Sunteți pe pagina 1din 3

Literatura latina

Literatura latin s-a scris, fr idoial, printre cele mai bogate literaturi produse vreodat pe continentul european. Chiar dac s-a dovedit mai puin original i mai puin viguroas decat literatura greac antic, care s-a manifestat in cadrul celei mai strlucite culturi spirituale create vreodat pe continentul nostru. La o prim abordare, literatura latin ni se prezint ca un ansamblu masiv, echilibrat, calm, dar strbtut uneori de fiorii unei pasiuni autentice, de efervescen multipl,ivematat in numeroase umbre, insa strbtut i de un umor suculent. De fapt, aceast viziune, deci viziunea noastr actual asupra literaturii latine poate fi eronat. De ce?Pentru c,in orice caz,ea este in mare msur deformat de stadiul actual al cunotinelor noastre de literatur latin, de starea textelor latineti pe care le posedm. Imaginea noastr despre literatura latin ar fi oricum alta, dac am dispune de totalitatea produciilor literare romane. Intr-adevr, nu ni sa conservat decat o minoritate a operelor latineti produse in antichitate, cci majoritatea textelor literare create de romani s-a pierdut. Ele au disprut spre sfaritul antichitii sau in Evul Mediu. Fie nu au fost copiate, fie au fost distruse in cursul unor incidente oarecare. Ajungea ca un nobil s asalteze i s incendieze o mnstire, pentru ca opere literare antice de valoare s dispar fr urme. Au disprut astfel discursuri, opere istorice, in deosebi poeme etc. in multe cazuri nu ne-a rmas decat numele autorului, in altele nici mcar atat. Truda filologilor moderni a izbutit uneori s stabileasc doar existena unor opere literare, din care nu ne-a rmas nimic: nici texte, nici titlu, nici numele autorului.Deci foarte putine opere literare latine s-au conservat integral.Asa incat noi suntem tributari unei mosteniri literare selective . In antichitate teztele erau scrise pe materiale foarte perisabile.Pastratea sulurilor pe care inital erau redactate textele,asa-numitele uolumina,era dificila :ele se rupeau usor,cerneala se stergea repede,soarecii le devorau. Autorii latini s-au manifestat in foarte numeroase genuri i specii literare. Iniial s-au dezvoltat mai cu seam poezia, prin excelen dramatic, apoi epic, liric i didactic. Desigur, romanii au fost unpopor ludic, dar prevalenta iniial a poeziei se poate tlmci mai ales altfel. Dezvoltarea poeziei la inceputurile literaturii latine, ca de altfel i in cazul altor culturi, purcede de la folclorul eminanente poetic, de la creaiile orale indeosebi alctuite in versuri. Invmantul iniial era indeosebi oral sau limitat la puine exemplare scrise. Ceea ce impunea eforturi susinute de memorizare. De vreme ce poezia se memorizeaz mult mai usor decat proza Naevius i Ennius, primii poei epici,infieaz istoria Romei in versuri. Proza a emers i s-a dezvoltat mai lent.Totui, in secolul I i.Hr.,ea atinge inalte culmi artistice i atac o problematic foarte variat, depind clar expansiunea poeziei. In

epoca lui August, s-a statornicit un veritabil echilibru intre proz i poezie, dei mai degrab favorabil poeziei; dar sub Imperiu prozatorii au dominat cu autoritate expandarea literaturii. Nu este ins mai puin adevrat c, dup cum am artat, naufragierea atator texte literare antice a afectat, se pare,mai ales poezia. Sfera literaturii era foarte ampl la Roma. Textele de erudiie, operele didactice sau didascalice,discursul tehnic indeobte, fceau parte din literatur, erau considerate literatur beletristic.S-au dezvoltat considerabil mrci de prim importan ale literaturii latine, gramatica i filologia, agronomia i dreptul, medicina i enciclopediile. Anumite poeme comportau chiar reete medicale in versuri. Dar, in msur mult mai sensibil, s-a dezvoltat la Roma elocina, cu toate ramificaiile ei, care invemantau intotdeauna o expresie literar. Elocina s-a intrebat permanent la romani asupra valenelor sale proprii i asupra limbajului literar in general. Elocina i retorica au dominat in asemenea mod - i cu iradieri multiple - literatura latin, incat, elocvena ajunge s constituie la Roma,norma curent invreme ce utilizarea ei, la diveri scriitori, semnific "cuvantul", "la parole. Istoriografia s-a dezvoltat de asemenea ca o modalitate complex i totodat coerent, pan la un anumit nivel, de construcie a unei anumite proze literare, dei ea s-a difuzat in special ca o federaie complex de specii literare.In profida vicisitudinilor pe care Ie-a traversat - cum am remarcat mai sus, intr-un anumit sens consecin a strii actuale a conservrii textelor latineti - poezia de diverse tipuri a fost reprezentat polivalent la Roma. Discursul liric, lirismul a constituit la Roma o dimensiune important a manifestrii literare pentru exponenii Cetii. Romanii nu i-au furit o mitologie proprie, ci i-au "mitificat" propria istorie.Totui Georges Dumezil a artat,in mai multe lucrri, ca in aa numita vulgata despre primordii, adic despre primordia, "Inceputurile" Romei, se impunea tripartiia funciilor numite indoeuropene, divizateIntre rege, rzboinic i preot sau organizator, pe care le-au Intrupat felurite personaje din istoria iniial a Romei, inclusiv regii ei, pui in legtur cu zeii sau demonii indoeuropeni. Foarte caracteristice pentru psihologia romanilor i pentru roadele ei literare au fost tendinele spre o tratare pragmatic a tutror problemelor existeniale i spre o moralizare intensiv, Intr-adevr, romanii au fost mult mai moralizatori decat grecii antici, In realitate simitor mai preocupai de multiplele implicaii etice ale existenei lor cotidiene, ca i ale manifestrii literare a acesteia. Pe de alt parte, literatura latin a comportat totdeauna, alturi de semnele pur literare, numeroase semne contextuale, pendinte de realitile politice i general-culturale ale vremii. Poate nici o alt literatur european n-a ilustrat un grad atat de inalt de angajare a scriitorilor. Chiar indiferena faa de soarta Romei a tradus o anumit opiune politic. Fr indoial literatura latin s-a nutrit abundent din cultura greac. Nici nu putem imaginaexpansiunea literaturii latine, fr s lum in considerare modelele ei greceti. Dar in domeniul literaturii satirice, corelat tendinei potenate spre moralizare, romanii au depit simitor pe greci. Pe deasupra, ca specie literar, romanul latin este mult mai complex i mai strlucti realizat artistic decat omologul su elenic. Desigur ins c romanii

au utilizat foarte larg i in numeroase specii literare -uneori chiar cu mandria nedisimulat a emulilor - modelele greceti. Aceste modele greceti au fost totui adaptate exigenelor civilizaiei mediteraneene comune i indeosebi mentalitii specific romane.S-a conturat astfel o autentic dialectic intre imitaie i originalitate in raporturile intreinute de cultur roman cu "mentorul" ei grecesc . Grecilor i romanilor le erau comune organizarea politic bazat pe ora-stat, anumite liberti ceteneti, antropocentrismul i atitudinea demn fa de zei, simul msurii i chiar al simetriei. insfarit, inceputurile literaturii latine s-au realizat sub egida unui expresionism funciar, care corespundea perfect structurilor psihice italice, discursului mental popular roman. Prin urmare,literatura latin a inceput prin a fi expresionist. Ulterior, in secolul I i.Hr s-a impus clasicismul,preparat totui de operele unor autori ai inceputurilor; acest clasicism promova simetria desvarit i echilibrul construciei organic rotunde. Clasicismul persist i in timpul Imperiului, cand se reinoiete cel puin de dou ori, in cadrul conflictului cu alte orientri stilistice. Dar elemente expresioniste pot fi in continuare identificate in textele literare, la sfaritul Republicii i chiar sub Imperiu. Un orizont de ateptare favorabil expresionismului de tradiie italic strveche se menine in tot cursul evoluiei Romei. Operele lui Petroniu i Apuleius, ca i o parte din literatura satiric au rspuns acestui orizont de ateptare. Ceea ce impresioneaza pe orice cititor al literaturii latine este monumentalitatea ei.S-ar spune ca romanii au aspirat sa-si faureasca o literatura cat mai asemanatoare splendidei lor arhitecturi si sculpturi.Multi scriitori au trudit la inaltarea acestui monument vesnic care este literatura latina,deoarece scrierile lor continua sa ramana vii,sa emita idei valide si experiente artistice mereu actuale,mereu fertile si productive.

S-ar putea să vă placă și