MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI

DIDACTIC

PRACTICA PEDAGOGICĂ A STUDENŢILOR GHID PENTRU VIITOARELE CADRE DIDACTICE

Conf.univ.dr. Toader Pălășan Lect.univ. dr. Mihaela Voinea

Braşov, 2011

1

Cuprins Partea I Argument I. Fundamente teoretice ale practicii pedagogice I.1. Competenţe specifice I.2. Categorii de activităţi de practică pedagogică I.3. Tipuri de practică pedagogică I.4. Ce (cine) este un cadru didactic competent? 1.5. Produsele curriculare 1.6. Structura programei 1.7. Proiectarea didactică Partea a II-a II. Elemente aplicative ale practicii pedagogice II. 1. Instrumente destinate observării comportamentului didactic II.1.1.Grila de observaţie privind confirmarea răspunsurilor bune date de elevi de către profesor II.1.2. Grilă privind modul de stimulare al elevilor II.1.3. Comportamentul managerial II.1.4. Tipuri de întrebări II.1.5. Fişă de evaluare a lecţiei predate II.1.6. Fisă de evaluare a lecţiei II. 1.7. Utilizarea timpului didactic II. 1.8. Interacţiuni profesor-elev în timpul lecţiei II. 1.9. Dificultăţi în utilizarea mijloacelor tehnice II.1.10. Fşă de observaţie a activităţii didactice II.1.11.Analiză – sinteză a activităţii asistate II.1.12. Fişă de observare a comportamentului didactic II. 1.13.Chestionar pentru autoevaluarea progresului II. 2. Instrumente pentru cunoaşterea grupului de elevi: II. 2.1. Fişa de caracterizare psiho-pedagogică a elevului II.3. Instrumente destinate identificării elementelor de cultură organizaţională în şcoală II.3.1. Câteva repere teoretice privind cultura organizaţională II. 3.2.Modele ale culturii organizaţionale II. 3.3. Câteva instrumente destinate cunoaşterii organizaţiei/ culturii şcolare II. 4. Cerinte minimale ale practicii pedagogice. II. 5. Criterii de evaluare/ autoevaluare a practicii pedagogice a studentului/ cursantului. II. 6 Raport individual de evaluare a stagiului de practică BIBLIOGRAFIE ANEXE 2

A SE CITI DE CĂTRE PROFESORII- MENTORI ŞI DE CĂTRE STUDENŢI !!!

Partea I Argument,

Practica pedagogică este o disciplină pedagogică obligatorie, care asigură într-o proporţie importantă formarea competenţelor fundamentale pentru exercitarea profesiei didactice. De aceea numărul de ore alocat acestei discipline, în cele două semestre, este mai mare decât cel pentru oricare disciplină din modulul pedagogic. Pe de altă parte, mediul şcolar şi expertiza profesorilor - mentori de practică generează o raportare mai responsabilă a studenţilor la sarcinile şi responsabilităţile pe care un cadru didactic le asumă. Temeiul juridic al practicii pedagogice a studenţilor este Regulamentul de organizare şi funcţionare a prac-ticii pedagogice, regulament pe care Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic din Universitatea Transilvania din Braşov l-a elaborat pe baza prevederilor din O.M. nr. 4316/2008. Evidenţiem, în extras, conţinutul din art. 10, alin 2, în care se precizează că „Practica pedagogică a studenţilor cuprinde următoarele tipuri de activităţi: a) activităţi de observare şi de familiarizare cu desfăşurarea procesului instructiveducativ din unităţile de învăţământ; b) activităţi de cunoaştere şi caracterizare psihopedagogică a elevilor; c) activităţi de planificare şi proiectare a procesului de predare şi învăţare; d) activităţi didactice efective, constând în proiectarea, evaluarea şi realizarea lecţiilor (a unităţilor de învăţare), finalizate prin susţinerea unei lecţii de probă; e) activităţi de cunoaştere a problemelor specifice ale managementului instituţiilor de învăţământ.” Ghidul de faţă a fost elaborat în intenţia de a asigura o formare de calitate, bazată atât pe formarea competenţelor didactice (de proiectare, organizare, desfăşurare şi realizare a activităţilor didactice, evaluare), precum şi pe formarea unor competenţe pedagogice care se materializează în formarea şi dezvoltarea unor atitudini pozitive şi responsabile faţă de elevi, faţă de părinţi, faţă de comunitate, faţă de colegi şi faţă de propria dezvoltare socioprofesională. În prima parte, predominant informativă, sunt prezentate documentele curriculare pe care un cadru didactic (indiferent de experienţe la catedră) trebuie să le studieze, să le 3

Fundamente teoretice ale practicii pedagogice I. univ. cea mai mare parte din instru-mentele de lucru prezentate în acest ghid vor fi valorificate şi în portofoliul de evaluare finală pe care absolvenţii îl vor realiza şi prezenta în cadrul examenului final. prof. dr. univ. prof. Instrumentele din acest ghid pot fi utilizate integral sau selectiv în funcţie contextul educaţional sau de opţiunile profesorului –mentor.1. Menţionăm că instrumentele din acest ghid au fost preluate din lucrări ale cadrelor didactice din facultate (prof. dr. Rodica Mariana Niculescu. I. conf. dr Stan Panţuru. documente şcolare. dr.Elena Cocoradă . precum şi din literatura de specialitate ( a se vedea bibliografia). univ. ce se urmăresc a fi formate prin activităţile din programa acestei discipline sunt: 1.mentori pentru realizarea atribuţiilor şi sistematizarea diversităţii de date şi informaţii pe care aceştia le colectează în stagiile de practică din cele două semestre. Mariana Norel. cât şi profesorii . Considerăm că debutul studenţilor în activitatea practică în această fază de formare prfesională (de noviciat) trebuie sprijinit prin reactualizarea cunoştinţelor pe care le-au parcurs în semestrele anterioare. teoria şi metodologia curriculumului. teoria şi metodologia evaluării. lector univ. Analiza critic-constructivă şi autoevaluarea calităţii proiectelor didactice şi a lecţiilor realizate 4 . Competenţe specifice. Interpretarea şcolii ca organizaţie socială. Este motivul pentru care am sintetizat elementele principale pe care le-au parcurs la disciplinele din modulul pedagogic (psihologia educaţională. Proiectarea. conf. Operarea cu informaţiile de la disciplinele de specialitate şi integrarea lor în analiza şi interpretarea situaţiilor educative specifice învăţământului preşcolar şi primar 3. univ.analizeze şi să le transpună în documente curriculare personalizate (programări/planificări pe diferite intervale di timp). teoria şi metodologia instruirii. şi pe baza căruia se poate elibera Certificatul de absolvire a studiilor psihopedagogice.managementul clase de elevi. univ. conf. univ. dr Mihaela Voinea). structuri de organizare şi funcţionare 2. Liviu Plugaru. specificul unităţilor de învăţământ preşcolar şi şcolar. Toader Pălăşan. În partea a doua sunt diverse instrumente care considerăm că pot sprijini atât studenţii. dr. conducerea şi evaluarea activităţilor didactice realizate cu şcolarii mici şi cu preşcolarii 4. dr. didactica specialităţii): De asemenea.

fişe de evaluare a elevilor. completarea fişelor de observare a comportamentului elevilor şi studenților. programul de dezvoltare profesională etc. C. plan individualizat de învăţare. Studiul documentelor care stau la baza proiectării şi desfăşurării activităţilor instructive . alte activităţi de dezvoltare instituţională ). Elaborarea documentelor necesare susţinerii activităţilor didactice proprii. Observarea activităţilor didactice desfăşurate în unitatea de învăţământ/facultate.( proiecte de lecţii.).educative din unitatea de învăţământ: documente curriculare (planurile de învăţământ. activităţi cultural-educative. planificările anuale şi semestriale. hotărâri/decizii interne referitoare la organizarea şi funcţionarea comisiilor din unitatea de învăţământ etc. implicarea în realizarea unor activităţi şcolare sau extraşcolare . portofoliul elevului etc. documente referitoare la rolurile/funcţiile cadului didactic ( statutul cadelor didactice. fişa postului. a preşcolarilor şi a grupurilor de elevi în vederea tratării diferenţiate şi a consilierii acestora 6.). documente de cunoaştere şi caracterizare a elevilor (fişe psihopedagogice. Colaborarea cu membrii comunităţii şcolare şi cu familiile copiilor I. B. programele şcolare. 5 . împărtăşirea experienţelor personale din perioadele de practică. administrativ. Famializarea cu etosul şcolii prin participarea la activităţile curente (serviciul pe şcoală. Regulamentul de organizare şi funcţionare a şcolii. funcţional. Categorii de activităţi de practică pedagogică A.). întocmirea orarului şcolii. analizarea actvităţilor la care s-a asistat. managerial prin studiul documentelor specifice (Legea nr. Participarea la activităţile de dezvoltare instituţională şi la activităţile metodico-ştiinţifice derulate în şcoală 7. Regulamentul de ordine interioară. Aplicarea unor metode. competiţii. tehnici şi instrumente adecvate de cunoaştere a şcolarilor mici. Cunoaşterea generală a şcolii /liceului sau a facultății sub aspect organizatoric. fişe de lucru.1/2011. alte auxiliare didactice). evidenţierea unor exemple de bune practici observate în contextul activităţilor didactice din unitatea de învăţământ. proiecte de lecţii). Raportul de evaluare internă a unităţii de învăţământ (Raportul ARACIP). A se vedea Anexa 1. proiectarea unităţilor de învăţare.5.2.

când este posibil. trebuie să ne bazăm pe cunoştinţe solide despre tot ce înseamnă activitatea didactică (nu putem observa. Prima problemă care se ridică este ce anume trebuie să observăm? Ce este de fapt.Clipa. a observa înseamnă a cunoaşte.p. deci recunoscute pentru competenţele lor didactice.I. în acelaşi timp. frecvent utilizată în activităţile cotidiene.) Pentru a realiza cât mai corect o observaţie. dorim să observăm cum comunică. pentru a nu inhiba elevii) înregistrarea optimă a actelor observate (pregătirea fişelor de observaţie. practica observativă? În general.(O. Observarea comportamentul didactic. folosirea revizuirea notiţelor. idei etc. ceeea ce nu ştim/ nu cunoaştem!!!). trebuie să începem prin observarea altor cadre didactice profesioniste. un obiect.) de preferat este ca atunci. a prescurtărilor pentru a economisi timpul ) timp necesar revederii celor notate în scopul lămuririi neclarităţilor.. presupune. urmărim modul în care activizează elevii/studenții. fiind modele de urmat pentru debutanţi. cunoaşterea şi examinarea. la prima vedere pare relativ simplu. aprecierea. să fim o prezenţă discretă. asigurarea condiţiilor optime de observare (plasarea în spaţiu cât mai adecvată astfel încât să observăm cu uşurinţă atât elevii cât şi cadrul didactic. aprecierea activităţii didactice privite cu atenţie (tocmai de aceea vorbim despre practică observativă sau pasivă – în sensul că observatorul nu participă direct în desfăşurarea activităţii) Deşi.. De obicei aceste cadre didactice au un nivel oficial de recunoaştere exprimat prin gradul didactic obţinut..) 6 . Aceasta este o definiţe largă.. remarci la ceea ce ai privit cu atenţie. aceaste comentarii să aibă loc imediat după oră pentru a nu interveni efectele uitării. În vederea unei mai bune înregistrări a comportametului didactic va sugerăm sa urmați următoarele sfaturi.3. consemnarea. a examina un proces. a face constatări. a împărtăşirii unor experineţe. Tipuri de practică pedagogică ■ Practica observativă Pentru a deveni un cadru didactic profesionist. reflecţiea asupra datelor observate (acordarea unui culorilor. observarea activităţii didactice va dobândi valenţe formative doar dacă sunt respectate următoarele condiţii: stabilirea clară a ceea ce dorim să observăm (dorim să observăm cum realizează cadrul didactic desfăşurarea lecţiei/ seminarului. şi..

Aprecierea prestaţiei studentului-profesor se face de către mentor la sfârşitul zilei sau la finalul analizei activităţii respective.  Respectaţi munca altora.  Conştientizaţi factorii perturbatori interni şi externi ai evaluării.  Fiecare cadru didactic este în felul lui un model de la care puteţi învăţa.  Înţelegeţi observarea prin prisma contextului educaţional.  Nu fiţi foarte aspri în a judeca activitatea celuilalt. cel puţin. evaluarea elevilor. cu dragoste.  „Subliniaţi” aspectele pozitive ale lecţiei/activităţii. Predarea se poate face doar după aprobarea proiectului de lecţie de către mentor.  Încercaţi să vă reamintiţi sau să revedeţi partea teoretică la care face referire fişa de observare.  Nu folosiţi ironia distructivă. elaborarea mijloacelor/materialelor didactice.  Găsiţi cât mai multe alternative pentru comportamentele observate.  Găsiţi în activitatea asistată elemente pe care le-aţi putea aplica în activitatea dumneavoastră viitoare.  Emiteţi judecăţi asupra activităţii şi mai puţin asupra personei cadrului didactic. În stabilirea notei pentru lecţia predată mentorul are în vedere.  Păstraţi-vă simţul umorului. ■ Practica activă/de predare Constă în asumarea efectivă a rolurilor ce ţin de activitatea de predare (proiectarea unităţii de învăţare.  Apropiaţi-vă cu grijă.  Transpuneţi-vă în situaţia cadrului didactic şi încercaţi să-i înţelegeţi comportamentul. adică citiţi fişa şi materialele adiacente. Se realizează la clasele la care s-a făcut practica observativă şi la fiecare nivel de clasă din şcoala respectivă.  Folosiţi perioada de practică pedagogică pentru a acumula cât mai multe abilităţi.  Observaţi „în cunoştinţă de cauză”. autoevaluarea activităţilor ţinute etc).  Înregistraţi obiectiv mai degrabă decât să emiteţi judecăţi asupra a ceea ce observaţi.  Argumentaţi enunţurile proprii cu fapte concrete observate. În prealabil studentul trebuie să consulte planificarea semestrială. proiectarea lecţiei. Reflectaţi asupra importanţei profesiei.  Reflectaţi la ceea ce va constitui propriul dumneavoastră stil de predare. dar şi cu respect faţă de elevi. Stabilirea clasei şi a subiectului lecţiei care urmează a fi predată se face cu două săptămâni înaintea datei programată pentru ţinerea acesteia. următoarele criterii: calitatea proiectului lecţiei şi calitatea ştiinţifică şi 7 .

■ practică activităţi comisii.metodologică a prestaţiei studentului. ■ practică de observare şi de familiarizare problematica managementului clasei de elevi. culturale şi sportive. consiliere )etc. Tipul de practică Ore fizice Ore convenţionale* Observaţii* Explicarea proiec- 1 Practică observativă/ Asistenţă 3 4. analiza lecţiilor Instructaj.5* tului de lecţie. analiză. analiza lecţiei Îndrumare proiecte 2 Practică de predare 2 5* de lecţii. ■ practică de observare şi de familiarizare cu organizarea şi desfăşurarea activităţilor cu părinţii (lectorate. şedinţe. ■ practică de observare şi de familiarizare cu organizarea şi desfăşurarea activităţilor educative. 3 Practică de zi 4 6* completări procese verbale Organizarea întâlnirilor din 4 Practică activităţi comisii 2 3* comisii. ■ practică de documentare pe probleme specifice managementului instituţiilor de învăţământ.crt. analiza observaţiilor şi problemelor dezbătute 8 . Nota pentru lecţia ţinută se apreciază cu notă întreagă (nefracţionată) Alte tipuri de practică pe care studenţii le efectuează în acest an şcolar: ■ practică de zi.. Tabel sintetic privind tipurile de practică şi durata (fizică şi convenţională) alocată Nr.

3 4 Prezentarea PDI si a P.O. analize. şedinţe. modele de organizare. strategii de gestionare a conflictelor la nivelul clasei 7 managementului clasei de elevi Practică de documentare pe 8 probleme specifice managementului instituţiilor de învăţământ. proceduri de urmat Documente. consiliere )etc. colaborarea cu coordonatorul de practică 9 . planuri de 2 3* măsuri 6 Utilizarea instrumentelor de 4 6* cunoaştere a elevilor. Practică de observare şi de familiarizare problematica 3 4.5 Practică de observare şi de familiarizare cu organizarea şi desfăşurarea activităţilor educative. al inităţii de învăţământ Raport general şi rapoarte individu- 9 Bilanţ (general şi individual 7 7 ale de practică. culturale şi sportive Practică de observare şi de familiarizare cu organizarea şi desfăşurarea activităţilor cu părinţii (lectorate.5* Instructaj.

competenţa poate fi descrisă ca fiind o sinteză a cunoştinţelor. practica este o sursă preţioasă a formării profesionalismului didactic.ştiinţifice distincte” (D.35) Analizând definiţiile propuse de specialiştii amintiţi. pedagogic şi social în adaptarea la interacţiunile din clasă” (Buletinul CNFPnr.Altet arată că „în învăţământ competenţele acoperă totalitatea cunoştinţelor şi deprinderilor aplicate în planificare. îşi revendică baze normativ. pe temeiul cunoaşterii aprofundate a legităţilor şi determinărilor educative. competenţă didactică (pedagogică).4. p. se evidenţiază şi rolul experienţei dobîndite şi „teoretizate”. deprinderi şi atitudini necesare în vederea asumării rolului de cadru didactic. Ele au o dublă natură: de ordin tehnic şi didactic în pregătirea conţinuturilor. aptitudinilor şi atitudinilor specifice unui anumit domeniu pe care o persoană le deţine la un moment dat. pregătirea cognitivă a lecţiei precum şi experienţa practică provenită din reacţiile clasei de elevi. De asemenea trebuie să subliniem faptul că prin conceptul de competenţă. prin competenţă pedagogică se înţelege „capacitatea unui educator de a se pronunţa asupra unei probleme pedagogice. p.”(ibidem) Cu alte cuvinte. coord. În sens restrâns. Potolea. se referă la capacitatea unei persoane de a realiza la un anumit nivel de performanţă totalitatea sarcinilor tipice de muncă specifice profesiei didactice” (Gliga L. anume cel de. care are anumite competenţe afirmate şi recunoscute.2/2002. deoarece ea furnizează cadrului didactic experienţe inedite cu efecte formative. p. DE CĂTRE STUDENŢI !!! 1. organizare.A SE STUDIA. afectiv. 10 . 2002. 1989. la diverse niveluri de performanţă. precum şi de ordin relaţional. MAI ALES. Aceste competenţe sunt de ordin cognitiv.27) Anderson (1986) defineşte competenţele drept ”cunoştinţe. conativ şi practic. În sensul cel mai larg. Ce (cine) este un cadru didactic competent? „Arta predării. oricât de imaginativă ar fi. M.133) Profesionalismul didactic nu poate fi discutat fără a face apel la un concept cu care este în strânsă legătură. Adesea se spune că un cadru didactic profesionist este cel care este competent.

2007. în special. noţiunea de competenţă pedagogică tinde să fie folosită cu înţelesul de standard profesional minim. „Pe măsura acumulării experienţei şi a dezvoltării aptitudinilor pedagogice o persoană dobândeşte măiestrie pedagogică. Competenţe didactice (proiectarea. de la Universitatea din Bucureşti. conducerea şi evaluarea procesului didactic) proiectarea unui demers didactic adaptat grupului ţintă aplicarea adecvată la context a didacticii disciplinei utilizarea funcţională a documentelor şcolare în proiectarea demersului didactic şi în înregistarea rezultatelor elevului abordarea unui demers pluri-.Astăzi.Molan. care a elaborat competenţele generale ale cadrelor didactice: (apud.W. p. Măiestria pedagogică se referă la o treaptă superioară de dezvoltare a unei competenţe pedagogice iniţiale şi desemnează „un înalt nivel al competenţei atins prin antrenament. de natură să permită obţinerea cu uşurinţă a unor realizări la nivel de expert” (Huston R. facilitarea şi valorificarea de situaţii de învăţare în context nonformal şi informal conceperea şi utilizarea de strategii diferenţiale utilizarea adecvată a modelelor de comunicare şi acţiune pentru accesibilizarea cunoştinţelor valorificarea potenţialului pedagogic al diferitelor tipuri şi strategii de evaluare integrarea eficientă în procesul didactic a metodelor şi instrumentelor de evaluare adecvate contextului elaborarea şi utilizarea unor probe de evaluare care să satisfacă anumite condiţii tehnice utilizarea în procesul didactic a noilor tehnologii informaţionale şi de comunicare 11 . 99-101) 1. inter. pe a celor centrate pe elev crearea.şi transdisciplinar prin realizarea de conexiuni între disciplina respectivă şi alte domenii de cunoaştere focalizarea pe conexiunile structurale şi procesuale ale disciplinei folosirea unei varietăţi de strategii educaţionale şi. astfel încât să se ajungă la măiestrie pedagogică. Însă competenţa poate şi trebuie să fie dezvoltată.27) Cea mai cuprinzătoare şi actuală imagine a competenţelor pe care trebuie să le deţină un cadru didactic o oferă profesorul Dan Potolea.

Competenţe psihosociale. Competenţe psihoeducaţionale valorificarea metodelor de cunoaştere a personalităţii pentru identificarea profilurilor individuale ale elevilor şi acordarea de sprijin adecvat pe parcursul dezvoltării lor în şcoală identificarea nevoilor şi dificultăţilor de învăţare şi asistarea elevului în dezvoltarea propriilor proiecte de depăşire a acestora consilierea şi asistarea elevului în opţiunile sale şcolare şi profesionale crearea de oportunităţi egale tuturor elevilor 3. în vederea construirii unei instituţii care învăţă promovarea unui sistem de valori specifice unei societăţi democratice stimularea comportamentelor prosociale şi de participare civică Parteneriate sociale şi educaţionale urmărirea şi îmbunătăţirea rezultatelor elevilorprin colaborarea cu familia antrenarea comunităţii locale în sprijinirea unor activităţi şcolare şi extraşcolare iniţierea de proiecte educaţionale de colaborare între diferite instituţii din comunitate şi din afara ei Dezvoltarea profesională manifestarea unei conduite reflexive şi autoevaluative privind activitatea didactică deschiderea spre tendinţele inovatoare din domeniul de specialitate. prin actualizarea sistematică a cunoştinţelor din doemniul de profil şi din cel psihopedagogic 12 .2. bazat pe încredere şi cooperare selectarea conţinuturilor şi a metodelor de natură să stimuleze interesul şi motivaţia elevilor Dezvoltarea instituţională colaborarea cu colegii de specialitate şi de alte specialităţi pentru a asigura o bună pregătire elevilor participarea la procesul decizional în cadrul şcolii. manageriale şi socio-educaţionale Managementul clasei organizarea şi conducerea socială a clasei utilizarea metodelor de cunoaştere şi dezvoltare a grupurilor şcolare asigurarea unui climat socio-afectiv securizant.

3. 1. care descrie oferta educaţională a unei anumite discipline pentru un parcurs şcolar. Aceste instrumente ar trebui studiate (cunoscute. studenţii trebuie să cunoască. 1.5. Exemple de activităţi de învăţare Pentru realizarea obiectivelor propuse pot fi organizate diferite tipuri de activităţi de învpţare. evaluate) din perspectiva următoarelor întrebări: Care este concepţia pedagogică care stă la baza acestor documente? Cum să interpretez aceste documnete ? Care este utilitatea lor pentru mine (la ce mă ajută)? Prezentăm în continuare. 13 .- proiectarea şi realizarea unui plan de dezvoltare profesională implicarea în cercetarea-acţiune Aşa cum se poate sesiza cu uşurinţă tabloul competenţelor didactice de mai sus. Programa oferă cel puţin un exemplu de activitate pentru fiecare obiectiv de referinţă în parte. să analizeze principalele documente şcolare care reprezintă instrumentele proiectări didactice. analizate. Programa şcolară este un produs curricular. Obiectivele de referinţă Specifică rezultatele aşteptate ale învăţării şi urmăresc progresia în achiziţia de competenţe şi de cunoştinţe de la uhn an de studiu la altul.Obiectivele cadru Sunt obiective cu un grad ridicat de generalitate şi complexitate. legătura cu comunitatea. competenţele didactice sunt legate mai ales de rolurile cadrelor didactice. acesta ţine seama atât de funcţiile „clasice” ale profesorului (proiectare.2. Structura programei: 1. unul din documentele curriculare utilizate de cadrele didactice. dezvoltarea profesională) Indiferent de punctul de vedere abordat.6. conducerea învăţării.6.1.6. De fapt.Nota de prezentare 1. Ele se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini specifice disciplinei şi sunt urmărite pe parcursul mai multor ani de studiu.6.4.6. sursele derivării competenţelor didactice sunt funcţiile didactice îndeplinite şi rolurile profesorului.Produsele curriculare Înainte de începerea practicii observative. evaluare) dar şi de noile solicitări ale profesiunii didactice antrenate de schimbările din societate (învăţarea centrată pe elev. 1. 1.

fie în conformitate cu domeniile constituvie ale diverselor obiecte de studiu 1. pentru toţi elevii. Cadrul didactic realizează o proiectare eşalonată. raportându-se la trei planuri temporale: anul şcolar.5. apoi o proiectare a unităţilor de învăţare.6.Exemplele de activităţi de învăţare sunt construite astfel încât să pornească de la experineţa concretă a elevului Aceste exemple trebuie să se integreze unor strategii didactice adecvate contextelor variate de învăţare 1. 1. 14 . Unităţile de conţinut sunt organizate fie tematic. 1. proiectarea globală b). Documentul orientativ pentru elaborarea acestor planificări este programa şcolară a disciplinei respective. aplicabile la o anumită clasă de elevi.Tipuri de proiectare didactică Putem distinge două tipuri de proiectări având drept criteriu perioada de timp: a). Proiectarea didactică Proiectarea didactică reprezintă procesul deliberativ. Concretizarea acestui tip de proiectare se realizează îndeosebi prin dimensionarea planurilor de învăţământ şi a programelor. un sistem de referinţă comun şi echivalent. Conţinuturile Sunt mijloace prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor cadru şi de referinţă propuse.Proiectarea eşalonată se materializează prin elaborarea programelor de instruire specifice unei discipline şi apoi unei lecţii. . conţinuturi şi criterii de evaluare mai largi.6.şi operează cu obiective.Standardele curriculare de performanţă/ modalități de evaluare Sunt criterii de evaluare a calităţii procesului de învăţare Sunt enunţuri sintetice.1. proiectarea eşalonată a).ciclu sau an de studii. Proiectarea globală are ca referinţă o perioadă mai mare de instruire. vizând sfârşitul unei trepte de şcolaritate. semstrul şcolar. ora şcolară.7. competenţele şi comportamentele stabilite prin curriculum Reprezintă. de fixare mentală a paşilor ce vor fi parcurşi în realizarea instruirii şi educaţiei.7. ce au în vedere activităţile din instituţiile şcolare. în măsură să indice gradul în care sunt atinse obiectivele curriculare Constituie specificări de performanţă vizând cunoştinţele.6. b). El realizează o proiectare anuală şi semestrială a disciplnei pe care o predă.

Etapele proiectării didactice Un algoritm al proiectării didactice sub forma răspunsurilor la patru întrebări a fost propus de I. I. (Cucoş.7. Negreţ. determinate de rolul central al obiectivelor pedagogice asigură echilibru dintre pregătirea de specialitate a formatorilor(concepută interdisciplinar. 15 . Cu ce voi face? III. Cum voi face IV. Cum voi şti dacă s-a realizat ceea ce Stabilirea unui sistem de evaluare a trebuia? eficienţei activităţii pe care o vom realiza. bazat pe valorificarea potenţialului de autoinstruire.Ce voi face? Precizarea în mod clar a obiectivelor educaţionale Stabilirea resurselor educaţionale Stabilirea strategiei educaţionale potrivite pentru realizarea obiectivelor II. Jinga şi I.313-314) 1.2.autoeducaţie a fiecărui elev/student între toate elementele activităţii didactice (obiective-conţinut-metodologie-evaluare) se stabilesc raporturi de interdependenţă. cu o disciplină „principală” şi cel puţin una „secundară”) şi pregătirea psihipedagogică.Modelul curricular al proiectării pedagogice presupune următoarele caracteristici: este centrat pe obiective şi propune acţiuni didactice specifice procesului complex de predare-învăţare-evaluare punctul de plecare îl constituie obiectivele stabilite pentru elev în spiritul unui învăţământ formativ.pp.

interese De voi face? ce Identificarea obiectivelor 16 . aspiraţii.Ghid – proiectarea didactică (*** Predarea interactivă centrată pe elev. Bucureşti. după lecţie? Cum se leagă tema de ceea ce am predat sau voi preda mai departe? Cum voi Analiza face? resurselor umane relaţia profesor – elev caracteristici ale grupului experienţa de învăţare ritmul de învăţare atitudinea faţă de învăţare motivaţia pentru învăţare stilul de învăţare trebuinţe. prin învăţarea temei? Ce le va permite ea elevilor să facă sau să înţeleagă în viitor? Ce ocazii de reflecţie le oferă elevilor această temă? Cum îi va pregăti ea pe elevi pentru a afla mai mult şi a înţelege mai bine această temă? Ce face? voi Selectarea conţinuturilor Ce cunoştinţe cuprind conţinuturile selectate? Cunoştinţele îndeplinesc cerinţele de necesitate şi suficienţă? Sunt în concordanţă cu obiectivele stabilite? Ce cunoştinţe vor fi explorate de elevi şi care transmise de mine? Ce aspecte invită pe elevi la continuarea investigaţiilor sau un alt tip de acţiune. MEC) De ce este valoroasă pentru elevi această temă? Cum se leagă ea de experienţa lor personală şi de interesele lor? Ce vor fi capabili să facă elevii în timp scurt. 2005.

convingeri procedurale Cum voi proceda pentru atingerea obiectivelor? Ce traseu al gândirii să folosesc? Care va fi gradul de dirijare a învăţării? Ce metode ar fi foarte potrivite? Ce tip de învăţare ar trebui să stimulez? De ce mijloace.particularităţi psihologice şi de vârstă mărimea grupului gradul de omogenitate aptitudini faşă de disciplină competenţa psiho-pedagogică şi metodică a profesorului competenţa în specialitate valori. materiale am nevoie? Cum să-i organizez pe elevi? De cât timp am nevoie pentru a-mi realiza obiectivele propuse? Ce avantaje prezintă tipul de strategie ales? Ce dovezi vor exista că elevii au învăţat ceva din lecţie? Ce pot realiza elevii pentru a demonstra că au atins obiectivele? Conform noului curriculum. atitudini. aspiraţii. Elaborarea planificării calendaristice parcurge următoarele etape: Analiza atentă a programei (Citirea personalizată!) Stabilirea succesiunii de parcurgere a conţinuturilor Corelarea fiecărui conţinut în parte cu obiectivele de referinţă vizate 17 . care asociază într-un mod personalizat elemente ale programei (obiective cadru-obiective de referinţă şi conţinuturi) cu alocarea de timp considerată optimă de către cadrul didactic. planificarea/proiectarea calendaristică/semestrială este un document administrativ. pe parcursul unui an şcolar.

.....ore alocate Semestrul I Semestrul al II-lea Un alt model pentru planificarea calendaristică ar fi cel propus de M..... Manolescu (2006..7.. Disciplina cu nr............ ghiduri etc) obiectivele de referinţă vizate (Manolescu..... deoarece aici ar trebui consemnate toate aspectele pozitive sau negative ce au apărut pe parcurs şi care pot conduce la optimizarea activităţii! Aşadar.... Panţuru) Şcoala......Modele orientative de planificare calendaristică şi semestrială...ore/săptămână..... de Conţinuturi Săptămăna Observaţii Unitatea de învăţare Obiective referinţă Nr....... 2005... prin această rubrică evaluăm proiectul realizat la începutul semestrului... p.. Disciplina... p........... Crt.- Verificarea concordanţei dintre traseul educaţional propus de către cadrul didactic şi Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare conţinut.... Aria curriculară. Redăm mai jos două modele orientative de planificare calendaristică şi semestrială. (S... Clasa. Unităţi de învăţare Obiective de referinţă Nr....... An şcolar..58) 1.........58) Nr...3................... Cadru didactic.ore alocate Saptamâna Observaţii Atenţie! Rubrica „observaţii” este una din cele mai importante... 18 .în concordanţă cu oferta de resurse didactice de care poate dispune(manuale......

care are următoarele caracteristici:     determină formarea la elevi a unui comportament specific. De menţionat că. delimitarea activităţiilor/ lecţiilor care asigură realizarea obiectivelor specifice corelate formularea obiectivelor operaţionale (concrete) corespunzător fiecărui obiectiv specific. analiza conţinutului capitolului/ unităţii de învăţare. că anumite unităţi de învăţare sunt mai indicate spre începutul/ sfărşitul semestrului. se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp. precizarea resurselor necesare realizării obiectivelor operaţionale. Proiectarea pedagogică a unei unităţi de învăţare detaliază proiectarea semestrială şi presupune următoarele activităţi:       precizarea obiectivelor specifice unităţii de învăţare respective. 19 . Proiect de unitate de învăţare Structura unui proiect de unitate de învăţare trebuie să cuprindă următoarele elemente [16]: obiective de referinţă sau competenţe specifice. generat prin integrarea unor este unitară din punct de vedere tematic.7. pornind de la obiectivele de referinţă formulate în proiectarea semestrială. că a fost dificil de atins anumite obiective etc.4. prin unitate de învăţare se înţelege „O structură didactică deschisă şi flexibilă.De exemplu.” 1.7. în concepţia actuală.5. cu conţinuturile unităţii de învăţare. putem constata că pentru o anumită unitate de învăţare a fost alocat un timp insuficient. metodologia de evaluare a realizării obiectivelor operaţionale. se finalizează prin evaluare. 1.

.............. operaţionale de procedurale materiale (detalier referinţă i) 20 . Clasa.... Şcoala. An scolar...... Nr........ Unitatea de învăţare...... Disciplina.......... Conţinu turi Obiective Obiective de Activităţi Resurse învăţare Resurse Resurse de timp Evalu Obser are vaţii Cadru didactic.............. ore alocate......Proiectarea unităţii de învăţare……................................................

Plugaru. sau frecvenţa interacţiunilor profesor-elev etc. 21 .să conştientizeze importanţa unor comportamente esenţiale în relaţia cu elevul .în autoevaluare Grilele de observaţii sunt elaborate în funcţie de obiectivul propus. putem avea ca obiectiv observarea modului în care cadrul didactic confirmă răspunsurile bune ale elevilor (confirmări ce pot fi verbale sau nonverbale sau atât verbale cât şi nonverbale). Elemente aplicative ale practicii pedagogice II. Niculescu.M.Partea a II-a II.Pălăşan. De exemplu.2000) arată că ele sunt utile în cazul pregătirii cadrelor didactice pentru a-l ajuta: . Instrumente destinate observării comportamentului didactic Autorii acestor instrumente (R. T. L.1. un alt obiectiv îl poate constitui corectarea erorilor elevilor.

............... Confirmarea răspunsurilor bune date de elevi de către profesor Verbală Nonverbală Total Confirmarea greşelii Individuală Colectivă Total Alte observaţii: ....................................... Durata......................................................................................... ........................................ Ţinând seama de natura exerciţiilor modul de confirmare (verbală............................Student-practicant......... Data........................................................................ Ţinând seama de natura lecţiei confirmările sunt: suficiente insuficiente Individuală Colectivă Solicitarea confirmării elevilor 2.....Subiectul.Grila de observaţie privind confirmarea răspunsurilor bune date de elevi de către profesor Obiectiv: măsurarea numărului de confirmări şi identificarea modurilor de confirmare puse în practică de către cadrul didactic.....................................................................1........................................................... Confirmări suficient motivate (încurajări personale................................................ ........................................................ Disciplina....................................................................... Analiza observaţiilor: 1...........................recurgerea la prenumele elevilor) da nu bine adaptat ritmului exerciţiilor insuficinet adaptat ritmului exerciţiilor 3...............nonverbală) este: - 22 .......................... Şcoala.........................................................1............................... ...........II..... Clasa..........................................................

... .................. .. . ............................. Analiza observaţiilor 1..... ... ....................... ...... .II. ... ........... ..................... ....... ....... ....... ............. . ......................... ...... 23 . ..........1. ... .... ........... Influenţa asupra activităţii elevilor ............ ilustrări destinate ghidării Nr.................... ... .......... .........Subiectul................................ Sensibilitate faţă de reacţiişle noverbale ale elevilor ........Student-practicant... ..... 2.. 3.......... ................................................................... .. .. .. ...... . ....... . Grilă privind modul de stimulare al elevilor Obiectiv: identificarea tipurilor de intervenţii ale cadrului didactic.............. Cum ajută cadrul didactic elevii Interesul manifestat faţă de elevi Întrebări elevilor Aducerea de informaţii – reluarea unei explicaţii Numărul de directive date Schimbări ale activităţii Concretizări.... Clasa... ............ .................. ... ..... ......... ................ ........................... 4.. Durata.............. . ..... ................ ................................................ Şcoala........... care vizează stimularea elevilor şi măsurarea varietăţii şi eficacităţii repertoriului său de intervenţii de tip „ajutor direct”..... Disciplina.......... De intervenţii Exemple Alte observaţii: ........................................ Claritatea directivelor ........ ........ . . ......Bogăţia repertoriului de intervenţii: .................... ................................. .......... .... .. ...... ............. ....2...... Data... ..............

. resurse. citiţi enunţurile în italic (ele corespund comportamentului autoritarist) şi bifaţi variantele observate din listă. 25. prin comportamentele lor coeziunea grupului. 28. norme productive de grup. 5. Elevii sunt sensibili faţă de rugăminţile şi nevoile materiale ale altora. Subiectul lecţiei …………………………………………………………………. 15. Data şi durata observaţiei ………………… Profesorul – student observat ……………………………………………………. După terminarea activităţii de observare. folosind următoarea listă de control: Numele observatorului: …………………………. 6. Elevii. Elevii se simt confortabil şi protejaţi. Elevii arată respect pentru persoane şi proprietate. clasificaţi comportamentele în autoritariste şi neautoritariste şi număraţi enunţurile pentru fiecare categorie. Elevii demonstrează autodisciplină şi autocontrol. observaţi comportamentul managerial al unui coleg. 9. Elevii aplică precis procedurile stabilite. Elevii înţeleg şi acceptă consecinţele propriilor lor fapte. Elevii sunt pregătiţi pentru sarcinile propuse. Elevii înţeleg aşteptările profesorului şi faptele corespunzătoare acestora. 21. 10.1. 24. 24 . Elevii înţeleg regulile şcolii / ale clasei şi aderă la ele. 33. 23. Elevii simt că profesorul îi înţelege. Elevii participă activ la sarcinile de învăţare. 19. 11.. Elevii demonstrează iniţiativă şi creativitate. 2. 29.II. Elevii răsplătesc atenţia profesorului sau a altor persoane. Elevii funcţionează la un nivel constant în toate sarcinile. 8. 32. 13. 22.3. elevii se simt liberi pentru a se exprima pe ei înşişi fată de profesor sau fată de alte persoane. 17. 16. Elevii se ajută între ei cu diverse materiale. Elevii stabilesc. Elevii urmează direcţiile impuse. Elevii acceptă şi acceptă autoritatea. just. 18.. Comportamentul managerial În timpul activităţilor de pre-predare (practică pedagogică pasivă). 3. Elevii se reîntorc repede la lucru după o întrerupere. 26. Elevii prezintă rezultatele muncii şi studierea comportamentelor. Elevii trec de la o sarcină la alta în mod ordonat. 30. 27. Elevii îşi prezintă sentimentele şi meritele personale. 1. 31. Elevii stabilesc relaţii interpersonale pozitive. demonstrează. Elevilor le place să primească persoane noi în grup. Elevii demonstrează cooperare şi îşi împărtăşesc opiniile. 20. Elevii manifestă abilităţi de adaptare la schimbarea situaţiei. Elevii simt că negociază corect. 4. Elevii se acceptă şi se încurajează unii pe alţii. Elevii se simt răspunzători pentru propriile comportamente. Elevii comunică deschis şi onest. 14. Elevii demonstrează sentimente pozitive faţă de ceea ce se întâmplă în clasă. 12. 7. Obiectivul observaţiei: Examinarea comportamentelor manageriale autoritariste Instrucţiuni pentru observator: Înainte de a efectua o observaţie.

......... . ...........II............................ Realizaţi o ierarhie a tipurilor de întrebări şi comentaţi datele obţinute..... întrebările adresate de profesorul – studentul observat..... folosind următoarea fişă: Numele observatorului: ………………………….................... Reformulare 3.. Data şi durata observaţiei ……… Profesorul / studentul observat: …………………......... Analiză 6................. Sinteză 7............ Subiectul lecţiei …………………………….... stabiliţi frecvenţa pentru fiecare tip de întrebări şi procentajul acestora................................... utilizate de studenţii care predau colegilor. Aplicaţii 5................................ Tipuri de întrebări 1.. Interpretare 4....1................. în caseta adecvată................................. 25 .......... Reproducere Frecvenţă Exemple Procente 2... Obiectul observaţiei: Examinarea nivelului întrebărilor folosite în verificare Instrucţiuni pentru observator: Marcaţi printr-o bară. Evaluare Total Ierarhie COMENTARII PERSONALE ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… …………………………….......... Tipuri de întrebări Observaţi tehnicile de verificare orală sau scrisă.4............................................................................................. La final.....

. Cursant/ Cadru didactic........................................bine Indicatori Scala de evaluare desfăşurării lecţiei documentarea ştiinţifică metodică ............. Conţinutul ştiinţific 4....................... Subiectul lecţiei. Alegerea şi folosirea metodelor 26 .......... Caracter practic aplicativ 6.................... Elaborarea proiectului şi pregătirea condiţiilor necesare şi Insuf icient satisfăcător bine F....................................1.... Proiectarea şi organizarea lecţiei 1..definirea obiectivelor -corelaţia dintre obiective şi celelalte componente ale actului didactic organizarea clasei...........II............ Disciplina de studiu.................. Desfăşurarea 2. Corelaţii intraşi interdisciplinare 5..................... Clasa la care predă....... aspectul estetic............................. Grupa Activităţilor urmărite I......... valenţe educative lecţiei 3............................. Fişă de evaluare a lecţiei predate Şcoala.... igienic asigurareamijloacelor de învăţământ -organizarea colectivului II...5.............................

........ activizarea elevilor 10........ Capacitatea stăpânirii de sine şi preznţa de spirit IV......... Nota acordată Semnătura evaluatorului 27 ........................... controlarea activităţii de învăţare 16...... formarea deprinderilor de activitate independentă 11..... Perseverenţa în realizarea obiectivelor 18............................ Autoanaliza şi autoaprecierea obiectivă RECOMANDĂRI.. Conduita în relaţiile cu elevii 19........................îndrumarea.................. Comportamentul conducerea................ ........ Crearea motivaţiei. Creativitatea în conceperea şi conducerea lecţiei 17............................................. ........ Evaluarea permanent-formativă III.................................... Strategi de accentuare a mijloacelor de caracterului formativ 13...................................Integrarea învăţământ 9..... Strategii de diferenţiere şi individualizare 12.. Organizarea......................... propunătorului 15..... Densitatea lecţiei 14............................................ Autoevaluarea 20...............de predare-învăţare 7. Îmbinarea diferitelor forme de activitate 8........

.. Înţelegere Aplicare comparaţii Opinii personale / evaluare Alte observaţii: ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… Calificativ: ……………………………………….II. Clasa: …………………..1.6.. sinteză. Tema: ……………………………………………………………………………………………… Obiective: ………………………………………………………………………………………. Fisă de evaluare a lecţiei Folosiţi fişa de mai jos pentru a observa activitatea de predare realizată cu tehnica unulla grup-mic... 28 . Şcoala: ………………………… Disciplina …………………………. ………………………………………………………………………………………………… …..…………………………………………………………………………………………… PROFESOR Organizare % % Natura solicitărilor educatorului Stimularea Impunere Personalizare activităţii % % % Conexiunea inversă Memorare Total Activităţi cognitive solicitate de profesor Analiză.

..... 7. Timpul propus Timpul consumat Aprecierea modului de adecvare la obiectivele urmărite Observaţii 2. şi măsuraţi timpul utilizat la fiecare... 6....... 1.. 8....... Obiectivele lecţiei: ................. 4.. Obiectivul observaţiei: Examinarea comportamentelor de management al timpului Instrucţiuni pentru observator: Înregistraţi evenimentele lecţiei folosind modelul R. 5....................... Gagne. Aprecierea globală şi argumentarea ei ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… 29 ........ Data şi durata observaţiei ………… Profesorul – student observat: …………………… …………………………….. 3........... folosind o scală cu trei trepte............... Subiectul lecţiei ………………………………………………………………..........II.7......... Evenimentele lecţiei 1..... Utilizarea timpului didactic Numele observatorului: …………………………........... Apreciaţi modul de distribuire al timpului în corelaţiei cu obiectivele urmărite şi apreciaţi adecvarea lor...

… Durata observaţiei ……………………… Profesor / student observat …………………........ Interacţiuni profesor-elev în timpul lecţiei Utilizaţi fişa de mai jos pentru a observa activitatea de predare în grup mic a unui coleg Numele observatorului: ………………………….... le clarifică Laudă sau încurajează Acceptă / foloseşte ideile elevilor Pune întrebări B.... ....... Intervenţii ale elevilor Răspund la solicitările profesorului Intervin din proprie iniţiativă D....... acesteia se însumează la finalul perioadei şi apoi se calculează procentele... Elemente observate: Interacţiuni profesor elev Obiectivul observaţiei: înregistrarea interacţiunilor directe sau indirecte ale profesorului cu elevii şi modul în care elevii intervin în timpul lecţiei Instrucţiuni pentru cel care observă: pentru fiecare categorie de interacţiuni se înregistrează frecvenţa apariţiei...8.... Subiectul lecţiei: …………………………………. Tipuri de interacţiuni A............ Data şi ora observaţiei ………………...... Clasa:. Frecvenţe % 30 .....II.... ordine Critică sau se justifică C..... şi după compararea lor de decide care este tipul de influenţă predominant.... Linişte sau derută Total Cel mai frecvent tip de interacţiune folosit Comentarii: …………………………………………………………………………………………… …. Influenţă directă Ţine prelegeri Dă indicaţii....... Influenţă indirectă Acceptă sentimentele pozitive sau negative ale elevilor.. 1.

. Criterii Unitatea de conţinut – metodologia didactică – metodologia de utilizare a mijloacelor de învăţământ Gradul de familiarizare a studentului profesor cu mijloacele folosite Distribuirea atenţiei profesorului Dozarea comentariilor şi adecvarea lor Antrenarea elevilor în învăţare Gradul de valorificare a timpului didactic Adecvarea mijloacelor de învăţământ folosite cu alte componente ale curriculum-ului (programă.evaluare) Comentarii personale: ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… Recomandări pentru colegul dumneavoastră: …………………………………………………...... argumentaţi alegerea treptei de apreciere.... Elemente observate: Dificultăţile întâmpinate în utilizarea mijloacelor tehnice de instruire Subiectul lecţiei: …………………………… ………………………………Clasa: ……… Obiectivul observaţiei: Înregistrarea dificultăţile întâmpinate în utilizarea mijloacelor tehnice de instruire şi modul în care aceasta influenţează lecţia şi relaţia profesor – elev Instrucţiuni pentru observator: Pentru fiecare criteriu înregistraţi aprecierea dumneavoastră şi apoi transformaţi-o în notă...II... metode de predare .. Dificultăţi în utilizarea mijloacelor tehnice Evaluaţi procesul de predare-învăţare. manual.. realizând aprecieri pe o scală cu cinci trepte... Numele observatorului: ………………………………......... Profesor / student observat: ………………………..…………… 31 F. În rubrica comentarii personale....9. slab Scală de apreciere Slab Mediu Bine F........ În acest scop utilizaţi criteriile de mai jos.... subliniind dificultăţile întâmpinate în utilizarea mijloacelor tehnice de instruire selectate. bine .. 1.. Data şi ora observaţiei: ………………… Durata observaţiei: …………………………..........

.. Fşă de observaţie a activităţii didactice 1............. Asigurarea dirijării învăţării 7............................................ Evaluarea resurselor umane (clasa) .........................................................1...II.............. Vechimea în învăţământ ..................... ora ... Numele şi prenumele cadrului didactic la care se asistă ................................ Anunţarea obiectivelor şi a temei abordate 5................... Subiectul activităţii didactice/lecţiei ...............Disciplina .. Unitatea de învăţare din care face parte ........... Transfer/tema de casă 32 ................................................................................10.................................... Gradul didactic ............................. Captarea atenţiei 3................................. data . Vechimea în unitatea de învăţământ ..................... Fixarea şi aplicarea cunoştinţelor/obţinerea performanţei 8................................ 2.................................................................... Specialitatea .................................................. Evaluarea performanţelor 9...... Verificarea şi actualizarea achiziţiilor anterioare Activitatea profesorului Activitatea elevilor Observaţii 4...................... Organizarea activităţii/clasei de elevi 2................................. Tipul activităţii didactice/lecţiei ................... 3.............. şi materiale ..........Unitatea de învăţământ …………………………………………………………………… Clasa ..... Prezentarea materialului stimul 6.................. Observaţii privind desfăşurarea activităţii didactice Desfăşurarea activităţii Evenimentele lecţiei 1..........................

1. Aprecieri sintetice asupra activităţii Încadrarea în scenariul activităţii didactice Expresivitatea şi relieful activităţii Calitatea stilului didactic Randamentul şi eficienţa activităţii/gradul de realizare a obiectivelor Impresia generală Student. organizare) Cantitatea şi diversitatea informaţiei Compatibilitatea metodelor cu obiectivele vizate 5. Conduita de solicitare şi orientare Repartizarea solicitărilor (frecvenţă. Conduita evaluativă a profesorului Notează şi apreciază elevii Concordanţa modului de evaluare cu specificul predăriiînvăţării Prezentarea argumentaţiei în evaluare 6.Analiză – sinteză a activităţii asistate PARAMETRI ANALIZAŢI ŞI EVALUAŢI 1 1. Climatul psihosocial al clasei Prezentarea generală a profesorului Atitudinea faşă de elevi Menţinerea tonusului afectiv-emoţional 8. Conduita de organizare. Conduita explicativă şi de comunicare Accesibilitatea limbajului de specialitate Fundamentarea explicaţiei Expresivitatea şi relieful comunicării Limbajul nonverbal 4.II. metodelor de predare-învăţare şi a celor de evaluare cu obiectivele stabilite 2. dirijare şi control a activităţii Succesiunea logică a secvenţelor didactice Abilitatea în conducerea activităţii de învăţare prin alegerea strategiilor. Managementul clasei Ritmul de prezentare Încadrarea în timp Monitorizarea elevilor Rezolvarea situaţiilor neprevăzute 7.11. timpului. SCALA 2 3 4 5 33 . Aprecieri asupra strategiei generale a lecţiei/activităţii Tipul de strategie Calitatea obiectivelor educaţionale ale lecţiei/activităţii Compatibilitatea conţinutului activităţii. formelor de organizare 3.

II. Calitatea limbajului de specialitate 2. Aprecierea şi evaluarea rezultatelor elevilor 10.1. Fişă de observare a comportamentului didactic ** Comportamente didactice I.12. Anunţarea temei şi a obiectivelor operaţionale 5. Calitatea Calificativul acordat Argument Reflecţii 34 . Realizarea captării atenţiei 4. Verificarea temei 3. Conduita verbală şi nonverbală 1. Sarcini de lucru pentru acasă II. consolidarea noilor cunoştinţe 8. Conduita didactică 1. Fixarea. Realizarea momentului organizatoric 2. Reactualizarea cunoştinţelor necesare noului conţinut 6. Predarea-învăţarea noului conţinut 7. Realizarea feedback-ului 9.

Reflecţiile se vor completa fie la sfârşitul activităţii. (Portofoliul studentului!!) 35 . gestica. Această fişă este indicat a fi utilizată după ce cursantul a dobândit o experienţă de observare. Orice calificativ acordat se justifică în rubrica alaturată şi eventual este însoţit de unele reflecţii (consemnări critice!) . Limbajul paraverbal(tonul. pentru ca justificarea calificativelor acordate şi a reflecţiilor să fie bogate în conţinut. fie în orele de analiză a lecţiilor. Frecvenţa întrebărilor directe/ închise III. analiză şi interpretare a activităţilor şi comportamentelor didactice. bine şi foarte bine. accentul. Mijloacele didactice utilizate V.explicaţiilor şi exemplelor folosite 3. înregistrare. Fişa poate fi folosită şi ca un indicator al stăpânirii limbajului pedagogic al cursantului şi al gradului de consolidare a deprinderilor de observare. Atmosfera generală de desfăşurare (stilul didactic ) Alte aspecte: ** Calificativele ce se pot acorda sunt suficient.postura) 4. Metodele de predare-învăţare utilizate IV. nuanţate şi cu efecte formative evidente. expresivitatea limbajului nonverbal (mimica. ritmul. tacerea) 5. De asemenea această fişă poate fi folosită şi în cadrul interasistenţelor.

.... ..... .. ................................................... ............................ ................................. .... ........ ...... am realizat..................... ........ ...................................... ................................. .................... ..................... ............. ..... ... .......................... .............................................. ....... ............................. ............. 36 ............................................... .................... .... ........... ..................... 3..... ........ .................... ............... La lecţia viitoare aş îmbunătăţi ............ .... ................. .......... .......................II.... .. ......................................... ...... ..... 1..................... ....Chestionar pentru autoevaluarea progresului O altă modalitate de autoevaluare care invită la reflecţie o reprezintă completarea următorului chestionar: Imediat după încheierea lecţiei m-am simţit...................... .... ........ ......................... .............................................. ...... ..... ............... ...... ...................... 5........... . ............ . ...... .......................... ........... .................................................................. .................................................. ..... . . .... ................. ................ Atmosfera din clasa .13.............................................. ..... ...................... ... Cel mai bine în lecţia de azi. ..... ....... ........ ........... ... . ....................... .. .................................... ** Completarea sistematică a acestui chestionar va duce la autoevaluarea progresului............................................................. ............. .................. Elevii mei au fost mulţumiţi de ……………………………………………………………........... .............. ............... ............ .......... ........................... 4.... ............... .... .. . ... ....................................................................................................... .................................... .... ............. . 2.......................... .................................. ....... .................................................. ... 1............................... .. ....... ................... ..... .. ... .... ................. ................................. ............

Fişa de caracterizare psiho-pedagogică a elevului I.. Date asupra structurii psihologice Caracteristicile proceselor intelectuale 1.. Date asupra stării de sănătate Antecedente ereditare şi condiţii de mediu………………………………………………… ……………………………………………………………………………… ……………. V.. 2.II.. Memoria viteza de memorare a cunoştinţelor (rapidă.. III. Starea generală a sănătăţii………………………………………………………. 37 II. medie.. medie. Date despre mediul familial Familia………………… Caracteristicile vieţii de familie Gradul de integrare al elevului în familie Atenţia acordată formării copilului Influenţe extrafamiliale Acţiuni ale şcolii în colaborare cu familia Date asupra şcolarităţii Situaţia şcolară Gradul de integrare a copilului în şcoală Succese deosebite la concursuri. - .... Instrumente pentru cunoaşterea grupului de elevi: II.. …………………………………………………………………………… ………………. Date personale………………………………………… Date de stare civilă(tata.. de scurtă durată)………………………… reproducerea cunoştinţelor (fidelă. 2.lentă)……………… durata păstrării cunoştinţelor (de lungă durată. cu dificultăţi)…………………………………. IV.olimpiade. competiţii Activitatea în cercurile de elevi Preocupări în afara şcolii Factori explicativi ai reuşitei sau nereuşitei şcolare Recomandări pentru ameliorarea nivelului de pregătire şo educaţie……………….1. ……………………………………………………………………………… ……………...... creatoare..mama) Şcoli frecventate şi localitatea în care au domiciliul stabil …………………………………………………………………………… ………...…………………………………………………………………… ………………………. ……………………………………………………………………………… ……………… Menţiuni medicale cu importanţă pentru procesul de învăţământ………………………….

stabilitatea atenţiei în jocul individual şi în grup…………………………………………………….concretizarea)…………………………………………… ………………. 4.inexpresiv etc)………………………………………. Concentrarea atenţiei în raport cu anumiţi factori perturbatori (f. săracă)…….incoerent.sărac..generalizarea. lentă) stabilitatea conduitei (stabil. acasă)……………………………………………..dialogat) limbajul general (coerent. Sinceritate……………………………………………………………… Respect faţă de adult…………………………………………………………….. Aptitudini Interese……………………………………… Înclinaţii…………………………………… Preocupări…………………………………… Aptitudini………………………………. trăsături temperamentale mobilitate (rapidă. operaţiile instrumentale (algoritmica şi euristica)……………………………………………………… predominanta gândirii (convergenţa sau divergenţa)………………………………………………….bună. Gândirea capacitatea de a utiliza operaţiile gândirii (analiza. Trăsături de caracter Sociabilitatea………………………………………………………………. exploziv) rezistenţă la efort (rezistent.contextual. comparaţia. abstractizarea.sinteza. Spirit de prietenie……………………………………………………………….. Atenţia stabilitatea atenţiei în timpul învăţării (la şcoală. Imaginaţia . Capacitatea de comunicare…………………………………………………. - - - - - - 38 .formele imaginaţiei (reproductivă sau creatoare) 3.mediu) forma de limbaj (concret. slabă)………………… Caracteristici de personalitate 1.instabil) intensitatea reacţiilor (reţinut.oboseşte uşor) 2.expresiv. bună. 3. Politeţe…………………………………………………………………………… Simţ de ordine……………………………………………………………… Hărnicie……………………………………………………………………… Respect pentru muncă…………………………………………………………………………. Limbajul volumul vocabularului (bogat. 5.2.monologat.medie. Construcţia ideilor în cadrul comunicării cu adulţii şi între copii (exprimare bogată în idei. Talent……………………………………..

VI.

Recomandări…………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… ……………. ……………………………………………………………………………………… ……………….

39

II.3. Instrumente destinate identificării elementelor decultură organizaţională în şcoală II.3.1. Câteva repere teoretice privind cultura organizaţională Elemente definitorii ale culturii organizaţionale (apud Păun, E., 1998) simbolurile, ceremoniile şi miturile care exprimă valorile şi credinţele de bază ale unei organizaţii şi ale membrilor săi (W.Ouchi); tradiţiile şi convingerile unei organizaţii, prin care aceasta se distinge de alte organizaţii şi care asigură stabilitatea ei (H. Mintzberg); model al convingerilor şi expectaţiilor împărtăşite de membrii unei organizaţii, normele care descriu comportamentul acestora (H.Schwartz, S. Davies); nivelurile cele mai profunde ale ideilor de bază şi ale convingerilor adoptate de membrii organizaţiilor (E. Schein); set de valori aparţinând organizaţiei, care-i ajută pe membrii acesteia să înţeleagă scopul şi modalităţile de acţiune (R. Griffin); ansamblu de filozofii, ideologii, valori , credinţe, prezumţii, aşteptări, atitudini şi norme împărtăşite de membrii organizaţiei (D. Hellriegel).

Concluzii: conceptul de cultură organizaţională înglobează elemente precum: convingeri, credinţe, valori, norme sau reguli, atitudini şi comportamente împărtăşite de membrii organizaţiei; cultura organizaţională este un sistem de referinţă pentru identitatea unei organizaţii; membrii organizaţiei aderă într-o măsură mai mică sau mai mare la setul de norme, valori, credinţe, etc., fapt ce exprimă etosul organizaţiei respective. II. 3.2.Modele ale culturii organizaţionale 3.2.1. Modelul lui Geert Hofstede În concepţia lui Hofstede culturile organizaţionale se diferenţiază în funcţie de patru dimensiuni: Distanţa faţă de putere – reprezintă gradul de inegalitate socială manifestat prin dependenţa subalternilor faţă de şefi (distanţă mare faţă de putere) sau interdependenţa între şefi şi subalterni (distanţa mică faţă de putere);

40

Individualismul / colectivismul – indică prelevanţa culturală a intereselor indivizilor faţă de cele de grup / colective (culturile individualiste) sau a celor colective (culturile colectiviste); Masculinitatea / feminitatea – indică valoarea socială mai mare acordată aroganţei (culturile masculine) sau, dimpotrivă, sensibilităţii şi modestiei (culturile feminine); Gradul de evitare a incertitudinii – se referă la maniera în care alteritatea şi diferenţele sunt cultural acceptate sau nu. În culturile cu grad mare de evitare a incertitudinii, ideea dominantă devine „ce este diferit este periculos”, iar în cele cu grad mic de evitare a incertitudinii sloganul este „ceea ce este diferit poate fi complementar”.

3.2.2.Modelul lui Charles Handy Modelul prezintă patru tipuri de cultură organizaţională, astfel: „cultura de club” sau „a puterii”, construită în jurul şi ca o prelungire a unei personalităţi centrale, promovându-i valorile şi convingerile; este cazul unor şcoli de dimensiuni mici ce se identifică cu personalitatea celui ce o conduce (şcoala lui X); „cultura de roluri”, definitorie pentru organizaţiile birocratice (şcolile româneşti sunt, în majoritate, organizaţii birocratice); „cultura de sarcini”, caracteristică organizaţiilor cu structură matriceală, în care autoritatea este delegată unor echipe de lucru; acest tip de cultură este întâlnit în mediile înalt profesionalizate şi dinamice; „cultura de persoane”, în care indivizii sunt cei mai importanţi, managerii având doar rolul de a facilita şi coordona activitatea. 3.2.3. Modelul lui Rob Goffee şi Gareth Jones Acest model clasifică culturile organizaţionale prin raportare la două dimensiuni: solidaritatea - definită drept „gândire comună şi scopuri comune”; sociabilitatea - definită ca „mod de relaţionare interumană” În funcţie de aceste două dimensiuni autorii identifică patru tipuri dominante de cultură: cultura „fragmentată” – cu un nivel mic atât al solidarităţii cât şi al sociabilităţii; cultura „de reţea” – cu un nivel mic al solidarităţii dar mare al sociabilităţii; cultura „de mercenari” – cu un nivel mare al solidarităţii dar mic al sociabilităţii; cultura „comunală” – cu nivel mare pe ambele dimensiuni

41

cu dominanţa uneia sau alteia.Este important de precizat faptul că nu există o cultură organizaţională pură. Oferim mai jos câteva sugestii de instrumente care se pot folosi pentru determinarea aspectelor specifice de cultură organizaţională şcolară. Unele dintre metodele indicate pentru diagnosticarea culturii organizaţionale şcolare şi a climatului şcolar sunt: ancheta pe bază de chestionar. ci într-o organizaţie se întâlneşte. observaţia şi ancheta pe bază de interviu. de regulă. un amestec de culturi. 42 .

A vorbi deschis şi a spune adevărul „verde în faţă” este o caracteristică de dorit a unei 43 5 4 3 2 1 3. Dacă vrei ca o persoană competentă să-şi facă munca aşa cum se cuvine. Majoritatea şcolilor ar putea merge mult mai bine dacă conflictele ar putea fi eliminate odată pentru totdeauna. Stilul decizional pe care îl practică şefii mei direcţi mi se pare a fi adecvat organizaţiei şcolare şi. 3. 8. 2002): Citiţi cu atenţie afirmaţiile de mai jos şi exprimţi-vă acordul faţă de acestea.1. Câteva instrumente destinate cunoaşterii organizaţiei/ culturii şcolare 3. în general. Scopul principal el educaţiei este „a învăţa cum să te comporţi”. 2. Profesorii sunt nişte înţelepţi care transferă elevilor învăţătura personală. astfel: 1 – dezacord puternic 2 – dezacord relativ 3 – nu sunt sigur 4 – acord relativ 5 – acord puternic Nr.3. este cel mai bine să-i dai instrucţiuni cât se poate de complete şi precise. să fie menţinută armonia şi să fie evitate conflictele directe. Pentru mine câştigul material este mai important decât relaţiile bune cu şefii mei direcţi. . 6.3. Ş. 9. 7.II. în timp ce fetele au voie să plângă dar nu li se permite să se bată.. Pentru mine. Mi se pare că la serviciu sunt supus unui stres deosebit de mare. 12. 11. 10. 4. Chestionar de analiză a culturii organizaţionale (preluare Iosifescu. Băieţii nu au voie să plângă şi li se poate permite să se bată. Crt. 1. 13. Trebuie ca. 5. Afirmaţie Simt disconfort sau jenă atunci când trebuie să-mi contrazic şefii. întregului sistem de învăţământ. în orice împrejurare. De regulă şefii direcţi iau singuri decizia pe baza informaţiilor disponibile şi o comunică subalternilor. a avansa în carieră sau într-un serviciu mai bun este mai important decât a avea o viaţă liniştită.

Se presupune că profesorii au răspunsuri pentru orice întrebare. 15. 44 . 24. 21. 25. orice familiarism trebuind respins. 20. 27. în clasă. 31. căldură etc. De regulă. La un profesor competenţa deosebită trebuie apreciată mai mult decât atitudinea lui prietenoasă cu elevii şi colegii. persoane cinstite. iau singur deciziile majore şi le comunic elevilor. 22. 29. Elevii mei preferă moduri de învăţare cu programe fixe şi sunt preocupaţi. respectiv subalternii. Ca profesor. 17. 23. ar putea să ţi le pună. Este foarte important pentru mine ca munca pe care o desfăşor să-mi permită să dispun de suficient timp liber pentru a sta cu familia şi a mă recrea. trebuie să ai întotdeauna la îndemână răspunsuri precise la majoritatea întrebărilor pe care elevii. 26. în primul rând de corectitudinea răspunsurilor. Scopul principal al educaţiei este „a învăţa cum să înveţi”.) Subordonaţii dumneavoastră aşteaptă să li se spună ce să facă. Prefer să nu schimb des şcoala în care predau. Pentru mine este mai important ca oamenii sămi recunoască valoarea ca persoană şi competenţa profesională decât să lucrez într-o echipă în cadrul căreia primează obţinerea unor relaţii optime de cooperare. În clasă trebuie ca toate iniţiativele educaţionale majore să vină de la profesori. Pentru mine a avea o ocupaţie care să mă stimuleze este mai important decât siguranţa locului de muncă. Obţinerea unor performanţe deosebite şi echitatea sunt mai importante decât solidaritatea şi egalitatea. 19. Elevii trebuie să-i trateze întotdeauna pe profesori cu respect. 28. Regulamentele şi instrucţiunile nu trebuie încălcate de subordonaţi nici chiar dacă ei consideră că acest lucru este în interesul şcolii. 30. respectiv director.14. lumină. Eşecul şcolar este un dezastru pentru elevi. Pentru mine este mai importantă posibilitatea de a-mi alege activitatea pe care o desfăşor la locul de muncă decât condiţiile fizice de muncă (spaţiu. 16. 18. Ce este diferit este periculos.

Colectivism / individualism 4 9 13 17 21 25 2 7 11 15 19 23 26 29 Masculinitate / feminitate Evitarea incertitudinii 3 8 12 16 20 24 27 30 31 32 TOTAL Distanţa faţă de putere 1 5 6 10 14 18 22 28 TOTAL TOTAL TOTAL Continuumul distanţei faţă de putere: 40 35 20 10 0 Mare mică Continuumul masculinitate .feminitate 30 20 10 0 maculinitate feminitate Continuumul colectivism . temele libere şi sunt preocupaţi de calitatea discuţiilor.32.individualism: 40 30 20 10 0 colectivism Continuumul evitarea incertitudinii: individualism 50 40 30 20 10 0 mică 45 mare . Elevii mei preferă. mai presus de orice.

Ghid de observaţie A. şi şcoală? 2. Ce înseamnă să ai o zi bună / proastă la şcoală? Întrebări adresate cadrelor didactice: 1.3. Consideraţi că această şcoală vă pregăteşte la un nivel satisfăcător copilul? 3. Interviul structurat . Aspectul sălilor de clasă (mobilierul şi aranjarea acestuia. Cum apreciaţi calitatea comunicării între dvs. Ce ai vrea să se schimbe la nivelul şcolii / clasei tale? 5. dotare tehnico-materială. Aspectul general al şcolii şi al claselor 1. Ce îţi place cel mai mult la şcoala / clasa ta? 6. Cum apreciezi calitatea comunicării cu dascălul tău? 2. preocuparea pentru personalizarea spaţiului de instruire. Atunci când ai o problemă personală. la invitaţia cadrului didactic)? 5. Cum ţi se pare atmosfera din şcoala / clasa ta? 4. cât şi de prietenie? 5. Aspectul holurilor (comparaţie între spaţiul destinat circulaţiei elevilor. Distribuirea spaţiilor existente în şcoală şi amplasarea acestora (modalitatea de acces a elevilor) 2. respectiv cel al cadrelor didactice) 46 . ai încredere să discuţi cu cadrul didactic? 3. Cât de des mergeţi la şcoală pentru a afla informaţii despre situaţia şcolară a copilului dvs.2. (din proprie iniţiativă. Care sunt lucrurile care vă motivează în activitatea pe care o desfăşuraţi? 2. Vă este clară misiunea organizaţiei şcolare în care vă desfăşuraţi activitatea? 3. Cât de mult vă implicaţi în pregătirea pentru şcoală a copilului dvs.? 4.? Întrebări adresate elevilor: 1. curăţenie etc. Cum apreciaţi calitatea comunicării şi a circulaţiei informaţiei în şcoala dvs.? 4. Cărui lucru atribuiţi succesul dumneavoastră în activitatea instructiv-educativă? 3.) 3. Relaţiile cu colegii sunt atât profesionale.3.Ghid de interviu Întrebări adresate părinţilor: 1. Cum apreciaţi atmosfera din şcoala în care învaţă copilul dvs.2.

medaliilor etc. Ritualurile legate de evenimente particulare precum începutul şi sfârşitul anului. etc – (frecvenţa întâlnirilor. 2. exemplelor de bune practici. Relaţia elevi – cadre didactice. Conduita membrilor şcolii (elevi. reuniuni cu diverse prilejuri.) 3. personal auxiliar) 1. sărbători diverse – Crăciun. Atitudini ce predomină în relaţiile dascăl – elev. momentul apariţiei) 9. frecvenţa. Formele de organizare a activităţii de instruire 8. intrarea în clasa I. dramatic. cadre didactice. Aşezarea elevilor în bănci 7. originalitatea. literar. părinţi – cadre didactice. imagini şi destinaţia acestora .elevi. director 6. Libertatea de exprimare a elevilor 11. Organizarea şi participarea de evenimente la nivelul clasei – zile de naştere. elevi – director. arte plastice – . Organizarea şi participarea la diferite evenimente la nivelul colectivului profesoral: zile de naştere. serbări (iniţiatorul. accesul însoţitorilor. pensionare. Modalităţi de motivare a elevilor 47 . gradul de originalitate etc. profesori – director. Tipologia evenimentelor organizate în şcoală (conţinut – muzical. frecvenţa. subiecte de discuţie. Feed-backul didactic (valoare. frecvenţă.) B.4. Preocuparea pentru expunerea produselor elevilor în spaţiul şcolii. 5. elev – elev 10. separarea cadrelor didactice pe grupuri mici etc. Paşte. profesori. trofeelor. părinţi -. aspect estetic etc. profesori – profesori. primirea noilor cadre didactice. părinţi) 5.) 4. absolvirea etc. sportiv. gradul de formalizare. Ziua şcolii. gradul de participare – elevi. Avizierul şcolii (informaţii.

Utilizarea și completarea unui instrument de cunoaștere a elevilor/ studenților .. corectitudinea pieselor.Completarea a minim trei fise diferite de observare a unor comportamente didactice . Rezultatele acestei activităţi se vor materializa în următoarele „piese” care alcătuiesc portofoliul de practică al studentului: .o sinteză cuprinzând aprecieri referitoare la toate tipurile de practică menţionate la partea I.Realizarea unui interviu cu un cadru didactic despre cultura școlară . completarea corectă şi completă a portofoliului de practică utilizarea adecvată a instrumentelor de cunoaştere a elevilor/ a comporamentului didactic/ culturii organizaționale organizarea portofoliului: logica organizării. se stabilesc de către mentorul de practică şi se comunică studenţilor în timp util. Cerinte minimale ale practicii pedagogice..Autoevaluarea activității de practică defășurate .Evalurea unei activități didactice susținută de un coleg . Studenţii sunt obligaţi să realizeze toate activităţile şi toate tipurile de practică menţionate în acest ghid. originalitatea atitudinea şi comportamentul studentului pe întreaga perioadă a practicii alte criterii .. se stabilesc de către mentorul de practică şi se comunică studenţilor în timp util....II... 4. Ponderea acestor criterii în evaluarea finală o stabileşte mentorul de practică în colaborare cu coordonatorul de practică al fiecărei specializări 48 .3.alte cerinţe. ...Susținerea a două activități didactice . punctul I. II. 5. Criterii de evaluare/ autoevaluare a practicii pedagogice a studentului/ cursantului.

... a citi şi a face teme (2) Face o prezentare a conţinutului în mod corespunzător şi foloseşte TIC eficient (3) Face dovada cunoaşterii şi educă în spiritul dezvoltării susţinute.... spiritului de întreprindere şi a educaţiei vocaţionale.................... sem.. 49 ............................ răspunde corespunzător şi susţine dezbaterile (7) Calificativ Excelent FB B S I Obs.......... Disciplina (ele) ______________________________________________ ....... personale şi sociale (4) Aduce justificări pentru ceea ce se predă (5) Calificativ Comunicare Face prezentări clare şi stimulative (6) Formulează eficient întrebări......................... 6 Raport individual de evaluare a stagiului de practică An şcolar............ Clasa(ele)... Calificativ Indicatori Conţinutul predării Face dovada cunoaşterii conţinutului curricular şi a modului de diferenţiere (1) Efectuează planificări şi pregătiri incluzând acele abilităţi de a număra......practicant ___________________ Specializarea..................II.......... Student...................

atent şi ştie când să apeleze la alte sfaturi (18) Creează un mediu propice elevilor pentru activităţi productive atât la nivel individual cât şi în grup sau la clasă (19) Cunoaşte şi contribuie la strategii de a preveni violenţa (20) Evaluează eficient managementul clasei (21) Calificativ 50 .Metodică Foloseşte o diversitate de metode de predare inclusiv cele interactive şi teme (8) Identifică acele oportunităţi pentru predarea individuală/ la clasă/grup/perechi precum şi acele situaţii de cooperare cu adulţii şi profesioniştii (9) Creează activităţi de lucru corespunzătoare cererilor elevilor (11) Ţine seama de varietatea impusă de diferenţele culturale (12) Încurajează elevii să devină responsabili pentru propria manieră de învăţare (13) Alege şi foloseşte o diversitate de resurse inclusiv TIC (14) Evaluează şi justifică metodele folosite (15) Calificativ Managementul clasei Ştie şi aplică principiile unei bune discipline şi promovează un comportament pozitiv (16) Creează şi menţine un mediu propice şi sigur inclusiv pentru cei care necesită o îngrijire şi educaţie specială (17) Tratează comportamentul elevilor în mod egal.

Evaluare Înţelege principiile şi diferitele tipuri de evaluare (22) Evaluează activitatea elevului conform standardelor naţionale (23) Evaluează şi înregistrează progresul elevilor (24) Asigură ritmic un feed-back elevilor (25) Foloseşte procesul de evaluare şi pentru a evalua şi a îmbunătăţi propria activitate didactică (26) Calificativ Contextul mediului şcolar Înţelege direcţiile naţionale de dezvoltare din planul cadru de învăţământ (27) Dovedeşte că este familiarizat cu domeniul managementului şcolar. elevi şi părinţi (29) Ştie cum să poarte discuţii cu părinţii referitoare la progresul şi dezvoltarea personală educaţională a copiilor lor într-o manieră atentă şi constructivă (30) Şti cum să comunice cu colegii şi alte persoane (31) Face apel la ajutorul şi expertiza avută la dispoziţie în şcoală (32) Contribuie la lărgirea sferei activităţilor extra curriculare din şcoală (33) Face dovada înţelegerii depline a principiilor de protecţie a copilului precum şi a propriilor roluri şi responsabilităţi (34) Calificativ 51 . politicile şi planurile sferei educaţionale şi cum acestea influenţează activitatea didactică (predarea) (28) Contribuie la ethosul şi misiunea şcolii prin promovarea unor relaţii pozitive între personalul cadrului didactic.

egalitate.Profesionalism Are cunoştinţe active şi eficiente cu privire la responsabilităţile sale contractuale.____Tutore : _______________ Comentarii generale ____________________________________________________________ Semnătura tutorului __________________________________________ Data_______________ Comentariile studentului _________________________________________________________ Semnătura studentului _______________________________________ Data _______________ 52 . administrative şi de îndrumare (35) Foloseşte eficient abilităţile interpersonale pentru a se adresa corespunzător elevilor. părinţilor. dreptate şi respect (38) Calificativ Şcoala _________________________ Clasa ______ Sem. produce raţionamente corecte în luarea deciziilor (37) Este devotat valorilor profesiei incluzând aici următoarele aspecte: Profesia şi factorii umani antrenaţi de aceasta Procesul de auto-monitorizare şi dezvoltare profesională Colaborarea cu alte persoane în vederea promovării realizărilor elevilor Bunăstarea spirituală şi morală a elevilor Stabilirea şi promovarea unei relaţii de colaborare cu comunitatea Abilitatea de a răspunde necesităţilor mediului sub toate aspectele inclusiv cel al dezvoltării susţinute. continue Principiilor de corectitudine. legale. analizează şi rezolvă probleme. colegilor şi altor profesionişti (36) Evaluează progresul profesional.

Inspecţia şcolară. (coord. Teoria şi metodologia curriculum-ului. Profesorul şi strategiile conducerii învăţării. Editura Polirom Iosifescu. I. (2006). (2003). S. MEN-CNC. (2006). (2000). (1998). Universitatea „Transilvania” din Braşov Panţuru.. Bucureşti Stoica A. E.... în Teoria şi metodologia instruirii şi Teoria şi metodologia evaluării. Didactica Psihologiei. Bucureşti. Culturi organizaţionale în şcoala românească. Rolul „prietenului critic” în practica pedagogică. 1998. 2009 Păun.. Cristea. S. M. 2003 53 .BIBLIOGRAFIE Cocoradă.Polirom Potolea D. Dela teorie la practică. Ed. Braşov: Editura Universităţii Transilvania din Braşov. Profesorul între autoritate şi putere. (2006) Fundamentele pedagogiei. *** Legea educaţiei naţionale. Ed. Iaşi Stan E.abordare socio-pedagogica.Teora. Voinea. Bucureşti Stan E. 2007. Grup editorial Litera-Litera Internaţional.Strategii de formare a cadrelor didactice. componentă a managementului educaţional. Scoala . Bucureşti: Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei Molan V. Corint. Iaşi:Ed. M.. Voinea. 2003 . Aspecte de management al curriculum-ului. Universităţii Bucureşti.) (2002). S. 40-51. Ed. (2006). Ed. CNC.Institutul European. Psihomedia. (2006). Iucu B..Humanitas Educaţional. E. Ed. Academiei. Revista de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei. Cocoradă. MEC (Proiectul pentru Învăţământul Rural) *** Curriculum Naţional. Ş. Managementul clasei de elevi. 1999.. Bucureşti. E. pp. Bucureşti *** (2005) Predarea interactivă centrată pe elev. strategii şi performanţe în învăţământ. 4. Dicţionar de pedagogie. în Structuri. Cadru de referinţă. Niculescu. Ed. Chişinău-Bucureşti. Sibiu Pălăşan T.Evaluarea progresului şcolar. 2004. nr. Piteşti Panţuru. S. Ed. Bucureşti.. 1989. Psihologie educaţională. Proiectarea didactică. Pedagogie postmodernă. R.. Universitatea „Transilvania” din Braşov Panţuru. C.. Romiţa..1/2011 *** Ghidurile metodologice de aplicare a programelor pentru învăţământul preuniversitar. Honcz. Paralela 45.

finalizat la data de …………... pentru un profil de pregătire sau pentru o anumită specializare. telefon-fax (incluzând prefixul de zonă).. cod poştal. adresa. email: 54 .ANEXE Anexa 1 Model de raport anual de evaluare internă a calităţii Raport pentru anul şcolar……………………………………. având următoarea componenţă: 1. A) DATE DE IDENTIFICARE: Denumirea unităţii de învăţământ : Unitate de învăţământ din sistemul de stat /particular: Localitate / judeţ: Adresa : Cod poştal: Telefon – fax (incluzând prefixul de zonă): E ... sunt relevante pentru beneficiarii direcţi şi indirecţi şi le pot orienta opţiunile pentru o unitate şcolară sau alta. chiar dacă nu se referă direct la calitatea serviciilor educaţionale. INFORMATII GENERALE NOTA: Informaţiile din această primă parte. ………………………………………… 5. ………………………………………… …………………………………………… PARTEA I. ………………………………………… 2.. ………………………………………… 6.. ………………………………………… 3.. ………………………………………… 4.. de către CEAC.mail: Niveluri de învăţământ / specializări /calificări profesionale autorizate să funcţioneze provizoriu / acreditate : (se va preciza baza legală de funcţionare pentru fiecare nivel de învăţământ / specializare / calificare profesională ) Informaţii privind persoana juridică iniţiatoare (dacă este cazul): Localitate/judeţ.

. a –XII-a cl. specializare / calificare profesională: Nr. din anul şcolar curent..Unitatea de învăţământ a înaintat Raport anual de evaluare internă la ARACIP în anul/anii. a –XI-a cl. a –X-a Total cl. (ciclul inferior) din care SAM An de completare Liceal (ciclul superior) Postliceal. din care Postliceal. I cl. din care Maiştri.. a –IX-a cl. a –VIII-a Total cl.. profil / Număr elevi Număr clase a-IX-a Denumire Specializare / Calificare profesională 2. domeniu. a –XIII-a Total Secundar inferior Gimnaziu din care Liceal. B) INFORMAŢII PRIVIND EFECTIVELE DE ELEVI la începutul anului şcolar: Nivel învăţământ de Număr de clase/ grupe Număr de elevi / copii / adulţi: Forma de învăţământ Limba de predare Preşcolar Primar. 1... a –IV-a Total cl. Crt. din care cl. a –V-a cl. a –VI-a cl. a –IX-a cl.. SAM Calificare profesională Calificare profesională a-X-a a-XI-a a-XII-a a-XIII-a a-IX-a a-X-a 55 ... a –VII-a cl.. din care an I an II an III Total an I an II an III Total Distribuţia efectivelor de elevi.. a –X-a Total cl. a –II-a cl.. Nivel Liceal Filieră Profil / Domeniu Specializare / Calificare profesională în funcţie de filieră. a –III-a cl.

84/1995.84/1995.3. O.06.MEdC 5656/2004.128/1997 2.1.Personalul didactic: Număr total de cadre didactice Număr de norme didactice întregi / posturi Număr de cadre didactice cu norma de bază în unitatea de învăţământ/ procent din număr de persoane / norme întregi.128/1997.34536/18. suplinire. după caz Număr de titulari/procent din număr de norme întregi / posturi Număr de cadre calificate / procent din număr de cadre didactice Modalitatea angajării pe post* (titularizare.2008 56 .exprimare numerică şi procentuală) Observaţii . Postliceal Calificare profesională Calificare profesională an I an II an III an I an II an III Maiştri C) INFORMAŢII PRIVIND RESURSELE UMANE C. detaşare. Pentru personalul didactic din unităţile de învăţământ particulare se va face referire la modalitatea angajării pe post în conformitate cu Legea nr.2. şi cu Legea nr. Pentru personalul didactic din unităţile de învăţământ de stat se va face referire la modalitatea angajării pe post în conformitate cu Legea nr. cu Legea nr.Personalul de conducere: Director (numele prenumele) şi Calificarea Gradul didactic Vechime la catedră Documentul de numire în funcţie Modalitatea numirii pe funcţie Unitatea de învăţământ la care are norma de bază Unitatea de învăţământ la care este titular (dacă e cazul) Observaţii este cazul dacă (directorul este cadru didactic cu studii în străinătate echivalate / neechivalate în România) …… Director adjunct (numele şi prenumele) ……… C.dacă este cazul (personal didactic cu studii în străinătate echivalate/neechiva late în România) *Notă : 1. precum şi cu precitările MEdCT nr. transfer.

Personalul didactic auxiliar . Tipul de spaţiu Săli de clasă /grupă Cabinete* Număr spaţii Suprafaţă (mp) 57 .3. 2.4. crt. Personalul nedidactic (număr pe categorii): Categorie de personal Număr de persoane încadrate Număr de norme pentru fiecare categorie de personal Numărul de personal este: sub normativele privind încadrarea categoriei respective de personal la nivelul normativelor privind încadrarea categoriei respective de personal peste normativele privind încadrarea categoriei respective de personal D) INFORMAŢII PRIVIND SPAŢIILE ŞCOLARE Nr.număr pe categorii: Categorie de personal Număr de persoane încadrate Număr de norme pentru fiecare categorie de personal Numărul de personal este: sub normativele privind încadrarea categoriei respective de personal la nivelul normativelor privind încadrarea categoriei respective de personal peste normativele privind încadrarea categoriei respective de personal C.Distribuţia pe grade didactice a personalului didactic angajat: Număr personal didactic calificat: Cu doctorat Cu gradul I Cu gradul II Cu Definitivat Fără definitivat Număr personal didactic Necalificat C. 1.

. filieră*. (se va menţiona pentru fiecare nivel.. E) INFORMAŢII PRIVIND SPAŢIILE AUXILIARE Nr. 7. iar a pauzelor/ activităţilor recreative fiind de……. specializare / calificare profesională* în parte) 58 . din data ……………………. Laboratoare* Ateliere* Sală şi / sau teren de educaţie fizică şi sport* Spaţii de joacă * * DACĂ ESTE CAZUL Unitatea funcţionează cu un număr de ……………… schimburi. profil / domeniu*.3. crt. 6. 1.minute. 3. 4. durata orei de curs/ activităţilor didactice fiind de ………………minute. crt. Tipul de spaţiu Secretariat Spaţiu destinat echipei manageriale Contabilitate * Casierie * Birou administraţie* Număr spaţii Suprafaţă (mp) F) CURRICULUM Curriculum utilizat de unitatea de învăţământ este cel naţional / alternativ aprobat prin ………… cu numărul……. 2. 2. 4. 5. 6. 5. 5. Tipul de spaţiu Bibliotecă şcolară / centru de informare şi documentare Sală pentru servit masa* Dormitor * Bucătărie * Spălătorie * Spaţii sanitare* Spaţii depozitare materiale didactice Număr spaţii Suprafaţă (mp) * DACĂ ESTE CAZUL D) INFORMAŢII PRIVIND SPAŢIILE ADMINISTRATIVE Nr. 1. 4. 3.

structura şi conţinutul documentelor proiective (proiectul de dezvoltare şi planul de implementare) Organizarea internă a unităţii de învăţământ Existenţa şi funcţionarea sistemului de comunicare internă şi externă Funcţionarea curentă a unităţii de învăţământ Existenţa şi funcţionarea sistemului de gestionare a informaţiei. caracteristicile şi funcţionalitatea spaţiilor auxiliare Accesibilitatea spaţiilor auxiliare Utilizarea spaţiilor auxiliare Dotarea cu mijloacele de învăţământ şi cu auxiliare curriculare Existenţa şi dezvoltarea fondului bibliotecii şcolare/ centrului de informare şi documentare Dotarea cu tehnologie informatică şi de comunicare. precizate în raportul de evaluare externă periodică 59 . CONFORM STANDARDELOR DE ACREDITARE ŞI DE EVALUARE PERIODICĂ (H. materialelor. nr. 21/2007) şi STANDARDELOR DE REFERINŢĂ – (în proiect) Se va preciza în dreptul indicatorului (vezi indicaţiile de mai sus). Existenţa şi caracteristicile spaţiilor şcolare Dotarea spaţiilor şcolare Accesibilitatea spaţiilor şcolare Utilizarea spaţiilor şcolare Existenţa. înregistrarea. Accesibilitatea echipamentelor. prelucrarea şi utilizarea datelor şi informaţiilor.EFICACITATE EDUCAŢIONALĂ Existenţa ofertei educaţionale Existenţa parteneriatelor cu reprezentanţi ai comunităţii Proiectarea curriculumului b)baza materială c)resurse umane a)conţinutul programelor de studiu 24 25 26 1 În cazul în care unitatea de învăţământ a fost supusă evaluării externe periodice.FIŞĂ de AUTOEVALUARE privind NIVELUL DE REALIZARE A INDICATORILOR DE PERFORMANŢĂ.CAPACITATE INSTITUŢIONALĂ Calificativul acordat1 a)structurile instituţionale. se vor menţiona calificativele pentru fiecare indicator.crt Indicatori de performanţă DOMENIUL: A. Asigurarea serviciilor medicale pentru elevi Asigurarea securităţii tuturor celor implicaţi în activitatea şcolară. nivelul de îndeplinire: Nr. administrative şi manageriale 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 Existenţa.G. în timpul desfăşurării programului Asigurarea serviciilor de orientare şi consiliere pentru elevi. mijloacelor de învăţământ şi auxiliarelor curriculare Procurarea şi utilizarea documentelor şcolare şi a actelor de studii Managementul personalului didactic şi de conducere Managementul personalului didactic auxiliar şi personalului nedidactic DOMENIUL: B. caracteristicile şi funcţionalitatea spaţiilor administrative Existenţa.

 Să se fi verificat indeplinirea cerinţelor.07.27 28 29 b) rezultatele învăţării Realizarea curriculumului Evaluarea rezultatelor şcolare Evaluarea rezultatelor la activităţile extracurriculare (extra-clasă şi extraşcolare) Activitatea ştiinţifică Activitatea metodică a cadrelor didactice Constituirea bugetului şcolii Execuţia bugetară DOMENIUL: C.75/12. nr. conform legii 42 43 Constituirea si funcţionarea structurilor responsabile cu evaluarea internă a calităţii Constituirea şi funcţionarea structurilor responsabile cu evaluarea internă a calităţii NOTĂ: Pentru completarea acestei fişe trebuie:  Să se fi realizat autoevaluarea pe toate domeniile şi criteriile din lege (vezi art. adica a descriptorilor şi.U. 60 . monitorizarea şi revizuirea periodică a programelor şi activităţilor desfăşurate 36 Revizuirea ofertei educaţionale şi a proiectului de dezvoltare c) proceduri obiective şi transparente de evaluare a rezultatelor învăţării 37 Existenţa şi aplicarea procedurilor de optimizare a evaluării învăţării d) proceduri de evaluare periodică a calităţii corpului profesoral 38 Evaluarea calităţii activităţii corpului profesoral e) accesibilitatea resurselor adecvate învăţării 39 40 f) baza de date actualizată sistematic. cu modificările ulterioare). aprobată cu completări şi modificări prin LEGEA nr. certificatele. implicit a indicatorilor de la fiecare criteriu.G. 87/2006.10 din O. după caz 30 31 32 33 d) activitatea financiară a organizaţiei a) strategii şi proceduri pentru asigurarea calităţii 34 35 Existenţa şi aplicarea procedurilor de autoevaluare instituţională Existenţa şi aplicarea procedurilor interne de calităţii asigurare a b) proceduri privind iniţierea.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei. diplomele şi calificările oferite 41 Asigurarea accesului la oferta educaţională a şcolii h) funcţionalitatea structurilor de asigurare a calităţii educaţiei. MANAGEMENTUL CALITĂŢII c) activitatea de cercetare ştiinţifică sau metodică. după caz. referitoare la asigurarea internă a calităţii Constituirea bazei de date a unităţii de învăţământ Optimizarea accesului la resursele educaţionale g) transparenţa informaţiilor de interes public cu privire la programele de studii şi.

61 . creşterea şi nu de a sancţiona. cu scopul de a asigura dezvoltarea. autoevaluarea trebuie să fie realistă şi obiectivă. cu modificările ulterioare. optimizarea şi revizuirea funcţionării şi dezvoltării instituţiei.După realizarea raportului : Se va propune planul de îmbunătăţire. Raportul finalizat este adus la cunoştinţă tuturor beneficiarilor prin afişare sau publicare conform art 12 alin b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. Prin urmare. aprobată cu completări şi modificări prin Legea nr. 75/2005   privind asigurarea calităţii educaţiei. asigurându-se astfel autoreglarea. 87/2006.