P. 1
GHid de Practica 28 Oct 2011 (1)

GHid de Practica 28 Oct 2011 (1)

|Views: 59|Likes:

More info:

Published by: Tică Raluca Georgiana on Jul 24, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/15/2013

pdf

text

original

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI

DIDACTIC

PRACTICA PEDAGOGICĂ A STUDENŢILOR GHID PENTRU VIITOARELE CADRE DIDACTICE

Conf.univ.dr. Toader Pălășan Lect.univ. dr. Mihaela Voinea

Braşov, 2011

1

Cuprins Partea I Argument I. Fundamente teoretice ale practicii pedagogice I.1. Competenţe specifice I.2. Categorii de activităţi de practică pedagogică I.3. Tipuri de practică pedagogică I.4. Ce (cine) este un cadru didactic competent? 1.5. Produsele curriculare 1.6. Structura programei 1.7. Proiectarea didactică Partea a II-a II. Elemente aplicative ale practicii pedagogice II. 1. Instrumente destinate observării comportamentului didactic II.1.1.Grila de observaţie privind confirmarea răspunsurilor bune date de elevi de către profesor II.1.2. Grilă privind modul de stimulare al elevilor II.1.3. Comportamentul managerial II.1.4. Tipuri de întrebări II.1.5. Fişă de evaluare a lecţiei predate II.1.6. Fisă de evaluare a lecţiei II. 1.7. Utilizarea timpului didactic II. 1.8. Interacţiuni profesor-elev în timpul lecţiei II. 1.9. Dificultăţi în utilizarea mijloacelor tehnice II.1.10. Fşă de observaţie a activităţii didactice II.1.11.Analiză – sinteză a activităţii asistate II.1.12. Fişă de observare a comportamentului didactic II. 1.13.Chestionar pentru autoevaluarea progresului II. 2. Instrumente pentru cunoaşterea grupului de elevi: II. 2.1. Fişa de caracterizare psiho-pedagogică a elevului II.3. Instrumente destinate identificării elementelor de cultură organizaţională în şcoală II.3.1. Câteva repere teoretice privind cultura organizaţională II. 3.2.Modele ale culturii organizaţionale II. 3.3. Câteva instrumente destinate cunoaşterii organizaţiei/ culturii şcolare II. 4. Cerinte minimale ale practicii pedagogice. II. 5. Criterii de evaluare/ autoevaluare a practicii pedagogice a studentului/ cursantului. II. 6 Raport individual de evaluare a stagiului de practică BIBLIOGRAFIE ANEXE 2

A SE CITI DE CĂTRE PROFESORII- MENTORI ŞI DE CĂTRE STUDENŢI !!!

Partea I Argument,

Practica pedagogică este o disciplină pedagogică obligatorie, care asigură într-o proporţie importantă formarea competenţelor fundamentale pentru exercitarea profesiei didactice. De aceea numărul de ore alocat acestei discipline, în cele două semestre, este mai mare decât cel pentru oricare disciplină din modulul pedagogic. Pe de altă parte, mediul şcolar şi expertiza profesorilor - mentori de practică generează o raportare mai responsabilă a studenţilor la sarcinile şi responsabilităţile pe care un cadru didactic le asumă. Temeiul juridic al practicii pedagogice a studenţilor este Regulamentul de organizare şi funcţionare a prac-ticii pedagogice, regulament pe care Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic din Universitatea Transilvania din Braşov l-a elaborat pe baza prevederilor din O.M. nr. 4316/2008. Evidenţiem, în extras, conţinutul din art. 10, alin 2, în care se precizează că „Practica pedagogică a studenţilor cuprinde următoarele tipuri de activităţi: a) activităţi de observare şi de familiarizare cu desfăşurarea procesului instructiveducativ din unităţile de învăţământ; b) activităţi de cunoaştere şi caracterizare psihopedagogică a elevilor; c) activităţi de planificare şi proiectare a procesului de predare şi învăţare; d) activităţi didactice efective, constând în proiectarea, evaluarea şi realizarea lecţiilor (a unităţilor de învăţare), finalizate prin susţinerea unei lecţii de probă; e) activităţi de cunoaştere a problemelor specifice ale managementului instituţiilor de învăţământ.” Ghidul de faţă a fost elaborat în intenţia de a asigura o formare de calitate, bazată atât pe formarea competenţelor didactice (de proiectare, organizare, desfăşurare şi realizare a activităţilor didactice, evaluare), precum şi pe formarea unor competenţe pedagogice care se materializează în formarea şi dezvoltarea unor atitudini pozitive şi responsabile faţă de elevi, faţă de părinţi, faţă de comunitate, faţă de colegi şi faţă de propria dezvoltare socioprofesională. În prima parte, predominant informativă, sunt prezentate documentele curriculare pe care un cadru didactic (indiferent de experienţe la catedră) trebuie să le studieze, să le 3

dr. dr Stan Panţuru. teoria şi metodologia curriculumului. conf. cea mai mare parte din instru-mentele de lucru prezentate în acest ghid vor fi valorificate şi în portofoliul de evaluare finală pe care absolvenţii îl vor realiza şi prezenta în cadrul examenului final. Toader Pălăşan. dr.mentori pentru realizarea atribuţiilor şi sistematizarea diversităţii de date şi informaţii pe care aceştia le colectează în stagiile de practică din cele două semestre. univ. univ.analizeze şi să le transpună în documente curriculare personalizate (programări/planificări pe diferite intervale di timp). teoria şi metodologia instruirii. dr. dr. I. Proiectarea. didactica specialităţii): De asemenea. specificul unităţilor de învăţământ preşcolar şi şcolar.Elena Cocoradă . prof. Operarea cu informaţiile de la disciplinele de specialitate şi integrarea lor în analiza şi interpretarea situaţiilor educative specifice învăţământului preşcolar şi primar 3. Fundamente teoretice ale practicii pedagogice I. Considerăm că debutul studenţilor în activitatea practică în această fază de formare prfesională (de noviciat) trebuie sprijinit prin reactualizarea cunoştinţelor pe care le-au parcurs în semestrele anterioare. univ. dr Mihaela Voinea). Rodica Mariana Niculescu. ce se urmăresc a fi formate prin activităţile din programa acestei discipline sunt: 1. În partea a doua sunt diverse instrumente care considerăm că pot sprijini atât studenţii. lector univ. prof. şi pe baza căruia se poate elibera Certificatul de absolvire a studiilor psihopedagogice.1. conf. univ. structuri de organizare şi funcţionare 2. cât şi profesorii . Este motivul pentru care am sintetizat elementele principale pe care le-au parcurs la disciplinele din modulul pedagogic (psihologia educaţională. univ. Instrumentele din acest ghid pot fi utilizate integral sau selectiv în funcţie contextul educaţional sau de opţiunile profesorului –mentor. Interpretarea şcolii ca organizaţie socială. Analiza critic-constructivă şi autoevaluarea calităţii proiectelor didactice şi a lecţiilor realizate 4 . Competenţe specifice. teoria şi metodologia evaluării. dr. conf. precum şi din literatura de specialitate ( a se vedea bibliografia).managementul clase de elevi. univ. Liviu Plugaru. conducerea şi evaluarea activităţilor didactice realizate cu şcolarii mici şi cu preşcolarii 4. documente şcolare. Mariana Norel. Menţionăm că instrumentele din acest ghid au fost preluate din lucrări ale cadrelor didactice din facultate (prof.

managerial prin studiul documentelor specifice (Legea nr. B.). planificările anuale şi semestriale. portofoliul elevului etc.2. Regulamentul de ordine interioară. programul de dezvoltare profesională etc. Regulamentul de organizare şi funcţionare a şcolii.educative din unitatea de învăţământ: documente curriculare (planurile de învăţământ. documente de cunoaştere şi caracterizare a elevilor (fişe psihopedagogice. activităţi cultural-educative. a preşcolarilor şi a grupurilor de elevi în vederea tratării diferenţiate şi a consilierii acestora 6.( proiecte de lecţii. competiţii. proiecte de lecţii). întocmirea orarului şcolii. completarea fişelor de observare a comportamentului elevilor şi studenților. analizarea actvităţilor la care s-a asistat. împărtăşirea experienţelor personale din perioadele de practică. evidenţierea unor exemple de bune practici observate în contextul activităţilor didactice din unitatea de învăţământ.). 5 . administrativ. proiectarea unităţilor de învăţare. Studiul documentelor care stau la baza proiectării şi desfăşurării activităţilor instructive . alte activităţi de dezvoltare instituţională ). programele şcolare. A se vedea Anexa 1. C. alte auxiliare didactice). fişe de lucru. Colaborarea cu membrii comunităţii şcolare şi cu familiile copiilor I. Categorii de activităţi de practică pedagogică A. Famializarea cu etosul şcolii prin participarea la activităţile curente (serviciul pe şcoală. hotărâri/decizii interne referitoare la organizarea şi funcţionarea comisiilor din unitatea de învăţământ etc.1/2011.). Raportul de evaluare internă a unităţii de învăţământ (Raportul ARACIP). fişe de evaluare a elevilor. Cunoaşterea generală a şcolii /liceului sau a facultății sub aspect organizatoric. funcţional. plan individualizat de învăţare. tehnici şi instrumente adecvate de cunoaştere a şcolarilor mici. Participarea la activităţile de dezvoltare instituţională şi la activităţile metodico-ştiinţifice derulate în şcoală 7. Elaborarea documentelor necesare susţinerii activităţilor didactice proprii. Observarea activităţilor didactice desfăşurate în unitatea de învăţământ/facultate.5. Aplicarea unor metode. documente referitoare la rolurile/funcţiile cadului didactic ( statutul cadelor didactice. implicarea în realizarea unor activităţi şcolare sau extraşcolare . fişa postului.

aprecierea. folosirea revizuirea notiţelor. a observa înseamnă a cunoaşte. presupune. remarci la ceea ce ai privit cu atenţie. asigurarea condiţiilor optime de observare (plasarea în spaţiu cât mai adecvată astfel încât să observăm cu uşurinţă atât elevii cât şi cadrul didactic.I.) de preferat este ca atunci. Prima problemă care se ridică este ce anume trebuie să observăm? Ce este de fapt.) Pentru a realiza cât mai corect o observaţie. la prima vedere pare relativ simplu. urmărim modul în care activizează elevii/studenții. şi. un obiect. a face constatări. Tipuri de practică pedagogică ■ Practica observativă Pentru a deveni un cadru didactic profesionist. idei etc. trebuie să ne bazăm pe cunoştinţe solide despre tot ce înseamnă activitatea didactică (nu putem observa. să fim o prezenţă discretă. aceaste comentarii să aibă loc imediat după oră pentru a nu interveni efectele uitării. a prescurtărilor pentru a economisi timpul ) timp necesar revederii celor notate în scopul lămuririi neclarităţilor. a împărtăşirii unor experineţe. cunoaşterea şi examinarea. când este posibil. deci recunoscute pentru competenţele lor didactice. Aceasta este o definiţe largă... consemnarea. practica observativă? În general.. De obicei aceste cadre didactice au un nivel oficial de recunoaştere exprimat prin gradul didactic obţinut. fiind modele de urmat pentru debutanţi.3. trebuie să începem prin observarea altor cadre didactice profesioniste. reflecţiea asupra datelor observate (acordarea unui culorilor.. ceeea ce nu ştim/ nu cunoaştem!!!). observarea activităţii didactice va dobândi valenţe formative doar dacă sunt respectate următoarele condiţii: stabilirea clară a ceea ce dorim să observăm (dorim să observăm cum realizează cadrul didactic desfăşurarea lecţiei/ seminarului. dorim să observăm cum comunică.p.) 6 .Clipa. a examina un proces. Observarea comportamentul didactic.. În vederea unei mai bune înregistrări a comportametului didactic va sugerăm sa urmați următoarele sfaturi. în acelaşi timp. frecvent utilizată în activităţile cotidiene.(O. aprecierea activităţii didactice privite cu atenţie (tocmai de aceea vorbim despre practică observativă sau pasivă – în sensul că observatorul nu participă direct în desfăşurarea activităţii) Deşi. pentru a nu inhiba elevii) înregistrarea optimă a actelor observate (pregătirea fişelor de observaţie.

 Transpuneţi-vă în situaţia cadrului didactic şi încercaţi să-i înţelegeţi comportamentul.  Reflectaţi la ceea ce va constitui propriul dumneavoastră stil de predare. autoevaluarea activităţilor ţinute etc).  Încercaţi să vă reamintiţi sau să revedeţi partea teoretică la care face referire fişa de observare.  Fiecare cadru didactic este în felul lui un model de la care puteţi învăţa. următoarele criterii: calitatea proiectului lecţiei şi calitatea ştiinţifică şi 7 .  Respectaţi munca altora. Se realizează la clasele la care s-a făcut practica observativă şi la fiecare nivel de clasă din şcoala respectivă.  Găsiţi cât mai multe alternative pentru comportamentele observate. proiectarea lecţiei.  Conştientizaţi factorii perturbatori interni şi externi ai evaluării.  Înţelegeţi observarea prin prisma contextului educaţional. evaluarea elevilor.  Nu folosiţi ironia distructivă. În stabilirea notei pentru lecţia predată mentorul are în vedere. Aprecierea prestaţiei studentului-profesor se face de către mentor la sfârşitul zilei sau la finalul analizei activităţii respective. ■ Practica activă/de predare Constă în asumarea efectivă a rolurilor ce ţin de activitatea de predare (proiectarea unităţii de învăţare. Predarea se poate face doar după aprobarea proiectului de lecţie de către mentor.  Înregistraţi obiectiv mai degrabă decât să emiteţi judecăţi asupra a ceea ce observaţi. adică citiţi fişa şi materialele adiacente. Stabilirea clasei şi a subiectului lecţiei care urmează a fi predată se face cu două săptămâni înaintea datei programată pentru ţinerea acesteia. cel puţin.  Găsiţi în activitatea asistată elemente pe care le-aţi putea aplica în activitatea dumneavoastră viitoare.  „Subliniaţi” aspectele pozitive ale lecţiei/activităţii.  Nu fiţi foarte aspri în a judeca activitatea celuilalt. dar şi cu respect faţă de elevi.  Păstraţi-vă simţul umorului.  Observaţi „în cunoştinţă de cauză”. elaborarea mijloacelor/materialelor didactice.  Argumentaţi enunţurile proprii cu fapte concrete observate. În prealabil studentul trebuie să consulte planificarea semestrială. cu dragoste. Reflectaţi asupra importanţei profesiei.  Apropiaţi-vă cu grijă.  Folosiţi perioada de practică pedagogică pentru a acumula cât mai multe abilităţi.  Emiteţi judecăţi asupra activităţii şi mai puţin asupra personei cadrului didactic.

Tipul de practică Ore fizice Ore convenţionale* Observaţii* Explicarea proiec- 1 Practică observativă/ Asistenţă 3 4. analiza lecţiilor Instructaj. ■ practică de observare şi de familiarizare cu organizarea şi desfăşurarea activităţilor cu părinţii (lectorate. consiliere )etc. ■ practică de observare şi de familiarizare problematica managementului clasei de elevi.5* tului de lecţie. Tabel sintetic privind tipurile de practică şi durata (fizică şi convenţională) alocată Nr.. culturale şi sportive.metodologică a prestaţiei studentului. ■ practică activităţi comisii.crt. şedinţe. analiza observaţiilor şi problemelor dezbătute 8 . analiza lecţiei Îndrumare proiecte 2 Practică de predare 2 5* de lecţii. Nota pentru lecţia ţinută se apreciază cu notă întreagă (nefracţionată) Alte tipuri de practică pe care studenţii le efectuează în acest an şcolar: ■ practică de zi. ■ practică de documentare pe probleme specifice managementului instituţiilor de învăţământ. ■ practică de observare şi de familiarizare cu organizarea şi desfăşurarea activităţilor educative. analiză. 3 Practică de zi 4 6* completări procese verbale Organizarea întâlnirilor din 4 Practică activităţi comisii 2 3* comisii.

Practică de observare şi de familiarizare problematica 3 4. 3 4 Prezentarea PDI si a P. planuri de 2 3* măsuri 6 Utilizarea instrumentelor de 4 6* cunoaştere a elevilor. proceduri de urmat Documente. consiliere )etc. culturale şi sportive Practică de observare şi de familiarizare cu organizarea şi desfăşurarea activităţilor cu părinţii (lectorate. modele de organizare. strategii de gestionare a conflictelor la nivelul clasei 7 managementului clasei de elevi Practică de documentare pe 8 probleme specifice managementului instituţiilor de învăţământ. analize.5* Instructaj. colaborarea cu coordonatorul de practică 9 .5 Practică de observare şi de familiarizare cu organizarea şi desfăşurarea activităţilor educative. al inităţii de învăţământ Raport general şi rapoarte individu- 9 Bilanţ (general şi individual 7 7 ale de practică. şedinţe.O.

27) Anderson (1986) defineşte competenţele drept ”cunoştinţe. De asemenea trebuie să subliniem faptul că prin conceptul de competenţă. se evidenţiază şi rolul experienţei dobîndite şi „teoretizate”.35) Analizând definiţiile propuse de specialiştii amintiţi.Altet arată că „în învăţământ competenţele acoperă totalitatea cunoştinţelor şi deprinderilor aplicate în planificare. Adesea se spune că un cadru didactic profesionist este cel care este competent. p.ştiinţifice distincte” (D. M. deoarece ea furnizează cadrului didactic experienţe inedite cu efecte formative. Aceste competenţe sunt de ordin cognitiv. competenţa poate fi descrisă ca fiind o sinteză a cunoştinţelor. coord. DE CĂTRE STUDENŢI !!! 1.133) Profesionalismul didactic nu poate fi discutat fără a face apel la un concept cu care este în strânsă legătură. conativ şi practic.A SE STUDIA. Potolea. precum şi de ordin relaţional. prin competenţă pedagogică se înţelege „capacitatea unui educator de a se pronunţa asupra unei probleme pedagogice. În sensul cel mai larg. practica este o sursă preţioasă a formării profesionalismului didactic. 10 . afectiv. se referă la capacitatea unei persoane de a realiza la un anumit nivel de performanţă totalitatea sarcinilor tipice de muncă specifice profesiei didactice” (Gliga L. deprinderi şi atitudini necesare în vederea asumării rolului de cadru didactic. aptitudinilor şi atitudinilor specifice unui anumit domeniu pe care o persoană le deţine la un moment dat. organizare. la diverse niveluri de performanţă. îşi revendică baze normativ. oricât de imaginativă ar fi.4. pedagogic şi social în adaptarea la interacţiunile din clasă” (Buletinul CNFPnr. MAI ALES. competenţă didactică (pedagogică). pregătirea cognitivă a lecţiei precum şi experienţa practică provenită din reacţiile clasei de elevi. pe temeiul cunoaşterii aprofundate a legităţilor şi determinărilor educative. anume cel de. p.”(ibidem) Cu alte cuvinte. 2002. Ele au o dublă natură: de ordin tehnic şi didactic în pregătirea conţinuturilor. care are anumite competenţe afirmate şi recunoscute. 1989.2/2002. În sens restrâns. Ce (cine) este un cadru didactic competent? „Arta predării. p.

Molan. astfel încât să se ajungă la măiestrie pedagogică. pe a celor centrate pe elev crearea.27) Cea mai cuprinzătoare şi actuală imagine a competenţelor pe care trebuie să le deţină un cadru didactic o oferă profesorul Dan Potolea. facilitarea şi valorificarea de situaţii de învăţare în context nonformal şi informal conceperea şi utilizarea de strategii diferenţiale utilizarea adecvată a modelelor de comunicare şi acţiune pentru accesibilizarea cunoştinţelor valorificarea potenţialului pedagogic al diferitelor tipuri şi strategii de evaluare integrarea eficientă în procesul didactic a metodelor şi instrumentelor de evaluare adecvate contextului elaborarea şi utilizarea unor probe de evaluare care să satisfacă anumite condiţii tehnice utilizarea în procesul didactic a noilor tehnologii informaţionale şi de comunicare 11 . care a elaborat competenţele generale ale cadrelor didactice: (apud. inter.W. în special. conducerea şi evaluarea procesului didactic) proiectarea unui demers didactic adaptat grupului ţintă aplicarea adecvată la context a didacticii disciplinei utilizarea funcţională a documentelor şcolare în proiectarea demersului didactic şi în înregistarea rezultatelor elevului abordarea unui demers pluri-. 2007. de la Universitatea din Bucureşti. p. de natură să permită obţinerea cu uşurinţă a unor realizări la nivel de expert” (Huston R. noţiunea de competenţă pedagogică tinde să fie folosită cu înţelesul de standard profesional minim.şi transdisciplinar prin realizarea de conexiuni între disciplina respectivă şi alte domenii de cunoaştere focalizarea pe conexiunile structurale şi procesuale ale disciplinei folosirea unei varietăţi de strategii educaţionale şi. „Pe măsura acumulării experienţei şi a dezvoltării aptitudinilor pedagogice o persoană dobândeşte măiestrie pedagogică. Măiestria pedagogică se referă la o treaptă superioară de dezvoltare a unei competenţe pedagogice iniţiale şi desemnează „un înalt nivel al competenţei atins prin antrenament.Astăzi. 99-101) 1. Competenţe didactice (proiectarea. Însă competenţa poate şi trebuie să fie dezvoltată.

Competenţe psihoeducaţionale valorificarea metodelor de cunoaştere a personalităţii pentru identificarea profilurilor individuale ale elevilor şi acordarea de sprijin adecvat pe parcursul dezvoltării lor în şcoală identificarea nevoilor şi dificultăţilor de învăţare şi asistarea elevului în dezvoltarea propriilor proiecte de depăşire a acestora consilierea şi asistarea elevului în opţiunile sale şcolare şi profesionale crearea de oportunităţi egale tuturor elevilor 3. în vederea construirii unei instituţii care învăţă promovarea unui sistem de valori specifice unei societăţi democratice stimularea comportamentelor prosociale şi de participare civică Parteneriate sociale şi educaţionale urmărirea şi îmbunătăţirea rezultatelor elevilorprin colaborarea cu familia antrenarea comunităţii locale în sprijinirea unor activităţi şcolare şi extraşcolare iniţierea de proiecte educaţionale de colaborare între diferite instituţii din comunitate şi din afara ei Dezvoltarea profesională manifestarea unei conduite reflexive şi autoevaluative privind activitatea didactică deschiderea spre tendinţele inovatoare din domeniul de specialitate. bazat pe încredere şi cooperare selectarea conţinuturilor şi a metodelor de natură să stimuleze interesul şi motivaţia elevilor Dezvoltarea instituţională colaborarea cu colegii de specialitate şi de alte specialităţi pentru a asigura o bună pregătire elevilor participarea la procesul decizional în cadrul şcolii. manageriale şi socio-educaţionale Managementul clasei organizarea şi conducerea socială a clasei utilizarea metodelor de cunoaştere şi dezvoltare a grupurilor şcolare asigurarea unui climat socio-afectiv securizant.2. prin actualizarea sistematică a cunoştinţelor din doemniul de profil şi din cel psihopedagogic 12 . Competenţe psihosociale.

6. unul din documentele curriculare utilizate de cadrele didactice. acesta ţine seama atât de funcţiile „clasice” ale profesorului (proiectare. evaluare) dar şi de noile solicitări ale profesiunii didactice antrenate de schimbările din societate (învăţarea centrată pe elev. legătura cu comunitatea. evaluate) din perspectiva următoarelor întrebări: Care este concepţia pedagogică care stă la baza acestor documente? Cum să interpretez aceste documnete ? Care este utilitatea lor pentru mine (la ce mă ajută)? Prezentăm în continuare.1. analizate.4. 1.3.5. Programa şcolară este un produs curricular.Produsele curriculare Înainte de începerea practicii observative. Aceste instrumente ar trebui studiate (cunoscute. dezvoltarea profesională) Indiferent de punctul de vedere abordat. Ele se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini specifice disciplinei şi sunt urmărite pe parcursul mai multor ani de studiu. studenţii trebuie să cunoască. Programa oferă cel puţin un exemplu de activitate pentru fiecare obiectiv de referinţă în parte. 1. Structura programei: 1.6. competenţele didactice sunt legate mai ales de rolurile cadrelor didactice. sursele derivării competenţelor didactice sunt funcţiile didactice îndeplinite şi rolurile profesorului. 1. Exemple de activităţi de învăţare Pentru realizarea obiectivelor propuse pot fi organizate diferite tipuri de activităţi de învpţare. 1.Obiectivele cadru Sunt obiective cu un grad ridicat de generalitate şi complexitate.Nota de prezentare 1.6. 13 .6. Obiectivele de referinţă Specifică rezultatele aşteptate ale învăţării şi urmăresc progresia în achiziţia de competenţe şi de cunoştinţe de la uhn an de studiu la altul.2. care descrie oferta educaţională a unei anumite discipline pentru un parcurs şcolar.6. De fapt. să analizeze principalele documente şcolare care reprezintă instrumentele proiectări didactice.- proiectarea şi realizarea unui plan de dezvoltare profesională implicarea în cercetarea-acţiune Aşa cum se poate sesiza cu uşurinţă tabloul competenţelor didactice de mai sus. conducerea învăţării.

proiectarea globală b). competenţele şi comportamentele stabilite prin curriculum Reprezintă. proiectarea eşalonată a).Tipuri de proiectare didactică Putem distinge două tipuri de proiectări având drept criteriu perioada de timp: a).6. .7.5.6.ciclu sau an de studii.Standardele curriculare de performanţă/ modalități de evaluare Sunt criterii de evaluare a calităţii procesului de învăţare Sunt enunţuri sintetice. conţinuturi şi criterii de evaluare mai largi. 1. Proiectarea globală are ca referinţă o perioadă mai mare de instruire.6. El realizează o proiectare anuală şi semestrială a disciplnei pe care o predă.Proiectarea eşalonată se materializează prin elaborarea programelor de instruire specifice unei discipline şi apoi unei lecţii. ce au în vedere activităţile din instituţiile şcolare. ora şcolară. 1.şi operează cu obiective. apoi o proiectare a unităţilor de învăţare. Unităţile de conţinut sunt organizate fie tematic. semstrul şcolar. raportându-se la trei planuri temporale: anul şcolar.1. Cadrul didactic realizează o proiectare eşalonată. Concretizarea acestui tip de proiectare se realizează îndeosebi prin dimensionarea planurilor de învăţământ şi a programelor. Proiectarea didactică Proiectarea didactică reprezintă procesul deliberativ. fie în conformitate cu domeniile constituvie ale diverselor obiecte de studiu 1.Exemplele de activităţi de învăţare sunt construite astfel încât să pornească de la experineţa concretă a elevului Aceste exemple trebuie să se integreze unor strategii didactice adecvate contextelor variate de învăţare 1. de fixare mentală a paşilor ce vor fi parcurşi în realizarea instruirii şi educaţiei.7. Documentul orientativ pentru elaborarea acestor planificări este programa şcolară a disciplinei respective. vizând sfârşitul unei trepte de şcolaritate. pentru toţi elevii. aplicabile la o anumită clasă de elevi. un sistem de referinţă comun şi echivalent. 14 . b). în măsură să indice gradul în care sunt atinse obiectivele curriculare Constituie specificări de performanţă vizând cunoştinţele. Conţinuturile Sunt mijloace prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor cadru şi de referinţă propuse.

bazat pe valorificarea potenţialului de autoinstruire.Modelul curricular al proiectării pedagogice presupune următoarele caracteristici: este centrat pe obiective şi propune acţiuni didactice specifice procesului complex de predare-învăţare-evaluare punctul de plecare îl constituie obiectivele stabilite pentru elev în spiritul unui învăţământ formativ. Negreţ. Cum voi şti dacă s-a realizat ceea ce Stabilirea unui sistem de evaluare a trebuia? eficienţei activităţii pe care o vom realiza. 15 .pp.autoeducaţie a fiecărui elev/student între toate elementele activităţii didactice (obiective-conţinut-metodologie-evaluare) se stabilesc raporturi de interdependenţă.Ce voi face? Precizarea în mod clar a obiectivelor educaţionale Stabilirea resurselor educaţionale Stabilirea strategiei educaţionale potrivite pentru realizarea obiectivelor II. I.2. determinate de rolul central al obiectivelor pedagogice asigură echilibru dintre pregătirea de specialitate a formatorilor(concepută interdisciplinar. Etapele proiectării didactice Un algoritm al proiectării didactice sub forma răspunsurilor la patru întrebări a fost propus de I.7. Cum voi face IV. Jinga şi I. (Cucoş. Cu ce voi face? III.313-314) 1. cu o disciplină „principală” şi cel puţin una „secundară”) şi pregătirea psihipedagogică.

prin învăţarea temei? Ce le va permite ea elevilor să facă sau să înţeleagă în viitor? Ce ocazii de reflecţie le oferă elevilor această temă? Cum îi va pregăti ea pe elevi pentru a afla mai mult şi a înţelege mai bine această temă? Ce face? voi Selectarea conţinuturilor Ce cunoştinţe cuprind conţinuturile selectate? Cunoştinţele îndeplinesc cerinţele de necesitate şi suficienţă? Sunt în concordanţă cu obiectivele stabilite? Ce cunoştinţe vor fi explorate de elevi şi care transmise de mine? Ce aspecte invită pe elevi la continuarea investigaţiilor sau un alt tip de acţiune. 2005. Bucureşti.Ghid – proiectarea didactică (*** Predarea interactivă centrată pe elev. MEC) De ce este valoroasă pentru elevi această temă? Cum se leagă ea de experienţa lor personală şi de interesele lor? Ce vor fi capabili să facă elevii în timp scurt. aspiraţii. după lecţie? Cum se leagă tema de ceea ce am predat sau voi preda mai departe? Cum voi Analiza face? resurselor umane relaţia profesor – elev caracteristici ale grupului experienţa de învăţare ritmul de învăţare atitudinea faţă de învăţare motivaţia pentru învăţare stilul de învăţare trebuinţe. interese De voi face? ce Identificarea obiectivelor 16 .

materiale am nevoie? Cum să-i organizez pe elevi? De cât timp am nevoie pentru a-mi realiza obiectivele propuse? Ce avantaje prezintă tipul de strategie ales? Ce dovezi vor exista că elevii au învăţat ceva din lecţie? Ce pot realiza elevii pentru a demonstra că au atins obiectivele? Conform noului curriculum. atitudini. convingeri procedurale Cum voi proceda pentru atingerea obiectivelor? Ce traseu al gândirii să folosesc? Care va fi gradul de dirijare a învăţării? Ce metode ar fi foarte potrivite? Ce tip de învăţare ar trebui să stimulez? De ce mijloace. care asociază într-un mod personalizat elemente ale programei (obiective cadru-obiective de referinţă şi conţinuturi) cu alocarea de timp considerată optimă de către cadrul didactic.particularităţi psihologice şi de vârstă mărimea grupului gradul de omogenitate aptitudini faşă de disciplină competenţa psiho-pedagogică şi metodică a profesorului competenţa în specialitate valori. aspiraţii. planificarea/proiectarea calendaristică/semestrială este un document administrativ. pe parcursul unui an şcolar. Elaborarea planificării calendaristice parcurge următoarele etape: Analiza atentă a programei (Citirea personalizată!) Stabilirea succesiunii de parcurgere a conţinuturilor Corelarea fiecărui conţinut în parte cu obiectivele de referinţă vizate 17 .

Disciplina cu nr..ore/săptămână.58) 1...... de Conţinuturi Săptămăna Observaţii Unitatea de învăţare Obiective referinţă Nr. p........... Disciplina... An şcolar.în concordanţă cu oferta de resurse didactice de care poate dispune(manuale.. Redăm mai jos două modele orientative de planificare calendaristică şi semestrială....... prin această rubrică evaluăm proiectul realizat la începutul semestrului.. 2005........ Manolescu (2006......58) Nr..... Unităţi de învăţare Obiective de referinţă Nr.......- Verificarea concordanţei dintre traseul educaţional propus de către cadrul didactic şi Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare conţinut.. Clasa........ 18 ..Modele orientative de planificare calendaristică şi semestrială.. deoarece aici ar trebui consemnate toate aspectele pozitive sau negative ce au apărut pe parcurs şi care pot conduce la optimizarea activităţii! Aşadar. p.ore alocate Semestrul I Semestrul al II-lea Un alt model pentru planificarea calendaristică ar fi cel propus de M.........3... Aria curriculară.7........ore alocate Saptamâna Observaţii Atenţie! Rubrica „observaţii” este una din cele mai importante..... Panţuru) Şcoala..... Cadru didactic.............. ghiduri etc) obiectivele de referinţă vizate (Manolescu. (S...... Crt..........

7. delimitarea activităţiilor/ lecţiilor care asigură realizarea obiectivelor specifice corelate formularea obiectivelor operaţionale (concrete) corespunzător fiecărui obiectiv specific.5. generat prin integrarea unor este unitară din punct de vedere tematic. se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp. analiza conţinutului capitolului/ unităţii de învăţare. Proiectarea pedagogică a unei unităţi de învăţare detaliază proiectarea semestrială şi presupune următoarele activităţi:       precizarea obiectivelor specifice unităţii de învăţare respective. precizarea resurselor necesare realizării obiectivelor operaţionale. că a fost dificil de atins anumite obiective etc. prin unitate de învăţare se înţelege „O structură didactică deschisă şi flexibilă. 1. se finalizează prin evaluare. cu conţinuturile unităţii de învăţare.4. pornind de la obiectivele de referinţă formulate în proiectarea semestrială. că anumite unităţi de învăţare sunt mai indicate spre începutul/ sfărşitul semestrului.” 1.De exemplu. în concepţia actuală. metodologia de evaluare a realizării obiectivelor operaţionale. De menţionat că. 19 . putem constata că pentru o anumită unitate de învăţare a fost alocat un timp insuficient. Proiect de unitate de învăţare Structura unui proiect de unitate de învăţare trebuie să cuprindă următoarele elemente [16]: obiective de referinţă sau competenţe specifice.7. care are următoarele caracteristici:     determină formarea la elevi a unui comportament specific.

.Proiectarea unităţii de învăţare……....... Nr. An scolar....... Unitatea de învăţare...... Disciplina................................................. operaţionale de procedurale materiale (detalier referinţă i) 20 .. Conţinu turi Obiective Obiective de Activităţi Resurse învăţare Resurse Resurse de timp Evalu Obser are vaţii Cadru didactic............. ore alocate................. Şcoala.. Clasa.............

T.Partea a II-a II. sau frecvenţa interacţiunilor profesor-elev etc. L. Plugaru.Pălăşan.să conştientizeze importanţa unor comportamente esenţiale în relaţia cu elevul . un alt obiectiv îl poate constitui corectarea erorilor elevilor. putem avea ca obiectiv observarea modului în care cadrul didactic confirmă răspunsurile bune ale elevilor (confirmări ce pot fi verbale sau nonverbale sau atât verbale cât şi nonverbale). De exemplu. 21 .2000) arată că ele sunt utile în cazul pregătirii cadrelor didactice pentru a-l ajuta: .M.1.în autoevaluare Grilele de observaţii sunt elaborate în funcţie de obiectivul propus. Niculescu. Elemente aplicative ale practicii pedagogice II. Instrumente destinate observării comportamentului didactic Autorii acestor instrumente (R.

..........................................................................................nonverbală) este: - 22 ......................................................................... Data............................. Disciplina............... Ţinând seama de natura exerciţiilor modul de confirmare (verbală..................................................................... ....Grila de observaţie privind confirmarea răspunsurilor bune date de elevi de către profesor Obiectiv: măsurarea numărului de confirmări şi identificarea modurilor de confirmare puse în practică de către cadrul didactic........................................................................ ............................... Şcoala..........recurgerea la prenumele elevilor) da nu bine adaptat ritmului exerciţiilor insuficinet adaptat ritmului exerciţiilor 3...............................1.........II.... Analiza observaţiilor: 1.............................1......................... Durata............................................. Clasa........... Confirmări suficient motivate (încurajări personale....................................... ................ Ţinând seama de natura lecţiei confirmările sunt: suficiente insuficiente Individuală Colectivă Solicitarea confirmării elevilor 2...........................................Student-practicant........................................Subiectul....................................................................................... Confirmarea răspunsurilor bune date de elevi de către profesor Verbală Nonverbală Total Confirmarea greşelii Individuală Colectivă Total Alte observaţii: ...........................................................

...... care vizează stimularea elevilor şi măsurarea varietăţii şi eficacităţii repertoriului său de intervenţii de tip „ajutor direct”..1......................... .......... .. ..............................Subiectul......................................... ..................... .... Sensibilitate faţă de reacţiişle noverbale ale elevilor ..............II... ....................... Claritatea directivelor ... ..... Analiza observaţiilor 1......... ...... .... ..... .................... .......................................... ..... ilustrări destinate ghidării Nr........... .............................. ........... .. ............ Data............ . Cum ajută cadrul didactic elevii Interesul manifestat faţă de elevi Întrebări elevilor Aducerea de informaţii – reluarea unei explicaţii Numărul de directive date Schimbări ale activităţii Concretizări............. ........... ........ ...... . .......................... ........ ......... 4....... . .............. .. ......... ... Influenţa asupra activităţii elevilor ................ .................. .. .. ....... .......2... .. ............... .Student-practicant..... ..... ..... Clasa....... Durata................ 23 .. .......... ...... Grilă privind modul de stimulare al elevilor Obiectiv: identificarea tipurilor de intervenţii ale cadrului didactic... ............... .......................... 2.... .. .......... ............ ......... . .......... ......................................... Şcoala... 3....................... ........ .... .................... De intervenţii Exemple Alte observaţii: .. .........Bogăţia repertoriului de intervenţii: ...... Disciplina....... ... ...

Elevii comunică deschis şi onest. 4. citiţi enunţurile în italic (ele corespund comportamentului autoritarist) şi bifaţi variantele observate din listă. Elevii înţeleg regulile şcolii / ale clasei şi aderă la ele. elevii se simt liberi pentru a se exprima pe ei înşişi fată de profesor sau fată de alte persoane.1. Elevii se simt răspunzători pentru propriile comportamente. prin comportamentele lor coeziunea grupului. Elevii demonstrează sentimente pozitive faţă de ceea ce se întâmplă în clasă.. norme productive de grup. 26. Elevii înţeleg aşteptările profesorului şi faptele corespunzătoare acestora. Elevii urmează direcţiile impuse. 16. Elevii acceptă şi acceptă autoritatea. Elevii se reîntorc repede la lucru după o întrerupere. Elevii demonstrează autodisciplină şi autocontrol. Elevii simt că negociază corect. 33. 28. Subiectul lecţiei ………………………………………………………………….. 27. 11. observaţi comportamentul managerial al unui coleg. 17. Elevii se ajută între ei cu diverse materiale. Data şi durata observaţiei ………………… Profesorul – student observat ……………………………………………………. După terminarea activităţii de observare. demonstrează. Elevii sunt sensibili faţă de rugăminţile şi nevoile materiale ale altora. 22. 8. 2. 25. 19. Elevii îşi prezintă sentimentele şi meritele personale. 24. Elevii înţeleg şi acceptă consecinţele propriilor lor fapte.3. Elevii demonstrează cooperare şi îşi împărtăşesc opiniile. Elevii se acceptă şi se încurajează unii pe alţii. clasificaţi comportamentele în autoritariste şi neautoritariste şi număraţi enunţurile pentru fiecare categorie. just. Elevii.. Elevii funcţionează la un nivel constant în toate sarcinile. 32. 21. 20. folosind următoarea listă de control: Numele observatorului: …………………………. 6.II. Elevii stabilesc relaţii interpersonale pozitive. Elevii se simt confortabil şi protejaţi. 9. 14. Elevii demonstrează iniţiativă şi creativitate. Elevii trec de la o sarcină la alta în mod ordonat. 18. 1. Elevii prezintă rezultatele muncii şi studierea comportamentelor. 23. 12. 31. Elevii sunt pregătiţi pentru sarcinile propuse. 3. 7. Elevii arată respect pentru persoane şi proprietate. 29. Elevii aplică precis procedurile stabilite. Elevii stabilesc. 15. 5. Elevii răsplătesc atenţia profesorului sau a altor persoane. resurse. 13. Obiectivul observaţiei: Examinarea comportamentelor manageriale autoritariste Instrucţiuni pentru observator: Înainte de a efectua o observaţie. 30. Comportamentul managerial În timpul activităţilor de pre-predare (practică pedagogică pasivă). Elevii participă activ la sarcinile de învăţare. 10. Elevilor le place să primească persoane noi în grup. 24 . Elevii simt că profesorul îi înţelege. Elevii manifestă abilităţi de adaptare la schimbarea situaţiei.

... Interpretare 4..... .............. stabiliţi frecvenţa pentru fiecare tip de întrebări şi procentajul acestora..... Subiectul lecţiei ……………………………..... Sinteză 7........ în caseta adecvată............ Analiză 6..................... Obiectul observaţiei: Examinarea nivelului întrebărilor folosite în verificare Instrucţiuni pentru observator: Marcaţi printr-o bară........................ Reproducere Frecvenţă Exemple Procente 2......... Aplicaţii 5......................... 25 .............. Tipuri de întrebări Observaţi tehnicile de verificare orală sau scrisă.........1.................... Realizaţi o ierarhie a tipurilor de întrebări şi comentaţi datele obţinute........ La final..... ......... întrebările adresate de profesorul – studentul observat......4.... utilizate de studenţii care predau colegilor............... Evaluare Total Ierarhie COMENTARII PERSONALE ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ……………………………............................................ Tipuri de întrebări 1....... Reformulare 3............... folosind următoarea fişă: Numele observatorului: …………………………......... Data şi durata observaţiei ……… Profesorul / studentul observat: …………………......II....................................................................

....................................................... Clasa la care predă........................................ Conţinutul ştiinţific 4......definirea obiectivelor -corelaţia dintre obiective şi celelalte componente ale actului didactic organizarea clasei..... Grupa Activităţilor urmărite I............. aspectul estetic................. Caracter practic aplicativ 6........5................ igienic asigurareamijloacelor de învăţământ -organizarea colectivului II......II... Subiectul lecţiei...... Fişă de evaluare a lecţiei predate Şcoala... Cursant/ Cadru didactic..... Proiectarea şi organizarea lecţiei 1.......................bine Indicatori Scala de evaluare desfăşurării lecţiei documentarea ştiinţifică metodică ...................... Alegerea şi folosirea metodelor 26 .................................. Corelaţii intraşi interdisciplinare 5.............. Elaborarea proiectului şi pregătirea condiţiilor necesare şi Insuf icient satisfăcător bine F... Disciplina de studiu.....1.................... Desfăşurarea 2.. valenţe educative lecţiei 3.................

...................................... Capacitatea stăpânirii de sine şi preznţa de spirit IV........îndrumarea......... Autoanaliza şi autoaprecierea obiectivă RECOMANDĂRI.. ... activizarea elevilor 10.............. propunătorului 15... Organizarea... Comportamentul conducerea..................... Conduita în relaţiile cu elevii 19........ Strategii de diferenţiere şi individualizare 12........................................Integrarea învăţământ 9.......... Strategi de accentuare a mijloacelor de caracterului formativ 13............................................ Autoevaluarea 20. Crearea motivaţiei................... .......... Evaluarea permanent-formativă III.................................... Creativitatea în conceperea şi conducerea lecţiei 17............... Nota acordată Semnătura evaluatorului 27 ....... Densitatea lecţiei 14....... Îmbinarea diferitelor forme de activitate 8... formarea deprinderilor de activitate independentă 11. controlarea activităţii de învăţare 16............................. Perseverenţa în realizarea obiectivelor 18...................................................de predare-învăţare 7.......

. Fisă de evaluare a lecţiei Folosiţi fişa de mai jos pentru a observa activitatea de predare realizată cu tehnica unulla grup-mic.. Clasa: ………………….II.. ………………………………………………………………………………………………… …..…………………………………………………………………………………………… PROFESOR Organizare % % Natura solicitărilor educatorului Stimularea Impunere Personalizare activităţii % % % Conexiunea inversă Memorare Total Activităţi cognitive solicitate de profesor Analiză. Înţelegere Aplicare comparaţii Opinii personale / evaluare Alte observaţii: ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… Calificativ: ……………………………………….. Şcoala: ………………………… Disciplina …………………………..1.. 28 . sinteză.6. Tema: ……………………………………………………………………………………………… Obiective: ……………………………………………………………………………………….

. Utilizarea timpului didactic Numele observatorului: …………………………. 5........ 8.... Obiectivul observaţiei: Examinarea comportamentelor de management al timpului Instrucţiuni pentru observator: Înregistraţi evenimentele lecţiei folosind modelul R......... Obiectivele lecţiei: ...... 1.. şi măsuraţi timpul utilizat la fiecare. Gagne.................. folosind o scală cu trei trepte. 6. Apreciaţi modul de distribuire al timpului în corelaţiei cu obiectivele urmărite şi apreciaţi adecvarea lor........................... 4.. Aprecierea globală şi argumentarea ei ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… 29 ... Evenimentele lecţiei 1.II...........7.... 7. Subiectul lecţiei ………………………………………………………………........... Timpul propus Timpul consumat Aprecierea modului de adecvare la obiectivele urmărite Observaţii 2.............. 3...... Data şi durata observaţiei ………… Profesorul – student observat: …………………… …………………………….............

Intervenţii ale elevilor Răspund la solicitările profesorului Intervin din proprie iniţiativă D.......... Influenţă directă Ţine prelegeri Dă indicaţii....… Durata observaţiei ……………………… Profesor / student observat …………………..... Influenţă indirectă Acceptă sentimentele pozitive sau negative ale elevilor.. şi după compararea lor de decide care este tipul de influenţă predominant.. Tipuri de interacţiuni A... Linişte sau derută Total Cel mai frecvent tip de interacţiune folosit Comentarii: …………………………………………………………………………………………… ….... Frecvenţe % 30 ...... Elemente observate: Interacţiuni profesor elev Obiectivul observaţiei: înregistrarea interacţiunilor directe sau indirecte ale profesorului cu elevii şi modul în care elevii intervin în timpul lecţiei Instrucţiuni pentru cel care observă: pentru fiecare categorie de interacţiuni se înregistrează frecvenţa apariţiei. Subiectul lecţiei: ………………………………….. ordine Critică sau se justifică C........8.... le clarifică Laudă sau încurajează Acceptă / foloseşte ideile elevilor Pune întrebări B.... 1........ Interacţiuni profesor-elev în timpul lecţiei Utilizaţi fişa de mai jos pentru a observa activitatea de predare în grup mic a unui coleg Numele observatorului: …………………………..........II. acesteia se însumează la finalul perioadei şi apoi se calculează procentele.... .. Clasa:.. Data şi ora observaţiei ……………….......

.. slab Scală de apreciere Slab Mediu Bine F........... 1...... argumentaţi alegerea treptei de apreciere.…………… 31 F... Data şi ora observaţiei: ………………… Durata observaţiei: ………………………….... Dificultăţi în utilizarea mijloacelor tehnice Evaluaţi procesul de predare-învăţare.. Profesor / student observat: ………………………..9.. Elemente observate: Dificultăţile întâmpinate în utilizarea mijloacelor tehnice de instruire Subiectul lecţiei: …………………………… ………………………………Clasa: ……… Obiectivul observaţiei: Înregistrarea dificultăţile întâmpinate în utilizarea mijloacelor tehnice de instruire şi modul în care aceasta influenţează lecţia şi relaţia profesor – elev Instrucţiuni pentru observator: Pentru fiecare criteriu înregistraţi aprecierea dumneavoastră şi apoi transformaţi-o în notă........ bine .... Numele observatorului: ……………………………….. manual. realizând aprecieri pe o scală cu cinci trepte...II. În rubrica comentarii personale. subliniind dificultăţile întâmpinate în utilizarea mijloacelor tehnice de instruire selectate..... Criterii Unitatea de conţinut – metodologia didactică – metodologia de utilizare a mijloacelor de învăţământ Gradul de familiarizare a studentului profesor cu mijloacele folosite Distribuirea atenţiei profesorului Dozarea comentariilor şi adecvarea lor Antrenarea elevilor în învăţare Gradul de valorificare a timpului didactic Adecvarea mijloacelor de învăţământ folosite cu alte componente ale curriculum-ului (programă........ metode de predare .. În acest scop utilizaţi criteriile de mai jos.evaluare) Comentarii personale: ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… Recomandări pentru colegul dumneavoastră: ………………………………………………….

........... şi materiale .................. data .............................................................................................. Specialitatea .Unitatea de învăţământ …………………………………………………………………… Clasa ............ Organizarea activităţii/clasei de elevi 2........... Vechimea în unitatea de învăţământ ....... 2................... Subiectul activităţii didactice/lecţiei ............ Tipul activităţii didactice/lecţiei ................... Anunţarea obiectivelor şi a temei abordate 5....... Fixarea şi aplicarea cunoştinţelor/obţinerea performanţei 8....................................... Asigurarea dirijării învăţării 7...................... Evaluarea performanţelor 9............II... ora ........................................................................... Observaţii privind desfăşurarea activităţii didactice Desfăşurarea activităţii Evenimentele lecţiei 1.............................................................. Vechimea în învăţământ ...................10................ Verificarea şi actualizarea achiziţiilor anterioare Activitatea profesorului Activitatea elevilor Observaţii 4...... Prezentarea materialului stimul 6......................... Evaluarea resurselor umane (clasa) ..............Disciplina .................. 3... Gradul didactic .............. Captarea atenţiei 3................................................. Numele şi prenumele cadrului didactic la care se asistă .................................1...... Unitatea de învăţare din care face parte ................ Fşă de observaţie a activităţii didactice 1........................................ Transfer/tema de casă 32 ........................................................

Conduita de organizare. SCALA 2 3 4 5 33 . Aprecieri sintetice asupra activităţii Încadrarea în scenariul activităţii didactice Expresivitatea şi relieful activităţii Calitatea stilului didactic Randamentul şi eficienţa activităţii/gradul de realizare a obiectivelor Impresia generală Student. Climatul psihosocial al clasei Prezentarea generală a profesorului Atitudinea faşă de elevi Menţinerea tonusului afectiv-emoţional 8. Conduita de solicitare şi orientare Repartizarea solicitărilor (frecvenţă. Aprecieri asupra strategiei generale a lecţiei/activităţii Tipul de strategie Calitatea obiectivelor educaţionale ale lecţiei/activităţii Compatibilitatea conţinutului activităţii.11.1. formelor de organizare 3.Analiză – sinteză a activităţii asistate PARAMETRI ANALIZAŢI ŞI EVALUAŢI 1 1. Conduita explicativă şi de comunicare Accesibilitatea limbajului de specialitate Fundamentarea explicaţiei Expresivitatea şi relieful comunicării Limbajul nonverbal 4. metodelor de predare-învăţare şi a celor de evaluare cu obiectivele stabilite 2.II. timpului. Managementul clasei Ritmul de prezentare Încadrarea în timp Monitorizarea elevilor Rezolvarea situaţiilor neprevăzute 7. dirijare şi control a activităţii Succesiunea logică a secvenţelor didactice Abilitatea în conducerea activităţii de învăţare prin alegerea strategiilor. organizare) Cantitatea şi diversitatea informaţiei Compatibilitatea metodelor cu obiectivele vizate 5. Conduita evaluativă a profesorului Notează şi apreciază elevii Concordanţa modului de evaluare cu specificul predăriiînvăţării Prezentarea argumentaţiei în evaluare 6.

Realizarea captării atenţiei 4. Sarcini de lucru pentru acasă II.1. Calitatea limbajului de specialitate 2. Realizarea momentului organizatoric 2. Verificarea temei 3.12.II. Conduita verbală şi nonverbală 1. Aprecierea şi evaluarea rezultatelor elevilor 10. consolidarea noilor cunoştinţe 8. Predarea-învăţarea noului conţinut 7. Calitatea Calificativul acordat Argument Reflecţii 34 . Fişă de observare a comportamentului didactic ** Comportamente didactice I. Realizarea feedback-ului 9. Anunţarea temei şi a obiectivelor operaţionale 5. Conduita didactică 1. Reactualizarea cunoştinţelor necesare noului conţinut 6. Fixarea.

expresivitatea limbajului nonverbal (mimica.postura) 4. înregistrare. ritmul. Reflecţiile se vor completa fie la sfârşitul activităţii. Fişa poate fi folosită şi ca un indicator al stăpânirii limbajului pedagogic al cursantului şi al gradului de consolidare a deprinderilor de observare. accentul. tacerea) 5. Mijloacele didactice utilizate V. pentru ca justificarea calificativelor acordate şi a reflecţiilor să fie bogate în conţinut. gestica. Limbajul paraverbal(tonul. (Portofoliul studentului!!) 35 . nuanţate şi cu efecte formative evidente.explicaţiilor şi exemplelor folosite 3. Orice calificativ acordat se justifică în rubrica alaturată şi eventual este însoţit de unele reflecţii (consemnări critice!) . bine şi foarte bine. Atmosfera generală de desfăşurare (stilul didactic ) Alte aspecte: ** Calificativele ce se pot acorda sunt suficient. Această fişă este indicat a fi utilizată după ce cursantul a dobândit o experienţă de observare. Frecvenţa întrebărilor directe/ închise III. fie în orele de analiză a lecţiilor. analiză şi interpretare a activităţilor şi comportamentelor didactice. De asemenea această fişă poate fi folosită şi în cadrul interasistenţelor. Metodele de predare-învăţare utilizate IV.

... .......... .......................................................... .......................... ..... ....... ..... ............................ .. ............... .......................... ... ........... ...................... ...... ............... 2................ ............... ........... ... 3...... ............................. .... ......................... .... ............................................... ........................ ............ ............................................. ........... ............... ................ ............................................................... .................................................... ............................. ............................. ....... .............. ................. ......... ............................ ........... ...........13..................................... ........... ....................... . .................. ........ ...... ........................ ** Completarea sistematică a acestui chestionar va duce la autoevaluarea progresului............. ....... .......... La lecţia viitoare aş îmbunătăţi ................. Elevii mei au fost mulţumiţi de …………………………………………………………….................... .... .... ................................. ............ 4. .................... ..... ... ............................. ..................... ......................... .......... .................. ... .II.. . . ...................... .... .. ............. .. ...................... .............. .... ...... ...Chestionar pentru autoevaluarea progresului O altă modalitate de autoevaluare care invită la reflecţie o reprezintă completarea următorului chestionar: Imediat după încheierea lecţiei m-am simţit.... ................ .. .......... .................................. .............................. ............... ... .... 1........... ........................................................................... .................. ......... 1............................. .................. ......................................................... ................... Atmosfera din clasa ................. .... ................................... ... Cel mai bine în lecţia de azi. .... .................. ......................................................................... ................ ................................................. .... 5........ ..... ....... ........ .. ......... am realizat.. 36 .............

. cu dificultăţi)…………………………………..…………………………………………………………………… ………………………. IV.. III. creatoare. - .. ……………………………………………………………………………… …………….. medie.mama) Şcoli frecventate şi localitatea în care au domiciliul stabil …………………………………………………………………………… ……….. competiţii Activitatea în cercurile de elevi Preocupări în afara şcolii Factori explicativi ai reuşitei sau nereuşitei şcolare Recomandări pentru ameliorarea nivelului de pregătire şo educaţie………………. V.. Date asupra stării de sănătate Antecedente ereditare şi condiţii de mediu………………………………………………… ……………………………………………………………………………… ……………...lentă)……………… durata păstrării cunoştinţelor (de lungă durată. ……………………………………………………………………………… ……………… Menţiuni medicale cu importanţă pentru procesul de învăţământ…………………………. 37 II..olimpiade.. Fişa de caracterizare psiho-pedagogică a elevului I. Instrumente pentru cunoaşterea grupului de elevi: II... Memoria viteza de memorare a cunoştinţelor (rapidă. medie. Date asupra structurii psihologice Caracteristicile proceselor intelectuale 1. de scurtă durată)………………………… reproducerea cunoştinţelor (fidelă.. Date personale………………………………………… Date de stare civilă(tata.. …………………………………………………………………………… ………………. Date despre mediul familial Familia………………… Caracteristicile vieţii de familie Gradul de integrare al elevului în familie Atenţia acordată formării copilului Influenţe extrafamiliale Acţiuni ale şcolii în colaborare cu familia Date asupra şcolarităţii Situaţia şcolară Gradul de integrare a copilului în şcoală Succese deosebite la concursuri..1. Starea generală a sănătăţii……………………………………………………….. 2.II.. 2..

. stabilitatea atenţiei în jocul individual şi în grup…………………………………………………….. comparaţia. bună. Trăsături de caracter Sociabilitatea……………………………………………………………….monologat. 3. Capacitatea de comunicare…………………………………………………..mediu) forma de limbaj (concret. Concentrarea atenţiei în raport cu anumiţi factori perturbatori (f. Aptitudini Interese……………………………………… Înclinaţii…………………………………… Preocupări…………………………………… Aptitudini………………………………. trăsături temperamentale mobilitate (rapidă.sinteza. Talent……………………………………. Imaginaţia . abstractizarea. Construcţia ideilor în cadrul comunicării cu adulţii şi între copii (exprimare bogată în idei. - - - - - - 38 .instabil) intensitatea reacţiilor (reţinut.bună.expresiv. lentă) stabilitatea conduitei (stabil.. exploziv) rezistenţă la efort (rezistent. săracă)…….dialogat) limbajul general (coerent.medie.2. Politeţe…………………………………………………………………………… Simţ de ordine……………………………………………………………… Hărnicie……………………………………………………………………… Respect pentru muncă………………………………………………………………………….inexpresiv etc)………………………………………. operaţiile instrumentale (algoritmica şi euristica)……………………………………………………… predominanta gândirii (convergenţa sau divergenţa)………………………………………………….incoerent. Limbajul volumul vocabularului (bogat. acasă)……………………………………………. Spirit de prietenie……………………………………………………………….generalizarea. Sinceritate……………………………………………………………… Respect faţă de adult……………………………………………………………. 5. 4.concretizarea)…………………………………………… ……………….oboseşte uşor) 2.contextual. Atenţia stabilitatea atenţiei în timpul învăţării (la şcoală. slabă)………………… Caracteristici de personalitate 1. Gândirea capacitatea de a utiliza operaţiile gândirii (analiza.formele imaginaţiei (reproductivă sau creatoare) 3.sărac..

VI.

Recomandări…………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… ……………. ……………………………………………………………………………………… ……………….

39

II.3. Instrumente destinate identificării elementelor decultură organizaţională în şcoală II.3.1. Câteva repere teoretice privind cultura organizaţională Elemente definitorii ale culturii organizaţionale (apud Păun, E., 1998) simbolurile, ceremoniile şi miturile care exprimă valorile şi credinţele de bază ale unei organizaţii şi ale membrilor săi (W.Ouchi); tradiţiile şi convingerile unei organizaţii, prin care aceasta se distinge de alte organizaţii şi care asigură stabilitatea ei (H. Mintzberg); model al convingerilor şi expectaţiilor împărtăşite de membrii unei organizaţii, normele care descriu comportamentul acestora (H.Schwartz, S. Davies); nivelurile cele mai profunde ale ideilor de bază şi ale convingerilor adoptate de membrii organizaţiilor (E. Schein); set de valori aparţinând organizaţiei, care-i ajută pe membrii acesteia să înţeleagă scopul şi modalităţile de acţiune (R. Griffin); ansamblu de filozofii, ideologii, valori , credinţe, prezumţii, aşteptări, atitudini şi norme împărtăşite de membrii organizaţiei (D. Hellriegel).

Concluzii: conceptul de cultură organizaţională înglobează elemente precum: convingeri, credinţe, valori, norme sau reguli, atitudini şi comportamente împărtăşite de membrii organizaţiei; cultura organizaţională este un sistem de referinţă pentru identitatea unei organizaţii; membrii organizaţiei aderă într-o măsură mai mică sau mai mare la setul de norme, valori, credinţe, etc., fapt ce exprimă etosul organizaţiei respective. II. 3.2.Modele ale culturii organizaţionale 3.2.1. Modelul lui Geert Hofstede În concepţia lui Hofstede culturile organizaţionale se diferenţiază în funcţie de patru dimensiuni: Distanţa faţă de putere – reprezintă gradul de inegalitate socială manifestat prin dependenţa subalternilor faţă de şefi (distanţă mare faţă de putere) sau interdependenţa între şefi şi subalterni (distanţa mică faţă de putere);

40

Individualismul / colectivismul – indică prelevanţa culturală a intereselor indivizilor faţă de cele de grup / colective (culturile individualiste) sau a celor colective (culturile colectiviste); Masculinitatea / feminitatea – indică valoarea socială mai mare acordată aroganţei (culturile masculine) sau, dimpotrivă, sensibilităţii şi modestiei (culturile feminine); Gradul de evitare a incertitudinii – se referă la maniera în care alteritatea şi diferenţele sunt cultural acceptate sau nu. În culturile cu grad mare de evitare a incertitudinii, ideea dominantă devine „ce este diferit este periculos”, iar în cele cu grad mic de evitare a incertitudinii sloganul este „ceea ce este diferit poate fi complementar”.

3.2.2.Modelul lui Charles Handy Modelul prezintă patru tipuri de cultură organizaţională, astfel: „cultura de club” sau „a puterii”, construită în jurul şi ca o prelungire a unei personalităţi centrale, promovându-i valorile şi convingerile; este cazul unor şcoli de dimensiuni mici ce se identifică cu personalitatea celui ce o conduce (şcoala lui X); „cultura de roluri”, definitorie pentru organizaţiile birocratice (şcolile româneşti sunt, în majoritate, organizaţii birocratice); „cultura de sarcini”, caracteristică organizaţiilor cu structură matriceală, în care autoritatea este delegată unor echipe de lucru; acest tip de cultură este întâlnit în mediile înalt profesionalizate şi dinamice; „cultura de persoane”, în care indivizii sunt cei mai importanţi, managerii având doar rolul de a facilita şi coordona activitatea. 3.2.3. Modelul lui Rob Goffee şi Gareth Jones Acest model clasifică culturile organizaţionale prin raportare la două dimensiuni: solidaritatea - definită drept „gândire comună şi scopuri comune”; sociabilitatea - definită ca „mod de relaţionare interumană” În funcţie de aceste două dimensiuni autorii identifică patru tipuri dominante de cultură: cultura „fragmentată” – cu un nivel mic atât al solidarităţii cât şi al sociabilităţii; cultura „de reţea” – cu un nivel mic al solidarităţii dar mare al sociabilităţii; cultura „de mercenari” – cu un nivel mare al solidarităţii dar mic al sociabilităţii; cultura „comunală” – cu nivel mare pe ambele dimensiuni

41

ci într-o organizaţie se întâlneşte.Este important de precizat faptul că nu există o cultură organizaţională pură. Unele dintre metodele indicate pentru diagnosticarea culturii organizaţionale şcolare şi a climatului şcolar sunt: ancheta pe bază de chestionar. un amestec de culturi. de regulă. Oferim mai jos câteva sugestii de instrumente care se pot folosi pentru determinarea aspectelor specifice de cultură organizaţională şcolară. cu dominanţa uneia sau alteia. 42 . observaţia şi ancheta pe bază de interviu.

3.. Ş. 11. Scopul principal el educaţiei este „a învăţa cum să te comporţi”. 10. Câteva instrumente destinate cunoaşterii organizaţiei/ culturii şcolare 3. în general. să fie menţinută armonia şi să fie evitate conflictele directe. Dacă vrei ca o persoană competentă să-şi facă munca aşa cum se cuvine. Profesorii sunt nişte înţelepţi care transferă elevilor învăţătura personală. 9. 13. Mi se pare că la serviciu sunt supus unui stres deosebit de mare. Chestionar de analiză a culturii organizaţionale (preluare Iosifescu. Pentru mine câştigul material este mai important decât relaţiile bune cu şefii mei direcţi. 12.1. 2. întregului sistem de învăţământ.II. 6. Crt. este cel mai bine să-i dai instrucţiuni cât se poate de complete şi precise. a avansa în carieră sau într-un serviciu mai bun este mai important decât a avea o viaţă liniştită. 1. . 3. 8. A vorbi deschis şi a spune adevărul „verde în faţă” este o caracteristică de dorit a unei 43 5 4 3 2 1 3. în orice împrejurare. 7. Trebuie ca. Băieţii nu au voie să plângă şi li se poate permite să se bată. Majoritatea şcolilor ar putea merge mult mai bine dacă conflictele ar putea fi eliminate odată pentru totdeauna. De regulă şefii direcţi iau singuri decizia pe baza informaţiilor disponibile şi o comunică subalternilor. Pentru mine. în timp ce fetele au voie să plângă dar nu li se permite să se bată. astfel: 1 – dezacord puternic 2 – dezacord relativ 3 – nu sunt sigur 4 – acord relativ 5 – acord puternic Nr.3. Afirmaţie Simt disconfort sau jenă atunci când trebuie să-mi contrazic şefii. 5. 2002): Citiţi cu atenţie afirmaţiile de mai jos şi exprimţi-vă acordul faţă de acestea. 4. Stilul decizional pe care îl practică şefii mei direcţi mi se pare a fi adecvat organizaţiei şcolare şi.

23. căldură etc. 24. iau singur deciziile majore şi le comunic elevilor. 26. Eşecul şcolar este un dezastru pentru elevi. Se presupune că profesorii au răspunsuri pentru orice întrebare. Pentru mine a avea o ocupaţie care să mă stimuleze este mai important decât siguranţa locului de muncă. persoane cinstite. 29.) Subordonaţii dumneavoastră aşteaptă să li se spună ce să facă.14. orice familiarism trebuind respins. lumină. 27. Scopul principal al educaţiei este „a învăţa cum să înveţi”. Pentru mine este mai important ca oamenii sămi recunoască valoarea ca persoană şi competenţa profesională decât să lucrez într-o echipă în cadrul căreia primează obţinerea unor relaţii optime de cooperare. 28. Pentru mine este mai importantă posibilitatea de a-mi alege activitatea pe care o desfăşor la locul de muncă decât condiţiile fizice de muncă (spaţiu. Este foarte important pentru mine ca munca pe care o desfăşor să-mi permită să dispun de suficient timp liber pentru a sta cu familia şi a mă recrea. De regulă. Obţinerea unor performanţe deosebite şi echitatea sunt mai importante decât solidaritatea şi egalitatea. 20. 22. 17. în primul rând de corectitudinea răspunsurilor. 44 . 19. La un profesor competenţa deosebită trebuie apreciată mai mult decât atitudinea lui prietenoasă cu elevii şi colegii. Elevii trebuie să-i trateze întotdeauna pe profesori cu respect. 31. Ca profesor. În clasă trebuie ca toate iniţiativele educaţionale majore să vină de la profesori. Elevii mei preferă moduri de învăţare cu programe fixe şi sunt preocupaţi. în clasă. trebuie să ai întotdeauna la îndemână răspunsuri precise la majoritatea întrebărilor pe care elevii. 21. 25. Regulamentele şi instrucţiunile nu trebuie încălcate de subordonaţi nici chiar dacă ei consideră că acest lucru este în interesul şcolii. Prefer să nu schimb des şcoala în care predau. ar putea să ţi le pună. respectiv subalternii. 30. 18. 16. 15. respectiv director. Ce este diferit este periculos.

temele libere şi sunt preocupaţi de calitatea discuţiilor. Colectivism / individualism 4 9 13 17 21 25 2 7 11 15 19 23 26 29 Masculinitate / feminitate Evitarea incertitudinii 3 8 12 16 20 24 27 30 31 32 TOTAL Distanţa faţă de putere 1 5 6 10 14 18 22 28 TOTAL TOTAL TOTAL Continuumul distanţei faţă de putere: 40 35 20 10 0 Mare mică Continuumul masculinitate . Elevii mei preferă.feminitate 30 20 10 0 maculinitate feminitate Continuumul colectivism .32. mai presus de orice.individualism: 40 30 20 10 0 colectivism Continuumul evitarea incertitudinii: individualism 50 40 30 20 10 0 mică 45 mare .

cât şi de prietenie? 5. şi şcoală? 2.? Întrebări adresate elevilor: 1. dotare tehnico-materială. ai încredere să discuţi cu cadrul didactic? 3. respectiv cel al cadrelor didactice) 46 . Consideraţi că această şcoală vă pregăteşte la un nivel satisfăcător copilul? 3. (din proprie iniţiativă. Cum apreciaţi calitatea comunicării şi a circulaţiei informaţiei în şcoala dvs. Aspectul holurilor (comparaţie între spaţiul destinat circulaţiei elevilor. Cât de mult vă implicaţi în pregătirea pentru şcoală a copilului dvs. Ce îţi place cel mai mult la şcoala / clasa ta? 6. Interviul structurat . Atunci când ai o problemă personală. Cum apreciaţi calitatea comunicării între dvs. Cărui lucru atribuiţi succesul dumneavoastră în activitatea instructiv-educativă? 3. Cât de des mergeţi la şcoală pentru a afla informaţii despre situaţia şcolară a copilului dvs.) 3. Cum apreciaţi atmosfera din şcoala în care învaţă copilul dvs.2. Care sunt lucrurile care vă motivează în activitatea pe care o desfăşuraţi? 2. curăţenie etc. Relaţiile cu colegii sunt atât profesionale.2. Aspectul general al şcolii şi al claselor 1. Ghid de observaţie A.Ghid de interviu Întrebări adresate părinţilor: 1. Cum ţi se pare atmosfera din şcoala / clasa ta? 4. Vă este clară misiunea organizaţiei şcolare în care vă desfăşuraţi activitatea? 3. Ce înseamnă să ai o zi bună / proastă la şcoală? Întrebări adresate cadrelor didactice: 1. Distribuirea spaţiilor existente în şcoală şi amplasarea acestora (modalitatea de acces a elevilor) 2. Aspectul sălilor de clasă (mobilierul şi aranjarea acestuia.? 4. Ce ai vrea să se schimbe la nivelul şcolii / clasei tale? 5.? 4. la invitaţia cadrului didactic)? 5.3. Cum apreciezi calitatea comunicării cu dascălul tău? 2. preocuparea pentru personalizarea spaţiului de instruire.3.

gradul de originalitate etc. frecvenţa. gradul de formalizare. reuniuni cu diverse prilejuri. imagini şi destinaţia acestora . elev – elev 10. elevi – director. pensionare. exemplelor de bune practici. părinţi -. Ritualurile legate de evenimente particulare precum începutul şi sfârşitul anului. Modalităţi de motivare a elevilor 47 . Conduita membrilor şcolii (elevi. primirea noilor cadre didactice. gradul de participare – elevi. Aşezarea elevilor în bănci 7. Tipologia evenimentelor organizate în şcoală (conţinut – muzical. etc – (frecvenţa întâlnirilor. absolvirea etc. trofeelor.) B. Feed-backul didactic (valoare. părinţi – cadre didactice. director 6. cadre didactice. Paşte. sportiv. Preocuparea pentru expunerea produselor elevilor în spaţiul şcolii. Relaţia elevi – cadre didactice. Organizarea şi participarea de evenimente la nivelul clasei – zile de naştere. profesori. frecvenţă. subiecte de discuţie.4. separarea cadrelor didactice pe grupuri mici etc. momentul apariţiei) 9. originalitatea. literar. Libertatea de exprimare a elevilor 11. frecvenţa. 2. Organizarea şi participarea la diferite evenimente la nivelul colectivului profesoral: zile de naştere.elevi. profesori – director. personal auxiliar) 1. medaliilor etc. 5. arte plastice – . Ziua şcolii. Formele de organizare a activităţii de instruire 8. profesori – profesori. serbări (iniţiatorul. Avizierul şcolii (informaţii. Atitudini ce predomină în relaţiile dascăl – elev. accesul însoţitorilor. aspect estetic etc. sărbători diverse – Crăciun.) 3. dramatic. părinţi) 5.) 4. intrarea în clasa I.

completarea corectă şi completă a portofoliului de practică utilizarea adecvată a instrumentelor de cunoaştere a elevilor/ a comporamentului didactic/ culturii organizaționale organizarea portofoliului: logica organizării...Susținerea a două activități didactice . Cerinte minimale ale practicii pedagogice. punctul I.Realizarea unui interviu cu un cadru didactic despre cultura școlară . Rezultatele acestei activităţi se vor materializa în următoarele „piese” care alcătuiesc portofoliul de practică al studentului: ... Criterii de evaluare/ autoevaluare a practicii pedagogice a studentului/ cursantului. . Ponderea acestor criterii în evaluarea finală o stabileşte mentorul de practică în colaborare cu coordonatorul de practică al fiecărei specializări 48 . se stabilesc de către mentorul de practică şi se comunică studenţilor în timp util.. Studenţii sunt obligaţi să realizeze toate activităţile şi toate tipurile de practică menţionate în acest ghid.. corectitudinea pieselor.Utilizarea și completarea unui instrument de cunoaștere a elevilor/ studenților . 5. 4...alte cerinţe. se stabilesc de către mentorul de practică şi se comunică studenţilor în timp util.II.Autoevaluarea activității de practică defășurate ..o sinteză cuprinzând aprecieri referitoare la toate tipurile de practică menţionate la partea I.3.Evalurea unei activități didactice susținută de un coleg . II.Completarea a minim trei fise diferite de observare a unor comportamente didactice .. originalitatea atitudinea şi comportamentul studentului pe întreaga perioadă a practicii alte criterii .

... răspunde corespunzător şi susţine dezbaterile (7) Calificativ Excelent FB B S I Obs....II............................. sem. Disciplina (ele) ______________________________________________ ............practicant ___________________ Specializarea... 6 Raport individual de evaluare a stagiului de practică An şcolar................. a citi şi a face teme (2) Face o prezentare a conţinutului în mod corespunzător şi foloseşte TIC eficient (3) Face dovada cunoaşterii şi educă în spiritul dezvoltării susţinute...................... spiritului de întreprindere şi a educaţiei vocaţionale...... Calificativ Indicatori Conţinutul predării Face dovada cunoaşterii conţinutului curricular şi a modului de diferenţiere (1) Efectuează planificări şi pregătiri incluzând acele abilităţi de a număra.................................. 49 .................... Student......... Clasa(ele)...... personale şi sociale (4) Aduce justificări pentru ceea ce se predă (5) Calificativ Comunicare Face prezentări clare şi stimulative (6) Formulează eficient întrebări.

atent şi ştie când să apeleze la alte sfaturi (18) Creează un mediu propice elevilor pentru activităţi productive atât la nivel individual cât şi în grup sau la clasă (19) Cunoaşte şi contribuie la strategii de a preveni violenţa (20) Evaluează eficient managementul clasei (21) Calificativ 50 .Metodică Foloseşte o diversitate de metode de predare inclusiv cele interactive şi teme (8) Identifică acele oportunităţi pentru predarea individuală/ la clasă/grup/perechi precum şi acele situaţii de cooperare cu adulţii şi profesioniştii (9) Creează activităţi de lucru corespunzătoare cererilor elevilor (11) Ţine seama de varietatea impusă de diferenţele culturale (12) Încurajează elevii să devină responsabili pentru propria manieră de învăţare (13) Alege şi foloseşte o diversitate de resurse inclusiv TIC (14) Evaluează şi justifică metodele folosite (15) Calificativ Managementul clasei Ştie şi aplică principiile unei bune discipline şi promovează un comportament pozitiv (16) Creează şi menţine un mediu propice şi sigur inclusiv pentru cei care necesită o îngrijire şi educaţie specială (17) Tratează comportamentul elevilor în mod egal.

elevi şi părinţi (29) Ştie cum să poarte discuţii cu părinţii referitoare la progresul şi dezvoltarea personală educaţională a copiilor lor într-o manieră atentă şi constructivă (30) Şti cum să comunice cu colegii şi alte persoane (31) Face apel la ajutorul şi expertiza avută la dispoziţie în şcoală (32) Contribuie la lărgirea sferei activităţilor extra curriculare din şcoală (33) Face dovada înţelegerii depline a principiilor de protecţie a copilului precum şi a propriilor roluri şi responsabilităţi (34) Calificativ 51 .Evaluare Înţelege principiile şi diferitele tipuri de evaluare (22) Evaluează activitatea elevului conform standardelor naţionale (23) Evaluează şi înregistrează progresul elevilor (24) Asigură ritmic un feed-back elevilor (25) Foloseşte procesul de evaluare şi pentru a evalua şi a îmbunătăţi propria activitate didactică (26) Calificativ Contextul mediului şcolar Înţelege direcţiile naţionale de dezvoltare din planul cadru de învăţământ (27) Dovedeşte că este familiarizat cu domeniul managementului şcolar. politicile şi planurile sferei educaţionale şi cum acestea influenţează activitatea didactică (predarea) (28) Contribuie la ethosul şi misiunea şcolii prin promovarea unor relaţii pozitive între personalul cadrului didactic.

continue Principiilor de corectitudine. analizează şi rezolvă probleme.____Tutore : _______________ Comentarii generale ____________________________________________________________ Semnătura tutorului __________________________________________ Data_______________ Comentariile studentului _________________________________________________________ Semnătura studentului _______________________________________ Data _______________ 52 . produce raţionamente corecte în luarea deciziilor (37) Este devotat valorilor profesiei incluzând aici următoarele aspecte: Profesia şi factorii umani antrenaţi de aceasta Procesul de auto-monitorizare şi dezvoltare profesională Colaborarea cu alte persoane în vederea promovării realizărilor elevilor Bunăstarea spirituală şi morală a elevilor Stabilirea şi promovarea unei relaţii de colaborare cu comunitatea Abilitatea de a răspunde necesităţilor mediului sub toate aspectele inclusiv cel al dezvoltării susţinute. legale. dreptate şi respect (38) Calificativ Şcoala _________________________ Clasa ______ Sem. egalitate. părinţilor. administrative şi de îndrumare (35) Foloseşte eficient abilităţile interpersonale pentru a se adresa corespunzător elevilor. colegilor şi altor profesionişti (36) Evaluează progresul profesional.Profesionalism Are cunoştinţe active şi eficiente cu privire la responsabilităţile sale contractuale.

Ed.BIBLIOGRAFIE Cocoradă. Revista de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei.Evaluarea progresului şcolar. 2003 53 . Profesorul şi strategiile conducerii învăţării. în Structuri. 4. Ed.. Bucureşti. Pedagogie postmodernă. Psihologie educaţională. *** Legea educaţiei naţionale. S. R.Institutul European. I. Editura Polirom Iosifescu. Grup editorial Litera-Litera Internaţional. Bucureşti Stoica A. Romiţa.1/2011 *** Ghidurile metodologice de aplicare a programelor pentru învăţământul preuniversitar. Managementul clasei de elevi. Aspecte de management al curriculum-ului. Ed. Corint. E. Didactica Psihologiei. CNC. Scoala .. Chişinău-Bucureşti. (2006). Dela teorie la practică. Universităţii Bucureşti. M. (2006). 1989. Sibiu Pălăşan T. Cristea. E. S. Bucureşti Stan E. Voinea.abordare socio-pedagogica. Ş. (2000). Profesorul între autoritate şi putere. Academiei. (2003). 1999. 2007. Bucureşti. Honcz. în Teoria şi metodologia instruirii şi Teoria şi metodologia evaluării.. M. Bucureşti. Psihomedia. Dicţionar de pedagogie. Ed. 2003 .. Cadru de referinţă. Voinea.. Iucu B.Strategii de formare a cadrelor didactice.Humanitas Educaţional. Iaşi Stan E. Universitatea „Transilvania” din Braşov Panţuru..) (2002). Piteşti Panţuru. (coord. C. Braşov: Editura Universităţii Transilvania din Braşov. Bucureşti *** (2005) Predarea interactivă centrată pe elev. E. S. Proiectarea didactică. 40-51.. 1998. 2004. Ed. 2009 Păun. (2006) Fundamentele pedagogiei. S. Iaşi:Ed.. Culturi organizaţionale în şcoala românească. pp. Inspecţia şcolară. (2006). Teoria şi metodologia curriculum-ului. nr..Teora. Ed. Rolul „prietenului critic” în practica pedagogică. componentă a managementului educaţional..Polirom Potolea D. Bucureşti: Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei Molan V. (1998).. Universitatea „Transilvania” din Braşov Panţuru. strategii şi performanţe în învăţământ. Niculescu. (2006). MEN-CNC. Cocoradă. Paralela 45. MEC (Proiectul pentru Învăţământul Rural) *** Curriculum Naţional.. Ed.

pentru un profil de pregătire sau pentru o anumită specializare... de către CEAC.. ………………………………………… 6. ………………………………………… 5. ………………………………………… 2... ………………………………………… 4. sunt relevante pentru beneficiarii direcţi şi indirecţi şi le pot orienta opţiunile pentru o unitate şcolară sau alta.... ………………………………………… 3. având următoarea componenţă: 1. adresa.mail: Niveluri de învăţământ / specializări /calificări profesionale autorizate să funcţioneze provizoriu / acreditate : (se va preciza baza legală de funcţionare pentru fiecare nivel de învăţământ / specializare / calificare profesională ) Informaţii privind persoana juridică iniţiatoare (dacă este cazul): Localitate/judeţ.ANEXE Anexa 1 Model de raport anual de evaluare internă a calităţii Raport pentru anul şcolar……………………………………. email: 54 . finalizat la data de …………. chiar dacă nu se referă direct la calitatea serviciilor educaţionale.. ………………………………………… …………………………………………… PARTEA I. A) DATE DE IDENTIFICARE: Denumirea unităţii de învăţământ : Unitate de învăţământ din sistemul de stat /particular: Localitate / judeţ: Adresa : Cod poştal: Telefon – fax (incluzând prefixul de zonă): E . telefon-fax (incluzând prefixul de zonă). cod poştal. INFORMATII GENERALE NOTA: Informaţiile din această primă parte.

. a –IV-a Total cl. a –X-a Total cl. a –IX-a cl.. a –VII-a cl. din care Postliceal.. a –XI-a cl.. din care Maiştri. specializare / calificare profesională: Nr. a –XII-a cl. din care cl. a –XIII-a Total Secundar inferior Gimnaziu din care Liceal. a –III-a cl. Nivel Liceal Filieră Profil / Domeniu Specializare / Calificare profesională în funcţie de filieră. (ciclul inferior) din care SAM An de completare Liceal (ciclul superior) Postliceal... domeniu. 1. a –VIII-a Total cl. a –II-a cl. a –V-a cl. SAM Calificare profesională Calificare profesională a-X-a a-XI-a a-XII-a a-XIII-a a-IX-a a-X-a 55 ..Unitatea de învăţământ a înaintat Raport anual de evaluare internă la ARACIP în anul/anii. din care an I an II an III Total an I an II an III Total Distribuţia efectivelor de elevi. a –VI-a cl. a –IX-a cl... a –X-a Total cl.... profil / Număr elevi Număr clase a-IX-a Denumire Specializare / Calificare profesională 2. B) INFORMAŢII PRIVIND EFECTIVELE DE ELEVI la începutul anului şcolar: Nivel învăţământ de Număr de clase/ grupe Număr de elevi / copii / adulţi: Forma de învăţământ Limba de predare Preşcolar Primar. din anul şcolar curent. I cl. Crt.

cu Legea nr.06. Pentru personalul didactic din unităţile de învăţământ de stat se va face referire la modalitatea angajării pe post în conformitate cu Legea nr.dacă este cazul (personal didactic cu studii în străinătate echivalate/neechiva late în România) *Notă : 1.2. detaşare. O. precum şi cu precitările MEdCT nr.2008 56 . Pentru personalul didactic din unităţile de învăţământ particulare se va face referire la modalitatea angajării pe post în conformitate cu Legea nr.MEdC 5656/2004. transfer.Personalul didactic: Număr total de cadre didactice Număr de norme didactice întregi / posturi Număr de cadre didactice cu norma de bază în unitatea de învăţământ/ procent din număr de persoane / norme întregi.exprimare numerică şi procentuală) Observaţii .34536/18.128/1997.84/1995. suplinire. după caz Număr de titulari/procent din număr de norme întregi / posturi Număr de cadre calificate / procent din număr de cadre didactice Modalitatea angajării pe post* (titularizare.Personalul de conducere: Director (numele prenumele) şi Calificarea Gradul didactic Vechime la catedră Documentul de numire în funcţie Modalitatea numirii pe funcţie Unitatea de învăţământ la care are norma de bază Unitatea de învăţământ la care este titular (dacă e cazul) Observaţii este cazul dacă (directorul este cadru didactic cu studii în străinătate echivalate / neechivalate în România) …… Director adjunct (numele şi prenumele) ……… C. Postliceal Calificare profesională Calificare profesională an I an II an III an I an II an III Maiştri C) INFORMAŢII PRIVIND RESURSELE UMANE C.3.84/1995. şi cu Legea nr.128/1997 2.1.

Personalul nedidactic (număr pe categorii): Categorie de personal Număr de persoane încadrate Număr de norme pentru fiecare categorie de personal Numărul de personal este: sub normativele privind încadrarea categoriei respective de personal la nivelul normativelor privind încadrarea categoriei respective de personal peste normativele privind încadrarea categoriei respective de personal D) INFORMAŢII PRIVIND SPAŢIILE ŞCOLARE Nr.3. Tipul de spaţiu Săli de clasă /grupă Cabinete* Număr spaţii Suprafaţă (mp) 57 . 1.număr pe categorii: Categorie de personal Număr de persoane încadrate Număr de norme pentru fiecare categorie de personal Numărul de personal este: sub normativele privind încadrarea categoriei respective de personal la nivelul normativelor privind încadrarea categoriei respective de personal peste normativele privind încadrarea categoriei respective de personal C.4. 2.Personalul didactic auxiliar .Distribuţia pe grade didactice a personalului didactic angajat: Număr personal didactic calificat: Cu doctorat Cu gradul I Cu gradul II Cu Definitivat Fără definitivat Număr personal didactic Necalificat C. crt.

5. 3. 2. crt. 1. E) INFORMAŢII PRIVIND SPAŢIILE AUXILIARE Nr. 3.3.. filieră*.minute. (se va menţiona pentru fiecare nivel.. 4. 1. 5. Laboratoare* Ateliere* Sală şi / sau teren de educaţie fizică şi sport* Spaţii de joacă * * DACĂ ESTE CAZUL Unitatea funcţionează cu un număr de ……………… schimburi. 7. durata orei de curs/ activităţilor didactice fiind de ………………minute. 4. 4. profil / domeniu*. 5. Tipul de spaţiu Bibliotecă şcolară / centru de informare şi documentare Sală pentru servit masa* Dormitor * Bucătărie * Spălătorie * Spaţii sanitare* Spaţii depozitare materiale didactice Număr spaţii Suprafaţă (mp) * DACĂ ESTE CAZUL D) INFORMAŢII PRIVIND SPAŢIILE ADMINISTRATIVE Nr. din data ……………………. 2. 6. iar a pauzelor/ activităţilor recreative fiind de……. 6. crt. specializare / calificare profesională* în parte) 58 . Tipul de spaţiu Secretariat Spaţiu destinat echipei manageriale Contabilitate * Casierie * Birou administraţie* Număr spaţii Suprafaţă (mp) F) CURRICULUM Curriculum utilizat de unitatea de învăţământ este cel naţional / alternativ aprobat prin ………… cu numărul…….

în timpul desfăşurării programului Asigurarea serviciilor de orientare şi consiliere pentru elevi. mijloacelor de învăţământ şi auxiliarelor curriculare Procurarea şi utilizarea documentelor şcolare şi a actelor de studii Managementul personalului didactic şi de conducere Managementul personalului didactic auxiliar şi personalului nedidactic DOMENIUL: B. prelucrarea şi utilizarea datelor şi informaţiilor. materialelor.G. înregistrarea. caracteristicile şi funcţionalitatea spaţiilor administrative Existenţa. se vor menţiona calificativele pentru fiecare indicator. nivelul de îndeplinire: Nr. Accesibilitatea echipamentelor.crt Indicatori de performanţă DOMENIUL: A. precizate în raportul de evaluare externă periodică 59 . structura şi conţinutul documentelor proiective (proiectul de dezvoltare şi planul de implementare) Organizarea internă a unităţii de învăţământ Existenţa şi funcţionarea sistemului de comunicare internă şi externă Funcţionarea curentă a unităţii de învăţământ Existenţa şi funcţionarea sistemului de gestionare a informaţiei. Existenţa şi caracteristicile spaţiilor şcolare Dotarea spaţiilor şcolare Accesibilitatea spaţiilor şcolare Utilizarea spaţiilor şcolare Existenţa. caracteristicile şi funcţionalitatea spaţiilor auxiliare Accesibilitatea spaţiilor auxiliare Utilizarea spaţiilor auxiliare Dotarea cu mijloacele de învăţământ şi cu auxiliare curriculare Existenţa şi dezvoltarea fondului bibliotecii şcolare/ centrului de informare şi documentare Dotarea cu tehnologie informatică şi de comunicare.EFICACITATE EDUCAŢIONALĂ Existenţa ofertei educaţionale Existenţa parteneriatelor cu reprezentanţi ai comunităţii Proiectarea curriculumului b)baza materială c)resurse umane a)conţinutul programelor de studiu 24 25 26 1 În cazul în care unitatea de învăţământ a fost supusă evaluării externe periodice. CONFORM STANDARDELOR DE ACREDITARE ŞI DE EVALUARE PERIODICĂ (H.CAPACITATE INSTITUŢIONALĂ Calificativul acordat1 a)structurile instituţionale. 21/2007) şi STANDARDELOR DE REFERINŢĂ – (în proiect) Se va preciza în dreptul indicatorului (vezi indicaţiile de mai sus).FIŞĂ de AUTOEVALUARE privind NIVELUL DE REALIZARE A INDICATORILOR DE PERFORMANŢĂ. Asigurarea serviciilor medicale pentru elevi Asigurarea securităţii tuturor celor implicaţi în activitatea şcolară. nr. administrative şi manageriale 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 Existenţa.

87/2006. după caz 30 31 32 33 d) activitatea financiară a organizaţiei a) strategii şi proceduri pentru asigurarea calităţii 34 35 Existenţa şi aplicarea procedurilor de autoevaluare instituţională Existenţa şi aplicarea procedurilor interne de calităţii asigurare a b) proceduri privind iniţierea. adica a descriptorilor şi. 60 . cu modificările ulterioare). MANAGEMENTUL CALITĂŢII c) activitatea de cercetare ştiinţifică sau metodică.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei.75/12.10 din O. implicit a indicatorilor de la fiecare criteriu. conform legii 42 43 Constituirea si funcţionarea structurilor responsabile cu evaluarea internă a calităţii Constituirea şi funcţionarea structurilor responsabile cu evaluarea internă a calităţii NOTĂ: Pentru completarea acestei fişe trebuie:  Să se fi realizat autoevaluarea pe toate domeniile şi criteriile din lege (vezi art.07. nr.27 28 29 b) rezultatele învăţării Realizarea curriculumului Evaluarea rezultatelor şcolare Evaluarea rezultatelor la activităţile extracurriculare (extra-clasă şi extraşcolare) Activitatea ştiinţifică Activitatea metodică a cadrelor didactice Constituirea bugetului şcolii Execuţia bugetară DOMENIUL: C. după caz. aprobată cu completări şi modificări prin LEGEA nr.U. certificatele.  Să se fi verificat indeplinirea cerinţelor. diplomele şi calificările oferite 41 Asigurarea accesului la oferta educaţională a şcolii h) funcţionalitatea structurilor de asigurare a calităţii educaţiei. monitorizarea şi revizuirea periodică a programelor şi activităţilor desfăşurate 36 Revizuirea ofertei educaţionale şi a proiectului de dezvoltare c) proceduri obiective şi transparente de evaluare a rezultatelor învăţării 37 Existenţa şi aplicarea procedurilor de optimizare a evaluării învăţării d) proceduri de evaluare periodică a calităţii corpului profesoral 38 Evaluarea calităţii activităţii corpului profesoral e) accesibilitatea resurselor adecvate învăţării 39 40 f) baza de date actualizată sistematic. referitoare la asigurarea internă a calităţii Constituirea bazei de date a unităţii de învăţământ Optimizarea accesului la resursele educaţionale g) transparenţa informaţiilor de interes public cu privire la programele de studii şi.G.

După realizarea raportului : Se va propune planul de îmbunătăţire. Prin urmare. aprobată cu completări şi modificări prin Legea nr. creşterea şi nu de a sancţiona. autoevaluarea trebuie să fie realistă şi obiectivă. Raportul finalizat este adus la cunoştinţă tuturor beneficiarilor prin afişare sau publicare conform art 12 alin b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. cu scopul de a asigura dezvoltarea. cu modificările ulterioare. 61 . 75/2005   privind asigurarea calităţii educaţiei. 87/2006. optimizarea şi revizuirea funcţionării şi dezvoltării instituţiei. asigurându-se astfel autoreglarea.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->