MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI

DIDACTIC

PRACTICA PEDAGOGICĂ A STUDENŢILOR GHID PENTRU VIITOARELE CADRE DIDACTICE

Conf.univ.dr. Toader Pălășan Lect.univ. dr. Mihaela Voinea

Braşov, 2011

1

Cuprins Partea I Argument I. Fundamente teoretice ale practicii pedagogice I.1. Competenţe specifice I.2. Categorii de activităţi de practică pedagogică I.3. Tipuri de practică pedagogică I.4. Ce (cine) este un cadru didactic competent? 1.5. Produsele curriculare 1.6. Structura programei 1.7. Proiectarea didactică Partea a II-a II. Elemente aplicative ale practicii pedagogice II. 1. Instrumente destinate observării comportamentului didactic II.1.1.Grila de observaţie privind confirmarea răspunsurilor bune date de elevi de către profesor II.1.2. Grilă privind modul de stimulare al elevilor II.1.3. Comportamentul managerial II.1.4. Tipuri de întrebări II.1.5. Fişă de evaluare a lecţiei predate II.1.6. Fisă de evaluare a lecţiei II. 1.7. Utilizarea timpului didactic II. 1.8. Interacţiuni profesor-elev în timpul lecţiei II. 1.9. Dificultăţi în utilizarea mijloacelor tehnice II.1.10. Fşă de observaţie a activităţii didactice II.1.11.Analiză – sinteză a activităţii asistate II.1.12. Fişă de observare a comportamentului didactic II. 1.13.Chestionar pentru autoevaluarea progresului II. 2. Instrumente pentru cunoaşterea grupului de elevi: II. 2.1. Fişa de caracterizare psiho-pedagogică a elevului II.3. Instrumente destinate identificării elementelor de cultură organizaţională în şcoală II.3.1. Câteva repere teoretice privind cultura organizaţională II. 3.2.Modele ale culturii organizaţionale II. 3.3. Câteva instrumente destinate cunoaşterii organizaţiei/ culturii şcolare II. 4. Cerinte minimale ale practicii pedagogice. II. 5. Criterii de evaluare/ autoevaluare a practicii pedagogice a studentului/ cursantului. II. 6 Raport individual de evaluare a stagiului de practică BIBLIOGRAFIE ANEXE 2

A SE CITI DE CĂTRE PROFESORII- MENTORI ŞI DE CĂTRE STUDENŢI !!!

Partea I Argument,

Practica pedagogică este o disciplină pedagogică obligatorie, care asigură într-o proporţie importantă formarea competenţelor fundamentale pentru exercitarea profesiei didactice. De aceea numărul de ore alocat acestei discipline, în cele două semestre, este mai mare decât cel pentru oricare disciplină din modulul pedagogic. Pe de altă parte, mediul şcolar şi expertiza profesorilor - mentori de practică generează o raportare mai responsabilă a studenţilor la sarcinile şi responsabilităţile pe care un cadru didactic le asumă. Temeiul juridic al practicii pedagogice a studenţilor este Regulamentul de organizare şi funcţionare a prac-ticii pedagogice, regulament pe care Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic din Universitatea Transilvania din Braşov l-a elaborat pe baza prevederilor din O.M. nr. 4316/2008. Evidenţiem, în extras, conţinutul din art. 10, alin 2, în care se precizează că „Practica pedagogică a studenţilor cuprinde următoarele tipuri de activităţi: a) activităţi de observare şi de familiarizare cu desfăşurarea procesului instructiveducativ din unităţile de învăţământ; b) activităţi de cunoaştere şi caracterizare psihopedagogică a elevilor; c) activităţi de planificare şi proiectare a procesului de predare şi învăţare; d) activităţi didactice efective, constând în proiectarea, evaluarea şi realizarea lecţiilor (a unităţilor de învăţare), finalizate prin susţinerea unei lecţii de probă; e) activităţi de cunoaştere a problemelor specifice ale managementului instituţiilor de învăţământ.” Ghidul de faţă a fost elaborat în intenţia de a asigura o formare de calitate, bazată atât pe formarea competenţelor didactice (de proiectare, organizare, desfăşurare şi realizare a activităţilor didactice, evaluare), precum şi pe formarea unor competenţe pedagogice care se materializează în formarea şi dezvoltarea unor atitudini pozitive şi responsabile faţă de elevi, faţă de părinţi, faţă de comunitate, faţă de colegi şi faţă de propria dezvoltare socioprofesională. În prima parte, predominant informativă, sunt prezentate documentele curriculare pe care un cadru didactic (indiferent de experienţe la catedră) trebuie să le studieze, să le 3

Instrumentele din acest ghid pot fi utilizate integral sau selectiv în funcţie contextul educaţional sau de opţiunile profesorului –mentor. dr. univ. teoria şi metodologia instruirii. şi pe baza căruia se poate elibera Certificatul de absolvire a studiilor psihopedagogice. Menţionăm că instrumentele din acest ghid au fost preluate din lucrări ale cadrelor didactice din facultate (prof. teoria şi metodologia curriculumului. conducerea şi evaluarea activităţilor didactice realizate cu şcolarii mici şi cu preşcolarii 4. dr. Analiza critic-constructivă şi autoevaluarea calităţii proiectelor didactice şi a lecţiilor realizate 4 . teoria şi metodologia evaluării. ce se urmăresc a fi formate prin activităţile din programa acestei discipline sunt: 1. lector univ. cea mai mare parte din instru-mentele de lucru prezentate în acest ghid vor fi valorificate şi în portofoliul de evaluare finală pe care absolvenţii îl vor realiza şi prezenta în cadrul examenului final. I.managementul clase de elevi. didactica specialităţii): De asemenea. Interpretarea şcolii ca organizaţie socială. Mariana Norel.Elena Cocoradă . conf. dr Mihaela Voinea). dr Stan Panţuru. documente şcolare. Considerăm că debutul studenţilor în activitatea practică în această fază de formare prfesională (de noviciat) trebuie sprijinit prin reactualizarea cunoştinţelor pe care le-au parcurs în semestrele anterioare. Toader Pălăşan.analizeze şi să le transpună în documente curriculare personalizate (programări/planificări pe diferite intervale di timp). structuri de organizare şi funcţionare 2. dr. specificul unităţilor de învăţământ preşcolar şi şcolar. dr. Este motivul pentru care am sintetizat elementele principale pe care le-au parcurs la disciplinele din modulul pedagogic (psihologia educaţională. conf. univ. prof. Liviu Plugaru. univ. Competenţe specifice.mentori pentru realizarea atribuţiilor şi sistematizarea diversităţii de date şi informaţii pe care aceştia le colectează în stagiile de practică din cele două semestre. conf. Operarea cu informaţiile de la disciplinele de specialitate şi integrarea lor în analiza şi interpretarea situaţiilor educative specifice învăţământului preşcolar şi primar 3. cât şi profesorii . Proiectarea. dr. Rodica Mariana Niculescu. precum şi din literatura de specialitate ( a se vedea bibliografia).1. Fundamente teoretice ale practicii pedagogice I. prof. univ. În partea a doua sunt diverse instrumente care considerăm că pot sprijini atât studenţii. univ. univ.

fişe de lucru. fişa postului.). Categorii de activităţi de practică pedagogică A. Cunoaşterea generală a şcolii /liceului sau a facultății sub aspect organizatoric. A se vedea Anexa 1.). documente de cunoaştere şi caracterizare a elevilor (fişe psihopedagogice. evidenţierea unor exemple de bune practici observate în contextul activităţilor didactice din unitatea de învăţământ. alte activităţi de dezvoltare instituţională ). documente referitoare la rolurile/funcţiile cadului didactic ( statutul cadelor didactice. Regulamentul de ordine interioară. portofoliul elevului etc.). a preşcolarilor şi a grupurilor de elevi în vederea tratării diferenţiate şi a consilierii acestora 6. activităţi cultural-educative. implicarea în realizarea unor activităţi şcolare sau extraşcolare . managerial prin studiul documentelor specifice (Legea nr. administrativ. Regulamentul de organizare şi funcţionare a şcolii. competiţii. C. alte auxiliare didactice). Observarea activităţilor didactice desfăşurate în unitatea de învăţământ/facultate. programul de dezvoltare profesională etc. împărtăşirea experienţelor personale din perioadele de practică.( proiecte de lecţii. Colaborarea cu membrii comunităţii şcolare şi cu familiile copiilor I. Studiul documentelor care stau la baza proiectării şi desfăşurării activităţilor instructive . Famializarea cu etosul şcolii prin participarea la activităţile curente (serviciul pe şcoală. Participarea la activităţile de dezvoltare instituţională şi la activităţile metodico-ştiinţifice derulate în şcoală 7. plan individualizat de învăţare. proiecte de lecţii). planificările anuale şi semestriale. programele şcolare.2. fişe de evaluare a elevilor. întocmirea orarului şcolii.educative din unitatea de învăţământ: documente curriculare (planurile de învăţământ. B. 5 . completarea fişelor de observare a comportamentului elevilor şi studenților.5.1/2011. analizarea actvităţilor la care s-a asistat. Elaborarea documentelor necesare susţinerii activităţilor didactice proprii. Raportul de evaluare internă a unităţii de învăţământ (Raportul ARACIP). funcţional. proiectarea unităţilor de învăţare. Aplicarea unor metode. tehnici şi instrumente adecvate de cunoaştere a şcolarilor mici. hotărâri/decizii interne referitoare la organizarea şi funcţionarea comisiilor din unitatea de învăţământ etc.

asigurarea condiţiilor optime de observare (plasarea în spaţiu cât mai adecvată astfel încât să observăm cu uşurinţă atât elevii cât şi cadrul didactic. aceaste comentarii să aibă loc imediat după oră pentru a nu interveni efectele uitării. idei etc.) Pentru a realiza cât mai corect o observaţie. a prescurtărilor pentru a economisi timpul ) timp necesar revederii celor notate în scopul lămuririi neclarităţilor. un obiect. să fim o prezenţă discretă.3. În vederea unei mai bune înregistrări a comportametului didactic va sugerăm sa urmați următoarele sfaturi. Prima problemă care se ridică este ce anume trebuie să observăm? Ce este de fapt. deci recunoscute pentru competenţele lor didactice. folosirea revizuirea notiţelor.. pentru a nu inhiba elevii) înregistrarea optimă a actelor observate (pregătirea fişelor de observaţie.. observarea activităţii didactice va dobândi valenţe formative doar dacă sunt respectate următoarele condiţii: stabilirea clară a ceea ce dorim să observăm (dorim să observăm cum realizează cadrul didactic desfăşurarea lecţiei/ seminarului. Observarea comportamentul didactic. presupune.(O. şi.p. De obicei aceste cadre didactice au un nivel oficial de recunoaştere exprimat prin gradul didactic obţinut. la prima vedere pare relativ simplu. când este posibil. a examina un proces. practica observativă? În general. consemnarea.. trebuie să ne bazăm pe cunoştinţe solide despre tot ce înseamnă activitatea didactică (nu putem observa. frecvent utilizată în activităţile cotidiene. ceeea ce nu ştim/ nu cunoaştem!!!). a împărtăşirii unor experineţe.. reflecţiea asupra datelor observate (acordarea unui culorilor.I.. urmărim modul în care activizează elevii/studenții.) de preferat este ca atunci. aprecierea activităţii didactice privite cu atenţie (tocmai de aceea vorbim despre practică observativă sau pasivă – în sensul că observatorul nu participă direct în desfăşurarea activităţii) Deşi. a face constatări. Tipuri de practică pedagogică ■ Practica observativă Pentru a deveni un cadru didactic profesionist. remarci la ceea ce ai privit cu atenţie.) 6 . aprecierea. fiind modele de urmat pentru debutanţi.Clipa. dorim să observăm cum comunică. trebuie să începem prin observarea altor cadre didactice profesioniste. în acelaşi timp. Aceasta este o definiţe largă. a observa înseamnă a cunoaşte. cunoaşterea şi examinarea.

următoarele criterii: calitatea proiectului lecţiei şi calitatea ştiinţifică şi 7 .  Găsiţi în activitatea asistată elemente pe care le-aţi putea aplica în activitatea dumneavoastră viitoare.  Conştientizaţi factorii perturbatori interni şi externi ai evaluării. proiectarea lecţiei. autoevaluarea activităţilor ţinute etc).  Observaţi „în cunoştinţă de cauză”.  „Subliniaţi” aspectele pozitive ale lecţiei/activităţii.  Înregistraţi obiectiv mai degrabă decât să emiteţi judecăţi asupra a ceea ce observaţi.  Încercaţi să vă reamintiţi sau să revedeţi partea teoretică la care face referire fişa de observare. Aprecierea prestaţiei studentului-profesor se face de către mentor la sfârşitul zilei sau la finalul analizei activităţii respective. Predarea se poate face doar după aprobarea proiectului de lecţie de către mentor. evaluarea elevilor.  Argumentaţi enunţurile proprii cu fapte concrete observate. cu dragoste. cel puţin.  Folosiţi perioada de practică pedagogică pentru a acumula cât mai multe abilităţi.  Nu folosiţi ironia distructivă. Se realizează la clasele la care s-a făcut practica observativă şi la fiecare nivel de clasă din şcoala respectivă. În prealabil studentul trebuie să consulte planificarea semestrială. adică citiţi fişa şi materialele adiacente.  Fiecare cadru didactic este în felul lui un model de la care puteţi învăţa. Reflectaţi asupra importanţei profesiei. Stabilirea clasei şi a subiectului lecţiei care urmează a fi predată se face cu două săptămâni înaintea datei programată pentru ţinerea acesteia.  Emiteţi judecăţi asupra activităţii şi mai puţin asupra personei cadrului didactic. În stabilirea notei pentru lecţia predată mentorul are în vedere.  Găsiţi cât mai multe alternative pentru comportamentele observate.  Reflectaţi la ceea ce va constitui propriul dumneavoastră stil de predare.  Transpuneţi-vă în situaţia cadrului didactic şi încercaţi să-i înţelegeţi comportamentul. ■ Practica activă/de predare Constă în asumarea efectivă a rolurilor ce ţin de activitatea de predare (proiectarea unităţii de învăţare.  Nu fiţi foarte aspri în a judeca activitatea celuilalt.  Păstraţi-vă simţul umorului.  Respectaţi munca altora. dar şi cu respect faţă de elevi. elaborarea mijloacelor/materialelor didactice.  Apropiaţi-vă cu grijă.  Înţelegeţi observarea prin prisma contextului educaţional.

■ practică de observare şi de familiarizare cu organizarea şi desfăşurarea activităţilor educative. 3 Practică de zi 4 6* completări procese verbale Organizarea întâlnirilor din 4 Practică activităţi comisii 2 3* comisii. Nota pentru lecţia ţinută se apreciază cu notă întreagă (nefracţionată) Alte tipuri de practică pe care studenţii le efectuează în acest an şcolar: ■ practică de zi.crt. Tabel sintetic privind tipurile de practică şi durata (fizică şi convenţională) alocată Nr. Tipul de practică Ore fizice Ore convenţionale* Observaţii* Explicarea proiec- 1 Practică observativă/ Asistenţă 3 4. ■ practică de documentare pe probleme specifice managementului instituţiilor de învăţământ. analiza lecţiilor Instructaj.. analiză. şedinţe. analiza observaţiilor şi problemelor dezbătute 8 . consiliere )etc. ■ practică de observare şi de familiarizare cu organizarea şi desfăşurarea activităţilor cu părinţii (lectorate. ■ practică activităţi comisii. analiza lecţiei Îndrumare proiecte 2 Practică de predare 2 5* de lecţii. culturale şi sportive.5* tului de lecţie. ■ practică de observare şi de familiarizare problematica managementului clasei de elevi.metodologică a prestaţiei studentului.

O. al inităţii de învăţământ Raport general şi rapoarte individu- 9 Bilanţ (general şi individual 7 7 ale de practică. strategii de gestionare a conflictelor la nivelul clasei 7 managementului clasei de elevi Practică de documentare pe 8 probleme specifice managementului instituţiilor de învăţământ.5* Instructaj. analize. consiliere )etc. colaborarea cu coordonatorul de practică 9 .5 Practică de observare şi de familiarizare cu organizarea şi desfăşurarea activităţilor educative. planuri de 2 3* măsuri 6 Utilizarea instrumentelor de 4 6* cunoaştere a elevilor. şedinţe. modele de organizare. proceduri de urmat Documente. culturale şi sportive Practică de observare şi de familiarizare cu organizarea şi desfăşurarea activităţilor cu părinţii (lectorate. 3 4 Prezentarea PDI si a P. Practică de observare şi de familiarizare problematica 3 4.

precum şi de ordin relaţional.2/2002. p. aptitudinilor şi atitudinilor specifice unui anumit domeniu pe care o persoană le deţine la un moment dat. 2002. prin competenţă pedagogică se înţelege „capacitatea unui educator de a se pronunţa asupra unei probleme pedagogice. pregătirea cognitivă a lecţiei precum şi experienţa practică provenită din reacţiile clasei de elevi.A SE STUDIA.ştiinţifice distincte” (D. MAI ALES. se evidenţiază şi rolul experienţei dobîndite şi „teoretizate”. oricât de imaginativă ar fi. M. deoarece ea furnizează cadrului didactic experienţe inedite cu efecte formative. De asemenea trebuie să subliniem faptul că prin conceptul de competenţă. DE CĂTRE STUDENŢI !!! 1. pe temeiul cunoaşterii aprofundate a legităţilor şi determinărilor educative.”(ibidem) Cu alte cuvinte. competenţa poate fi descrisă ca fiind o sinteză a cunoştinţelor. competenţă didactică (pedagogică). deprinderi şi atitudini necesare în vederea asumării rolului de cadru didactic. practica este o sursă preţioasă a formării profesionalismului didactic. În sensul cel mai larg. 1989.35) Analizând definiţiile propuse de specialiştii amintiţi.Altet arată că „în învăţământ competenţele acoperă totalitatea cunoştinţelor şi deprinderilor aplicate în planificare. În sens restrâns. la diverse niveluri de performanţă. care are anumite competenţe afirmate şi recunoscute. organizare. afectiv.4. se referă la capacitatea unei persoane de a realiza la un anumit nivel de performanţă totalitatea sarcinilor tipice de muncă specifice profesiei didactice” (Gliga L.27) Anderson (1986) defineşte competenţele drept ”cunoştinţe. pedagogic şi social în adaptarea la interacţiunile din clasă” (Buletinul CNFPnr. Adesea se spune că un cadru didactic profesionist este cel care este competent. îşi revendică baze normativ. coord. conativ şi practic. anume cel de. Ce (cine) este un cadru didactic competent? „Arta predării. Ele au o dublă natură: de ordin tehnic şi didactic în pregătirea conţinuturilor. p. Aceste competenţe sunt de ordin cognitiv.133) Profesionalismul didactic nu poate fi discutat fără a face apel la un concept cu care este în strânsă legătură. 10 . Potolea. p.

Măiestria pedagogică se referă la o treaptă superioară de dezvoltare a unei competenţe pedagogice iniţiale şi desemnează „un înalt nivel al competenţei atins prin antrenament. de la Universitatea din Bucureşti.Molan.şi transdisciplinar prin realizarea de conexiuni între disciplina respectivă şi alte domenii de cunoaştere focalizarea pe conexiunile structurale şi procesuale ale disciplinei folosirea unei varietăţi de strategii educaţionale şi. în special.W. care a elaborat competenţele generale ale cadrelor didactice: (apud.27) Cea mai cuprinzătoare şi actuală imagine a competenţelor pe care trebuie să le deţină un cadru didactic o oferă profesorul Dan Potolea. de natură să permită obţinerea cu uşurinţă a unor realizări la nivel de expert” (Huston R. noţiunea de competenţă pedagogică tinde să fie folosită cu înţelesul de standard profesional minim. Competenţe didactice (proiectarea. pe a celor centrate pe elev crearea. 99-101) 1. 2007. „Pe măsura acumulării experienţei şi a dezvoltării aptitudinilor pedagogice o persoană dobândeşte măiestrie pedagogică. Însă competenţa poate şi trebuie să fie dezvoltată. inter. p.Astăzi. facilitarea şi valorificarea de situaţii de învăţare în context nonformal şi informal conceperea şi utilizarea de strategii diferenţiale utilizarea adecvată a modelelor de comunicare şi acţiune pentru accesibilizarea cunoştinţelor valorificarea potenţialului pedagogic al diferitelor tipuri şi strategii de evaluare integrarea eficientă în procesul didactic a metodelor şi instrumentelor de evaluare adecvate contextului elaborarea şi utilizarea unor probe de evaluare care să satisfacă anumite condiţii tehnice utilizarea în procesul didactic a noilor tehnologii informaţionale şi de comunicare 11 . conducerea şi evaluarea procesului didactic) proiectarea unui demers didactic adaptat grupului ţintă aplicarea adecvată la context a didacticii disciplinei utilizarea funcţională a documentelor şcolare în proiectarea demersului didactic şi în înregistarea rezultatelor elevului abordarea unui demers pluri-. astfel încât să se ajungă la măiestrie pedagogică.

2. Competenţe psihoeducaţionale valorificarea metodelor de cunoaştere a personalităţii pentru identificarea profilurilor individuale ale elevilor şi acordarea de sprijin adecvat pe parcursul dezvoltării lor în şcoală identificarea nevoilor şi dificultăţilor de învăţare şi asistarea elevului în dezvoltarea propriilor proiecte de depăşire a acestora consilierea şi asistarea elevului în opţiunile sale şcolare şi profesionale crearea de oportunităţi egale tuturor elevilor 3. prin actualizarea sistematică a cunoştinţelor din doemniul de profil şi din cel psihopedagogic 12 . în vederea construirii unei instituţii care învăţă promovarea unui sistem de valori specifice unei societăţi democratice stimularea comportamentelor prosociale şi de participare civică Parteneriate sociale şi educaţionale urmărirea şi îmbunătăţirea rezultatelor elevilorprin colaborarea cu familia antrenarea comunităţii locale în sprijinirea unor activităţi şcolare şi extraşcolare iniţierea de proiecte educaţionale de colaborare între diferite instituţii din comunitate şi din afara ei Dezvoltarea profesională manifestarea unei conduite reflexive şi autoevaluative privind activitatea didactică deschiderea spre tendinţele inovatoare din domeniul de specialitate. Competenţe psihosociale. bazat pe încredere şi cooperare selectarea conţinuturilor şi a metodelor de natură să stimuleze interesul şi motivaţia elevilor Dezvoltarea instituţională colaborarea cu colegii de specialitate şi de alte specialităţi pentru a asigura o bună pregătire elevilor participarea la procesul decizional în cadrul şcolii. manageriale şi socio-educaţionale Managementul clasei organizarea şi conducerea socială a clasei utilizarea metodelor de cunoaştere şi dezvoltare a grupurilor şcolare asigurarea unui climat socio-afectiv securizant.

13 . Programa şcolară este un produs curricular. care descrie oferta educaţională a unei anumite discipline pentru un parcurs şcolar. De fapt. Aceste instrumente ar trebui studiate (cunoscute. unul din documentele curriculare utilizate de cadrele didactice.Nota de prezentare 1.Obiectivele cadru Sunt obiective cu un grad ridicat de generalitate şi complexitate.6. Obiectivele de referinţă Specifică rezultatele aşteptate ale învăţării şi urmăresc progresia în achiziţia de competenţe şi de cunoştinţe de la uhn an de studiu la altul.5. conducerea învăţării.4.- proiectarea şi realizarea unui plan de dezvoltare profesională implicarea în cercetarea-acţiune Aşa cum se poate sesiza cu uşurinţă tabloul competenţelor didactice de mai sus. studenţii trebuie să cunoască. 1.6. 1. Exemple de activităţi de învăţare Pentru realizarea obiectivelor propuse pot fi organizate diferite tipuri de activităţi de învpţare. să analizeze principalele documente şcolare care reprezintă instrumentele proiectări didactice.2. dezvoltarea profesională) Indiferent de punctul de vedere abordat. analizate. Structura programei: 1. evaluare) dar şi de noile solicitări ale profesiunii didactice antrenate de schimbările din societate (învăţarea centrată pe elev. acesta ţine seama atât de funcţiile „clasice” ale profesorului (proiectare. 1. sursele derivării competenţelor didactice sunt funcţiile didactice îndeplinite şi rolurile profesorului. competenţele didactice sunt legate mai ales de rolurile cadrelor didactice.Produsele curriculare Înainte de începerea practicii observative.6. legătura cu comunitatea. Programa oferă cel puţin un exemplu de activitate pentru fiecare obiectiv de referinţă în parte. 1. Ele se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini specifice disciplinei şi sunt urmărite pe parcursul mai multor ani de studiu. evaluate) din perspectiva următoarelor întrebări: Care este concepţia pedagogică care stă la baza acestor documente? Cum să interpretez aceste documnete ? Care este utilitatea lor pentru mine (la ce mă ajută)? Prezentăm în continuare.6.3.6.1.

conţinuturi şi criterii de evaluare mai largi. pentru toţi elevii.Proiectarea eşalonată se materializează prin elaborarea programelor de instruire specifice unei discipline şi apoi unei lecţii. Unităţile de conţinut sunt organizate fie tematic.6. fie în conformitate cu domeniile constituvie ale diverselor obiecte de studiu 1. 14 . un sistem de referinţă comun şi echivalent. proiectarea globală b). Concretizarea acestui tip de proiectare se realizează îndeosebi prin dimensionarea planurilor de învăţământ şi a programelor.1.Tipuri de proiectare didactică Putem distinge două tipuri de proiectări având drept criteriu perioada de timp: a).5. 1. competenţele şi comportamentele stabilite prin curriculum Reprezintă. semstrul şcolar. de fixare mentală a paşilor ce vor fi parcurşi în realizarea instruirii şi educaţiei.Exemplele de activităţi de învăţare sunt construite astfel încât să pornească de la experineţa concretă a elevului Aceste exemple trebuie să se integreze unor strategii didactice adecvate contextelor variate de învăţare 1. Cadrul didactic realizează o proiectare eşalonată. El realizează o proiectare anuală şi semestrială a disciplnei pe care o predă. ora şcolară. 1.7.ciclu sau an de studii.şi operează cu obiective. ce au în vedere activităţile din instituţiile şcolare. în măsură să indice gradul în care sunt atinse obiectivele curriculare Constituie specificări de performanţă vizând cunoştinţele.7. apoi o proiectare a unităţilor de învăţare. b). Conţinuturile Sunt mijloace prin care se urmăreşte atingerea obiectivelor cadru şi de referinţă propuse. aplicabile la o anumită clasă de elevi. . Proiectarea didactică Proiectarea didactică reprezintă procesul deliberativ. Documentul orientativ pentru elaborarea acestor planificări este programa şcolară a disciplinei respective. vizând sfârşitul unei trepte de şcolaritate.6.6. raportându-se la trei planuri temporale: anul şcolar. Proiectarea globală are ca referinţă o perioadă mai mare de instruire. proiectarea eşalonată a).Standardele curriculare de performanţă/ modalități de evaluare Sunt criterii de evaluare a calităţii procesului de învăţare Sunt enunţuri sintetice.

pp. Negreţ.Modelul curricular al proiectării pedagogice presupune următoarele caracteristici: este centrat pe obiective şi propune acţiuni didactice specifice procesului complex de predare-învăţare-evaluare punctul de plecare îl constituie obiectivele stabilite pentru elev în spiritul unui învăţământ formativ. determinate de rolul central al obiectivelor pedagogice asigură echilibru dintre pregătirea de specialitate a formatorilor(concepută interdisciplinar. bazat pe valorificarea potenţialului de autoinstruire.autoeducaţie a fiecărui elev/student între toate elementele activităţii didactice (obiective-conţinut-metodologie-evaluare) se stabilesc raporturi de interdependenţă. Cum voi şti dacă s-a realizat ceea ce Stabilirea unui sistem de evaluare a trebuia? eficienţei activităţii pe care o vom realiza. I.313-314) 1.2. Cum voi face IV.7. Jinga şi I. Etapele proiectării didactice Un algoritm al proiectării didactice sub forma răspunsurilor la patru întrebări a fost propus de I. Cu ce voi face? III. (Cucoş. cu o disciplină „principală” şi cel puţin una „secundară”) şi pregătirea psihipedagogică.Ce voi face? Precizarea în mod clar a obiectivelor educaţionale Stabilirea resurselor educaţionale Stabilirea strategiei educaţionale potrivite pentru realizarea obiectivelor II. 15 .

prin învăţarea temei? Ce le va permite ea elevilor să facă sau să înţeleagă în viitor? Ce ocazii de reflecţie le oferă elevilor această temă? Cum îi va pregăti ea pe elevi pentru a afla mai mult şi a înţelege mai bine această temă? Ce face? voi Selectarea conţinuturilor Ce cunoştinţe cuprind conţinuturile selectate? Cunoştinţele îndeplinesc cerinţele de necesitate şi suficienţă? Sunt în concordanţă cu obiectivele stabilite? Ce cunoştinţe vor fi explorate de elevi şi care transmise de mine? Ce aspecte invită pe elevi la continuarea investigaţiilor sau un alt tip de acţiune. aspiraţii.Ghid – proiectarea didactică (*** Predarea interactivă centrată pe elev. interese De voi face? ce Identificarea obiectivelor 16 . Bucureşti. 2005. MEC) De ce este valoroasă pentru elevi această temă? Cum se leagă ea de experienţa lor personală şi de interesele lor? Ce vor fi capabili să facă elevii în timp scurt. după lecţie? Cum se leagă tema de ceea ce am predat sau voi preda mai departe? Cum voi Analiza face? resurselor umane relaţia profesor – elev caracteristici ale grupului experienţa de învăţare ritmul de învăţare atitudinea faţă de învăţare motivaţia pentru învăţare stilul de învăţare trebuinţe.

aspiraţii. convingeri procedurale Cum voi proceda pentru atingerea obiectivelor? Ce traseu al gândirii să folosesc? Care va fi gradul de dirijare a învăţării? Ce metode ar fi foarte potrivite? Ce tip de învăţare ar trebui să stimulez? De ce mijloace.particularităţi psihologice şi de vârstă mărimea grupului gradul de omogenitate aptitudini faşă de disciplină competenţa psiho-pedagogică şi metodică a profesorului competenţa în specialitate valori. care asociază într-un mod personalizat elemente ale programei (obiective cadru-obiective de referinţă şi conţinuturi) cu alocarea de timp considerată optimă de către cadrul didactic. materiale am nevoie? Cum să-i organizez pe elevi? De cât timp am nevoie pentru a-mi realiza obiectivele propuse? Ce avantaje prezintă tipul de strategie ales? Ce dovezi vor exista că elevii au învăţat ceva din lecţie? Ce pot realiza elevii pentru a demonstra că au atins obiectivele? Conform noului curriculum. atitudini. Elaborarea planificării calendaristice parcurge următoarele etape: Analiza atentă a programei (Citirea personalizată!) Stabilirea succesiunii de parcurgere a conţinuturilor Corelarea fiecărui conţinut în parte cu obiectivele de referinţă vizate 17 . pe parcursul unui an şcolar. planificarea/proiectarea calendaristică/semestrială este un document administrativ.

Crt.....în concordanţă cu oferta de resurse didactice de care poate dispune(manuale............ Cadru didactic....Modele orientative de planificare calendaristică şi semestrială.......... An şcolar.. de Conţinuturi Săptămăna Observaţii Unitatea de învăţare Obiective referinţă Nr.... 2005. Panţuru) Şcoala.............7......... p.. 18 ..ore alocate Saptamâna Observaţii Atenţie! Rubrica „observaţii” este una din cele mai importante..ore/săptămână..... Redăm mai jos două modele orientative de planificare calendaristică şi semestrială........ (S.. Manolescu (2006. Aria curriculară......58) Nr... deoarece aici ar trebui consemnate toate aspectele pozitive sau negative ce au apărut pe parcurs şi care pot conduce la optimizarea activităţii! Aşadar...... Disciplina cu nr........ ghiduri etc) obiectivele de referinţă vizate (Manolescu.- Verificarea concordanţei dintre traseul educaţional propus de către cadrul didactic şi Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare conţinut.58) 1.... Unităţi de învăţare Obiective de referinţă Nr..........ore alocate Semestrul I Semestrul al II-lea Un alt model pentru planificarea calendaristică ar fi cel propus de M......3.. Disciplina... prin această rubrică evaluăm proiectul realizat la începutul semestrului.. Clasa.. p....

că anumite unităţi de învăţare sunt mai indicate spre începutul/ sfărşitul semestrului. se finalizează prin evaluare. precizarea resurselor necesare realizării obiectivelor operaţionale. se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp. Proiect de unitate de învăţare Structura unui proiect de unitate de învăţare trebuie să cuprindă următoarele elemente [16]: obiective de referinţă sau competenţe specifice. putem constata că pentru o anumită unitate de învăţare a fost alocat un timp insuficient. metodologia de evaluare a realizării obiectivelor operaţionale.4.7. care are următoarele caracteristici:     determină formarea la elevi a unui comportament specific. pornind de la obiectivele de referinţă formulate în proiectarea semestrială. prin unitate de învăţare se înţelege „O structură didactică deschisă şi flexibilă. Proiectarea pedagogică a unei unităţi de învăţare detaliază proiectarea semestrială şi presupune următoarele activităţi:       precizarea obiectivelor specifice unităţii de învăţare respective. De menţionat că.” 1. că a fost dificil de atins anumite obiective etc. analiza conţinutului capitolului/ unităţii de învăţare. 1.De exemplu.7. 19 .5. în concepţia actuală. cu conţinuturile unităţii de învăţare. generat prin integrarea unor este unitară din punct de vedere tematic. delimitarea activităţiilor/ lecţiilor care asigură realizarea obiectivelor specifice corelate formularea obiectivelor operaţionale (concrete) corespunzător fiecărui obiectiv specific.

....... Nr............Proiectarea unităţii de învăţare……...... Clasa...... ore alocate. Şcoala..................................... Conţinu turi Obiective Obiective de Activităţi Resurse învăţare Resurse Resurse de timp Evalu Obser are vaţii Cadru didactic...... operaţionale de procedurale materiale (detalier referinţă i) 20 ......... An scolar.......... Unitatea de învăţare... Disciplina.....................

sau frecvenţa interacţiunilor profesor-elev etc. Plugaru. De exemplu.M.în autoevaluare Grilele de observaţii sunt elaborate în funcţie de obiectivul propus. T.Pălăşan.să conştientizeze importanţa unor comportamente esenţiale în relaţia cu elevul . un alt obiectiv îl poate constitui corectarea erorilor elevilor. L. Instrumente destinate observării comportamentului didactic Autorii acestor instrumente (R.1. 21 . Niculescu. putem avea ca obiectiv observarea modului în care cadrul didactic confirmă răspunsurile bune ale elevilor (confirmări ce pot fi verbale sau nonverbale sau atât verbale cât şi nonverbale).2000) arată că ele sunt utile în cazul pregătirii cadrelor didactice pentru a-l ajuta: .Partea a II-a II. Elemente aplicative ale practicii pedagogice II.

................ Data.......................................... Clasa....................................................................................... .......................................... Confirmări suficient motivate (încurajări personale...............................Student-practicant...............................Subiectul........... Disciplina...........................................II....Grila de observaţie privind confirmarea răspunsurilor bune date de elevi de către profesor Obiectiv: măsurarea numărului de confirmări şi identificarea modurilor de confirmare puse în practică de către cadrul didactic....................................................................................................................................................1........... Ţinând seama de natura lecţiei confirmările sunt: suficiente insuficiente Individuală Colectivă Solicitarea confirmării elevilor 2................................................nonverbală) este: - 22 ................................................ Ţinând seama de natura exerciţiilor modul de confirmare (verbală........................................................................................................... Analiza observaţiilor: 1............................. .......recurgerea la prenumele elevilor) da nu bine adaptat ritmului exerciţiilor insuficinet adaptat ritmului exerciţiilor 3........ Confirmarea răspunsurilor bune date de elevi de către profesor Verbală Nonverbală Total Confirmarea greşelii Individuală Colectivă Total Alte observaţii: ..1.... ............................................. Durata.............................................. Şcoala.....................

....................................... Grilă privind modul de stimulare al elevilor Obiectiv: identificarea tipurilor de intervenţii ale cadrului didactic.Bogăţia repertoriului de intervenţii: ..... ........................... .........Subiectul.... ..... ...... Data. .................... . ............... ...... ... 3.... ...................... Sensibilitate faţă de reacţiişle noverbale ale elevilor . ...................2..... ................. ........ ........... .................. ... ........... ............. . ................... De intervenţii Exemple Alte observaţii: ..... ........ .. .... Disciplina................ ......... .......... . .... Şcoala... ... ...................................... ................................. 2.... . ............ ................................................. ....... ............ ............ ............ ............ Durata... Cum ajută cadrul didactic elevii Interesul manifestat faţă de elevi Întrebări elevilor Aducerea de informaţii – reluarea unei explicaţii Numărul de directive date Schimbări ale activităţii Concretizări..............II..... .......................... ............... ............ ....... ...............Student-practicant........................ ........... .......... ...... ilustrări destinate ghidării Nr. .......... Analiza observaţiilor 1... . Influenţa asupra activităţii elevilor ... Clasa.. 23 .....................1.... ......................... Claritatea directivelor ........ ... .. care vizează stimularea elevilor şi măsurarea varietăţii şi eficacităţii repertoriului său de intervenţii de tip „ajutor direct”. . . ... ....... ................... 4.... .........

Elevii sunt sensibili faţă de rugăminţile şi nevoile materiale ale altora. demonstrează. just. Elevii înţeleg regulile şcolii / ale clasei şi aderă la ele. 24. Elevii demonstrează sentimente pozitive faţă de ceea ce se întâmplă în clasă. Elevii simt că profesorul îi înţelege. resurse. 23. 12. Elevii sunt pregătiţi pentru sarcinile propuse. Comportamentul managerial În timpul activităţilor de pre-predare (practică pedagogică pasivă). 3. 26.. După terminarea activităţii de observare. Obiectivul observaţiei: Examinarea comportamentelor manageriale autoritariste Instrucţiuni pentru observator: Înainte de a efectua o observaţie. Elevii se simt confortabil şi protejaţi. 5. 1. 9. clasificaţi comportamentele în autoritariste şi neautoritariste şi număraţi enunţurile pentru fiecare categorie. 6. 29. Elevii demonstrează autodisciplină şi autocontrol. Subiectul lecţiei …………………………………………………………………. Elevii trec de la o sarcină la alta în mod ordonat. 4. Elevii manifestă abilităţi de adaptare la schimbarea situaţiei. Elevii funcţionează la un nivel constant în toate sarcinile. 31. Elevii se simt răspunzători pentru propriile comportamente. Elevii îşi prezintă sentimentele şi meritele personale. Elevii urmează direcţiile impuse. elevii se simt liberi pentru a se exprima pe ei înşişi fată de profesor sau fată de alte persoane. Elevii răsplătesc atenţia profesorului sau a altor persoane. 15. 20. 24 . folosind următoarea listă de control: Numele observatorului: …………………………. 30. Elevii prezintă rezultatele muncii şi studierea comportamentelor. Elevii demonstrează iniţiativă şi creativitate. Elevii. 11. Elevii se acceptă şi se încurajează unii pe alţii. Elevii stabilesc. 22.II. 13. Elevii demonstrează cooperare şi îşi împărtăşesc opiniile.1. 17. Elevii simt că negociază corect. 14. 27. 10.. observaţi comportamentul managerial al unui coleg. 28. 16. 33. 18. 7. Elevii participă activ la sarcinile de învăţare. Elevii acceptă şi acceptă autoritatea. Elevii comunică deschis şi onest. prin comportamentele lor coeziunea grupului. citiţi enunţurile în italic (ele corespund comportamentului autoritarist) şi bifaţi variantele observate din listă. 8. Elevii înţeleg aşteptările profesorului şi faptele corespunzătoare acestora. Elevii se reîntorc repede la lucru după o întrerupere. 25. Elevii arată respect pentru persoane şi proprietate.3. 21. 19. Elevii se ajută între ei cu diverse materiale. Elevii aplică precis procedurile stabilite. Elevilor le place să primească persoane noi în grup.. 2. Elevii stabilesc relaţii interpersonale pozitive. norme productive de grup. 32. Data şi durata observaţiei ………………… Profesorul – student observat ……………………………………………………. Elevii înţeleg şi acceptă consecinţele propriilor lor fapte.

.... Data şi durata observaţiei ……… Profesorul / studentul observat: ………………….... Realizaţi o ierarhie a tipurilor de întrebări şi comentaţi datele obţinute......................1....... Aplicaţii 5...... utilizate de studenţii care predau colegilor.................................... stabiliţi frecvenţa pentru fiecare tip de întrebări şi procentajul acestora........ în caseta adecvată. folosind următoarea fişă: Numele observatorului: …………………………....................... Reproducere Frecvenţă Exemple Procente 2.............................................. Sinteză 7............. ............................ întrebările adresate de profesorul – studentul observat.......... Analiză 6.... Tipuri de întrebări 1......II.................. Evaluare Total Ierarhie COMENTARII PERSONALE ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… …………………………….................................... Subiectul lecţiei ……………………………......... Tipuri de întrebări Observaţi tehnicile de verificare orală sau scrisă..... Interpretare 4................... Reformulare 3.... .. La final........................4................ 25 .......... Obiectul observaţiei: Examinarea nivelului întrebărilor folosite în verificare Instrucţiuni pentru observator: Marcaţi printr-o bară.........

..................... Cursant/ Cadru didactic.......... Alegerea şi folosirea metodelor 26 ...........definirea obiectivelor -corelaţia dintre obiective şi celelalte componente ale actului didactic organizarea clasei............... Corelaţii intraşi interdisciplinare 5..... Grupa Activităţilor urmărite I.......... Fişă de evaluare a lecţiei predate Şcoala............. aspectul estetic.................... igienic asigurareamijloacelor de învăţământ -organizarea colectivului II................... Conţinutul ştiinţific 4...... Proiectarea şi organizarea lecţiei 1....... Elaborarea proiectului şi pregătirea condiţiilor necesare şi Insuf icient satisfăcător bine F..... Clasa la care predă...........................5......................... Subiectul lecţiei................1.................... Caracter practic aplicativ 6............. Disciplina de studiu......II.... valenţe educative lecţiei 3.............................. Desfăşurarea 2.....................bine Indicatori Scala de evaluare desfăşurării lecţiei documentarea ştiinţifică metodică ...................

......................... Crearea motivaţiei................................................... Autoanaliza şi autoaprecierea obiectivă RECOMANDĂRI.. formarea deprinderilor de activitate independentă 11.. Strategii de diferenţiere şi individualizare 12..............de predare-învăţare 7.................... activizarea elevilor 10............. ..... propunătorului 15. Densitatea lecţiei 14.......................................................................................... Perseverenţa în realizarea obiectivelor 18.............. .... Creativitatea în conceperea şi conducerea lecţiei 17.......... Strategi de accentuare a mijloacelor de caracterului formativ 13........Integrarea învăţământ 9........................... Conduita în relaţiile cu elevii 19...... Nota acordată Semnătura evaluatorului 27 ................ Autoevaluarea 20.... Capacitatea stăpânirii de sine şi preznţa de spirit IV..................... Evaluarea permanent-formativă III... Organizarea......îndrumarea... Îmbinarea diferitelor forme de activitate 8..... Comportamentul conducerea.......... controlarea activităţii de învăţare 16.............................

. ………………………………………………………………………………………………… ….. sinteză. Înţelegere Aplicare comparaţii Opinii personale / evaluare Alte observaţii: ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… Calificativ: ……………………………………….…………………………………………………………………………………………… PROFESOR Organizare % % Natura solicitărilor educatorului Stimularea Impunere Personalizare activităţii % % % Conexiunea inversă Memorare Total Activităţi cognitive solicitate de profesor Analiză.. Tema: ……………………………………………………………………………………………… Obiective: ………………………………………………………………………………………. Clasa: ………………….. Fisă de evaluare a lecţiei Folosiţi fişa de mai jos pentru a observa activitatea de predare realizată cu tehnica unulla grup-mic..1..6.. 28 . Şcoala: ………………………… Disciplina ………………………….II.

........... Aprecierea globală şi argumentarea ei ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… 29 ...... Subiectul lecţiei ………………………………………………………………... Timpul propus Timpul consumat Aprecierea modului de adecvare la obiectivele urmărite Observaţii 2............. 6. 7......... Obiectivele lecţiei: ............ 5.II......... Data şi durata observaţiei ………… Profesorul – student observat: …………………… ……………………………........ Apreciaţi modul de distribuire al timpului în corelaţiei cu obiectivele urmărite şi apreciaţi adecvarea lor. Evenimentele lecţiei 1... 8....... folosind o scală cu trei trepte...... şi măsuraţi timpul utilizat la fiecare............. 3.. 1.......... Obiectivul observaţiei: Examinarea comportamentelor de management al timpului Instrucţiuni pentru observator: Înregistraţi evenimentele lecţiei folosind modelul R......... Utilizarea timpului didactic Numele observatorului: …………………………..... 4........ Gagne.....7...

.... Tipuri de interacţiuni A. Data şi ora observaţiei ………………..... acesteia se însumează la finalul perioadei şi apoi se calculează procentele... Frecvenţe % 30 . Clasa:. Linişte sau derută Total Cel mai frecvent tip de interacţiune folosit Comentarii: …………………………………………………………………………………………… …. şi după compararea lor de decide care este tipul de influenţă predominant........ Intervenţii ale elevilor Răspund la solicitările profesorului Intervin din proprie iniţiativă D.… Durata observaţiei ……………………… Profesor / student observat ………………….. Subiectul lecţiei: …………………………………..8...... Influenţă directă Ţine prelegeri Dă indicaţii... Elemente observate: Interacţiuni profesor elev Obiectivul observaţiei: înregistrarea interacţiunilor directe sau indirecte ale profesorului cu elevii şi modul în care elevii intervin în timpul lecţiei Instrucţiuni pentru cel care observă: pentru fiecare categorie de interacţiuni se înregistrează frecvenţa apariţiei........II.... ordine Critică sau se justifică C......... Influenţă indirectă Acceptă sentimentele pozitive sau negative ale elevilor...... Interacţiuni profesor-elev în timpul lecţiei Utilizaţi fişa de mai jos pentru a observa activitatea de predare în grup mic a unui coleg Numele observatorului: …………………………..... le clarifică Laudă sau încurajează Acceptă / foloseşte ideile elevilor Pune întrebări B........ 1. ..........

realizând aprecieri pe o scală cu cinci trepte... slab Scală de apreciere Slab Mediu Bine F..II.. Numele observatorului: ………………………………. Criterii Unitatea de conţinut – metodologia didactică – metodologia de utilizare a mijloacelor de învăţământ Gradul de familiarizare a studentului profesor cu mijloacele folosite Distribuirea atenţiei profesorului Dozarea comentariilor şi adecvarea lor Antrenarea elevilor în învăţare Gradul de valorificare a timpului didactic Adecvarea mijloacelor de învăţământ folosite cu alte componente ale curriculum-ului (programă...... argumentaţi alegerea treptei de apreciere... Data şi ora observaţiei: ………………… Durata observaţiei: ………………………….....…………… 31 F..... Elemente observate: Dificultăţile întâmpinate în utilizarea mijloacelor tehnice de instruire Subiectul lecţiei: …………………………… ………………………………Clasa: ……… Obiectivul observaţiei: Înregistrarea dificultăţile întâmpinate în utilizarea mijloacelor tehnice de instruire şi modul în care aceasta influenţează lecţia şi relaţia profesor – elev Instrucţiuni pentru observator: Pentru fiecare criteriu înregistraţi aprecierea dumneavoastră şi apoi transformaţi-o în notă. În acest scop utilizaţi criteriile de mai jos. Profesor / student observat: ……………………….9............. subliniind dificultăţile întâmpinate în utilizarea mijloacelor tehnice de instruire selectate. Dificultăţi în utilizarea mijloacelor tehnice Evaluaţi procesul de predare-învăţare........ bine ..evaluare) Comentarii personale: ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… Recomandări pentru colegul dumneavoastră: ………………………………………………….... În rubrica comentarii personale. manual....... metode de predare .. 1..

..................... 2......Disciplina ........... Subiectul activităţii didactice/lecţiei ...... Asigurarea dirijării învăţării 7.................................... Evaluarea resurselor umane (clasa) .............. data ........................................ Gradul didactic ....... Numele şi prenumele cadrului didactic la care se asistă .................................Unitatea de învăţământ …………………………………………………………………… Clasa ..... Unitatea de învăţare din care face parte ..... Prezentarea materialului stimul 6............ Tipul activităţii didactice/lecţiei ........................................10.......... Evaluarea performanţelor 9......... Vechimea în învăţământ ........II....................................................................... Fixarea şi aplicarea cunoştinţelor/obţinerea performanţei 8...................................... 3.... ora .......... Vechimea în unitatea de învăţământ ....................................... Anunţarea obiectivelor şi a temei abordate 5........................................ şi materiale ........ Specialitatea ............................... Organizarea activităţii/clasei de elevi 2.................................................................... Transfer/tema de casă 32 ........... Observaţii privind desfăşurarea activităţii didactice Desfăşurarea activităţii Evenimentele lecţiei 1.............................................1........................... Verificarea şi actualizarea achiziţiilor anterioare Activitatea profesorului Activitatea elevilor Observaţii 4........................................................ Fşă de observaţie a activităţii didactice 1.................... Captarea atenţiei 3........

Aprecieri asupra strategiei generale a lecţiei/activităţii Tipul de strategie Calitatea obiectivelor educaţionale ale lecţiei/activităţii Compatibilitatea conţinutului activităţii. Conduita de solicitare şi orientare Repartizarea solicitărilor (frecvenţă.Analiză – sinteză a activităţii asistate PARAMETRI ANALIZAŢI ŞI EVALUAŢI 1 1. formelor de organizare 3. Aprecieri sintetice asupra activităţii Încadrarea în scenariul activităţii didactice Expresivitatea şi relieful activităţii Calitatea stilului didactic Randamentul şi eficienţa activităţii/gradul de realizare a obiectivelor Impresia generală Student. organizare) Cantitatea şi diversitatea informaţiei Compatibilitatea metodelor cu obiectivele vizate 5. metodelor de predare-învăţare şi a celor de evaluare cu obiectivele stabilite 2. Climatul psihosocial al clasei Prezentarea generală a profesorului Atitudinea faşă de elevi Menţinerea tonusului afectiv-emoţional 8. timpului.11. SCALA 2 3 4 5 33 .1. Conduita explicativă şi de comunicare Accesibilitatea limbajului de specialitate Fundamentarea explicaţiei Expresivitatea şi relieful comunicării Limbajul nonverbal 4. dirijare şi control a activităţii Succesiunea logică a secvenţelor didactice Abilitatea în conducerea activităţii de învăţare prin alegerea strategiilor. Conduita de organizare. Conduita evaluativă a profesorului Notează şi apreciază elevii Concordanţa modului de evaluare cu specificul predăriiînvăţării Prezentarea argumentaţiei în evaluare 6.II. Managementul clasei Ritmul de prezentare Încadrarea în timp Monitorizarea elevilor Rezolvarea situaţiilor neprevăzute 7.

12. Predarea-învăţarea noului conţinut 7. Sarcini de lucru pentru acasă II. Fixarea. Fişă de observare a comportamentului didactic ** Comportamente didactice I. Aprecierea şi evaluarea rezultatelor elevilor 10. Realizarea momentului organizatoric 2. Conduita verbală şi nonverbală 1. Calitatea Calificativul acordat Argument Reflecţii 34 .II. Realizarea captării atenţiei 4. Anunţarea temei şi a obiectivelor operaţionale 5. Calitatea limbajului de specialitate 2. Realizarea feedback-ului 9. Conduita didactică 1. Reactualizarea cunoştinţelor necesare noului conţinut 6.1. Verificarea temei 3. consolidarea noilor cunoştinţe 8.

Fişa poate fi folosită şi ca un indicator al stăpânirii limbajului pedagogic al cursantului şi al gradului de consolidare a deprinderilor de observare. (Portofoliul studentului!!) 35 .postura) 4. expresivitatea limbajului nonverbal (mimica. bine şi foarte bine. analiză şi interpretare a activităţilor şi comportamentelor didactice. accentul. Reflecţiile se vor completa fie la sfârşitul activităţii. Atmosfera generală de desfăşurare (stilul didactic ) Alte aspecte: ** Calificativele ce se pot acorda sunt suficient. nuanţate şi cu efecte formative evidente. Frecvenţa întrebărilor directe/ închise III.explicaţiilor şi exemplelor folosite 3. Orice calificativ acordat se justifică în rubrica alaturată şi eventual este însoţit de unele reflecţii (consemnări critice!) . Metodele de predare-învăţare utilizate IV. De asemenea această fişă poate fi folosită şi în cadrul interasistenţelor. ritmul. pentru ca justificarea calificativelor acordate şi a reflecţiilor să fie bogate în conţinut. gestica. înregistrare. fie în orele de analiză a lecţiilor. Mijloacele didactice utilizate V. Limbajul paraverbal(tonul. Această fişă este indicat a fi utilizată după ce cursantul a dobândit o experienţă de observare. tacerea) 5.

.............................................................. ...................................... ................................... ...... .....Chestionar pentru autoevaluarea progresului O altă modalitate de autoevaluare care invită la reflecţie o reprezintă completarea următorului chestionar: Imediat după încheierea lecţiei m-am simţit..... 2........................................ ................ ................... ...... .......... . .................. 5................ ......... ................................... .................................... ............................. ............... ................... .... ................... ................ ........................................ . . ... ................................... .. ....................................... ........ ... ............................ ...... ......... ....... 3............ .............. .... ................... .................................. .... ............. ....... .. am realizat.. ........... ........... . .............. ............................................... 4......................... Elevii mei au fost mulţumiţi de ……………………………………………………………........................................... ................................ .................. 36 ......... .... ................................................. . ........... ................................................ .... ............. .......................... ..... ........................ . ..... .... .... ............. ............. ....................13.............. ................. ............ ....... ...... .......... ...... .............. .................................................... ... .. ....... ** Completarea sistematică a acestui chestionar va duce la autoevaluarea progresului. ......... . .................... Atmosfera din clasa ...... .............................................. ..................................... ....................II........... .. ............................................. ............... ........ ............ ..................... .... .......................................... .. . ............................. ........ . La lecţia viitoare aş îmbunătăţi ............. 1........... ........................ . ..... ......................................... Cel mai bine în lecţia de azi.... 1................... .................................... ................... ......... .......... ................

…………………………………………………………………………… ………………. creatoare.. Instrumente pentru cunoaşterea grupului de elevi: II... V.1.olimpiade. Date personale………………………………………… Date de stare civilă(tata. Date asupra stării de sănătate Antecedente ereditare şi condiţii de mediu………………………………………………… ……………………………………………………………………………… …………….... ……………………………………………………………………………… ……………… Menţiuni medicale cu importanţă pentru procesul de învăţământ…………………………..…………………………………………………………………… ……………………….lentă)……………… durata păstrării cunoştinţelor (de lungă durată.. Memoria viteza de memorare a cunoştinţelor (rapidă. Fişa de caracterizare psiho-pedagogică a elevului I.... 37 II. de scurtă durată)………………………… reproducerea cunoştinţelor (fidelă.. Date despre mediul familial Familia………………… Caracteristicile vieţii de familie Gradul de integrare al elevului în familie Atenţia acordată formării copilului Influenţe extrafamiliale Acţiuni ale şcolii în colaborare cu familia Date asupra şcolarităţii Situaţia şcolară Gradul de integrare a copilului în şcoală Succese deosebite la concursuri. ……………………………………………………………………………… ……………. cu dificultăţi)………………………………….. - . 2. Starea generală a sănătăţii………………………………………………………. III. IV. 2.II..mama) Şcoli frecventate şi localitatea în care au domiciliul stabil …………………………………………………………………………… ……….. medie. Date asupra structurii psihologice Caracteristicile proceselor intelectuale 1. competiţii Activitatea în cercurile de elevi Preocupări în afara şcolii Factori explicativi ai reuşitei sau nereuşitei şcolare Recomandări pentru ameliorarea nivelului de pregătire şo educaţie………………. medie.....

Limbajul volumul vocabularului (bogat...2. Gândirea capacitatea de a utiliza operaţiile gândirii (analiza. bună. abstractizarea. 4. exploziv) rezistenţă la efort (rezistent. Atenţia stabilitatea atenţiei în timpul învăţării (la şcoală. 5. slabă)………………… Caracteristici de personalitate 1.mediu) forma de limbaj (concret. operaţiile instrumentale (algoritmica şi euristica)……………………………………………………… predominanta gândirii (convergenţa sau divergenţa)…………………………………………………. lentă) stabilitatea conduitei (stabil. Politeţe…………………………………………………………………………… Simţ de ordine……………………………………………………………… Hărnicie……………………………………………………………………… Respect pentru muncă…………………………………………………………………………..incoerent.. Capacitatea de comunicare………………………………………………….bună.. comparaţia. Construcţia ideilor în cadrul comunicării cu adulţii şi între copii (exprimare bogată în idei.instabil) intensitatea reacţiilor (reţinut. stabilitatea atenţiei în jocul individual şi în grup……………………………………………………. acasă)…………………………………………….oboseşte uşor) 2. săracă)……. trăsături temperamentale mobilitate (rapidă. Trăsături de caracter Sociabilitatea……………………………………………………………….contextual. 3. Spirit de prietenie……………………………………………………………….dialogat) limbajul general (coerent.concretizarea)…………………………………………… ………………. - - - - - - 38 . Imaginaţia . Aptitudini Interese……………………………………… Înclinaţii…………………………………… Preocupări…………………………………… Aptitudini………………………………. Talent…………………………………….sinteza. Concentrarea atenţiei în raport cu anumiţi factori perturbatori (f.medie.formele imaginaţiei (reproductivă sau creatoare) 3.generalizarea.inexpresiv etc)………………………………………. Sinceritate……………………………………………………………… Respect faţă de adult…………………………………………………………….sărac.monologat.expresiv.

VI.

Recomandări…………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… ……………. ……………………………………………………………………………………… ……………….

39

II.3. Instrumente destinate identificării elementelor decultură organizaţională în şcoală II.3.1. Câteva repere teoretice privind cultura organizaţională Elemente definitorii ale culturii organizaţionale (apud Păun, E., 1998) simbolurile, ceremoniile şi miturile care exprimă valorile şi credinţele de bază ale unei organizaţii şi ale membrilor săi (W.Ouchi); tradiţiile şi convingerile unei organizaţii, prin care aceasta se distinge de alte organizaţii şi care asigură stabilitatea ei (H. Mintzberg); model al convingerilor şi expectaţiilor împărtăşite de membrii unei organizaţii, normele care descriu comportamentul acestora (H.Schwartz, S. Davies); nivelurile cele mai profunde ale ideilor de bază şi ale convingerilor adoptate de membrii organizaţiilor (E. Schein); set de valori aparţinând organizaţiei, care-i ajută pe membrii acesteia să înţeleagă scopul şi modalităţile de acţiune (R. Griffin); ansamblu de filozofii, ideologii, valori , credinţe, prezumţii, aşteptări, atitudini şi norme împărtăşite de membrii organizaţiei (D. Hellriegel).

Concluzii: conceptul de cultură organizaţională înglobează elemente precum: convingeri, credinţe, valori, norme sau reguli, atitudini şi comportamente împărtăşite de membrii organizaţiei; cultura organizaţională este un sistem de referinţă pentru identitatea unei organizaţii; membrii organizaţiei aderă într-o măsură mai mică sau mai mare la setul de norme, valori, credinţe, etc., fapt ce exprimă etosul organizaţiei respective. II. 3.2.Modele ale culturii organizaţionale 3.2.1. Modelul lui Geert Hofstede În concepţia lui Hofstede culturile organizaţionale se diferenţiază în funcţie de patru dimensiuni: Distanţa faţă de putere – reprezintă gradul de inegalitate socială manifestat prin dependenţa subalternilor faţă de şefi (distanţă mare faţă de putere) sau interdependenţa între şefi şi subalterni (distanţa mică faţă de putere);

40

Individualismul / colectivismul – indică prelevanţa culturală a intereselor indivizilor faţă de cele de grup / colective (culturile individualiste) sau a celor colective (culturile colectiviste); Masculinitatea / feminitatea – indică valoarea socială mai mare acordată aroganţei (culturile masculine) sau, dimpotrivă, sensibilităţii şi modestiei (culturile feminine); Gradul de evitare a incertitudinii – se referă la maniera în care alteritatea şi diferenţele sunt cultural acceptate sau nu. În culturile cu grad mare de evitare a incertitudinii, ideea dominantă devine „ce este diferit este periculos”, iar în cele cu grad mic de evitare a incertitudinii sloganul este „ceea ce este diferit poate fi complementar”.

3.2.2.Modelul lui Charles Handy Modelul prezintă patru tipuri de cultură organizaţională, astfel: „cultura de club” sau „a puterii”, construită în jurul şi ca o prelungire a unei personalităţi centrale, promovându-i valorile şi convingerile; este cazul unor şcoli de dimensiuni mici ce se identifică cu personalitatea celui ce o conduce (şcoala lui X); „cultura de roluri”, definitorie pentru organizaţiile birocratice (şcolile româneşti sunt, în majoritate, organizaţii birocratice); „cultura de sarcini”, caracteristică organizaţiilor cu structură matriceală, în care autoritatea este delegată unor echipe de lucru; acest tip de cultură este întâlnit în mediile înalt profesionalizate şi dinamice; „cultura de persoane”, în care indivizii sunt cei mai importanţi, managerii având doar rolul de a facilita şi coordona activitatea. 3.2.3. Modelul lui Rob Goffee şi Gareth Jones Acest model clasifică culturile organizaţionale prin raportare la două dimensiuni: solidaritatea - definită drept „gândire comună şi scopuri comune”; sociabilitatea - definită ca „mod de relaţionare interumană” În funcţie de aceste două dimensiuni autorii identifică patru tipuri dominante de cultură: cultura „fragmentată” – cu un nivel mic atât al solidarităţii cât şi al sociabilităţii; cultura „de reţea” – cu un nivel mic al solidarităţii dar mare al sociabilităţii; cultura „de mercenari” – cu un nivel mare al solidarităţii dar mic al sociabilităţii; cultura „comunală” – cu nivel mare pe ambele dimensiuni

41

Oferim mai jos câteva sugestii de instrumente care se pot folosi pentru determinarea aspectelor specifice de cultură organizaţională şcolară. un amestec de culturi. cu dominanţa uneia sau alteia. Unele dintre metodele indicate pentru diagnosticarea culturii organizaţionale şcolare şi a climatului şcolar sunt: ancheta pe bază de chestionar. de regulă. ci într-o organizaţie se întâlneşte. observaţia şi ancheta pe bază de interviu. 42 .Este important de precizat faptul că nu există o cultură organizaţională pură.

8. Pentru mine. 7. 9.3. . 2.1. Pentru mine câştigul material este mai important decât relaţiile bune cu şefii mei direcţi. Câteva instrumente destinate cunoaşterii organizaţiei/ culturii şcolare 3. Majoritatea şcolilor ar putea merge mult mai bine dacă conflictele ar putea fi eliminate odată pentru totdeauna. 6. Profesorii sunt nişte înţelepţi care transferă elevilor învăţătura personală. Ş. în orice împrejurare. 3.. Trebuie ca. Dacă vrei ca o persoană competentă să-şi facă munca aşa cum se cuvine. întregului sistem de învăţământ. în general. 4. 1. 12. Crt.3. 10. 2002): Citiţi cu atenţie afirmaţiile de mai jos şi exprimţi-vă acordul faţă de acestea. să fie menţinută armonia şi să fie evitate conflictele directe. 13. Băieţii nu au voie să plângă şi li se poate permite să se bată. Chestionar de analiză a culturii organizaţionale (preluare Iosifescu. Mi se pare că la serviciu sunt supus unui stres deosebit de mare. De regulă şefii direcţi iau singuri decizia pe baza informaţiilor disponibile şi o comunică subalternilor. A vorbi deschis şi a spune adevărul „verde în faţă” este o caracteristică de dorit a unei 43 5 4 3 2 1 3.II. în timp ce fetele au voie să plângă dar nu li se permite să se bată. 5. este cel mai bine să-i dai instrucţiuni cât se poate de complete şi precise. astfel: 1 – dezacord puternic 2 – dezacord relativ 3 – nu sunt sigur 4 – acord relativ 5 – acord puternic Nr. Afirmaţie Simt disconfort sau jenă atunci când trebuie să-mi contrazic şefii. Scopul principal el educaţiei este „a învăţa cum să te comporţi”. a avansa în carieră sau într-un serviciu mai bun este mai important decât a avea o viaţă liniştită. Stilul decizional pe care îl practică şefii mei direcţi mi se pare a fi adecvat organizaţiei şcolare şi. 11.

16. Elevii mei preferă moduri de învăţare cu programe fixe şi sunt preocupaţi. 29. Scopul principal al educaţiei este „a învăţa cum să înveţi”. respectiv director. 26.) Subordonaţii dumneavoastră aşteaptă să li se spună ce să facă. ar putea să ţi le pună. Ce este diferit este periculos. 24. trebuie să ai întotdeauna la îndemână răspunsuri precise la majoritatea întrebărilor pe care elevii. 25. Eşecul şcolar este un dezastru pentru elevi. Pentru mine este mai importantă posibilitatea de a-mi alege activitatea pe care o desfăşor la locul de muncă decât condiţiile fizice de muncă (spaţiu. lumină. iau singur deciziile majore şi le comunic elevilor. De regulă. respectiv subalternii. 18. Pentru mine este mai important ca oamenii sămi recunoască valoarea ca persoană şi competenţa profesională decât să lucrez într-o echipă în cadrul căreia primează obţinerea unor relaţii optime de cooperare. 22. 30. 44 . 28. în clasă. 31. Regulamentele şi instrucţiunile nu trebuie încălcate de subordonaţi nici chiar dacă ei consideră că acest lucru este în interesul şcolii. Ca profesor. 17. 19. 20.14. persoane cinstite. căldură etc. orice familiarism trebuind respins. Elevii trebuie să-i trateze întotdeauna pe profesori cu respect. La un profesor competenţa deosebită trebuie apreciată mai mult decât atitudinea lui prietenoasă cu elevii şi colegii. Prefer să nu schimb des şcoala în care predau. 15. Este foarte important pentru mine ca munca pe care o desfăşor să-mi permită să dispun de suficient timp liber pentru a sta cu familia şi a mă recrea. 21. 23. Obţinerea unor performanţe deosebite şi echitatea sunt mai importante decât solidaritatea şi egalitatea. în primul rând de corectitudinea răspunsurilor. Se presupune că profesorii au răspunsuri pentru orice întrebare. 27. Pentru mine a avea o ocupaţie care să mă stimuleze este mai important decât siguranţa locului de muncă. În clasă trebuie ca toate iniţiativele educaţionale majore să vină de la profesori.

feminitate 30 20 10 0 maculinitate feminitate Continuumul colectivism . temele libere şi sunt preocupaţi de calitatea discuţiilor.32. Elevii mei preferă. Colectivism / individualism 4 9 13 17 21 25 2 7 11 15 19 23 26 29 Masculinitate / feminitate Evitarea incertitudinii 3 8 12 16 20 24 27 30 31 32 TOTAL Distanţa faţă de putere 1 5 6 10 14 18 22 28 TOTAL TOTAL TOTAL Continuumul distanţei faţă de putere: 40 35 20 10 0 Mare mică Continuumul masculinitate .individualism: 40 30 20 10 0 colectivism Continuumul evitarea incertitudinii: individualism 50 40 30 20 10 0 mică 45 mare . mai presus de orice.

Cum ţi se pare atmosfera din şcoala / clasa ta? 4. dotare tehnico-materială.Ghid de interviu Întrebări adresate părinţilor: 1. Interviul structurat . Aspectul sălilor de clasă (mobilierul şi aranjarea acestuia. cât şi de prietenie? 5.3. Cum apreciaţi calitatea comunicării şi a circulaţiei informaţiei în şcoala dvs. Ce înseamnă să ai o zi bună / proastă la şcoală? Întrebări adresate cadrelor didactice: 1. la invitaţia cadrului didactic)? 5. Cum apreciaţi atmosfera din şcoala în care învaţă copilul dvs. (din proprie iniţiativă. Cum apreciaţi calitatea comunicării între dvs. Aspectul holurilor (comparaţie între spaţiul destinat circulaţiei elevilor. şi şcoală? 2. curăţenie etc.) 3.? 4. Cât de mult vă implicaţi în pregătirea pentru şcoală a copilului dvs. respectiv cel al cadrelor didactice) 46 .2.2. Aspectul general al şcolii şi al claselor 1.3.? Întrebări adresate elevilor: 1. Cărui lucru atribuiţi succesul dumneavoastră în activitatea instructiv-educativă? 3. Relaţiile cu colegii sunt atât profesionale. Ce îţi place cel mai mult la şcoala / clasa ta? 6. Distribuirea spaţiilor existente în şcoală şi amplasarea acestora (modalitatea de acces a elevilor) 2. Care sunt lucrurile care vă motivează în activitatea pe care o desfăşuraţi? 2. Atunci când ai o problemă personală. Consideraţi că această şcoală vă pregăteşte la un nivel satisfăcător copilul? 3. preocuparea pentru personalizarea spaţiului de instruire. ai încredere să discuţi cu cadrul didactic? 3. Ghid de observaţie A. Ce ai vrea să se schimbe la nivelul şcolii / clasei tale? 5. Vă este clară misiunea organizaţiei şcolare în care vă desfăşuraţi activitatea? 3. Cât de des mergeţi la şcoală pentru a afla informaţii despre situaţia şcolară a copilului dvs. Cum apreciezi calitatea comunicării cu dascălul tău? 2.? 4.

momentul apariţiei) 9. profesori – profesori. Formele de organizare a activităţii de instruire 8. sportiv. originalitatea. director 6. gradul de participare – elevi. Relaţia elevi – cadre didactice. Aşezarea elevilor în bănci 7. literar.) 4. accesul însoţitorilor. frecvenţă. absolvirea etc. Feed-backul didactic (valoare. aspect estetic etc. frecvenţa. părinţi -. profesori. Tipologia evenimentelor organizate în şcoală (conţinut – muzical. separarea cadrelor didactice pe grupuri mici etc. cadre didactice. subiecte de discuţie.4. 2. elev – elev 10. gradul de originalitate etc. părinţi – cadre didactice. Conduita membrilor şcolii (elevi. părinţi) 5. Atitudini ce predomină în relaţiile dascăl – elev. primirea noilor cadre didactice. exemplelor de bune practici. elevi – director. 5.) 3. reuniuni cu diverse prilejuri. gradul de formalizare. Avizierul şcolii (informaţii. profesori – director. dramatic. Organizarea şi participarea la diferite evenimente la nivelul colectivului profesoral: zile de naştere. Organizarea şi participarea de evenimente la nivelul clasei – zile de naştere. sărbători diverse – Crăciun. Preocuparea pentru expunerea produselor elevilor în spaţiul şcolii. Ritualurile legate de evenimente particulare precum începutul şi sfârşitul anului. pensionare. arte plastice – .) B. Paşte. frecvenţa. trofeelor. medaliilor etc. Libertatea de exprimare a elevilor 11. Ziua şcolii. intrarea în clasa I. Modalităţi de motivare a elevilor 47 . etc – (frecvenţa întâlnirilor. imagini şi destinaţia acestora .elevi. serbări (iniţiatorul. personal auxiliar) 1.

. Studenţii sunt obligaţi să realizeze toate activităţile şi toate tipurile de practică menţionate în acest ghid... Cerinte minimale ale practicii pedagogice. corectitudinea pieselor. .Completarea a minim trei fise diferite de observare a unor comportamente didactice .Evalurea unei activități didactice susținută de un coleg .II.. se stabilesc de către mentorul de practică şi se comunică studenţilor în timp util.Susținerea a două activități didactice .. II. Rezultatele acestei activităţi se vor materializa în următoarele „piese” care alcătuiesc portofoliul de practică al studentului: . 5.alte cerinţe.Realizarea unui interviu cu un cadru didactic despre cultura școlară ... 4. Criterii de evaluare/ autoevaluare a practicii pedagogice a studentului/ cursantului.3. punctul I.Autoevaluarea activității de practică defășurate . Ponderea acestor criterii în evaluarea finală o stabileşte mentorul de practică în colaborare cu coordonatorul de practică al fiecărei specializări 48 .o sinteză cuprinzând aprecieri referitoare la toate tipurile de practică menţionate la partea I.. completarea corectă şi completă a portofoliului de practică utilizarea adecvată a instrumentelor de cunoaştere a elevilor/ a comporamentului didactic/ culturii organizaționale organizarea portofoliului: logica organizării. se stabilesc de către mentorul de practică şi se comunică studenţilor în timp util.Utilizarea și completarea unui instrument de cunoaștere a elevilor/ studenților . originalitatea atitudinea şi comportamentul studentului pe întreaga perioadă a practicii alte criterii ...

..... 49 ......... răspunde corespunzător şi susţine dezbaterile (7) Calificativ Excelent FB B S I Obs....................... Disciplina (ele) ______________________________________________ ................... Calificativ Indicatori Conţinutul predării Face dovada cunoaşterii conţinutului curricular şi a modului de diferenţiere (1) Efectuează planificări şi pregătiri incluzând acele abilităţi de a număra....................................... personale şi sociale (4) Aduce justificări pentru ceea ce se predă (5) Calificativ Comunicare Face prezentări clare şi stimulative (6) Formulează eficient întrebări................... a citi şi a face teme (2) Face o prezentare a conţinutului în mod corespunzător şi foloseşte TIC eficient (3) Face dovada cunoaşterii şi educă în spiritul dezvoltării susţinute.................. spiritului de întreprindere şi a educaţiei vocaţionale.......... 6 Raport individual de evaluare a stagiului de practică An şcolar........ Student. sem....... Clasa(ele)....practicant ___________________ Specializarea....II.

atent şi ştie când să apeleze la alte sfaturi (18) Creează un mediu propice elevilor pentru activităţi productive atât la nivel individual cât şi în grup sau la clasă (19) Cunoaşte şi contribuie la strategii de a preveni violenţa (20) Evaluează eficient managementul clasei (21) Calificativ 50 .Metodică Foloseşte o diversitate de metode de predare inclusiv cele interactive şi teme (8) Identifică acele oportunităţi pentru predarea individuală/ la clasă/grup/perechi precum şi acele situaţii de cooperare cu adulţii şi profesioniştii (9) Creează activităţi de lucru corespunzătoare cererilor elevilor (11) Ţine seama de varietatea impusă de diferenţele culturale (12) Încurajează elevii să devină responsabili pentru propria manieră de învăţare (13) Alege şi foloseşte o diversitate de resurse inclusiv TIC (14) Evaluează şi justifică metodele folosite (15) Calificativ Managementul clasei Ştie şi aplică principiile unei bune discipline şi promovează un comportament pozitiv (16) Creează şi menţine un mediu propice şi sigur inclusiv pentru cei care necesită o îngrijire şi educaţie specială (17) Tratează comportamentul elevilor în mod egal.

politicile şi planurile sferei educaţionale şi cum acestea influenţează activitatea didactică (predarea) (28) Contribuie la ethosul şi misiunea şcolii prin promovarea unor relaţii pozitive între personalul cadrului didactic. elevi şi părinţi (29) Ştie cum să poarte discuţii cu părinţii referitoare la progresul şi dezvoltarea personală educaţională a copiilor lor într-o manieră atentă şi constructivă (30) Şti cum să comunice cu colegii şi alte persoane (31) Face apel la ajutorul şi expertiza avută la dispoziţie în şcoală (32) Contribuie la lărgirea sferei activităţilor extra curriculare din şcoală (33) Face dovada înţelegerii depline a principiilor de protecţie a copilului precum şi a propriilor roluri şi responsabilităţi (34) Calificativ 51 .Evaluare Înţelege principiile şi diferitele tipuri de evaluare (22) Evaluează activitatea elevului conform standardelor naţionale (23) Evaluează şi înregistrează progresul elevilor (24) Asigură ritmic un feed-back elevilor (25) Foloseşte procesul de evaluare şi pentru a evalua şi a îmbunătăţi propria activitate didactică (26) Calificativ Contextul mediului şcolar Înţelege direcţiile naţionale de dezvoltare din planul cadru de învăţământ (27) Dovedeşte că este familiarizat cu domeniul managementului şcolar.

colegilor şi altor profesionişti (36) Evaluează progresul profesional. continue Principiilor de corectitudine. egalitate. analizează şi rezolvă probleme. părinţilor. produce raţionamente corecte în luarea deciziilor (37) Este devotat valorilor profesiei incluzând aici următoarele aspecte: Profesia şi factorii umani antrenaţi de aceasta Procesul de auto-monitorizare şi dezvoltare profesională Colaborarea cu alte persoane în vederea promovării realizărilor elevilor Bunăstarea spirituală şi morală a elevilor Stabilirea şi promovarea unei relaţii de colaborare cu comunitatea Abilitatea de a răspunde necesităţilor mediului sub toate aspectele inclusiv cel al dezvoltării susţinute.____Tutore : _______________ Comentarii generale ____________________________________________________________ Semnătura tutorului __________________________________________ Data_______________ Comentariile studentului _________________________________________________________ Semnătura studentului _______________________________________ Data _______________ 52 .Profesionalism Are cunoştinţe active şi eficiente cu privire la responsabilităţile sale contractuale. administrative şi de îndrumare (35) Foloseşte eficient abilităţile interpersonale pentru a se adresa corespunzător elevilor. dreptate şi respect (38) Calificativ Şcoala _________________________ Clasa ______ Sem. legale.

S. în Teoria şi metodologia instruirii şi Teoria şi metodologia evaluării. 2003 . 2009 Păun. 40-51.Humanitas Educaţional. M. *** Legea educaţiei naţionale. Bucureşti. Psihologie educaţională. M. Ed. Ed. E. Niculescu. CNC. Ed.1/2011 *** Ghidurile metodologice de aplicare a programelor pentru învăţământul preuniversitar. strategii şi performanţe în învăţământ. Universitatea „Transilvania” din Braşov Panţuru. nr. Cadru de referinţă. Didactica Psihologiei. Dicţionar de pedagogie. Voinea. Teoria şi metodologia curriculum-ului. Ed. Iucu B.Strategii de formare a cadrelor didactice. MEN-CNC. (2006). 1989.. pp. Piteşti Panţuru. Cocoradă. 1999.Evaluarea progresului şcolar.abordare socio-pedagogica. Bucureşti Stoica A. Ed. (2006). componentă a managementului educaţional. Chişinău-Bucureşti. MEC (Proiectul pentru Învăţământul Rural) *** Curriculum Naţional. Honcz. Paralela 45. Academiei. Rolul „prietenului critic” în practica pedagogică.Institutul European. S. Pedagogie postmodernă. (2003). Sibiu Pălăşan T. Dela teorie la practică.. Grup editorial Litera-Litera Internaţional. Bucureşti: Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei Molan V.. Scoala . I. (2006) Fundamentele pedagogiei.Polirom Potolea D. Romiţa. Bucureşti *** (2005) Predarea interactivă centrată pe elev. R. Managementul clasei de elevi. Psihomedia. 2003 53 . 2004. Profesorul între autoritate şi putere. S. Universitatea „Transilvania” din Braşov Panţuru..BIBLIOGRAFIE Cocoradă.. Inspecţia şcolară. (2006).) (2002). Revista de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei. Voinea... Bucureşti. Profesorul şi strategiile conducerii învăţării. Braşov: Editura Universităţii Transilvania din Braşov. Cristea. 4. Ş. Corint. Proiectarea didactică. E. (2000). Iaşi:Ed. Aspecte de management al curriculum-ului. Editura Polirom Iosifescu. 2007. Ed. Bucureşti Stan E. Bucureşti... (2006). (coord. 1998. (1998). Universităţii Bucureşti.. Culturi organizaţionale în şcoala românească..Teora.. S. în Structuri. E. Ed. Iaşi Stan E. C.

mail: Niveluri de învăţământ / specializări /calificări profesionale autorizate să funcţioneze provizoriu / acreditate : (se va preciza baza legală de funcţionare pentru fiecare nivel de învăţământ / specializare / calificare profesională ) Informaţii privind persoana juridică iniţiatoare (dacă este cazul): Localitate/judeţ. chiar dacă nu se referă direct la calitatea serviciilor educaţionale.... finalizat la data de …………. pentru un profil de pregătire sau pentru o anumită specializare. ………………………………………… …………………………………………… PARTEA I. INFORMATII GENERALE NOTA: Informaţiile din această primă parte. ………………………………………… 5. ………………………………………… 2.. telefon-fax (incluzând prefixul de zonă).. ………………………………………… 4. cod poştal... ………………………………………… 3. A) DATE DE IDENTIFICARE: Denumirea unităţii de învăţământ : Unitate de învăţământ din sistemul de stat /particular: Localitate / judeţ: Adresa : Cod poştal: Telefon – fax (incluzând prefixul de zonă): E .. de către CEAC. sunt relevante pentru beneficiarii direcţi şi indirecţi şi le pot orienta opţiunile pentru o unitate şcolară sau alta. email: 54 . ………………………………………… 6. având următoarea componenţă: 1. adresa.ANEXE Anexa 1 Model de raport anual de evaluare internă a calităţii Raport pentru anul şcolar……………………………………..

Nivel Liceal Filieră Profil / Domeniu Specializare / Calificare profesională în funcţie de filieră.. din care an I an II an III Total an I an II an III Total Distribuţia efectivelor de elevi... I cl. SAM Calificare profesională Calificare profesională a-X-a a-XI-a a-XII-a a-XIII-a a-IX-a a-X-a 55 . din care Postliceal.. a –IV-a Total cl. a –III-a cl. din care Maiştri. domeniu. a –X-a Total cl. a –IX-a cl.Unitatea de învăţământ a înaintat Raport anual de evaluare internă la ARACIP în anul/anii.. profil / Număr elevi Număr clase a-IX-a Denumire Specializare / Calificare profesională 2. 1. a –VIII-a Total cl. a –II-a cl. a –VII-a cl.. B) INFORMAŢII PRIVIND EFECTIVELE DE ELEVI la începutul anului şcolar: Nivel învăţământ de Număr de clase/ grupe Număr de elevi / copii / adulţi: Forma de învăţământ Limba de predare Preşcolar Primar. a –XI-a cl.. din care cl. a –VI-a cl. Crt. a –X-a Total cl. specializare / calificare profesională: Nr.. a –XII-a cl.. a –IX-a cl... (ciclul inferior) din care SAM An de completare Liceal (ciclul superior) Postliceal. a –V-a cl. a –XIII-a Total Secundar inferior Gimnaziu din care Liceal.. din anul şcolar curent.

Pentru personalul didactic din unităţile de învăţământ de stat se va face referire la modalitatea angajării pe post în conformitate cu Legea nr. precum şi cu precitările MEdCT nr. Pentru personalul didactic din unităţile de învăţământ particulare se va face referire la modalitatea angajării pe post în conformitate cu Legea nr. cu Legea nr. transfer.MEdC 5656/2004. detaşare.06.34536/18. O.Personalul de conducere: Director (numele prenumele) şi Calificarea Gradul didactic Vechime la catedră Documentul de numire în funcţie Modalitatea numirii pe funcţie Unitatea de învăţământ la care are norma de bază Unitatea de învăţământ la care este titular (dacă e cazul) Observaţii este cazul dacă (directorul este cadru didactic cu studii în străinătate echivalate / neechivalate în România) …… Director adjunct (numele şi prenumele) ……… C. şi cu Legea nr.128/1997. Postliceal Calificare profesională Calificare profesională an I an II an III an I an II an III Maiştri C) INFORMAŢII PRIVIND RESURSELE UMANE C.dacă este cazul (personal didactic cu studii în străinătate echivalate/neechiva late în România) *Notă : 1. după caz Număr de titulari/procent din număr de norme întregi / posturi Număr de cadre calificate / procent din număr de cadre didactice Modalitatea angajării pe post* (titularizare.84/1995. suplinire.2.Personalul didactic: Număr total de cadre didactice Număr de norme didactice întregi / posturi Număr de cadre didactice cu norma de bază în unitatea de învăţământ/ procent din număr de persoane / norme întregi.128/1997 2.exprimare numerică şi procentuală) Observaţii .2008 56 .3.1.84/1995.

Tipul de spaţiu Săli de clasă /grupă Cabinete* Număr spaţii Suprafaţă (mp) 57 . 1.Personalul didactic auxiliar . crt.număr pe categorii: Categorie de personal Număr de persoane încadrate Număr de norme pentru fiecare categorie de personal Numărul de personal este: sub normativele privind încadrarea categoriei respective de personal la nivelul normativelor privind încadrarea categoriei respective de personal peste normativele privind încadrarea categoriei respective de personal C. 2. Personalul nedidactic (număr pe categorii): Categorie de personal Număr de persoane încadrate Număr de norme pentru fiecare categorie de personal Numărul de personal este: sub normativele privind încadrarea categoriei respective de personal la nivelul normativelor privind încadrarea categoriei respective de personal peste normativele privind încadrarea categoriei respective de personal D) INFORMAŢII PRIVIND SPAŢIILE ŞCOLARE Nr.3.Distribuţia pe grade didactice a personalului didactic angajat: Număr personal didactic calificat: Cu doctorat Cu gradul I Cu gradul II Cu Definitivat Fără definitivat Număr personal didactic Necalificat C.4.

. din data ……………………. crt. 1. 1. Laboratoare* Ateliere* Sală şi / sau teren de educaţie fizică şi sport* Spaţii de joacă * * DACĂ ESTE CAZUL Unitatea funcţionează cu un număr de ……………… schimburi. 4. 6. 7. 2. 6. 5. iar a pauzelor/ activităţilor recreative fiind de……. 2. 4. 5.minute. profil / domeniu*. 4. 3. 5.3. durata orei de curs/ activităţilor didactice fiind de ………………minute.. specializare / calificare profesională* în parte) 58 . (se va menţiona pentru fiecare nivel. Tipul de spaţiu Secretariat Spaţiu destinat echipei manageriale Contabilitate * Casierie * Birou administraţie* Număr spaţii Suprafaţă (mp) F) CURRICULUM Curriculum utilizat de unitatea de învăţământ este cel naţional / alternativ aprobat prin ………… cu numărul……. 3. crt. Tipul de spaţiu Bibliotecă şcolară / centru de informare şi documentare Sală pentru servit masa* Dormitor * Bucătărie * Spălătorie * Spaţii sanitare* Spaţii depozitare materiale didactice Număr spaţii Suprafaţă (mp) * DACĂ ESTE CAZUL D) INFORMAŢII PRIVIND SPAŢIILE ADMINISTRATIVE Nr. E) INFORMAŢII PRIVIND SPAŢIILE AUXILIARE Nr. filieră*.

crt Indicatori de performanţă DOMENIUL: A. Existenţa şi caracteristicile spaţiilor şcolare Dotarea spaţiilor şcolare Accesibilitatea spaţiilor şcolare Utilizarea spaţiilor şcolare Existenţa. caracteristicile şi funcţionalitatea spaţiilor administrative Existenţa. se vor menţiona calificativele pentru fiecare indicator. mijloacelor de învăţământ şi auxiliarelor curriculare Procurarea şi utilizarea documentelor şcolare şi a actelor de studii Managementul personalului didactic şi de conducere Managementul personalului didactic auxiliar şi personalului nedidactic DOMENIUL: B.EFICACITATE EDUCAŢIONALĂ Existenţa ofertei educaţionale Existenţa parteneriatelor cu reprezentanţi ai comunităţii Proiectarea curriculumului b)baza materială c)resurse umane a)conţinutul programelor de studiu 24 25 26 1 În cazul în care unitatea de învăţământ a fost supusă evaluării externe periodice.CAPACITATE INSTITUŢIONALĂ Calificativul acordat1 a)structurile instituţionale.FIŞĂ de AUTOEVALUARE privind NIVELUL DE REALIZARE A INDICATORILOR DE PERFORMANŢĂ. prelucrarea şi utilizarea datelor şi informaţiilor. structura şi conţinutul documentelor proiective (proiectul de dezvoltare şi planul de implementare) Organizarea internă a unităţii de învăţământ Existenţa şi funcţionarea sistemului de comunicare internă şi externă Funcţionarea curentă a unităţii de învăţământ Existenţa şi funcţionarea sistemului de gestionare a informaţiei. 21/2007) şi STANDARDELOR DE REFERINŢĂ – (în proiect) Se va preciza în dreptul indicatorului (vezi indicaţiile de mai sus). materialelor. administrative şi manageriale 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 Existenţa. nr. Asigurarea serviciilor medicale pentru elevi Asigurarea securităţii tuturor celor implicaţi în activitatea şcolară.G. precizate în raportul de evaluare externă periodică 59 . CONFORM STANDARDELOR DE ACREDITARE ŞI DE EVALUARE PERIODICĂ (H. caracteristicile şi funcţionalitatea spaţiilor auxiliare Accesibilitatea spaţiilor auxiliare Utilizarea spaţiilor auxiliare Dotarea cu mijloacele de învăţământ şi cu auxiliare curriculare Existenţa şi dezvoltarea fondului bibliotecii şcolare/ centrului de informare şi documentare Dotarea cu tehnologie informatică şi de comunicare. înregistrarea. în timpul desfăşurării programului Asigurarea serviciilor de orientare şi consiliere pentru elevi. nivelul de îndeplinire: Nr. Accesibilitatea echipamentelor.

diplomele şi calificările oferite 41 Asigurarea accesului la oferta educaţională a şcolii h) funcţionalitatea structurilor de asigurare a calităţii educaţiei. adica a descriptorilor şi.75/12.10 din O.07. referitoare la asigurarea internă a calităţii Constituirea bazei de date a unităţii de învăţământ Optimizarea accesului la resursele educaţionale g) transparenţa informaţiilor de interes public cu privire la programele de studii şi.27 28 29 b) rezultatele învăţării Realizarea curriculumului Evaluarea rezultatelor şcolare Evaluarea rezultatelor la activităţile extracurriculare (extra-clasă şi extraşcolare) Activitatea ştiinţifică Activitatea metodică a cadrelor didactice Constituirea bugetului şcolii Execuţia bugetară DOMENIUL: C. 87/2006. după caz. monitorizarea şi revizuirea periodică a programelor şi activităţilor desfăşurate 36 Revizuirea ofertei educaţionale şi a proiectului de dezvoltare c) proceduri obiective şi transparente de evaluare a rezultatelor învăţării 37 Existenţa şi aplicarea procedurilor de optimizare a evaluării învăţării d) proceduri de evaluare periodică a calităţii corpului profesoral 38 Evaluarea calităţii activităţii corpului profesoral e) accesibilitatea resurselor adecvate învăţării 39 40 f) baza de date actualizată sistematic. după caz 30 31 32 33 d) activitatea financiară a organizaţiei a) strategii şi proceduri pentru asigurarea calităţii 34 35 Existenţa şi aplicarea procedurilor de autoevaluare instituţională Existenţa şi aplicarea procedurilor interne de calităţii asigurare a b) proceduri privind iniţierea. nr. conform legii 42 43 Constituirea si funcţionarea structurilor responsabile cu evaluarea internă a calităţii Constituirea şi funcţionarea structurilor responsabile cu evaluarea internă a calităţii NOTĂ: Pentru completarea acestei fişe trebuie:  Să se fi realizat autoevaluarea pe toate domeniile şi criteriile din lege (vezi art. cu modificările ulterioare).  Să se fi verificat indeplinirea cerinţelor. 60 .U. implicit a indicatorilor de la fiecare criteriu.G. aprobată cu completări şi modificări prin LEGEA nr.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei. certificatele. MANAGEMENTUL CALITĂŢII c) activitatea de cercetare ştiinţifică sau metodică.

61 . cu modificările ulterioare. cu scopul de a asigura dezvoltarea.După realizarea raportului : Se va propune planul de îmbunătăţire. Raportul finalizat este adus la cunoştinţă tuturor beneficiarilor prin afişare sau publicare conform art 12 alin b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005   privind asigurarea calităţii educaţiei. Prin urmare. asigurându-se astfel autoreglarea. creşterea şi nu de a sancţiona. aprobată cu completări şi modificări prin Legea nr. 87/2006. autoevaluarea trebuie să fie realistă şi obiectivă. optimizarea şi revizuirea funcţionării şi dezvoltării instituţiei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful