu formarea soluiei solide de elemente de aliere n austenit. Carburile din cea de-a doua grup, Mo2C, WC, TiC, au reele cristaline simple. Ele au o rezisten mult mai mare i se dizolv la temperaturi de nclzire mult mai mari.

Fig.4.7.6.2.Carburi metalice
T4.7-Otelurile autor: profesor Tanase Viorel 17

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4.7

Tanaviosoft 2012
Toate carburile au o duritate foarte mare, dar carburile din cea de-a doua grup sunt ceva mai dure dect cele din grupa a doua. Odat cu creterea dispersiei de carburi crete duritatea i rezistena oelului.

Clasificarea oelurilor aliate Criteriile de clasificare ale oelurilor aliate sunt: dup structura n stare de echilibru, dup structura obinut dup rcirea n aer, dup cantitatea de element de aliere i dup destinaie. Dup structura n stare de echilibru: 1. hipoeutectoide, cu ferit simpl n structur; UTILIZRI: Poansoane,matrie,dli pneumatice,pistoane pentru ciocane pneumatice. 2. eutectoide, cu structur perlitic; UTILIZRI: Elemente active la tane i matrie, scule achietoare profilate. 3. hipereutectoide, cu carburi n exces; UTILIZRI: Cuite de strung profilate, burghie,freze profilate,broe. n afar de grupele enumerate mai sus se mai consider i urmtoarele dou: 4. oeluri austenitice 5. oeluri feritice
T4.7-Otelurile autor: profesor Tanase Viorel 18

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4.7

Tanaviosoft 2012
UTILIZRI: Instalaii chimice,instalaii de ap potabil,discuri i palete la turbine,tubulatur la cazane,supape de evacuare la motoarele cu ardere intern. Oelurile carbon simple pot fi numai din primele trei clase, iar cele aliate din toate cele ase clase. Dup structura obinut dup rcirea n aer 1. oeluri perlitice, cu un coninut sczut de elemente de aliere i stabilitate sczut a austenitei subrcite, 2. oeluri martensitice, cu un coninut mediu de elemente de aliere i stabilitate ridicat a austenitei, 3. oeluri austenitice, cu un coninut ridicat de elemente de aliere i structur austenitic la temperatura camerei. Dup cantitatea de element de aliere: 1. slab aliate, ce conin pn la 2,5 % elemente de aliere; 2. mediu aliate, ce conin ntre 2,5 i 10 % elemente de aliere; 3. nalt aliate, ce conin peste 10% elemente de aliere. Dup destinaie: 1. oeluri de construcie (construcii de maini, construcii civile) 2. oeluri de scule (pentru deformare plastic la rece, pentru tieri, pentru instrumente de msurat) 3. oeluri cu proprieti fizice i chimice speciale (rezistente la coroziune, refractare, electrotehnice, cu proprieti magnetice speciale, criogenice etc). Oelurile cu proprieti magnetice sunt: oeluri magnetice dure, oeluri magnetice moi i oeluri nemagnetice. Oelurile magnetice dure sunt magnico i alnico, aliate cu Cr, W, Co,Al.

Fig.4.7.6.3.Piese din oel turnat

T4.7-Otelurile

autor: profesor Tanase Viorel

19

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4.7

Tanaviosoft 2012

T4.7-Otelurile

autor: profesor Tanase Viorel

20

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4.7

Tanaviosoft 2012

T4.7-Otelurile

autor: profesor Tanase Viorel

21

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4.7

Tanaviosoft 2012

4.7.7.DICIONAR TEHNIC.

HB-Duritatea Brinell. HRC-Duritatea Rockwell. Ferita-soluie solid(diagrama Fe-Fe3C). Perlita-amestec mecanic(diagrama Fe-Fe3C). Austenita-soluie solid(diagrama Fe-Fe3C). Ledeburita-amestec mecanic(diagrama Fe-Fe3C). Cementita-compus definit(diagrama Fe-Fe3C). Convertizor-instalaie utilizat la elaborarea oelurilor.

T4.7-Otelurile

autor: profesor Tanase Viorel

22

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4.7

Tanaviosoft 2012

4.7.8.TESTUL DE EVALUARE
OELURILE(WORD) Test de evaluare OELURILE (QUIZ) Test de evaluare OELURILE (PDF) Test de evaluare

4.7.9.LUCRAREA DE LABORATOR
OELURILE Lucrare de laborator

4.7.10.ANEXE
http://www.didactic.ro/ http://www.4shared.com/account/dir/12148998/f0e35458/sharing.html?rnd=83 http://www.4shared.com/account/dir/19966750/2c584ca8/sharing.html?rnd=97 http://www.4shared.com/account/dir/8TRHB4qg/sharing.html?rnd=42 http://www.4shared.com/account/dir/s07DeCsa/sharing.html?rnd=10 http://www.4shared.com/account/dir/B2iZe_cW/sharing.html?rnd=42

http://tvet.ro

http://class10c.wikispaces.com

tanaviosoft@yahoo.com

T4.7-Otelurile

autor: profesor Tanase Viorel

23

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4.7

Tanaviosoft 2012
OELURI SLAB I MEDIU ALIATE

T4.7-Otelurile

autor: profesor Tanase Viorel

24

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4.7

Tanaviosoft 2012
OELURI NALT ALIATE

T4.7-Otelurile

autor: profesor Tanase Viorel

25

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T4.7

Tanaviosoft 2012

Site-ul de mai jos permite utilizarea Auxiliarelor curriculare elaborate prin programul PHARE.
http://tvet.ro

4.7.11.STANDARDE de PREGTIRE PROFESIONAL

http://www.edu.ro

T4.7-Otelurile

autor: profesor Tanase Viorel

26

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012

1.CUPRUL i aliajele sale.

http://www.freshney.org
T7-Metale si aliaje neferoase autor: profesor Tanase Viorel 1

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012 1.1.CUPRUL.PROPRIETI.


Proprietile cuprului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Culoarea Densitatea [Kg/m3] Temperatura de topire [0C] Rezistena mecanic , Rm [N/mm2] Duritatea [HB] Rezistena la coroziunea atmosferic Capacitate de deformare plastic Conductivitate electric Conductivitate termic Rezistena la oc Rosiatic 8960 1084 200-250 40-50 medie mare mare mare medie tabelul 1.1.1

UTILIZRI: conductoare electrice; conducte; schimbtoare de cldur; serpentine.

Fig.1.1.1.Cuprul(Cu) Pentru a mri rezistena mecanic, capacitatea de deformare plastic, cuprul se poate alia cu alte elemente chimice: Zn, Sn, Al, Be, Pb, Ni.

T7-Metale si aliaje neferoase

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012 1.2.ALIAJELE CUPRULUI.CLASIFICARE.


tabelul 1.2.1. Element chimic Element chimic Element chimic

Zn

Sn

Be

Element chimic

Element chimic

Element chimic

Pb

Ni

Al

Clasificarea aliajelor de cupru: ALIAJELE CUPRULUI

ALAMELE(Cu+Zn)

Bronzuri cu Al Bronzuri cu Be Bronzuri cu Pb

Alame turnate

ALIAJELE Cu+Ni

Alame deformabile

Bronzuri cu Sn

Nichelina

BRONZURILE

Constantan

Alame de lipit

Manganin

T7-Metale si aliaje neferoase

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012
SIMBOLIZAREA ALFANUMERIC
tabelul 1.2.2.

T7-Metale si aliaje neferoase

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012
Aliajele cuprului cu zincul se numesc alame.Dup modul de obinere sunt: 1. Alame deformabile. 2. Alame turnate. 3. Alame pentru lipit. Alamele deformabile(tabelul 1.2.2.) au simbolul CuZn (STAS) iar n simbolizarea alfanumeric(EN-standardul european)-CW614N,CW713R, etc. Dup coninutul de zinc, alamele deformabile sunt: alame moi(tombac) cu 10-30%Zn. alame presabile cu 30-40%Zn. alame dure cu 40-45%Zn. Alamele moi au capacitate de deformare plastic foarte bun.Se pot prelucra prin ambutisare, trefilare, laminare.Se utilizeaz pentru: serpentine, tuburi, cartue, piese electrotehnice. Alamele presabile au plasticitate mare i se livreaz sub form de table, bare, benzi, srme.Se utilizeaz pentru uruburi, piulie.

1.3.ALAMELE(Cu+Zn).

Fig.1.3.1.Bare din alam Fig.1.3.2.Buce din alam Alamele dure sunt fragile, rezistente cu plasticitate redus.Se utilizeaz pentru uruburi, piulie, roi dinate. Alamele turnate sunt grupate n dou categorii: 1. Alame ordinare(obinuite). 2. Alame speciale. Alamele turnate au n compoziia chimic i alte elemente chimice:Pb, Sn, Mn, Al, Fe, Ni.Alamele obinuite se utilizeaz pentru armturi, carcase, corpuri de robinete, buce.

T7-Metale si aliaje neferoase

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012

Fig.1.3.3.Robinet de trecere(3 ci) Fig.1.3.4.Robinet de scurgere Alamele speciale se utilizeaz pentru buce, armturi, elice navale.Prezint o rezisten deosebit la aciunea apei de mare.

Fig.1.3.5.Elice marin Alamele de lipit se livreaz sub form de vergele sau granule i se utilizeaz la lipirea tablelor, conductelor din cupru, alam, bronz , oel.

Fig.1.3.6.Lipirea cu alame de lipit


T7-Metale si aliaje neferoase autor: profesor Tanase Viorel 6

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012
BRONZURILE CU STANIU se obin prin laminare sau prin turnare. Bronzurile laminabile conin ntre 2-8%Sn.Au capacitate de deformare plastic bun.Se utilizeaz pentru arcuri, membrane, conductoare electrice. Bronzurile turnate sunt: 1. Bronzuri moi-coninutul de staniu este ntre 3-10%. 2. Bronzuri dure- coninutul de staniu este ntre 9-14%. Bronzurile moi se utilizeaz pentru buce, armturi, robinete.

1.4.BRONZURILE.

Fig.1.4.1.Buce din bronz Fig.1.4.2.Robinete din bronz Bronzurile dure se utilizeaz pentru armturi, buce, roi dinate, coroane melcate.

Fig.1.4.2.Roi dinate din bronz BRONZURILE CU ALUMINIU conin 9-10% Al.Prezint rezisten mecanic mare i rezisten la coroziune deosebit. Bronzurile cu aluminiu se utilizeaz pentru rotoare de pompe, lagre,coroane dinate,conductoare electrice.

T7-Metale si aliaje neferoase

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012

Fig.1.4.3.Bronz cu aluminiu BRONZURILE CU BERILIU conin 2% Be.La temperatura mediului ambiant,bronzul cu beriliu se prelucreaz dificil.Prin aplicarea tratamentului termic de clire(8500 C) , bronzul cu beriliu se poate prelucra prin deformare plastic.Dup prelucrare, dac se aplic tratamentul termic de revenire(2500 C), bronzul cu beriliu redevine dur cu rezisten mecanic superioar. Aceste bronzuri se utilizeaz pentru scule care nu produc scntei,arcuri inoxidabile, roi dinate de ceasornice.

Fig.1.4.4.Roi dinate BRONZURILE CU PLUMB conin ntre 10-30% Pb.Se utilizeaz pentru buce cu alunecare, lagre la motoarele cu ardere intern.

NICHELINA este un aliaj al cuprului cu 30% Ni.Se utilizeaz pentru reostate, elemente nclzitoare pentru aparate electrice destinate nclzirii.

1.5.ALIAJELE Cu+Ni.

T7-Metale si aliaje neferoase

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012

Fig.1.5.1.Nichelina Fig.1.5.2.Reou CONSTANTANUL este un aliaj al cuprului cu 40% Ni.mpreun cu fierul se utilizeaz la fabricarea termocuplurilor fier-constantan(pentru msurarea temperaturilor de maximum 5000 C).

Fig.1.5.3.Termocuplu MANGANINUL este un aliaj al cuprului cu 8-14% Mn i 2-5% Ni.Se utilizeaz pentru rezistoare electrice de precizie.

Fig.1.5.4.Rezistoare

T7-Metale si aliaje neferoase

autor: profesor Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012

2.ALUMINIUL i aliajele sale.

http://www.freshney.org

Fig.2.1.Lingouri de aluminiu

T7-Metale si aliaje neferoase

autor: profesor Tanase Viorel

10

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012 2.1.ALUMINIUL.PROPRIETI.


Proprietile aluminiului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Culoarea Densitatea [Kg/m3] Temperatura de topire [0C] Rezistena mecanic , Rm [N/mm2] Duritatea [HB] Rezistena la coroziunea atmosferic Capacitate de deformare plastic Conductivitate electric Conductivitate termic Rezistena la oc Alb 2700 658 100 20-25 mare mare mare mare medie tabelul2.1.1

Aluminiul prezint fenomenul de pasivare(pasivizare), care const n acoperirea suprafeei metalului cu o pelicul de oxid dens, aderent, cu rol de protecie anticorosiv.

Fig.2.1.1.Table de aluminiu Creterea rezistenei mecanice se face prin aliere cu siliciu, cupru, magneziu, mangan.

n funcie de modul de obinere, aliajele aluminiului sunt urmtoarele: 1. Aliaje de aluminiu deformabile. 2. Aliaje de aluminiu turnate.

2.2.ALIAJELE ALUMINIULUI.CLASIFICARE.

T7-Metale si aliaje neferoase

autor: profesor Tanase Viorel

11

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012
tabelul 2.2.1 Element chimic Element chimic Element chimic

Cu

Si

Mg

Clasificarea aliajelor de aluminiu:

ALIAJELE ALUMINIULUI

ALIAJE DEFORMABILE

ALIAJE TURNATE

ANTICORODAL

DURALUMINIU

SILUMINIU

ANTICORODALUL prezint rezisten mare la coroziune.Se utilizeaz pentru piese care lucreaz in mediu chimic.Sunt aliaje ale aluminiului cu siliciu sau mangan. DURALUMINIUL este un aliaj al aluminiului cu siliciu, manga, magneziu i cupru.Prin aliere, rezistena mecanic se apropie de cea a oelurilor nealiate.Se utilizeaz n industria de aeronautic, n construcia de automobile.

Fig.2.2.1.Domenii de utilizare
T7-Metale si aliaje neferoase autor: profesor Tanase Viorel 12

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012

Fig.2.2.2.Profile pentru tmplria din aluminiu

Fig.2.2.3.Caroserie auto SILUMINIUL este un aliaj al aluminiului cu siliciul(maximum 12% Si). Se utilizeaz pentru mobilier metalic, iar prin aliere cu siliciu, mangan, cupru, titan se utilizeaz pentru componente auto: pistoane, blocuri motor,cartere.

Fig.2.2.4.Componente auto
T7-Metale si aliaje neferoase

Fig.2.2.5.Filtre de ulei
autor: profesor Tanase Viorel 13

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012
SIMBOLIZAREA ALFANUMERIC

tabelul 2.2.1

T7-Metale si aliaje neferoase

autor: profesor Tanase Viorel

14

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012

3.MAGNEZIUL i aliajele sale.

http://www.freshney.org

Fig.3.1.Magneziul

T7-Metale si aliaje neferoase

autor: profesor Tanase Viorel

15

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012 3.1.MAGNEZIUL.PROPRIETI.


Proprietile cuprului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Culoarea Densitatea [Kg/m3] Temperatura de topire [0C] Rezistena mecanic , Rm [N/mm2] Duritatea Brinell [HB] Rezistena la coroziunea atmosferic Capacitate de deformare plastic Conductivitate electric Conductivitate termic Rezistena la oc alb-strlucitor 1740 650 200-250 260 MPa medie redus redus redus redus tabelul 3.1.1

Prin nclzire n aer se autoaprinde cu flacr luminoas.Introducnd mici cantiti de beriliu se corecteaz aceast deficien.Prin aliere cu aluminiu, zinc, mangan se obin aliaje ultrauoare. Dup modulde obinere , aliajele cu baz de magneziu sunt: 1. Aliaje de magneziu deformabile. 2. Aliaje de magneziu turnate. Aliajele de magneziu deformabile se utilizeaz sub form de table, bare.Pentru deformare plastic este necesar nclzirea la 300-4000 C. Aliajele de magneziu turnate conin 5-9% Al, 1-3% Zn i 0,15-0,5% Mn.Se utilizeaz n aeronautic, pentru carcase de calculatoare, aparate electrocasnice.

3.2.ALIAJELE MAGNEZIULUI.

Fig.3.2.1.Aliaje de magneziu.Utilizri
T7-Metale si aliaje neferoase autor: profesor Tanase Viorel 16

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012

4.ZINCUL i aliajele sale.

http://www.freshney.org

Fig.4.1.Zincul

T7-Metale si aliaje neferoase

autor: profesor Tanase Viorel

17

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012 4.1.ZINCUL.PROPRIETI.


Proprietile cuprului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Culoarea Densitatea [Kg/m3] Temperatura de topire [0C] Temperatura de vaporizare [0C] Duritatea Brinell [HB] Rezistena la coroziunea atmosferic Capacitate de deformare plastic Conductivitate electric Conductivitate termic Rezistena la oc albstruie 7100 419 907 416 MPa medie redus redus redus redus tabelul 4.1.1

Zincul prezint fenomenul de pasivare(pasivizare).Se utilizeaz pentru acoperiri metalice(zincare la cald,zincare electrolitic), pentru cliee, n electrotehnic.

Fig.4.1.1.Instalaie de zincare electrolitic

T7-Metale si aliaje neferoase

autor: profesor Tanase Viorel

18

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012 4.2.ALIAJELE ZINCULUI.


Sunt dou categorii de aliaje ale zincului: 1. Aliajele zincului cu aluminiu. 2. Aliajele zincului cu aluminiu i cupru(zamakuri). Aliajele zincului cu aluminiu se prezint n dou grupe: cu 4% Al; cu 20% Al. Prin introducerea de magneziu crete rezistena la coroziune.Se utilizeaz pentru ventile de pompe auto. Aliajele zincului cu Al+Cu se utilizeaz prin turnare sub presiune pentru armturi, carcase, jucrii, obiecte casnice, instalaii sanitare.

5.PLUMBUL i STANIUL.Aliajele lor.

http://www.freshney.org
T7-Metale si aliaje neferoase autor: profesor Tanase Viorel 19

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012 5.1.PLUMBUL.STANIUL.PROPRIETILE LOR.


Proprietile plumbului 1 2 3 4 5 6 7 1 2 3 4 5 6 7 8 Culoarea Densitatea [Kg/m3] Temperatura de topire [0C] Rezistena la coroziunea atmosferic Capacitate de deformare plastic Conductivitate electric Conductivitate termic Proprietile staniului Culoarea Densitatea [Kg/m3] Temperatura de topire [0C] Rezistena la coroziunea atmosferic Capacitate de deformare plastic Conductivitate electric Conductivitate termic Rezistena la ageni biologici alb-argintiu 7300 232 mare mare mare medie mare gri-cenuie 11300 327 mare mare redus redus tabelul 5.1.1

Fig.5.1.1.Plumbul

Fig.5.1.2.Staniul

Plumbul se utilizeaz la fabricarea de acumulatoare, n industria chimic. Staniul se utilizeaz pentru ambalarea produselor alimentare, acoperiri metalice(stanare).

T7-Metale si aliaje neferoase

autor: profesor Tanase Viorel

20

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012
Aliajele Pb+Sn se clasific astfel:

5.2.ALIAJELE (Pb+Sn).
ALIAJE Pb+Sn

Aliaje antifriciune

Aliaje de lipit

Aliaje uor fuzibile

Aliaje de tipografie

Aliajele antifriciune se utilizeaz prin turnare pentru cuzineii unor lagre cu alunecare.n compoziia chimic se mai introduce stibiu,cupru.Aceste aliaje se mai numesc i babbitturi.Prezint o mare rezisten la uzur i la ocuri.Aliajul YSn83 conine 83%Sn, 11%Sb i 6% Cu. Aliajele de lipit ,n funcie de coninutul de staniu, sunt: aliaje cu 50-60% Sn; aliaje cu 90-95%Sn. Aliajele cu 50-60%Sn se utilizeaz n electrotehnic, electronic la lipituri (temperatura de topire 1850 C).

Fig.5.2.1.Lipirea cu aliaje (Sn+Pb)

Fig.5.2.2.Aliaje de lipit

Aliajele cu 90-95% Sn se utilizeaz la lipituri in domeniul alimentar, la instalaii sanitare.

T7-Metale si aliaje neferoase

autor: profesor Tanase Viorel

21

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012
Aliajele uor fuzibile au n compoziia chimic Pb, Sn, Bi, Cd.Aliajul cu 56% Bi i 44% Pb se topete la temperatura de 1250 C.Se utilizeaz pentru lipituri fine.

Fig.5.2.3.Bismutul Fig.5.2.4.Cadmiul Aliajele de tipografie sunt aliaje binare cu plumb i stibiu sau aliaje ternare cu plumb, stibiu i staniu.Aceste aliaje sunt toxice-provoac boala numit saturnism.

6.NICHELUL i CROMUL.Aliajele lor.

http://www.freshney.org
T7-Metale si aliaje neferoase autor: profesor Tanase Viorel 22

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012

Fig.6.1.Nichelul

Fig.6.2.Cromul

Nichelul cu coninut mic de mangan(nichel manganos) se utilizeaz la fabricarea bujiilor pentru motoarele cu ardere intern.Nichelul cu coninut mic de siliciu se utilizeaz la fabricarea tuburilor electronice. Nichelul cu 2% Mn, 2% Al i 1,5% Si(aliajul alumel) se utilizeaz pentru construcia termocuplului cromel-alumel.

6.1.NICHELUL.PROPRIETI.

T7-Metale si aliaje neferoase

autor: profesor Tanase Viorel

23

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012

Fig.6.1.1.Bujii

Fig.6.1.2.Tub electronic

Fig.6.1.3.Termocuplu Proprietile nichelului 1 2 3 4 5 6 7 Culoarea Densitatea [Kg/m3] Temperatura de topire [0C] Rezistena la coroziunea atmosferic Capacitate de deformare plastic Conductivitate electric Conductivitate termic Se utilizeaz pentru acoperiri metalice-nichelarea.

tabelul 6.1.1 alb-cenuie 8900 1455 foarte mare mare redus medie

T7-Metale si aliaje neferoase

autor: profesor Tanase Viorel

24

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012

Fig.6.1.4.Nichelarea

Fig.6.1.5.Cromarea

6.2.CROMUL.PROPRIETI.
Proprietile cromului 1 2 3 4 5 6 7 Culoarea Densitatea [Kg/m3] Temperatura de topire [0C] Rezistena la coroziunea atmosferic Capacitate de deformare plastic Conductivitate electric Conductivitate termic

tabelul 6.2.1

alb-strlucitor 7200 1920 foarte mare redus redus medie

Se utilizeaz pentru acoperiri metalice(cromarea).

Aliajele cu baz de nichel se utilizeaz n electrotehnic.Se clasific n urmtoarele categorii: 1. Aliaje pentru rezistene electrice de nclzire. 2. Aliaje cu permeabilitate magnetic mare. 3. Aliaje cu dilatare termic redus. Aliajele pentru rezistene electrice de nclzire se utilizeaz n domeniul prelucrrilor la cald, pentru a dezvolta temperaturi cuprinse ntre 900-13000 C. Aceste aliaje sunt:cromel, nicrom, inconel, hersus, kantal.Kantalul dezvolt cea mai mare temperatur.

6.3.ALIAJELE NICHELULUI.

T7-Metale si aliaje neferoase

autor: profesor Tanase Viorel

25

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012
Aliajele cu permeabilitate magnetic mare conin 80% Ni i 20% Fe(aliajul permalloy).Aliajul supermalloy conine 80% Ni, 2% Mo i restul Fe.Aceste aliaje se utilizeaz pentru cmpuri magnetice slabe, n tehnica curenilor slabi.

Fig.6.1.6.Molibdenul Aliajele cu dilatare termic redus sunt: invar. elinvar. platinit. Invarul conine 35-37% Ni i nu se dilat pn la 1000 C. Platinitul conine 45% Ni i se dilat asemntor platinei. Elinvarul 35-37% Ni i pn la 1000 C nu i modific elasticitatea.

T7-Metale si aliaje neferoase

autor: profesor Tanase Viorel

26

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012

7.7.DICIONAR TEHNIC.

Reostat-aparat care serveste la reglarea intensitatii curentului intr-un circuit electric. Aliaj ultrauor-aliaje cu densitate maximum 2000 Kg/m3. Ventil-pies care servete ca organ de nchidere a unei supape. Armturi-piese componente n structura organelor pentru comanda, conducerea fluidelor. Saturnism-boal profesional a sngelui provocat de aliaje pe baz de plumb. Termocuplu-dispozitiv utilizat pentru determinarea temperaturilor nalte n cuptoare.

T7-Metale si aliaje neferoase

autor: profesor Tanase Viorel

27

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012

7.8.TESTUL DE EVALUARE
METALE I ALIAJE NEFEROASE (WORD) Test de evaluare METALE I ALIAJE NEFEROASE (QUIZ) Test de evaluare METALE I ALIAJE NEFEROASE (PDF) Test de evaluare

7.9.LUCRAREA DE LABORATOR
METALE I ALIAJE NEFEROASE Lucrare de laborator

7.10.ANEXE
http://www.didactic.ro/ http://www.4shared.com/account/dir/12148998/f0e35458/sharing.html?rnd=83 http://www.4shared.com/account/dir/19966750/2c584ca8/sharing.html?rnd=97 http://www.4shared.com/account/dir/8TRHB4qg/sharing.html?rnd=42 http://www.4shared.com/account/dir/s07DeCsa/sharing.html?rnd=10 http://www.4shared.com/account/dir/B2iZe_cW/sharing.html?rnd=42

http://tvet.ro

http://class10c.wikispaces.com

tanaviosoft@yahoo.com

T7-Metale si aliaje neferoase

autor: profesor Tanase Viorel

28

Metale si aliaje neferoase

NOTA:

Metale i aliaje neferoase Test de evaluare sumativa Studiul materialelor

Numele: Prenumele:

Subiectul I. 30 puncte Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator : 1. Aliajele cuprului cu zincul se numesc: a) bronzuri; b) alame; c) alpaca. 2. Fenomenul de formare a unei pelicule de oxid protector la corosiune se numeste: a) ecruisare; b) pasivitate; c) particularitate. 3. Bronzurile se caracterizeaza prin urmatoarele proprietati: a) rezistenta mare la uzura; b) rezistenta mare la soc; c) rezistenta la corosiune. 4. Care dintre urmatoarele aliaje se utilizeaza pentru termocupluri: a) nichelina; b) manganinul; c) constantanul. 5. Duraluminiul are la baza urmatoarele elemente chimice de aliere: a) titan, cupru, magneziu; b) cupru, magneziu, siliciu, mangan. 6. Aliajele de aluminiu cu siliciu(siluminiuri) au concentratia de Si: a) minimum 12 %; b) maximum 12 %; c) maximum 10 %. 7. Pentru a nu se autoaprinde in aer prin incalzire, in magneziu se introduce: a) bronz cu beriliu; b) Be; c) B. 8. Magneziul face parte din categoria metalelor: a) semiusoare; b) ultrausoare; c) usoare. 9. Care dintre urmatoarele metale, prin deformare nu se ecruiseaza: a) aluminiul; b) plumbul; c) staniul. 10. Aliajele antifrictiune se mai numesc: a) anticorodal; b) babitturi; c) zamakuri. 11. Care dintre dintre metalele urmatoare au o mare rezistenta la actiunea chimica a alimentelor: a) plumbul; b) staniul; c) aluminiul; d) magneziul. 12. Termocuplurile sunt aparate care permit determinarea de: a) temperaturi mici; b) temperaturi mari; c) etalonarea termometrelor. 13. Aliajul permalloy (permeabilitate magnetica mare) are la baza: a) Ni si Mg; b) Fe si Ni; c) Fe, Ni si Mo. 14. Aliajele cromel, inconel, kantal se caracterizeaza prin proprietatea de; a) rezistivitate electrica mare; b) rezistivitate termica mare; c) conductivitate electrica redusa. 15. Care element chimic este foarte rezistent la corosiune mai putin la actiunea sulfului: a) cromul; b) nichelul; c)aluminiul. 16. Aliajul invar se caracterizeaza astfel: a) pana la 100 0C nu se dilata; b) pana la 100 0C nu-si pierde elasticitatea. 17. Bronzurile cu beriliu au rezistenta mecanica: a) asemanatoare otelurilor; b) asemanatoare fontelor. 18. Care aliaje provoaca boala numita saturnism: a) Cu + Ni; b) Pb+ Sb; c) Cu+ Zn. 19. Care aliaje au la baza Cu +Sn: a) alamele; b) bronzurile; c) alamele de lipit. 20. Care alame sunt rezistente la actiunea apei de mare: a) alamele ordinare; b) alamele speciale; c) alamele de lipit.

Tanase Viorel

Metale si aliaje neferoase Subiectul II 24 puncte Asociati in mod corespunzator precizarile din coloanele de mai jos cu metalul respectiv:

nr. crt.
1 2 3 4 5 6 7 8

Metale si aliaje neferoase


Ex: 2a/2b/7c/4d Cu Al Mg Zn Pb Sn Ni Cr

Temperatura de topire(0C)
a 658 1083 327 232 1455 1920 419 650

Densitatea (Kg/m3)
b 8900 7100 11300 2700 1740 7200 8950 7300

Culoarea
c alb-stralucit alb-argintie rosiatica alba albastruie alb-cenusie cenusie galbuie

Capacitatea de deformare
d mica mare foarte mica medie foarte mare moale dura fragila

Subiectul III

10 puncte

Scriei pe foaia de hartie, cifra corespunztoare fiecarui enun i notai n dreptul ei litera A, dac apreciai ca enunul este adevrat i litera F, dac apreciai c enunul este fals. 1. Alpaca este un aliaj care are la baza Cu+Ni+Zn. 2. Alama este un aliaj care are la baza Cu+Sn. 3. Aliajele de lipit dure se mai numesc si brazuri. 4. Constantanul este un aliaj dintre Cu si Co. 5. Elinvarul este un aliaj care are la baza Fe+ Ni +C. 6. Bronzul este un aliaj care are la baza Cu +Br. 7. Zamakurile sunt aliaje ale zincului cu aluminiu si cupru. 8. Platinitul este un aliaj care contine 45% Pt. 9. Cositorul este un aliaj care are la baza Pb+Sn. 10. Siluminiul este un aliaj dintre aluminiu si siliciu. Subiectul IV 26 puncte Asociati, in mod corespunzator, metalele si aliajele neferoase de mai jos cu precizarile din coloane:

nr. crt.
1 2 3 4 5 6 7 8 9

Metale si aliaje neferoase


Ex: 2a/2b/7c/4d alama Cu+Sn Cu+Be Cu+Pb siluminiu Pb+Sn Ni+Cr Cu+Ni zamak

Utilizari
a mobilier usor mobilier metal electrotehnica bucse elice navale aeronautica rezistoare arcuri jucarii

Utilizari
b cuzineti piulite inst. sanitare acoperiri met. inst. incendiu piese nemag. ambalaje alim. cromare transformator

Utilizari
c termocuplu roti dintate ind. alimentara serpentine masini de scris calculatoare sig. fuzibile nichelare telefonie 2

Utilizari
d suruburi bujii tub electronic cond. electrice baterii inst. chimice tipografie zincare miez magnet.

Tanase Viorel

Metale si aliaje neferoase 10 alpaca 11 duraluminiu 12 nichel silicios 13 nichel manganos 14 inconel

ambutisare robinete tevi,tuburi pistoane pirometrie

turnare membrane piulite fluture piese ceasuri aluminizare

def. plastica bijuterii recipiente acumulator silicizare

rez. mecanica cartuse armaturi pompe auto cromizare

Se acorda 10 puncte din oficiu.

Tanase Viorel

PRELUCRRI MECANICE PRIN ACHIERE

T7

Tanaviosoft 2012

Site-ul de mai jos permite utilizarea Auxiliarelor curriculare elaborate prin programul PHARE.
http://tvet.ro

7.11.STANDARDE de PREGTIRE PROFESIONAL

http://www.edu.ro

T7-Metale si aliaje neferoase

autor: profesor Tanase Viorel

29