MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI

DIDACTIC

PRACTICA PEDAGOGICĂ A STUDENŢILOR GHID PENTRU VIITOARELE CADRE DIDACTICE

Conf.univ.dr. Toader Pălășan Lect.univ. dr. Mihaela Voinea

Braşov, 2011

1

Cuprins Partea I Argument I. Fundamente teoretice ale practicii pedagogice I.1. Competenţe specifice I.2. Categorii de activităţi de practică pedagogică I.3. Tipuri de practică pedagogică I.4. Ce (cine) este un cadru didactic competent? 1.5. Produsele curriculare 1.6. Structura programei 1.7. Proiectarea didactică Partea a II-a II. Elemente aplicative ale practicii pedagogice II. 1. Instrumente destinate observării comportamentului didactic II.1.1.Grila de observaţie privind confirmarea răspunsurilor bune date de elevi de către profesor II.1.2. Grilă privind modul de stimulare al elevilor II.1.3. Comportamentul managerial II.1.4. Tipuri de întrebări II.1.5. Fişă de evaluare a lecţiei predate II.1.6. Fisă de evaluare a lecţiei II. 1.7. Utilizarea timpului didactic II. 1.8. Interacţiuni profesor-elev în timpul lecţiei II. 1.9. Dificultăţi în utilizarea mijloacelor tehnice II.1.10. Fşă de observaţie a activităţii didactice II.1.11.Analiză – sinteză a activităţii asistate II.1.12. Fişă de observare a comportamentului didactic II. 1.13.Chestionar pentru autoevaluarea progresului II. 2. Instrumente pentru cunoaşterea grupului de elevi: II. 2.1. Fişa de caracterizare psiho-pedagogică a elevului II.3. Instrumente destinate identificării elementelor de cultură organizaţională în şcoală II.3.1. Câteva repere teoretice privind cultura organizaţională II. 3.2.Modele ale culturii organizaţionale II. 3.3. Câteva instrumente destinate cunoaşterii organizaţiei/ culturii şcolare II. 4. Cerinte minimale ale practicii pedagogice. II. 5. Criterii de evaluare/ autoevaluare a practicii pedagogice a studentului/ cursantului. II. 6 Raport individual de evaluare a stagiului de practică BIBLIOGRAFIE ANEXE 2

A SE CITI DE CĂTRE PROFESORII- MENTORI ŞI DE CĂTRE STUDENŢI !!!

Partea I Argument,

Practica pedagogică este o disciplină pedagogică obligatorie, care asigură într-o proporţie importantă formarea competenţelor fundamentale pentru exercitarea profesiei didactice. De aceea numărul de ore alocat acestei discipline, în cele două semestre, este mai mare decât cel pentru oricare disciplină din modulul pedagogic. Pe de altă parte, mediul şcolar şi expertiza profesorilor - mentori de practică generează o raportare mai responsabilă a studenţilor la sarcinile şi responsabilităţile pe care un cadru didactic le asumă. Temeiul juridic al practicii pedagogice a studenţilor este Regulamentul de organizare şi funcţionare a prac-ticii pedagogice, regulament pe care Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic din Universitatea Transilvania din Braşov l-a elaborat pe baza prevederilor din O.M. nr. 4316/2008. Evidenţiem, în extras, conţinutul din art. 10, alin 2, în care se precizează că „Practica pedagogică a studenţilor cuprinde următoarele tipuri de activităţi: a) activităţi de observare şi de familiarizare cu desfăşurarea procesului instructiveducativ din unităţile de învăţământ; b) activităţi de cunoaştere şi caracterizare psihopedagogică a elevilor; c) activităţi de planificare şi proiectare a procesului de predare şi învăţare; d) activităţi didactice efective, constând în proiectarea, evaluarea şi realizarea lecţiilor (a unităţilor de învăţare), finalizate prin susţinerea unei lecţii de probă; e) activităţi de cunoaştere a problemelor specifice ale managementului instituţiilor de învăţământ.” Ghidul de faţă a fost elaborat în intenţia de a asigura o formare de calitate, bazată atât pe formarea competenţelor didactice (de proiectare, organizare, desfăşurare şi realizare a activităţilor didactice, evaluare), precum şi pe formarea unor competenţe pedagogice care se materializează în formarea şi dezvoltarea unor atitudini pozitive şi responsabile faţă de elevi, faţă de părinţi, faţă de comunitate, faţă de colegi şi faţă de propria dezvoltare socioprofesională. În prima parte, predominant informativă, sunt prezentate documentele curriculare pe care un cadru didactic (indiferent de experienţe la catedră) trebuie să le studieze, să le 3

Considerăm că debutul studenţilor în activitatea practică în această fază de formare prfesională (de noviciat) trebuie sprijinit prin reactualizarea cunoştinţelor pe care le-au parcurs în semestrele anterioare. documente şcolare. dr. cât şi profesorii . Operarea cu informaţiile de la disciplinele de specialitate şi integrarea lor în analiza şi interpretarea situaţiilor educative specifice învăţământului preşcolar şi primar 3. specificul unităţilor de învăţământ preşcolar şi şcolar. Este motivul pentru care am sintetizat elementele principale pe care le-au parcurs la disciplinele din modulul pedagogic (psihologia educaţională. Menţionăm că instrumentele din acest ghid au fost preluate din lucrări ale cadrelor didactice din facultate (prof. lector univ. univ. În partea a doua sunt diverse instrumente care considerăm că pot sprijini atât studenţii. şi pe baza căruia se poate elibera Certificatul de absolvire a studiilor psihopedagogice. dr. teoria şi metodologia evaluării. conf. conducerea şi evaluarea activităţilor didactice realizate cu şcolarii mici şi cu preşcolarii 4. univ. teoria şi metodologia instruirii. I.mentori pentru realizarea atribuţiilor şi sistematizarea diversităţii de date şi informaţii pe care aceştia le colectează în stagiile de practică din cele două semestre. ce se urmăresc a fi formate prin activităţile din programa acestei discipline sunt: 1. univ. Instrumentele din acest ghid pot fi utilizate integral sau selectiv în funcţie contextul educaţional sau de opţiunile profesorului –mentor. Mariana Norel. dr Stan Panţuru.Elena Cocoradă . Toader Pălăşan. teoria şi metodologia curriculumului. conf. univ.analizeze şi să le transpună în documente curriculare personalizate (programări/planificări pe diferite intervale di timp). prof. cea mai mare parte din instru-mentele de lucru prezentate în acest ghid vor fi valorificate şi în portofoliul de evaluare finală pe care absolvenţii îl vor realiza şi prezenta în cadrul examenului final.managementul clase de elevi. Analiza critic-constructivă şi autoevaluarea calităţii proiectelor didactice şi a lecţiilor realizate 4 . Liviu Plugaru. univ. conf. univ. structuri de organizare şi funcţionare 2. didactica specialităţii): De asemenea. prof. Interpretarea şcolii ca organizaţie socială. Competenţe specifice. Proiectarea. Rodica Mariana Niculescu. dr Mihaela Voinea). dr. dr. dr. precum şi din literatura de specialitate ( a se vedea bibliografia).1. Fundamente teoretice ale practicii pedagogice I.

administrativ. 5 . funcţional. Famializarea cu etosul şcolii prin participarea la activităţile curente (serviciul pe şcoală. întocmirea orarului şcolii. fişa postului.1/2011. documente referitoare la rolurile/funcţiile cadului didactic ( statutul cadelor didactice. managerial prin studiul documentelor specifice (Legea nr.2. Observarea activităţilor didactice desfăşurate în unitatea de învăţământ/facultate. proiecte de lecţii).5. C. implicarea în realizarea unor activităţi şcolare sau extraşcolare . fişe de lucru.educative din unitatea de învăţământ: documente curriculare (planurile de învăţământ. Regulamentul de ordine interioară.). analizarea actvităţilor la care s-a asistat. Raportul de evaluare internă a unităţii de învăţământ (Raportul ARACIP). Categorii de activităţi de practică pedagogică A.). portofoliul elevului etc. documente de cunoaştere şi caracterizare a elevilor (fişe psihopedagogice. tehnici şi instrumente adecvate de cunoaştere a şcolarilor mici.( proiecte de lecţii. competiţii. completarea fişelor de observare a comportamentului elevilor şi studenților. împărtăşirea experienţelor personale din perioadele de practică. plan individualizat de învăţare. alte activităţi de dezvoltare instituţională ). planificările anuale şi semestriale. B. Aplicarea unor metode. programul de dezvoltare profesională etc. alte auxiliare didactice). a preşcolarilor şi a grupurilor de elevi în vederea tratării diferenţiate şi a consilierii acestora 6.). Colaborarea cu membrii comunităţii şcolare şi cu familiile copiilor I. activităţi cultural-educative. Participarea la activităţile de dezvoltare instituţională şi la activităţile metodico-ştiinţifice derulate în şcoală 7. hotărâri/decizii interne referitoare la organizarea şi funcţionarea comisiilor din unitatea de învăţământ etc. evidenţierea unor exemple de bune practici observate în contextul activităţilor didactice din unitatea de învăţământ. programele şcolare. Studiul documentelor care stau la baza proiectării şi desfăşurării activităţilor instructive . Cunoaşterea generală a şcolii /liceului sau a facultății sub aspect organizatoric. Regulamentul de organizare şi funcţionare a şcolii. Elaborarea documentelor necesare susţinerii activităţilor didactice proprii. proiectarea unităţilor de învăţare. fişe de evaluare a elevilor. A se vedea Anexa 1.

. observarea activităţii didactice va dobândi valenţe formative doar dacă sunt respectate următoarele condiţii: stabilirea clară a ceea ce dorim să observăm (dorim să observăm cum realizează cadrul didactic desfăşurarea lecţiei/ seminarului. Aceasta este o definiţe largă.Clipa. aprecierea activităţii didactice privite cu atenţie (tocmai de aceea vorbim despre practică observativă sau pasivă – în sensul că observatorul nu participă direct în desfăşurarea activităţii) Deşi. aceaste comentarii să aibă loc imediat după oră pentru a nu interveni efectele uitării. când este posibil. să fim o prezenţă discretă. trebuie să ne bazăm pe cunoştinţe solide despre tot ce înseamnă activitatea didactică (nu putem observa. reflecţiea asupra datelor observate (acordarea unui culorilor.I. practica observativă? În general.p.. un obiect. a împărtăşirii unor experineţe. ceeea ce nu ştim/ nu cunoaştem!!!). a examina un proces. Tipuri de practică pedagogică ■ Practica observativă Pentru a deveni un cadru didactic profesionist.) 6 . dorim să observăm cum comunică.) de preferat este ca atunci. asigurarea condiţiilor optime de observare (plasarea în spaţiu cât mai adecvată astfel încât să observăm cu uşurinţă atât elevii cât şi cadrul didactic. În vederea unei mai bune înregistrări a comportametului didactic va sugerăm sa urmați următoarele sfaturi. cunoaşterea şi examinarea.(O. Observarea comportamentul didactic. presupune. în acelaşi timp.. consemnarea. idei etc. frecvent utilizată în activităţile cotidiene. remarci la ceea ce ai privit cu atenţie. urmărim modul în care activizează elevii/studenții. Prima problemă care se ridică este ce anume trebuie să observăm? Ce este de fapt. şi. la prima vedere pare relativ simplu. De obicei aceste cadre didactice au un nivel oficial de recunoaştere exprimat prin gradul didactic obţinut. a prescurtărilor pentru a economisi timpul ) timp necesar revederii celor notate în scopul lămuririi neclarităţilor. deci recunoscute pentru competenţele lor didactice.. folosirea revizuirea notiţelor. aprecierea.3.) Pentru a realiza cât mai corect o observaţie.. a face constatări. pentru a nu inhiba elevii) înregistrarea optimă a actelor observate (pregătirea fişelor de observaţie. trebuie să începem prin observarea altor cadre didactice profesioniste. fiind modele de urmat pentru debutanţi. a observa înseamnă a cunoaşte.

 Înregistraţi obiectiv mai degrabă decât să emiteţi judecăţi asupra a ceea ce observaţi. În stabilirea notei pentru lecţia predată mentorul are în vedere.  Găsiţi în activitatea asistată elemente pe care le-aţi putea aplica în activitatea dumneavoastră viitoare. Predarea se poate face doar după aprobarea proiectului de lecţie de către mentor. Stabilirea clasei şi a subiectului lecţiei care urmează a fi predată se face cu două săptămâni înaintea datei programată pentru ţinerea acesteia. autoevaluarea activităţilor ţinute etc).  Folosiţi perioada de practică pedagogică pentru a acumula cât mai multe abilităţi.  Încercaţi să vă reamintiţi sau să revedeţi partea teoretică la care face referire fişa de observare.  Înţelegeţi observarea prin prisma contextului educaţional.  Reflectaţi la ceea ce va constitui propriul dumneavoastră stil de predare.  Nu fiţi foarte aspri în a judeca activitatea celuilalt. evaluarea elevilor.  Găsiţi cât mai multe alternative pentru comportamentele observate.  Transpuneţi-vă în situaţia cadrului didactic şi încercaţi să-i înţelegeţi comportamentul. Se realizează la clasele la care s-a făcut practica observativă şi la fiecare nivel de clasă din şcoala respectivă. cel puţin.  Observaţi „în cunoştinţă de cauză”.  „Subliniaţi” aspectele pozitive ale lecţiei/activităţii.  Apropiaţi-vă cu grijă.  Conştientizaţi factorii perturbatori interni şi externi ai evaluării. ■ Practica activă/de predare Constă în asumarea efectivă a rolurilor ce ţin de activitatea de predare (proiectarea unităţii de învăţare. Aprecierea prestaţiei studentului-profesor se face de către mentor la sfârşitul zilei sau la finalul analizei activităţii respective.  Fiecare cadru didactic este în felul lui un model de la care puteţi învăţa. Reflectaţi asupra importanţei profesiei. În prealabil studentul trebuie să consulte planificarea semestrială. elaborarea mijloacelor/materialelor didactice. proiectarea lecţiei. dar şi cu respect faţă de elevi.  Argumentaţi enunţurile proprii cu fapte concrete observate. următoarele criterii: calitatea proiectului lecţiei şi calitatea ştiinţifică şi 7 . adică citiţi fişa şi materialele adiacente.  Păstraţi-vă simţul umorului.  Nu folosiţi ironia distructivă.  Respectaţi munca altora.  Emiteţi judecăţi asupra activităţii şi mai puţin asupra personei cadrului didactic. cu dragoste.

5* tului de lecţie. analiza observaţiilor şi problemelor dezbătute 8 .metodologică a prestaţiei studentului. ■ practică de documentare pe probleme specifice managementului instituţiilor de învăţământ. ■ practică de observare şi de familiarizare problematica managementului clasei de elevi. 3 Practică de zi 4 6* completări procese verbale Organizarea întâlnirilor din 4 Practică activităţi comisii 2 3* comisii. Tipul de practică Ore fizice Ore convenţionale* Observaţii* Explicarea proiec- 1 Practică observativă/ Asistenţă 3 4. ■ practică de observare şi de familiarizare cu organizarea şi desfăşurarea activităţilor educative. analiza lecţiilor Instructaj. culturale şi sportive.crt. analiza lecţiei Îndrumare proiecte 2 Practică de predare 2 5* de lecţii. ■ practică de observare şi de familiarizare cu organizarea şi desfăşurarea activităţilor cu părinţii (lectorate. analiză. Tabel sintetic privind tipurile de practică şi durata (fizică şi convenţională) alocată Nr. consiliere )etc.. şedinţe. ■ practică activităţi comisii. Nota pentru lecţia ţinută se apreciază cu notă întreagă (nefracţionată) Alte tipuri de practică pe care studenţii le efectuează în acest an şcolar: ■ practică de zi.

Practică de observare şi de familiarizare problematica 3 4. al inităţii de învăţământ Raport general şi rapoarte individu- 9 Bilanţ (general şi individual 7 7 ale de practică. strategii de gestionare a conflictelor la nivelul clasei 7 managementului clasei de elevi Practică de documentare pe 8 probleme specifice managementului instituţiilor de învăţământ.5* Instructaj. planuri de 2 3* măsuri 6 Utilizarea instrumentelor de 4 6* cunoaştere a elevilor. colaborarea cu coordonatorul de practică 9 . şedinţe.O. proceduri de urmat Documente.5 Practică de observare şi de familiarizare cu organizarea şi desfăşurarea activităţilor educative. culturale şi sportive Practică de observare şi de familiarizare cu organizarea şi desfăşurarea activităţilor cu părinţii (lectorate. modele de organizare. consiliere )etc. analize. 3 4 Prezentarea PDI si a P.

Potolea. competenţă didactică (pedagogică). 2002. practica este o sursă preţioasă a formării profesionalismului didactic. În sensul cel mai larg. M. precum şi de ordin relaţional. 1989.ştiinţifice distincte” (D.27) Anderson (1986) defineşte competenţele drept ”cunoştinţe.35) Analizând definiţiile propuse de specialiştii amintiţi. deprinderi şi atitudini necesare în vederea asumării rolului de cadru didactic.Altet arată că „în învăţământ competenţele acoperă totalitatea cunoştinţelor şi deprinderilor aplicate în planificare. organizare.”(ibidem) Cu alte cuvinte. deoarece ea furnizează cadrului didactic experienţe inedite cu efecte formative. pedagogic şi social în adaptarea la interacţiunile din clasă” (Buletinul CNFPnr. se evidenţiază şi rolul experienţei dobîndite şi „teoretizate”. În sens restrâns. Aceste competenţe sunt de ordin cognitiv.4. Ce (cine) este un cadru didactic competent? „Arta predării. afectiv.133) Profesionalismul didactic nu poate fi discutat fără a face apel la un concept cu care este în strânsă legătură. care are anumite competenţe afirmate şi recunoscute. p. oricât de imaginativă ar fi. p. Adesea se spune că un cadru didactic profesionist este cel care este competent. 10 . pregătirea cognitivă a lecţiei precum şi experienţa practică provenită din reacţiile clasei de elevi. conativ şi practic.A SE STUDIA. prin competenţă pedagogică se înţelege „capacitatea unui educator de a se pronunţa asupra unei probleme pedagogice.2/2002. coord. pe temeiul cunoaşterii aprofundate a legităţilor şi determinărilor educative. se referă la capacitatea unei persoane de a realiza la un anumit nivel de performanţă totalitatea sarcinilor tipice de muncă specifice profesiei didactice” (Gliga L. îşi revendică baze normativ. Ele au o dublă natură: de ordin tehnic şi didactic în pregătirea conţinuturilor. DE CĂTRE STUDENŢI !!! 1. competenţa poate fi descrisă ca fiind o sinteză a cunoştinţelor. MAI ALES. p. anume cel de. aptitudinilor şi atitudinilor specifice unui anumit domeniu pe care o persoană le deţine la un moment dat. De asemenea trebuie să subliniem faptul că prin conceptul de competenţă. la diverse niveluri de performanţă.

27) Cea mai cuprinzătoare şi actuală imagine a competenţelor pe care trebuie să le deţină un cadru didactic o oferă profesorul Dan Potolea. pe a celor centrate pe elev crearea. Competenţe didactice (proiectarea. astfel încât să se ajungă la măiestrie pedagogică. Însă competenţa poate şi trebuie să fie dezvoltată.Molan. în special. de natură să permită obţinerea cu uşurinţă a unor realizări la nivel de expert” (Huston R. conducerea şi evaluarea procesului didactic) proiectarea unui demers didactic adaptat grupului ţintă aplicarea adecvată la context a didacticii disciplinei utilizarea funcţională a documentelor şcolare în proiectarea demersului didactic şi în înregistarea rezultatelor elevului abordarea unui demers pluri-. „Pe măsura acumulării experienţei şi a dezvoltării aptitudinilor pedagogice o persoană dobândeşte măiestrie pedagogică. 2007. facilitarea şi valorificarea de situaţii de învăţare în context nonformal şi informal conceperea şi utilizarea de strategii diferenţiale utilizarea adecvată a modelelor de comunicare şi acţiune pentru accesibilizarea cunoştinţelor valorificarea potenţialului pedagogic al diferitelor tipuri şi strategii de evaluare integrarea eficientă în procesul didactic a metodelor şi instrumentelor de evaluare adecvate contextului elaborarea şi utilizarea unor probe de evaluare care să satisfacă anumite condiţii tehnice utilizarea în procesul didactic a noilor tehnologii informaţionale şi de comunicare 11 . noţiunea de competenţă pedagogică tinde să fie folosită cu înţelesul de standard profesional minim.W.Astăzi. Măiestria pedagogică se referă la o treaptă superioară de dezvoltare a unei competenţe pedagogice iniţiale şi desemnează „un înalt nivel al competenţei atins prin antrenament. de la Universitatea din Bucureşti. p.şi transdisciplinar prin realizarea de conexiuni între disciplina respectivă şi alte domenii de cunoaştere focalizarea pe conexiunile structurale şi procesuale ale disciplinei folosirea unei varietăţi de strategii educaţionale şi. care a elaborat competenţele generale ale cadrelor didactice: (apud. 99-101) 1. inter.

manageriale şi socio-educaţionale Managementul clasei organizarea şi conducerea socială a clasei utilizarea metodelor de cunoaştere şi dezvoltare a grupurilor şcolare asigurarea unui climat socio-afectiv securizant. bazat pe încredere şi cooperare selectarea conţinuturilor şi a metodelor de natură să stimuleze interesul şi motivaţia elevilor Dezvoltarea instituţională colaborarea cu colegii de specialitate şi de alte specialităţi pentru a asigura o bună pregătire elevilor participarea la procesul decizional în cadrul şcolii. în vederea construirii unei instituţii care învăţă promovarea unui sistem de valori specifice unei societăţi democratice stimularea comportamentelor prosociale şi de participare civică Parteneriate sociale şi educaţionale urmărirea şi îmbunătăţirea rezultatelor elevilorprin colaborarea cu familia antrenarea comunităţii locale în sprijinirea unor activităţi şcolare şi extraşcolare iniţierea de proiecte educaţionale de colaborare între diferite instituţii din comunitate şi din afara ei Dezvoltarea profesională manifestarea unei conduite reflexive şi autoevaluative privind activitatea didactică deschiderea spre tendinţele inovatoare din domeniul de specialitate. Competenţe psihosociale. Competenţe psihoeducaţionale valorificarea metodelor de cunoaştere a personalităţii pentru identificarea profilurilor individuale ale elevilor şi acordarea de sprijin adecvat pe parcursul dezvoltării lor în şcoală identificarea nevoilor şi dificultăţilor de învăţare şi asistarea elevului în dezvoltarea propriilor proiecte de depăşire a acestora consilierea şi asistarea elevului în opţiunile sale şcolare şi profesionale crearea de oportunităţi egale tuturor elevilor 3. prin actualizarea sistematică a cunoştinţelor din doemniul de profil şi din cel psihopedagogic 12 .2.

4. 1. care descrie oferta educaţională a unei anumite discipline pentru un parcurs şcolar.Obiectivele cadru Sunt obiective cu un grad ridicat de generalitate şi complexitate.3. unul din documentele curriculare utilizate de cadrele didactice.6. Ele se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini specifice disciplinei şi sunt urmărite pe parcursul mai multor ani de studiu. evaluare) dar şi de noile solicitări ale profesiunii didactice antrenate de schimbările din societate (învăţarea centrată pe elev.6. 1. 13 .Produsele curriculare Înainte de începerea practicii observative. competenţele didactice sunt legate mai ales de rolurile cadrelor didactice.6. legătura cu comunitatea. acesta ţine seama atât de funcţiile „clasice” ale profesorului (proiectare. Exemple de activităţi de învăţare Pentru realizarea obiectivelor propuse pot fi organizate diferite tipuri de activităţi de învpţare.- proiectarea şi realizarea unui plan de dezvoltare profesională implicarea în cercetarea-acţiune Aşa cum se poate sesiza cu uşurinţă tabloul competenţelor didactice de mai sus. Programa oferă cel puţin un exemplu de activitate pentru fiecare obiectiv de referinţă în parte.2.Nota de prezentare 1. 1. sursele derivării competenţelor didactice sunt funcţiile didactice îndeplinite şi rolurile profesorului. conducerea învăţării.6. Structura programei: 1. dezvoltarea profesională) Indiferent de punctul de vedere abordat. studenţii trebuie să cunoască. Programa şcolară este un produs curricular. De fapt.5. Aceste instrumente ar trebui studiate (cunoscute. analizate.6.1. să analizeze principalele documente şcolare care reprezintă instrumentele proiectări didactice. Obiectivele de referinţă Specifică rezultatele aşteptate ale învăţării şi urmăresc progresia în achiziţia de competenţe şi de cunoştinţe de la uhn an de studiu la altul. evaluate) din perspectiva următoarelor întrebări: Care este concepţia pedagogică care stă la baza acestor documente? Cum să interpretez aceste documnete ? Care este utilitatea lor pentru mine (la ce mă ajută)? Prezentăm în continuare. 1.

b). vizând sfârşitul unei trepte de şcolaritate.şi operează cu obiective. pentru toţi elevii. de fixare mentală a paşilor ce vor fi parcurşi în realizarea instruirii şi educaţiei. Documentul orientativ pentru elaborarea acestor planificări este programa şcolară a disciplinei respective. 14 . 1.Standardele curriculare de performanţă/ modalități de evaluare Sunt criterii de evaluare a calităţii procesului de învăţare Sunt enunţuri sintetice.Exemplele de activităţi de învăţare sunt construite astfel încât să pornească de la experineţa concretă a elevului Aceste exemple trebuie să se integreze unor strategii didactice adecvate contextelor variate de învăţare 1. El realizează o proiectare anuală şi semestrială a disciplnei pe care o predă. Proiectarea globală are ca referinţă o perioadă mai mare de instruire. ora şcolară. semstrul şcolar. ce au în vedere activităţile din instituţiile şcolare.Tipuri de proiectare didactică Putem distinge două tipuri de proiectări având drept criteriu perioada de timp: a).6. proiectarea globală b). apoi o proiectare a unităţilor de învăţare. Conţinuturile Sunt mijloace prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor cadru şi de referinţă propuse. proiectarea eşalonată a).ciclu sau an de studii. Proiectarea didactică Proiectarea didactică reprezintă procesul deliberativ. raportându-se la trei planuri temporale: anul şcolar.1.Proiectarea eşalonată se materializează prin elaborarea programelor de instruire specifice unei discipline şi apoi unei lecţii.5. un sistem de referinţă comun şi echivalent. conţinuturi şi criterii de evaluare mai largi. . Cadrul didactic realizează o proiectare eşalonată. competenţele şi comportamentele stabilite prin curriculum Reprezintă. Unităţile de conţinut sunt organizate fie tematic.7. Concretizarea acestui tip de proiectare se realizează îndeosebi prin dimensionarea planurilor de învăţământ şi a programelor. în măsură să indice gradul în care sunt atinse obiectivele curriculare Constituie specificări de performanţă vizând cunoştinţele. aplicabile la o anumită clasă de elevi.7. 1. fie în conformitate cu domeniile constituvie ale diverselor obiecte de studiu 1.6.6.

2. I. Jinga şi I. determinate de rolul central al obiectivelor pedagogice asigură echilibru dintre pregătirea de specialitate a formatorilor(concepută interdisciplinar. bazat pe valorificarea potenţialului de autoinstruire. Negreţ.Modelul curricular al proiectării pedagogice presupune următoarele caracteristici: este centrat pe obiective şi propune acţiuni didactice specifice procesului complex de predare-învăţare-evaluare punctul de plecare îl constituie obiectivele stabilite pentru elev în spiritul unui învăţământ formativ.313-314) 1. (Cucoş. 15 . Etapele proiectării didactice Un algoritm al proiectării didactice sub forma răspunsurilor la patru întrebări a fost propus de I.Ce voi face? Precizarea în mod clar a obiectivelor educaţionale Stabilirea resurselor educaţionale Stabilirea strategiei educaţionale potrivite pentru realizarea obiectivelor II.autoeducaţie a fiecărui elev/student între toate elementele activităţii didactice (obiective-conţinut-metodologie-evaluare) se stabilesc raporturi de interdependenţă. Cum voi şti dacă s-a realizat ceea ce Stabilirea unui sistem de evaluare a trebuia? eficienţei activităţii pe care o vom realiza. Cum voi face IV.7. Cu ce voi face? III. cu o disciplină „principală” şi cel puţin una „secundară”) şi pregătirea psihipedagogică.pp.

după lecţie? Cum se leagă tema de ceea ce am predat sau voi preda mai departe? Cum voi Analiza face? resurselor umane relaţia profesor – elev caracteristici ale grupului experienţa de învăţare ritmul de învăţare atitudinea faţă de învăţare motivaţia pentru învăţare stilul de învăţare trebuinţe. interese De voi face? ce Identificarea obiectivelor 16 . MEC) De ce este valoroasă pentru elevi această temă? Cum se leagă ea de experienţa lor personală şi de interesele lor? Ce vor fi capabili să facă elevii în timp scurt.Ghid – proiectarea didactică (*** Predarea interactivă centrată pe elev. aspiraţii. Bucureşti. 2005. prin învăţarea temei? Ce le va permite ea elevilor să facă sau să înţeleagă în viitor? Ce ocazii de reflecţie le oferă elevilor această temă? Cum îi va pregăti ea pe elevi pentru a afla mai mult şi a înţelege mai bine această temă? Ce face? voi Selectarea conţinuturilor Ce cunoştinţe cuprind conţinuturile selectate? Cunoştinţele îndeplinesc cerinţele de necesitate şi suficienţă? Sunt în concordanţă cu obiectivele stabilite? Ce cunoştinţe vor fi explorate de elevi şi care transmise de mine? Ce aspecte invită pe elevi la continuarea investigaţiilor sau un alt tip de acţiune.

planificarea/proiectarea calendaristică/semestrială este un document administrativ. pe parcursul unui an şcolar. atitudini. care asociază într-un mod personalizat elemente ale programei (obiective cadru-obiective de referinţă şi conţinuturi) cu alocarea de timp considerată optimă de către cadrul didactic. Elaborarea planificării calendaristice parcurge următoarele etape: Analiza atentă a programei (Citirea personalizată!) Stabilirea succesiunii de parcurgere a conţinuturilor Corelarea fiecărui conţinut în parte cu obiectivele de referinţă vizate 17 .particularităţi psihologice şi de vârstă mărimea grupului gradul de omogenitate aptitudini faşă de disciplină competenţa psiho-pedagogică şi metodică a profesorului competenţa în specialitate valori. convingeri procedurale Cum voi proceda pentru atingerea obiectivelor? Ce traseu al gândirii să folosesc? Care va fi gradul de dirijare a învăţării? Ce metode ar fi foarte potrivite? Ce tip de învăţare ar trebui să stimulez? De ce mijloace. aspiraţii. materiale am nevoie? Cum să-i organizez pe elevi? De cât timp am nevoie pentru a-mi realiza obiectivele propuse? Ce avantaje prezintă tipul de strategie ales? Ce dovezi vor exista că elevii au învăţat ceva din lecţie? Ce pot realiza elevii pentru a demonstra că au atins obiectivele? Conform noului curriculum.

.. Crt........... Redăm mai jos două modele orientative de planificare calendaristică şi semestrială...Modele orientative de planificare calendaristică şi semestrială.. ghiduri etc) obiectivele de referinţă vizate (Manolescu......... prin această rubrică evaluăm proiectul realizat la începutul semestrului.. Disciplina..ore alocate Saptamâna Observaţii Atenţie! Rubrica „observaţii” este una din cele mai importante.. deoarece aici ar trebui consemnate toate aspectele pozitive sau negative ce au apărut pe parcurs şi care pot conduce la optimizarea activităţii! Aşadar..... Cadru didactic.. Disciplina cu nr..... An şcolar.în concordanţă cu oferta de resurse didactice de care poate dispune(manuale............. Panţuru) Şcoala. Unităţi de învăţare Obiective de referinţă Nr.- Verificarea concordanţei dintre traseul educaţional propus de către cadrul didactic şi Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare conţinut... (S... p.. p.58) Nr......3......58) 1.... de Conţinuturi Săptămăna Observaţii Unitatea de învăţare Obiective referinţă Nr............. Clasa...... 18 .ore alocate Semestrul I Semestrul al II-lea Un alt model pentru planificarea calendaristică ar fi cel propus de M....... 2005...........ore/săptămână.... Manolescu (2006.....7..... Aria curriculară..

analiza conţinutului capitolului/ unităţii de învăţare. 1. generat prin integrarea unor este unitară din punct de vedere tematic.5.7. delimitarea activităţiilor/ lecţiilor care asigură realizarea obiectivelor specifice corelate formularea obiectivelor operaţionale (concrete) corespunzător fiecărui obiectiv specific. care are următoarele caracteristici:     determină formarea la elevi a unui comportament specific.De exemplu. că a fost dificil de atins anumite obiective etc. precizarea resurselor necesare realizării obiectivelor operaţionale. că anumite unităţi de învăţare sunt mai indicate spre începutul/ sfărşitul semestrului. putem constata că pentru o anumită unitate de învăţare a fost alocat un timp insuficient. se finalizează prin evaluare. 19 . prin unitate de învăţare se înţelege „O structură didactică deschisă şi flexibilă. pornind de la obiectivele de referinţă formulate în proiectarea semestrială. Proiectarea pedagogică a unei unităţi de învăţare detaliază proiectarea semestrială şi presupune următoarele activităţi:       precizarea obiectivelor specifice unităţii de învăţare respective. în concepţia actuală. se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp. Proiect de unitate de învăţare Structura unui proiect de unitate de învăţare trebuie să cuprindă următoarele elemente [16]: obiective de referinţă sau competenţe specifice.” 1.4. cu conţinuturile unităţii de învăţare.7. De menţionat că. metodologia de evaluare a realizării obiectivelor operaţionale.

................ ore alocate........ Conţinu turi Obiective Obiective de Activităţi Resurse învăţare Resurse Resurse de timp Evalu Obser are vaţii Cadru didactic.......... Nr............................ Clasa.............................. Disciplina........... An scolar....... Unitatea de învăţare. operaţionale de procedurale materiale (detalier referinţă i) 20 .Proiectarea unităţii de învăţare……. Şcoala.....

2000) arată că ele sunt utile în cazul pregătirii cadrelor didactice pentru a-l ajuta: .Partea a II-a II.să conştientizeze importanţa unor comportamente esenţiale în relaţia cu elevul . Elemente aplicative ale practicii pedagogice II.M. putem avea ca obiectiv observarea modului în care cadrul didactic confirmă răspunsurile bune ale elevilor (confirmări ce pot fi verbale sau nonverbale sau atât verbale cât şi nonverbale). Instrumente destinate observării comportamentului didactic Autorii acestor instrumente (R. Plugaru. T.în autoevaluare Grilele de observaţii sunt elaborate în funcţie de obiectivul propus. un alt obiectiv îl poate constitui corectarea erorilor elevilor.Pălăşan. 21 . L.1. Niculescu. sau frecvenţa interacţiunilor profesor-elev etc. De exemplu.

............................ Ţinând seama de natura lecţiei confirmările sunt: suficiente insuficiente Individuală Colectivă Solicitarea confirmării elevilor 2.............................................. Confirmări suficient motivate (încurajări personale.....II........................................................Subiectul............ Şcoala......recurgerea la prenumele elevilor) da nu bine adaptat ritmului exerciţiilor insuficinet adaptat ritmului exerciţiilor 3.......................................................... Data..............................nonverbală) este: - 22 ................................................ Ţinând seama de natura exerciţiilor modul de confirmare (verbală.........................................................Grila de observaţie privind confirmarea răspunsurilor bune date de elevi de către profesor Obiectiv: măsurarea numărului de confirmări şi identificarea modurilor de confirmare puse în practică de către cadrul didactic............................. .......................1..................................................................................... Analiza observaţiilor: 1................................................................. Confirmarea răspunsurilor bune date de elevi de către profesor Verbală Nonverbală Total Confirmarea greşelii Individuală Colectivă Total Alte observaţii: ....... ............................................. .......................Student-practicant...............................................................1.................................... Clasa...... Durata.................... Disciplina...................................................................................

................ ...... ........ .......... ilustrări destinate ghidării Nr. care vizează stimularea elevilor şi măsurarea varietăţii şi eficacităţii repertoriului său de intervenţii de tip „ajutor direct”.... ........ ......................... ............ ......... ..Subiectul........... ................ ........................... ............ ...................................... ............ .... Clasa......... Cum ajută cadrul didactic elevii Interesul manifestat faţă de elevi Întrebări elevilor Aducerea de informaţii – reluarea unei explicaţii Numărul de directive date Schimbări ale activităţii Concretizări...... ............ Durata...... ..................................... ..... ..... ...... ........................... ............ ............ ............. Sensibilitate faţă de reacţiişle noverbale ale elevilor ....Student-practicant................................. . ..... .. Disciplina. Analiza observaţiilor 1................ ... ......... .... Influenţa asupra activităţii elevilor ...... 23 ................. .................................... ....... 2... .... .... 4...... De intervenţii Exemple Alte observaţii: .............................. ..II............ ... . . ............. ............................... ....... .. ............... ... ... ........ Data...................... .. 3.......... ............................ .... Claritatea directivelor ... ..... Grilă privind modul de stimulare al elevilor Obiectiv: identificarea tipurilor de intervenţii ale cadrului didactic..... Şcoala. ......................... ........1...Bogăţia repertoriului de intervenţii: .... ............2. ....... .. ....... ... ............

Subiectul lecţiei …………………………………………………………………. Elevii acceptă şi acceptă autoritatea. 20. 22. 9. Elevii înţeleg şi acceptă consecinţele propriilor lor fapte.II. 18. După terminarea activităţii de observare. Elevii înţeleg regulile şcolii / ale clasei şi aderă la ele. 19.. 21.3. 32. clasificaţi comportamentele în autoritariste şi neautoritariste şi număraţi enunţurile pentru fiecare categorie. 25. Elevii răsplătesc atenţia profesorului sau a altor persoane. demonstrează. Elevii se simt răspunzători pentru propriile comportamente. Elevii înţeleg aşteptările profesorului şi faptele corespunzătoare acestora. Obiectivul observaţiei: Examinarea comportamentelor manageriale autoritariste Instrucţiuni pentru observator: Înainte de a efectua o observaţie. Elevii se simt confortabil şi protejaţi. 2. 29. Elevii se reîntorc repede la lucru după o întrerupere. Elevii se acceptă şi se încurajează unii pe alţii. Elevii manifestă abilităţi de adaptare la schimbarea situaţiei. 1. Elevii participă activ la sarcinile de învăţare. 17. citiţi enunţurile în italic (ele corespund comportamentului autoritarist) şi bifaţi variantele observate din listă. Elevii trec de la o sarcină la alta în mod ordonat. Elevii stabilesc. 28. Elevii demonstrează iniţiativă şi creativitate. 26. 5. 15. 27. 16. 30. 4. 11. Elevii funcţionează la un nivel constant în toate sarcinile. Elevii comunică deschis şi onest. observaţi comportamentul managerial al unui coleg. Elevii simt că negociază corect. 23. Elevii aplică precis procedurile stabilite. 6. norme productive de grup. just.1. 7.. 24 . 33. 8. Elevii urmează direcţiile impuse. prin comportamentele lor coeziunea grupului. Elevilor le place să primească persoane noi în grup.. Comportamentul managerial În timpul activităţilor de pre-predare (practică pedagogică pasivă). Elevii demonstrează cooperare şi îşi împărtăşesc opiniile. 3. Elevii demonstrează autodisciplină şi autocontrol. Elevii stabilesc relaţii interpersonale pozitive. elevii se simt liberi pentru a se exprima pe ei înşişi fată de profesor sau fată de alte persoane. Elevii sunt pregătiţi pentru sarcinile propuse. Elevii demonstrează sentimente pozitive faţă de ceea ce se întâmplă în clasă. 31. 12. Elevii arată respect pentru persoane şi proprietate. Elevii se ajută între ei cu diverse materiale. Elevii simt că profesorul îi înţelege. Elevii. 10. Elevii îşi prezintă sentimentele şi meritele personale. 14. Data şi durata observaţiei ………………… Profesorul – student observat ……………………………………………………. resurse. folosind următoarea listă de control: Numele observatorului: …………………………. 13. Elevii sunt sensibili faţă de rugăminţile şi nevoile materiale ale altora. Elevii prezintă rezultatele muncii şi studierea comportamentelor. 24.

....... .......... Data şi durata observaţiei ……… Profesorul / studentul observat: ………………….........4..... utilizate de studenţii care predau colegilor................................................ Aplicaţii 5.. Interpretare 4......... Tipuri de întrebări Observaţi tehnicile de verificare orală sau scrisă......... în caseta adecvată........II................ Subiectul lecţiei …………………………….......... Analiză 6.............. întrebările adresate de profesorul – studentul observat..1............................... Obiectul observaţiei: Examinarea nivelului întrebărilor folosite în verificare Instrucţiuni pentru observator: Marcaţi printr-o bară.. stabiliţi frecvenţa pentru fiecare tip de întrebări şi procentajul acestora..... Evaluare Total Ierarhie COMENTARII PERSONALE ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ……………………………. Realizaţi o ierarhie a tipurilor de întrebări şi comentaţi datele obţinute................................................. La final.... ..................... Reproducere Frecvenţă Exemple Procente 2........................................................... Tipuri de întrebări 1........... Sinteză 7................ 25 .... folosind următoarea fişă: Numele observatorului: …………………………............. Reformulare 3.....

..................II...... Cursant/ Cadru didactic..................................... igienic asigurareamijloacelor de învăţământ -organizarea colectivului II........... valenţe educative lecţiei 3.... Desfăşurarea 2...................5.... Caracter practic aplicativ 6.. Conţinutul ştiinţific 4...........definirea obiectivelor -corelaţia dintre obiective şi celelalte componente ale actului didactic organizarea clasei. Disciplina de studiu...... aspectul estetic.................... Subiectul lecţiei..................... Clasa la care predă........ Elaborarea proiectului şi pregătirea condiţiilor necesare şi Insuf icient satisfăcător bine F..................1...bine Indicatori Scala de evaluare desfăşurării lecţiei documentarea ştiinţifică metodică . Proiectarea şi organizarea lecţiei 1.................. Grupa Activităţilor urmărite I.................. Alegerea şi folosirea metodelor 26 ....................................................................................... Fişă de evaluare a lecţiei predate Şcoala........ Corelaţii intraşi interdisciplinare 5..

..... Îmbinarea diferitelor forme de activitate 8....................îndrumarea...... propunătorului 15.................. Capacitatea stăpânirii de sine şi preznţa de spirit IV..................................de predare-învăţare 7...... Nota acordată Semnătura evaluatorului 27 ........ activizarea elevilor 10..... Densitatea lecţiei 14. ... Autoevaluarea 20...................... Conduita în relaţiile cu elevii 19... Organizarea......................... Strategii de diferenţiere şi individualizare 12..... Autoanaliza şi autoaprecierea obiectivă RECOMANDĂRI.......................................Integrarea învăţământ 9........................................ controlarea activităţii de învăţare 16.. ......................................... Comportamentul conducerea.................................................. Strategi de accentuare a mijloacelor de caracterului formativ 13........... Perseverenţa în realizarea obiectivelor 18.. Creativitatea în conceperea şi conducerea lecţiei 17............................. Evaluarea permanent-formativă III.. formarea deprinderilor de activitate independentă 11..... Crearea motivaţiei.......

. Tema: ……………………………………………………………………………………………… Obiective: ………………………………………………………………………………………...1.. 28 .II.. Clasa: …………………. Fisă de evaluare a lecţiei Folosiţi fişa de mai jos pentru a observa activitatea de predare realizată cu tehnica unulla grup-mic. ………………………………………………………………………………………………… …..…………………………………………………………………………………………… PROFESOR Organizare % % Natura solicitărilor educatorului Stimularea Impunere Personalizare activităţii % % % Conexiunea inversă Memorare Total Activităţi cognitive solicitate de profesor Analiză.6. Şcoala: ………………………… Disciplina …………………………. sinteză. Înţelegere Aplicare comparaţii Opinii personale / evaluare Alte observaţii: ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… Calificativ: ………………………………………..

. Evenimentele lecţiei 1........ 8...... folosind o scală cu trei trepte........... Subiectul lecţiei ………………………………………………………………............... Utilizarea timpului didactic Numele observatorului: …………………………. şi măsuraţi timpul utilizat la fiecare........ 6..... 5.... 3..... 4.... 7.................. Timpul propus Timpul consumat Aprecierea modului de adecvare la obiectivele urmărite Observaţii 2....7.. Obiectivul observaţiei: Examinarea comportamentelor de management al timpului Instrucţiuni pentru observator: Înregistraţi evenimentele lecţiei folosind modelul R.................. Aprecierea globală şi argumentarea ei ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… 29 ...... Apreciaţi modul de distribuire al timpului în corelaţiei cu obiectivele urmărite şi apreciaţi adecvarea lor............... Obiectivele lecţiei: ..... 1. Data şi durata observaţiei ………… Profesorul – student observat: …………………… ……………………………...II.... Gagne.

.... 1.... Tipuri de interacţiuni A.. . Intervenţii ale elevilor Răspund la solicitările profesorului Intervin din proprie iniţiativă D. Subiectul lecţiei: …………………………………..… Durata observaţiei ……………………… Profesor / student observat …………………. Linişte sau derută Total Cel mai frecvent tip de interacţiune folosit Comentarii: …………………………………………………………………………………………… ….. Influenţă indirectă Acceptă sentimentele pozitive sau negative ale elevilor........... Data şi ora observaţiei ………………........... Clasa:.. le clarifică Laudă sau încurajează Acceptă / foloseşte ideile elevilor Pune întrebări B.. Elemente observate: Interacţiuni profesor elev Obiectivul observaţiei: înregistrarea interacţiunilor directe sau indirecte ale profesorului cu elevii şi modul în care elevii intervin în timpul lecţiei Instrucţiuni pentru cel care observă: pentru fiecare categorie de interacţiuni se înregistrează frecvenţa apariţiei.... ordine Critică sau se justifică C. şi după compararea lor de decide care este tipul de influenţă predominant. acesteia se însumează la finalul perioadei şi apoi se calculează procentele......8..... Influenţă directă Ţine prelegeri Dă indicaţii. Interacţiuni profesor-elev în timpul lecţiei Utilizaţi fişa de mai jos pentru a observa activitatea de predare în grup mic a unui coleg Numele observatorului: …………………………................. Frecvenţe % 30 ...II........

.. Data şi ora observaţiei: ………………… Durata observaţiei: …………………………. Dificultăţi în utilizarea mijloacelor tehnice Evaluaţi procesul de predare-învăţare... metode de predare .. Elemente observate: Dificultăţile întâmpinate în utilizarea mijloacelor tehnice de instruire Subiectul lecţiei: …………………………… ………………………………Clasa: ……… Obiectivul observaţiei: Înregistrarea dificultăţile întâmpinate în utilizarea mijloacelor tehnice de instruire şi modul în care aceasta influenţează lecţia şi relaţia profesor – elev Instrucţiuni pentru observator: Pentru fiecare criteriu înregistraţi aprecierea dumneavoastră şi apoi transformaţi-o în notă.......9.. 1.. În rubrica comentarii personale...... Criterii Unitatea de conţinut – metodologia didactică – metodologia de utilizare a mijloacelor de învăţământ Gradul de familiarizare a studentului profesor cu mijloacele folosite Distribuirea atenţiei profesorului Dozarea comentariilor şi adecvarea lor Antrenarea elevilor în învăţare Gradul de valorificare a timpului didactic Adecvarea mijloacelor de învăţământ folosite cu alte componente ale curriculum-ului (programă. În acest scop utilizaţi criteriile de mai jos.II..... realizând aprecieri pe o scală cu cinci trepte.... Numele observatorului: ………………………………....... subliniind dificultăţile întâmpinate în utilizarea mijloacelor tehnice de instruire selectate.......evaluare) Comentarii personale: ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… Recomandări pentru colegul dumneavoastră: …………………………………………………. Profesor / student observat: ………………………....…………… 31 F... argumentaţi alegerea treptei de apreciere..... manual. bine . slab Scală de apreciere Slab Mediu Bine F.....

............... Evaluarea performanţelor 9................. Organizarea activităţii/clasei de elevi 2............................................... Transfer/tema de casă 32 ..................... Subiectul activităţii didactice/lecţiei ......... Evaluarea resurselor umane (clasa) .................................... Specialitatea ............................... Prezentarea materialului stimul 6.................. Vechimea în unitatea de învăţământ ..... Verificarea şi actualizarea achiziţiilor anterioare Activitatea profesorului Activitatea elevilor Observaţii 4.........................................................10...................................Unitatea de învăţământ …………………………………………………………………… Clasa ............................................................................II. Anunţarea obiectivelor şi a temei abordate 5........... 3............ şi materiale ................. Fixarea şi aplicarea cunoştinţelor/obţinerea performanţei 8..................................................................... Unitatea de învăţare din care face parte ......... data ................ Fşă de observaţie a activităţii didactice 1.......................... Tipul activităţii didactice/lecţiei ..................... Vechimea în învăţământ ...................Disciplina ........................ Captarea atenţiei 3.1. 2. Numele şi prenumele cadrului didactic la care se asistă ......... Observaţii privind desfăşurarea activităţii didactice Desfăşurarea activităţii Evenimentele lecţiei 1................................................................................. ora .................................. Gradul didactic ... Asigurarea dirijării învăţării 7.................

Aprecieri sintetice asupra activităţii Încadrarea în scenariul activităţii didactice Expresivitatea şi relieful activităţii Calitatea stilului didactic Randamentul şi eficienţa activităţii/gradul de realizare a obiectivelor Impresia generală Student. organizare) Cantitatea şi diversitatea informaţiei Compatibilitatea metodelor cu obiectivele vizate 5. Climatul psihosocial al clasei Prezentarea generală a profesorului Atitudinea faşă de elevi Menţinerea tonusului afectiv-emoţional 8.II. metodelor de predare-învăţare şi a celor de evaluare cu obiectivele stabilite 2. SCALA 2 3 4 5 33 .Analiză – sinteză a activităţii asistate PARAMETRI ANALIZAŢI ŞI EVALUAŢI 1 1. timpului.11. Conduita explicativă şi de comunicare Accesibilitatea limbajului de specialitate Fundamentarea explicaţiei Expresivitatea şi relieful comunicării Limbajul nonverbal 4. Conduita de solicitare şi orientare Repartizarea solicitărilor (frecvenţă. dirijare şi control a activităţii Succesiunea logică a secvenţelor didactice Abilitatea în conducerea activităţii de învăţare prin alegerea strategiilor. Conduita evaluativă a profesorului Notează şi apreciază elevii Concordanţa modului de evaluare cu specificul predăriiînvăţării Prezentarea argumentaţiei în evaluare 6. Aprecieri asupra strategiei generale a lecţiei/activităţii Tipul de strategie Calitatea obiectivelor educaţionale ale lecţiei/activităţii Compatibilitatea conţinutului activităţii. formelor de organizare 3.1. Managementul clasei Ritmul de prezentare Încadrarea în timp Monitorizarea elevilor Rezolvarea situaţiilor neprevăzute 7. Conduita de organizare.

Fişă de observare a comportamentului didactic ** Comportamente didactice I. Aprecierea şi evaluarea rezultatelor elevilor 10. Realizarea feedback-ului 9.II. Predarea-învăţarea noului conţinut 7. Conduita didactică 1.12. Calitatea Calificativul acordat Argument Reflecţii 34 . Calitatea limbajului de specialitate 2.1. Sarcini de lucru pentru acasă II. Fixarea. Realizarea captării atenţiei 4. consolidarea noilor cunoştinţe 8. Anunţarea temei şi a obiectivelor operaţionale 5. Conduita verbală şi nonverbală 1. Reactualizarea cunoştinţelor necesare noului conţinut 6. Realizarea momentului organizatoric 2. Verificarea temei 3.

postura) 4. De asemenea această fişă poate fi folosită şi în cadrul interasistenţelor. Frecvenţa întrebărilor directe/ închise III. expresivitatea limbajului nonverbal (mimica. nuanţate şi cu efecte formative evidente. Reflecţiile se vor completa fie la sfârşitul activităţii. fie în orele de analiză a lecţiilor. analiză şi interpretare a activităţilor şi comportamentelor didactice. Orice calificativ acordat se justifică în rubrica alaturată şi eventual este însoţit de unele reflecţii (consemnări critice!) . Mijloacele didactice utilizate V. Fişa poate fi folosită şi ca un indicator al stăpânirii limbajului pedagogic al cursantului şi al gradului de consolidare a deprinderilor de observare. Această fişă este indicat a fi utilizată după ce cursantul a dobândit o experienţă de observare. Atmosfera generală de desfăşurare (stilul didactic ) Alte aspecte: ** Calificativele ce se pot acorda sunt suficient. Limbajul paraverbal(tonul. (Portofoliul studentului!!) 35 . gestica. pentru ca justificarea calificativelor acordate şi a reflecţiilor să fie bogate în conţinut. bine şi foarte bine. ritmul.explicaţiilor şi exemplelor folosite 3. tacerea) 5. înregistrare. accentul. Metodele de predare-învăţare utilizate IV.

..................... La lecţia viitoare aş îmbunătăţi ........................ 2............... 1.................... ..................... ......... ....... .... .. ....................... ....... ......... . ........... . ..................... ** Completarea sistematică a acestui chestionar va duce la autoevaluarea progresului...................................... ........ Cel mai bine în lecţia de azi......................... .... ......................................... ............................. ...................... ........................... .... ................................... ........................ . ..................................................................................................... .... ........ ........................................... ..................................... ....... ....... .............. ............... ..................13... .. .... . ........................ .......... ...... ........... ............... Atmosfera din clasa ...................... .... ................ .. .......... .. ....................................................................... ........... ................... .................................... ...................... ................................ ................... .......Chestionar pentru autoevaluarea progresului O altă modalitate de autoevaluare care invită la reflecţie o reprezintă completarea următorului chestionar: Imediat după încheierea lecţiei m-am simţit...... ....... ......... 1. .... ..... ......... ................................ .. . .. ........... .. ................................... . ...II... ......... .. ......................... .................... 5.. 36 .................................... .... .......... ............ ...... ........................................................... ...... . ............................... ............ ..... .................. am realizat.............. ... ........................................ 4..... .......................... .............................................. .................. ....... ....... 3....................................... .... ........ ........ ... ......... ................................................................ ...................... ............................................ ... .... ............ Elevii mei au fost mulţumiţi de …………………………………………………………….................. .......................................... ...... .......

. ……………………………………………………………………………… ……………… Menţiuni medicale cu importanţă pentru procesul de învăţământ…………………………..…………………………………………………………………… ………………………. Fişa de caracterizare psiho-pedagogică a elevului I. IV.. 37 II.. 2.. creatoare.mama) Şcoli frecventate şi localitatea în care au domiciliul stabil …………………………………………………………………………… ……….lentă)……………… durata păstrării cunoştinţelor (de lungă durată. Memoria viteza de memorare a cunoştinţelor (rapidă.... Date asupra stării de sănătate Antecedente ereditare şi condiţii de mediu………………………………………………… ……………………………………………………………………………… …………….. Instrumente pentru cunoaşterea grupului de elevi: II. ……………………………………………………………………………… …………….II.. 2. Date personale………………………………………… Date de stare civilă(tata.. cu dificultăţi)………………………………….. medie. Date asupra structurii psihologice Caracteristicile proceselor intelectuale 1. medie.olimpiade.. de scurtă durată)………………………… reproducerea cunoştinţelor (fidelă. III.. Date despre mediul familial Familia………………… Caracteristicile vieţii de familie Gradul de integrare al elevului în familie Atenţia acordată formării copilului Influenţe extrafamiliale Acţiuni ale şcolii în colaborare cu familia Date asupra şcolarităţii Situaţia şcolară Gradul de integrare a copilului în şcoală Succese deosebite la concursuri.. …………………………………………………………………………… ………………..... Starea generală a sănătăţii……………………………………………………….1. - . V. competiţii Activitatea în cercurile de elevi Preocupări în afara şcolii Factori explicativi ai reuşitei sau nereuşitei şcolare Recomandări pentru ameliorarea nivelului de pregătire şo educaţie……………….

Construcţia ideilor în cadrul comunicării cu adulţii şi între copii (exprimare bogată în idei.dialogat) limbajul general (coerent. Trăsături de caracter Sociabilitatea………………………………………………………………. Imaginaţia .monologat..instabil) intensitatea reacţiilor (reţinut. Politeţe…………………………………………………………………………… Simţ de ordine……………………………………………………………… Hărnicie……………………………………………………………………… Respect pentru muncă…………………………………………………………………………. Sinceritate……………………………………………………………… Respect faţă de adult……………………………………………………………. acasă)……………………………………………. Atenţia stabilitatea atenţiei în timpul învăţării (la şcoală. Limbajul volumul vocabularului (bogat. Talent……………………………………. stabilitatea atenţiei în jocul individual şi în grup…………………………………………………….expresiv.generalizarea.sinteza.sărac. bună. 4. Aptitudini Interese……………………………………… Înclinaţii…………………………………… Preocupări…………………………………… Aptitudini………………………………. Capacitatea de comunicare………………………………………………….. Concentrarea atenţiei în raport cu anumiţi factori perturbatori (f. Spirit de prietenie……………………………………………………………….concretizarea)…………………………………………… ……………….contextual.inexpresiv etc)……………………………………….bună. 5. slabă)………………… Caracteristici de personalitate 1.2.oboseşte uşor) 2.. săracă)……. - - - - - - 38 . abstractizarea.formele imaginaţiei (reproductivă sau creatoare) 3. lentă) stabilitatea conduitei (stabil. 3.. trăsături temperamentale mobilitate (rapidă..incoerent. operaţiile instrumentale (algoritmica şi euristica)……………………………………………………… predominanta gândirii (convergenţa sau divergenţa)…………………………………………………. exploziv) rezistenţă la efort (rezistent.medie.mediu) forma de limbaj (concret. comparaţia. Gândirea capacitatea de a utiliza operaţiile gândirii (analiza.

VI.

Recomandări…………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… ……………. ……………………………………………………………………………………… ……………….

39

II.3. Instrumente destinate identificării elementelor decultură organizaţională în şcoală II.3.1. Câteva repere teoretice privind cultura organizaţională Elemente definitorii ale culturii organizaţionale (apud Păun, E., 1998) simbolurile, ceremoniile şi miturile care exprimă valorile şi credinţele de bază ale unei organizaţii şi ale membrilor săi (W.Ouchi); tradiţiile şi convingerile unei organizaţii, prin care aceasta se distinge de alte organizaţii şi care asigură stabilitatea ei (H. Mintzberg); model al convingerilor şi expectaţiilor împărtăşite de membrii unei organizaţii, normele care descriu comportamentul acestora (H.Schwartz, S. Davies); nivelurile cele mai profunde ale ideilor de bază şi ale convingerilor adoptate de membrii organizaţiilor (E. Schein); set de valori aparţinând organizaţiei, care-i ajută pe membrii acesteia să înţeleagă scopul şi modalităţile de acţiune (R. Griffin); ansamblu de filozofii, ideologii, valori , credinţe, prezumţii, aşteptări, atitudini şi norme împărtăşite de membrii organizaţiei (D. Hellriegel).

Concluzii: conceptul de cultură organizaţională înglobează elemente precum: convingeri, credinţe, valori, norme sau reguli, atitudini şi comportamente împărtăşite de membrii organizaţiei; cultura organizaţională este un sistem de referinţă pentru identitatea unei organizaţii; membrii organizaţiei aderă într-o măsură mai mică sau mai mare la setul de norme, valori, credinţe, etc., fapt ce exprimă etosul organizaţiei respective. II. 3.2.Modele ale culturii organizaţionale 3.2.1. Modelul lui Geert Hofstede În concepţia lui Hofstede culturile organizaţionale se diferenţiază în funcţie de patru dimensiuni: Distanţa faţă de putere – reprezintă gradul de inegalitate socială manifestat prin dependenţa subalternilor faţă de şefi (distanţă mare faţă de putere) sau interdependenţa între şefi şi subalterni (distanţa mică faţă de putere);

40

Individualismul / colectivismul – indică prelevanţa culturală a intereselor indivizilor faţă de cele de grup / colective (culturile individualiste) sau a celor colective (culturile colectiviste); Masculinitatea / feminitatea – indică valoarea socială mai mare acordată aroganţei (culturile masculine) sau, dimpotrivă, sensibilităţii şi modestiei (culturile feminine); Gradul de evitare a incertitudinii – se referă la maniera în care alteritatea şi diferenţele sunt cultural acceptate sau nu. În culturile cu grad mare de evitare a incertitudinii, ideea dominantă devine „ce este diferit este periculos”, iar în cele cu grad mic de evitare a incertitudinii sloganul este „ceea ce este diferit poate fi complementar”.

3.2.2.Modelul lui Charles Handy Modelul prezintă patru tipuri de cultură organizaţională, astfel: „cultura de club” sau „a puterii”, construită în jurul şi ca o prelungire a unei personalităţi centrale, promovându-i valorile şi convingerile; este cazul unor şcoli de dimensiuni mici ce se identifică cu personalitatea celui ce o conduce (şcoala lui X); „cultura de roluri”, definitorie pentru organizaţiile birocratice (şcolile româneşti sunt, în majoritate, organizaţii birocratice); „cultura de sarcini”, caracteristică organizaţiilor cu structură matriceală, în care autoritatea este delegată unor echipe de lucru; acest tip de cultură este întâlnit în mediile înalt profesionalizate şi dinamice; „cultura de persoane”, în care indivizii sunt cei mai importanţi, managerii având doar rolul de a facilita şi coordona activitatea. 3.2.3. Modelul lui Rob Goffee şi Gareth Jones Acest model clasifică culturile organizaţionale prin raportare la două dimensiuni: solidaritatea - definită drept „gândire comună şi scopuri comune”; sociabilitatea - definită ca „mod de relaţionare interumană” În funcţie de aceste două dimensiuni autorii identifică patru tipuri dominante de cultură: cultura „fragmentată” – cu un nivel mic atât al solidarităţii cât şi al sociabilităţii; cultura „de reţea” – cu un nivel mic al solidarităţii dar mare al sociabilităţii; cultura „de mercenari” – cu un nivel mare al solidarităţii dar mic al sociabilităţii; cultura „comunală” – cu nivel mare pe ambele dimensiuni

41

observaţia şi ancheta pe bază de interviu. Oferim mai jos câteva sugestii de instrumente care se pot folosi pentru determinarea aspectelor specifice de cultură organizaţională şcolară. Unele dintre metodele indicate pentru diagnosticarea culturii organizaţionale şcolare şi a climatului şcolar sunt: ancheta pe bază de chestionar. ci într-o organizaţie se întâlneşte. 42 . un amestec de culturi.Este important de precizat faptul că nu există o cultură organizaţională pură. de regulă. cu dominanţa uneia sau alteia.

6. Chestionar de analiză a culturii organizaţionale (preluare Iosifescu. Câteva instrumente destinate cunoaşterii organizaţiei/ culturii şcolare 3. Scopul principal el educaţiei este „a învăţa cum să te comporţi”.1.II. 5. 9. Dacă vrei ca o persoană competentă să-şi facă munca aşa cum se cuvine. A vorbi deschis şi a spune adevărul „verde în faţă” este o caracteristică de dorit a unei 43 5 4 3 2 1 3. 13. Majoritatea şcolilor ar putea merge mult mai bine dacă conflictele ar putea fi eliminate odată pentru totdeauna. în timp ce fetele au voie să plângă dar nu li se permite să se bată. să fie menţinută armonia şi să fie evitate conflictele directe. Trebuie ca. 2002): Citiţi cu atenţie afirmaţiile de mai jos şi exprimţi-vă acordul faţă de acestea. 12. în general. 4. 3. a avansa în carieră sau într-un serviciu mai bun este mai important decât a avea o viaţă liniştită. în orice împrejurare. Pentru mine câştigul material este mai important decât relaţiile bune cu şefii mei direcţi. Stilul decizional pe care îl practică şefii mei direcţi mi se pare a fi adecvat organizaţiei şcolare şi.3. Pentru mine. Profesorii sunt nişte înţelepţi care transferă elevilor învăţătura personală. 2. De regulă şefii direcţi iau singuri decizia pe baza informaţiilor disponibile şi o comunică subalternilor.3. Mi se pare că la serviciu sunt supus unui stres deosebit de mare. Băieţii nu au voie să plângă şi li se poate permite să se bată. Crt. Afirmaţie Simt disconfort sau jenă atunci când trebuie să-mi contrazic şefii. 7. este cel mai bine să-i dai instrucţiuni cât se poate de complete şi precise. 1.. 8. întregului sistem de învăţământ. . Ş. astfel: 1 – dezacord puternic 2 – dezacord relativ 3 – nu sunt sigur 4 – acord relativ 5 – acord puternic Nr. 10. 11.

în primul rând de corectitudinea răspunsurilor. De regulă. Se presupune că profesorii au răspunsuri pentru orice întrebare. 22. 29. 18.14. Pentru mine este mai importantă posibilitatea de a-mi alege activitatea pe care o desfăşor la locul de muncă decât condiţiile fizice de muncă (spaţiu. 27. Prefer să nu schimb des şcoala în care predau. iau singur deciziile majore şi le comunic elevilor. 21. ar putea să ţi le pună. La un profesor competenţa deosebită trebuie apreciată mai mult decât atitudinea lui prietenoasă cu elevii şi colegii. Pentru mine a avea o ocupaţie care să mă stimuleze este mai important decât siguranţa locului de muncă. respectiv director. 31. 30. 44 . 28. Obţinerea unor performanţe deosebite şi echitatea sunt mai importante decât solidaritatea şi egalitatea. respectiv subalternii. persoane cinstite. Regulamentele şi instrucţiunile nu trebuie încălcate de subordonaţi nici chiar dacă ei consideră că acest lucru este în interesul şcolii. 26. 19. trebuie să ai întotdeauna la îndemână răspunsuri precise la majoritatea întrebărilor pe care elevii. Pentru mine este mai important ca oamenii sămi recunoască valoarea ca persoană şi competenţa profesională decât să lucrez într-o echipă în cadrul căreia primează obţinerea unor relaţii optime de cooperare. Ca profesor.) Subordonaţii dumneavoastră aşteaptă să li se spună ce să facă. 15. Ce este diferit este periculos. în clasă. Eşecul şcolar este un dezastru pentru elevi. 24. Elevii mei preferă moduri de învăţare cu programe fixe şi sunt preocupaţi. 25. căldură etc. 16. Este foarte important pentru mine ca munca pe care o desfăşor să-mi permită să dispun de suficient timp liber pentru a sta cu familia şi a mă recrea. 23. Scopul principal al educaţiei este „a învăţa cum să înveţi”. 20. În clasă trebuie ca toate iniţiativele educaţionale majore să vină de la profesori. Elevii trebuie să-i trateze întotdeauna pe profesori cu respect. lumină. 17. orice familiarism trebuind respins.

individualism: 40 30 20 10 0 colectivism Continuumul evitarea incertitudinii: individualism 50 40 30 20 10 0 mică 45 mare . Elevii mei preferă.feminitate 30 20 10 0 maculinitate feminitate Continuumul colectivism . temele libere şi sunt preocupaţi de calitatea discuţiilor.32. Colectivism / individualism 4 9 13 17 21 25 2 7 11 15 19 23 26 29 Masculinitate / feminitate Evitarea incertitudinii 3 8 12 16 20 24 27 30 31 32 TOTAL Distanţa faţă de putere 1 5 6 10 14 18 22 28 TOTAL TOTAL TOTAL Continuumul distanţei faţă de putere: 40 35 20 10 0 Mare mică Continuumul masculinitate . mai presus de orice.

Vă este clară misiunea organizaţiei şcolare în care vă desfăşuraţi activitatea? 3. preocuparea pentru personalizarea spaţiului de instruire.3. respectiv cel al cadrelor didactice) 46 . Cum apreciezi calitatea comunicării cu dascălul tău? 2. curăţenie etc. Aspectul sălilor de clasă (mobilierul şi aranjarea acestuia. cât şi de prietenie? 5.? 4. (din proprie iniţiativă. Atunci când ai o problemă personală. ai încredere să discuţi cu cadrul didactic? 3.Ghid de interviu Întrebări adresate părinţilor: 1.2.3. Cum apreciaţi calitatea comunicării şi a circulaţiei informaţiei în şcoala dvs. Ce înseamnă să ai o zi bună / proastă la şcoală? Întrebări adresate cadrelor didactice: 1. Distribuirea spaţiilor existente în şcoală şi amplasarea acestora (modalitatea de acces a elevilor) 2.2. Ghid de observaţie A. Cum apreciaţi calitatea comunicării între dvs.? Întrebări adresate elevilor: 1. Aspectul general al şcolii şi al claselor 1. Care sunt lucrurile care vă motivează în activitatea pe care o desfăşuraţi? 2.) 3. Aspectul holurilor (comparaţie între spaţiul destinat circulaţiei elevilor. la invitaţia cadrului didactic)? 5. Consideraţi că această şcoală vă pregăteşte la un nivel satisfăcător copilul? 3. Cât de mult vă implicaţi în pregătirea pentru şcoală a copilului dvs. Cărui lucru atribuiţi succesul dumneavoastră în activitatea instructiv-educativă? 3. Cum ţi se pare atmosfera din şcoala / clasa ta? 4.? 4. Ce ai vrea să se schimbe la nivelul şcolii / clasei tale? 5. Ce îţi place cel mai mult la şcoala / clasa ta? 6. Interviul structurat . Relaţiile cu colegii sunt atât profesionale. dotare tehnico-materială. Cât de des mergeţi la şcoală pentru a afla informaţii despre situaţia şcolară a copilului dvs. Cum apreciaţi atmosfera din şcoala în care învaţă copilul dvs. şi şcoală? 2.

sportiv.4. accesul însoţitorilor. profesori – profesori. reuniuni cu diverse prilejuri.) B. gradul de formalizare. primirea noilor cadre didactice. Conduita membrilor şcolii (elevi. Formele de organizare a activităţii de instruire 8. 2. separarea cadrelor didactice pe grupuri mici etc. Libertatea de exprimare a elevilor 11. profesori.) 3. Organizarea şi participarea la diferite evenimente la nivelul colectivului profesoral: zile de naştere. gradul de originalitate etc. Ziua şcolii. părinţi) 5. Relaţia elevi – cadre didactice. personal auxiliar) 1. Avizierul şcolii (informaţii. frecvenţă. exemplelor de bune practici. 5. părinţi -. elev – elev 10. aspect estetic etc. Aşezarea elevilor în bănci 7. medaliilor etc. Paşte. originalitatea. subiecte de discuţie. elevi – director. literar. frecvenţa. Tipologia evenimentelor organizate în şcoală (conţinut – muzical. gradul de participare – elevi. cadre didactice. momentul apariţiei) 9. absolvirea etc. etc – (frecvenţa întâlnirilor. director 6. sărbători diverse – Crăciun. imagini şi destinaţia acestora . pensionare. trofeelor. Ritualurile legate de evenimente particulare precum începutul şi sfârşitul anului. intrarea în clasa I. profesori – director. părinţi – cadre didactice. Atitudini ce predomină în relaţiile dascăl – elev. Organizarea şi participarea de evenimente la nivelul clasei – zile de naştere. serbări (iniţiatorul. arte plastice – . dramatic. Modalităţi de motivare a elevilor 47 . Preocuparea pentru expunerea produselor elevilor în spaţiul şcolii. frecvenţa.) 4. Feed-backul didactic (valoare.elevi.

. Criterii de evaluare/ autoevaluare a practicii pedagogice a studentului/ cursantului.. II.o sinteză cuprinzând aprecieri referitoare la toate tipurile de practică menţionate la partea I. .Utilizarea și completarea unui instrument de cunoaștere a elevilor/ studenților .II. se stabilesc de către mentorul de practică şi se comunică studenţilor în timp util. 5. punctul I... originalitatea atitudinea şi comportamentul studentului pe întreaga perioadă a practicii alte criterii .Evalurea unei activități didactice susținută de un coleg .. 4.. Cerinte minimale ale practicii pedagogice.Autoevaluarea activității de practică defășurate .alte cerinţe.Susținerea a două activități didactice . corectitudinea pieselor.3..Completarea a minim trei fise diferite de observare a unor comportamente didactice .. Studenţii sunt obligaţi să realizeze toate activităţile şi toate tipurile de practică menţionate în acest ghid. Rezultatele acestei activităţi se vor materializa în următoarele „piese” care alcătuiesc portofoliul de practică al studentului: . completarea corectă şi completă a portofoliului de practică utilizarea adecvată a instrumentelor de cunoaştere a elevilor/ a comporamentului didactic/ culturii organizaționale organizarea portofoliului: logica organizării.. se stabilesc de către mentorul de practică şi se comunică studenţilor în timp util.Realizarea unui interviu cu un cadru didactic despre cultura școlară .. Ponderea acestor criterii în evaluarea finală o stabileşte mentorul de practică în colaborare cu coordonatorul de practică al fiecărei specializări 48 .

.........II.................... sem......................................... spiritului de întreprindere şi a educaţiei vocaţionale.......... a citi şi a face teme (2) Face o prezentare a conţinutului în mod corespunzător şi foloseşte TIC eficient (3) Face dovada cunoaşterii şi educă în spiritul dezvoltării susţinute. Student... personale şi sociale (4) Aduce justificări pentru ceea ce se predă (5) Calificativ Comunicare Face prezentări clare şi stimulative (6) Formulează eficient întrebări...................... Calificativ Indicatori Conţinutul predării Face dovada cunoaşterii conţinutului curricular şi a modului de diferenţiere (1) Efectuează planificări şi pregătiri incluzând acele abilităţi de a număra..........practicant ___________________ Specializarea.... 49 ........ 6 Raport individual de evaluare a stagiului de practică An şcolar. Clasa(ele)............................ Disciplina (ele) ______________________________________________ ........ răspunde corespunzător şi susţine dezbaterile (7) Calificativ Excelent FB B S I Obs..

Metodică Foloseşte o diversitate de metode de predare inclusiv cele interactive şi teme (8) Identifică acele oportunităţi pentru predarea individuală/ la clasă/grup/perechi precum şi acele situaţii de cooperare cu adulţii şi profesioniştii (9) Creează activităţi de lucru corespunzătoare cererilor elevilor (11) Ţine seama de varietatea impusă de diferenţele culturale (12) Încurajează elevii să devină responsabili pentru propria manieră de învăţare (13) Alege şi foloseşte o diversitate de resurse inclusiv TIC (14) Evaluează şi justifică metodele folosite (15) Calificativ Managementul clasei Ştie şi aplică principiile unei bune discipline şi promovează un comportament pozitiv (16) Creează şi menţine un mediu propice şi sigur inclusiv pentru cei care necesită o îngrijire şi educaţie specială (17) Tratează comportamentul elevilor în mod egal. atent şi ştie când să apeleze la alte sfaturi (18) Creează un mediu propice elevilor pentru activităţi productive atât la nivel individual cât şi în grup sau la clasă (19) Cunoaşte şi contribuie la strategii de a preveni violenţa (20) Evaluează eficient managementul clasei (21) Calificativ 50 .

politicile şi planurile sferei educaţionale şi cum acestea influenţează activitatea didactică (predarea) (28) Contribuie la ethosul şi misiunea şcolii prin promovarea unor relaţii pozitive între personalul cadrului didactic. elevi şi părinţi (29) Ştie cum să poarte discuţii cu părinţii referitoare la progresul şi dezvoltarea personală educaţională a copiilor lor într-o manieră atentă şi constructivă (30) Şti cum să comunice cu colegii şi alte persoane (31) Face apel la ajutorul şi expertiza avută la dispoziţie în şcoală (32) Contribuie la lărgirea sferei activităţilor extra curriculare din şcoală (33) Face dovada înţelegerii depline a principiilor de protecţie a copilului precum şi a propriilor roluri şi responsabilităţi (34) Calificativ 51 .Evaluare Înţelege principiile şi diferitele tipuri de evaluare (22) Evaluează activitatea elevului conform standardelor naţionale (23) Evaluează şi înregistrează progresul elevilor (24) Asigură ritmic un feed-back elevilor (25) Foloseşte procesul de evaluare şi pentru a evalua şi a îmbunătăţi propria activitate didactică (26) Calificativ Contextul mediului şcolar Înţelege direcţiile naţionale de dezvoltare din planul cadru de învăţământ (27) Dovedeşte că este familiarizat cu domeniul managementului şcolar.

legale. părinţilor. egalitate. produce raţionamente corecte în luarea deciziilor (37) Este devotat valorilor profesiei incluzând aici următoarele aspecte: Profesia şi factorii umani antrenaţi de aceasta Procesul de auto-monitorizare şi dezvoltare profesională Colaborarea cu alte persoane în vederea promovării realizărilor elevilor Bunăstarea spirituală şi morală a elevilor Stabilirea şi promovarea unei relaţii de colaborare cu comunitatea Abilitatea de a răspunde necesităţilor mediului sub toate aspectele inclusiv cel al dezvoltării susţinute. administrative şi de îndrumare (35) Foloseşte eficient abilităţile interpersonale pentru a se adresa corespunzător elevilor.____Tutore : _______________ Comentarii generale ____________________________________________________________ Semnătura tutorului __________________________________________ Data_______________ Comentariile studentului _________________________________________________________ Semnătura studentului _______________________________________ Data _______________ 52 . dreptate şi respect (38) Calificativ Şcoala _________________________ Clasa ______ Sem. continue Principiilor de corectitudine. colegilor şi altor profesionişti (36) Evaluează progresul profesional. analizează şi rezolvă probleme.Profesionalism Are cunoştinţe active şi eficiente cu privire la responsabilităţile sale contractuale.

E. Romiţa. *** Legea educaţiei naţionale. 1999. Bucureşti. pp. M.. E. Cristea. (2006).Evaluarea progresului şcolar. Ed. Pedagogie postmodernă. Voinea.Strategii de formare a cadrelor didactice. E. Scoala . Iucu B. Ed. (2006) Fundamentele pedagogiei. 2003 . Bucureşti: Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei Molan V. Iaşi:Ed. Sibiu Pălăşan T. Didactica Psihologiei. 1989. Braşov: Editura Universităţii Transilvania din Braşov. Academiei.) (2002).. (2003). 2004.Teora. Ed. Corint.. Managementul clasei de elevi. Honcz. R. Piteşti Panţuru. Profesorul şi strategiile conducerii învăţării.Polirom Potolea D. Voinea. 2007. Profesorul între autoritate şi putere.. Ed. Universitatea „Transilvania” din Braşov Panţuru. în Teoria şi metodologia instruirii şi Teoria şi metodologia evaluării. (1998). (2006). Niculescu. Cocoradă. MEN-CNC. Bucureşti. nr. (2006). Dela teorie la practică.1/2011 *** Ghidurile metodologice de aplicare a programelor pentru învăţământul preuniversitar.. Aspecte de management al curriculum-ului. Ş. Psihologie educaţională.. M. strategii şi performanţe în învăţământ. componentă a managementului educaţional. Iaşi Stan E. Culturi organizaţionale în şcoala românească.Institutul European.Humanitas Educaţional. Editura Polirom Iosifescu. MEC (Proiectul pentru Învăţământul Rural) *** Curriculum Naţional.. S. Bucureşti *** (2005) Predarea interactivă centrată pe elev. Ed. 1998. Inspecţia şcolară. în Structuri. Ed.. (coord. Universitatea „Transilvania” din Braşov Panţuru. 4. Bucureşti. Rolul „prietenului critic” în practica pedagogică. Bucureşti Stoica A.. I. 40-51..BIBLIOGRAFIE Cocoradă. 2003 53 .abordare socio-pedagogica. Proiectarea didactică. 2009 Păun. Cadru de referinţă. (2006). Revista de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei. Ed. Teoria şi metodologia curriculum-ului.. (2000). S. S.. Psihomedia. CNC. Dicţionar de pedagogie. Grup editorial Litera-Litera Internaţional. Bucureşti Stan E. Chişinău-Bucureşti. Paralela 45. C. Universităţii Bucureşti. S.

. sunt relevante pentru beneficiarii direcţi şi indirecţi şi le pot orienta opţiunile pentru o unitate şcolară sau alta. email: 54 . ………………………………………… …………………………………………… PARTEA I. ………………………………………… 5. având următoarea componenţă: 1.ANEXE Anexa 1 Model de raport anual de evaluare internă a calităţii Raport pentru anul şcolar……………………………………. chiar dacă nu se referă direct la calitatea serviciilor educaţionale.... A) DATE DE IDENTIFICARE: Denumirea unităţii de învăţământ : Unitate de învăţământ din sistemul de stat /particular: Localitate / judeţ: Adresa : Cod poştal: Telefon – fax (incluzând prefixul de zonă): E . pentru un profil de pregătire sau pentru o anumită specializare. ………………………………………… 6. cod poştal..mail: Niveluri de învăţământ / specializări /calificări profesionale autorizate să funcţioneze provizoriu / acreditate : (se va preciza baza legală de funcţionare pentru fiecare nivel de învăţământ / specializare / calificare profesională ) Informaţii privind persoana juridică iniţiatoare (dacă este cazul): Localitate/judeţ. INFORMATII GENERALE NOTA: Informaţiile din această primă parte.. telefon-fax (incluzând prefixul de zonă). de către CEAC. finalizat la data de …………. adresa.... ………………………………………… 4. ………………………………………… 3. ………………………………………… 2.

a –X-a Total cl. a –II-a cl..Unitatea de învăţământ a înaintat Raport anual de evaluare internă la ARACIP în anul/anii.. a –IX-a cl. (ciclul inferior) din care SAM An de completare Liceal (ciclul superior) Postliceal. B) INFORMAŢII PRIVIND EFECTIVELE DE ELEVI la începutul anului şcolar: Nivel învăţământ de Număr de clase/ grupe Număr de elevi / copii / adulţi: Forma de învăţământ Limba de predare Preşcolar Primar... din anul şcolar curent.. 1. a –V-a cl... Crt. a –VIII-a Total cl. din care Postliceal. profil / Număr elevi Număr clase a-IX-a Denumire Specializare / Calificare profesională 2. a –VI-a cl. din care Maiştri. a –X-a Total cl. a –IV-a Total cl. a –VII-a cl.. SAM Calificare profesională Calificare profesională a-X-a a-XI-a a-XII-a a-XIII-a a-IX-a a-X-a 55 .. specializare / calificare profesională: Nr. I cl. a –XIII-a Total Secundar inferior Gimnaziu din care Liceal. a –III-a cl. domeniu. a –XII-a cl. Nivel Liceal Filieră Profil / Domeniu Specializare / Calificare profesională în funcţie de filieră. a –IX-a cl... a –XI-a cl.. din care an I an II an III Total an I an II an III Total Distribuţia efectivelor de elevi. din care cl.

Pentru personalul didactic din unităţile de învăţământ de stat se va face referire la modalitatea angajării pe post în conformitate cu Legea nr. după caz Număr de titulari/procent din număr de norme întregi / posturi Număr de cadre calificate / procent din număr de cadre didactice Modalitatea angajării pe post* (titularizare. precum şi cu precitările MEdCT nr.Personalul didactic: Număr total de cadre didactice Număr de norme didactice întregi / posturi Număr de cadre didactice cu norma de bază în unitatea de învăţământ/ procent din număr de persoane / norme întregi.exprimare numerică şi procentuală) Observaţii .84/1995.3.Personalul de conducere: Director (numele prenumele) şi Calificarea Gradul didactic Vechime la catedră Documentul de numire în funcţie Modalitatea numirii pe funcţie Unitatea de învăţământ la care are norma de bază Unitatea de învăţământ la care este titular (dacă e cazul) Observaţii este cazul dacă (directorul este cadru didactic cu studii în străinătate echivalate / neechivalate în România) …… Director adjunct (numele şi prenumele) ……… C. cu Legea nr. Postliceal Calificare profesională Calificare profesională an I an II an III an I an II an III Maiştri C) INFORMAŢII PRIVIND RESURSELE UMANE C. şi cu Legea nr.34536/18. detaşare. Pentru personalul didactic din unităţile de învăţământ particulare se va face referire la modalitatea angajării pe post în conformitate cu Legea nr.128/1997. suplinire.06.2008 56 . transfer.1.MEdC 5656/2004. O.84/1995.128/1997 2.2.dacă este cazul (personal didactic cu studii în străinătate echivalate/neechiva late în România) *Notă : 1.

2.Distribuţia pe grade didactice a personalului didactic angajat: Număr personal didactic calificat: Cu doctorat Cu gradul I Cu gradul II Cu Definitivat Fără definitivat Număr personal didactic Necalificat C.Personalul didactic auxiliar .3.4. Tipul de spaţiu Săli de clasă /grupă Cabinete* Număr spaţii Suprafaţă (mp) 57 .număr pe categorii: Categorie de personal Număr de persoane încadrate Număr de norme pentru fiecare categorie de personal Numărul de personal este: sub normativele privind încadrarea categoriei respective de personal la nivelul normativelor privind încadrarea categoriei respective de personal peste normativele privind încadrarea categoriei respective de personal C. Personalul nedidactic (număr pe categorii): Categorie de personal Număr de persoane încadrate Număr de norme pentru fiecare categorie de personal Numărul de personal este: sub normativele privind încadrarea categoriei respective de personal la nivelul normativelor privind încadrarea categoriei respective de personal peste normativele privind încadrarea categoriei respective de personal D) INFORMAŢII PRIVIND SPAŢIILE ŞCOLARE Nr. 1. crt.

. crt. 5. 6. 5. 4. 6. (se va menţiona pentru fiecare nivel. crt. 1. Tipul de spaţiu Bibliotecă şcolară / centru de informare şi documentare Sală pentru servit masa* Dormitor * Bucătărie * Spălătorie * Spaţii sanitare* Spaţii depozitare materiale didactice Număr spaţii Suprafaţă (mp) * DACĂ ESTE CAZUL D) INFORMAŢII PRIVIND SPAŢIILE ADMINISTRATIVE Nr.3. 2.minute. 7.. 4. 4. 2. filieră*. Tipul de spaţiu Secretariat Spaţiu destinat echipei manageriale Contabilitate * Casierie * Birou administraţie* Număr spaţii Suprafaţă (mp) F) CURRICULUM Curriculum utilizat de unitatea de învăţământ este cel naţional / alternativ aprobat prin ………… cu numărul……. din data ……………………. 3. iar a pauzelor/ activităţilor recreative fiind de……. profil / domeniu*. 5. Laboratoare* Ateliere* Sală şi / sau teren de educaţie fizică şi sport* Spaţii de joacă * * DACĂ ESTE CAZUL Unitatea funcţionează cu un număr de ……………… schimburi. specializare / calificare profesională* în parte) 58 . 1. 3. E) INFORMAŢII PRIVIND SPAŢIILE AUXILIARE Nr. durata orei de curs/ activităţilor didactice fiind de ………………minute.

materialelor. administrative şi manageriale 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 Existenţa. Asigurarea serviciilor medicale pentru elevi Asigurarea securităţii tuturor celor implicaţi în activitatea şcolară. structura şi conţinutul documentelor proiective (proiectul de dezvoltare şi planul de implementare) Organizarea internă a unităţii de învăţământ Existenţa şi funcţionarea sistemului de comunicare internă şi externă Funcţionarea curentă a unităţii de învăţământ Existenţa şi funcţionarea sistemului de gestionare a informaţiei. în timpul desfăşurării programului Asigurarea serviciilor de orientare şi consiliere pentru elevi. CONFORM STANDARDELOR DE ACREDITARE ŞI DE EVALUARE PERIODICĂ (H. nivelul de îndeplinire: Nr. precizate în raportul de evaluare externă periodică 59 . Existenţa şi caracteristicile spaţiilor şcolare Dotarea spaţiilor şcolare Accesibilitatea spaţiilor şcolare Utilizarea spaţiilor şcolare Existenţa. se vor menţiona calificativele pentru fiecare indicator. caracteristicile şi funcţionalitatea spaţiilor administrative Existenţa. înregistrarea.FIŞĂ de AUTOEVALUARE privind NIVELUL DE REALIZARE A INDICATORILOR DE PERFORMANŢĂ.EFICACITATE EDUCAŢIONALĂ Existenţa ofertei educaţionale Existenţa parteneriatelor cu reprezentanţi ai comunităţii Proiectarea curriculumului b)baza materială c)resurse umane a)conţinutul programelor de studiu 24 25 26 1 În cazul în care unitatea de învăţământ a fost supusă evaluării externe periodice. 21/2007) şi STANDARDELOR DE REFERINŢĂ – (în proiect) Se va preciza în dreptul indicatorului (vezi indicaţiile de mai sus).G. prelucrarea şi utilizarea datelor şi informaţiilor.CAPACITATE INSTITUŢIONALĂ Calificativul acordat1 a)structurile instituţionale. nr. Accesibilitatea echipamentelor. caracteristicile şi funcţionalitatea spaţiilor auxiliare Accesibilitatea spaţiilor auxiliare Utilizarea spaţiilor auxiliare Dotarea cu mijloacele de învăţământ şi cu auxiliare curriculare Existenţa şi dezvoltarea fondului bibliotecii şcolare/ centrului de informare şi documentare Dotarea cu tehnologie informatică şi de comunicare.crt Indicatori de performanţă DOMENIUL: A. mijloacelor de învăţământ şi auxiliarelor curriculare Procurarea şi utilizarea documentelor şcolare şi a actelor de studii Managementul personalului didactic şi de conducere Managementul personalului didactic auxiliar şi personalului nedidactic DOMENIUL: B.

27 28 29 b) rezultatele învăţării Realizarea curriculumului Evaluarea rezultatelor şcolare Evaluarea rezultatelor la activităţile extracurriculare (extra-clasă şi extraşcolare) Activitatea ştiinţifică Activitatea metodică a cadrelor didactice Constituirea bugetului şcolii Execuţia bugetară DOMENIUL: C. 60 .75/12.G. certificatele.U. nr. adica a descriptorilor şi. după caz 30 31 32 33 d) activitatea financiară a organizaţiei a) strategii şi proceduri pentru asigurarea calităţii 34 35 Existenţa şi aplicarea procedurilor de autoevaluare instituţională Existenţa şi aplicarea procedurilor interne de calităţii asigurare a b) proceduri privind iniţierea.07. cu modificările ulterioare).10 din O. monitorizarea şi revizuirea periodică a programelor şi activităţilor desfăşurate 36 Revizuirea ofertei educaţionale şi a proiectului de dezvoltare c) proceduri obiective şi transparente de evaluare a rezultatelor învăţării 37 Existenţa şi aplicarea procedurilor de optimizare a evaluării învăţării d) proceduri de evaluare periodică a calităţii corpului profesoral 38 Evaluarea calităţii activităţii corpului profesoral e) accesibilitatea resurselor adecvate învăţării 39 40 f) baza de date actualizată sistematic. după caz. referitoare la asigurarea internă a calităţii Constituirea bazei de date a unităţii de învăţământ Optimizarea accesului la resursele educaţionale g) transparenţa informaţiilor de interes public cu privire la programele de studii şi. conform legii 42 43 Constituirea si funcţionarea structurilor responsabile cu evaluarea internă a calităţii Constituirea şi funcţionarea structurilor responsabile cu evaluarea internă a calităţii NOTĂ: Pentru completarea acestei fişe trebuie:  Să se fi realizat autoevaluarea pe toate domeniile şi criteriile din lege (vezi art. diplomele şi calificările oferite 41 Asigurarea accesului la oferta educaţională a şcolii h) funcţionalitatea structurilor de asigurare a calităţii educaţiei.  Să se fi verificat indeplinirea cerinţelor. aprobată cu completări şi modificări prin LEGEA nr. MANAGEMENTUL CALITĂŢII c) activitatea de cercetare ştiinţifică sau metodică.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei. 87/2006. implicit a indicatorilor de la fiecare criteriu.

aprobată cu completări şi modificări prin Legea nr. 87/2006. creşterea şi nu de a sancţiona. cu modificările ulterioare. asigurându-se astfel autoreglarea. Raportul finalizat este adus la cunoştinţă tuturor beneficiarilor prin afişare sau publicare conform art 12 alin b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. cu scopul de a asigura dezvoltarea. autoevaluarea trebuie să fie realistă şi obiectivă. 75/2005   privind asigurarea calităţii educaţiei.După realizarea raportului : Se va propune planul de îmbunătăţire. Prin urmare. 61 . optimizarea şi revizuirea funcţionării şi dezvoltării instituţiei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful